Adevěrul, ianuarie 1897 (Anul 10, nr. 2722-2744)

1897-01-01 / nr. 2722

ABONAMENTE ICSEI* LA 1 SI 15 ALE ME­GMIM LUXI $1 SE IPLATIESC EHAZNIEB Un tn Utri 30 lei ; to jSrddSt*»* so le! Şzsc JkbI 95 • • * *5 • Treíluaí # » • ® M * NUMĂRUL 10 BANI Ib Străinătate 15 BAIU ANUNCIURI n fumesc direct la administrația ziardlor fotofai pac. IV . . . • lei 0.30 bani • • m • • • • 1 2a­*— • • • n.............» j.- » A VOS HAKE KUMAR SHE UNII SE FACE EEDU&pI DIN TARIF NUMĂRUL 10 BANI Sa te îerGșil Romíne de euM strein în casă l Un nmare vecMi 20 BANI V. Alexam Direator politie: Am V. DIRECȚIUNEA C. F. R. O cestiune care a venit de mai multe ori în dezbatere și care a pasionat sub cîte­va guverne o par­te a lumei politice, a fost readusă la ordinea zilei. E vorba de nemărginita indepen­denţă de care se bucură Direcţiu­nea Căilor Ferate, de totala ei ne­­responsabilitate şi de omnipotenţa acordată cltor­va ingineri. încă de sub guvernul lui Ion Brătianu s’a cerut reintrarea în or­dine, dar motive destul d­e cunos­cute au împiedicat reforma. Sub cabinetul conservator, D. Constantin Olănescu, ministrul lucrărilor publi­ce, a întreprins o luptă ceva mai serioasă, pentru ca Direcţiunea să devie un serviciu al ministerului de lucrări publice, însă ministrul a fost silit să depuie armele. Acuma se atribuie­­ lui Em. Porumbaru aceeaşi intenţiune, ba, ceva mai mult, Epo v a afirma ieri cum că ministrul pregăteşte să dea o gravă lovitură corpului technic. Să examinăm cestiunea fără idei preconcepute şi, mai ales, fără a­­mestecul acelui bolnăvicios spirit de partid, care ne orbeşte adesea şi ne forţează să adoptăm soluţiuni greşite. Direcţiunea Căilor Ferate, aşa cum este organizată şi independen­tă cum este, nu are nici o răspun­dere politică.­­Despre actele celor de la Căile Ferate nimeni nu poate răspunde înaintea parlamentului, mi­nistrul nu are sub directa sa de­pendinţă pe Directorul general, iar Directorul general nu are să dea socoteală de actele ce le face de­cât numai înaintea lui Dumnezeu şi a conştiinţei sale. Singura putere omenească pe care Statul o are asupra Directoru­lui Căilor Ferate, este decretul de destituire ; încolo, o dată numit, Domnul acesta este neresponsabil şi a­tot­puternic, puterea sa e aproa­pe autocratică şi nimeni, absolut nimeni, nu are dreptul să-l contro­leze şi să-l amendeze iniţiativa. Să ne înţelegem. Dacă ţara romî­­nească ar avea o organizare politică întemeiată pe descentralizare, dacă judeţele, com­­­nele, şcoala ar fi in­dependente, am putea admite şi in­dependenţa serviciilor Statului. Dar cînd, în această ţară, corpurile alese atîrnă de guvern, cînd consiliile co­munale şi consiliile judeţene, cînd primarii sunt la discreţia ministrului de care depind aproape în totul, ce rost poate avea existenţa excepţio­nală a unui serviciu al Statului ? Direcţiunea Căilor Ferate nu tre­buie să aibă altă independenţă de­cît aceea technică, precum o are şi direcţiunea Telegrafelor şi Poştelor. Neapărat direcţiunea singură trebuie să fixeze orariile, mersul trenurilor, îmbunătăţirile în serviciu şi în mate­rial, etc. In ce se atinge de tarife— cari privesc politica economică a gu­vernului­,— în ce se mai atinge de regimul aplicat funcţionarilor, de sa­­larii, etc., a­tot-puternicia Directorului trebuie să înceteze. Se spune însă, că corpul technic poate fi jicnit. Care corp technic ? Cîţî­va ingineri cari au dobîndit în­­tîietatea la Direcţiune, ori bunele graţii ale Directorului, aceştia nu for­mează corpul technic. Apoi, mai este ce­va. Neatîrnarea absolută a­­c°rdată Direcţiune! şi serviciilor sale a loc la abuzuri. Nu ştiu dacă tot ce s’a denunţat prin ziare este adevărat nu ştiui dacă licitaţiile — precum s'a scris—se ţin cu păzirea principiilor corectitudine!, ştiu însă că legea comptabilităţeî Statului nu este respectată şi că s’au dat furni­turi de sute de mii de lei, fără să se anunţe măcar licitaţiunile. Aşa nu merge. Nu putem admite această planare deasupra tuturora, nu putem admite existenţa mai departe a unui serviciu public, care nu vo­ieşte să ţie cont nici de Stat, nici de guvern, nici de parlament, nici de legi. Noi mai de mult am cerut rea­ducerea Direcţiune! Căilor Ferate la respectul legilor şi al autorităţei po­litice; de aceea, ori­care ar fi minis­trul destul de energic care să aducă la îndeplinire acest deziderat al nos­tru, îl vom susţine. Nu cerem nimic exorbitant, cerem ca serviciul Căilor Ferate să treacă sub mai deaproapea priveghere a ministerului de lucrări publice, cerem ca toate legile Statului să fie res­­­pectate de către Căile Ferate, ce­­­rem, în sfirşit, încetarea unui privi­­legiu care este mai mult de­cît un abuz, căci este izvorul unei mari se­rii de abuzuri. Const. C. Bacalbaşa. BAŢ1RA POLITICA De anul isoi Fie­care ronîn îa ţira lui se gîndeşte în aju­nul anului nou­ ca si primească şi să dea. Ei cred că romínul doreşte mai puţin să dea de cît să primească, căci de, românul și el, ca omul, îi convine să tragă ce­va profit din toats evenimentele și din toate sărbătorile. După cîte a fiară­m pînă în momentul de a pune zi,i ul jut ,7­,«va, *0 tdoui ile cei! îmi Kisemaiie cari se vor primi de anul noi sint: Mitiți Sturdzi are să primească din partea gu­vernului liberal un bilet de felicitare pentru fe­riciţi ideie de a sa retrage din capul partidului. Gostică Stoicescu a primit un pachet de coz­­metic din partea antreprenorului H­illier. Gogu Cantacuzino a primit o soliţiune de la partid ca să se retragă de­­ guvern. Mitropolitul Ghenadie a primit nota cheltueli­­lor imput­orită­ţei sale. Numai Alexandru Djuvara n’a primit nimic. D-sa aşteaptă mereu. Vas. Pentru locul de senator al colegiului I-iu de Iaşi, ocultiştii sunt în ceartă cu pre­fectul Ghiorghian şi cu D­in­u Mîrzescu şi Şendrea. Access! neînţelegere peste tot. La Brăila, şeful onorific era până acuma reposatul V. Sasa. Acum a a­­părut la suprafaţă şeful ocult D. C. G. Cociaş, care a revoltat In contra sa o mulţime de lume. D-nii colonel Şerbănescu şi G. D. Cavadia stau d’oparte. D. senator Dr. Butărescu e atât de furios pe D. Cociaş, în­cât, pentru ca să nu o mai vadă, s’a mutat în Dobrogea. Cu moartea lui Sasu, nemulţumirile şi lupta dintre grupurile liberale se vor accentua şi mai mult. La Galaţi La Galaţi vor fi mai mulţi can­didaţi liberali cari se vor lupta între ei pentru locul de deputat al cole­giului al 2-lea. Acolo grupurile formate acum un an, perzistă. Independenţii O dovadă de mir­­a debandadă in care se află partidul liberal este a­­pariţia numeroaselor candidaturi in­dependente, toate iesite din sinul par­tidului. Acest soii­ de candidaturi indepen­dente se pot asemăna cu apariţia cio­rilor pe cinicu­l de război. Miroase a cadavru. Rep. Liberalii vor­ să mai stea la putere. Ce discută el pentru viitor? Cine să stea la guvern ? Se înţelege că pentru acei cari sunt sau vor să pe miniştri, tratativele acestea sunt cit se poate de interesante. Dar pentru cea­laltă lume ? Grogov a început s-o plictisească pe lu­mea cea­l­altă această unică preocupare şi unică activitate a liberalilor. Şi dacă acesta este unicul punct al programului lor, apoi pot să se retragă de la putere cu conştiinţa împăcată liberalii că l-au îndeplinit şi răs­­îndeplinit. Au tratat cu vîrf şi îndesat pentru por­tofoliile ministeriale. lanus. --------------------------------------------------------­ Neînţelegeri Lupta intra ministri V ZC'-"X " LUPTA INTRE MINISTRI Cu toate zvonurile pe cari le răs­pândesc unii liberali despre împăcarea miniştrilor, putem afirma că nici o dată lupta nu a fost atît de crincenă intre D-nii P. S. Aurelian—Lascar și D-nii Gogu Cantacuzino—Stoicescu. Din faptele pe cari le vom nara mai la vale, se va vedea perfect de bine aceasta. Pentru comitete Am spus deja că guvernul a ho­­tărît înfiinţarea unor comitete elec­torale prin judeţe şi că a luat deja măsuri pentru înjghebarea lor. Cum însă guvernul caută ca să dea conducerea comitetelor unor persoane devotate lui, D. Gogu Can­tacuzino a intervenit imediat şi a dat măsuri ca să nu se poată în- Ijgheba comitetele după placul gu­vernuluî. Din această cauză, noul sistem de organizare a partidului nu s’a pu­tut aplica pînă acum. Elementele o­­cultiste se opun din răsputeri la de­capitarea prefecţilor, actuali mari e­­lectori. Candidaturile In ceea ce priveşte candidaturile pentru alegerile parţiale, de asemenea sunt neînţele­geri foarte pronunţate. La Bacău au fost trei candidaţi: D-nii Chim, Morţun şi Lecca. D. Morţun, care şi-a dat demisia din pos­tul de secretar general al ministerului de interne, era desemnat de grupul sturdgist pentru locul de deputat la Bacau. La T.-Jiu se hotărîse de­scultă candida­tura D-lui Coco Dimitrescu-Iași. Candi­datura D sale a fost însă înlăturată pentru acea a ministrului de războiu. Alte candidaturi Pentru toate cele­l­alte locuri vacante, liberalii încă nu au fixat candidaturi. La Botoşani sunt mai mulţi candidaţi. Vernescanu, prefectul şi grupul Ulea, au fie­care candidaţi. ACTUALITĂŢI Al. VHnstv Konu Aleeu este unul dintre liberalii care ar fi jucat un rol însemnat în partid, dapd nu s’ar fi pus rou la un moment dat cu Ion Brătianu. Konu Altern a fost unul dintre cei mai inteligenţi lî mai culţi liberali din Moldova fi pe vremuri avea o influenta deosebita in acea parte a ţdrei. El este şeful liberalilor din Bacă­u­ şi se alege vecinie, fie in opoziţie fie la guvern partidul li­beral. De f­iul său independent, de mai multe ori in Senat a combătut legi prezintate de Ion Brătianu chiar şi de aceea a fost pus la indes. De cînd a început să constate că a îmbătrînit, Moş Aleeu nu mai vrea cu nici un preţ să fie senator, şi de aceea la ultimele alegeri a candi­dat pentru Cameră. Luat după înfăţişare, Konu Aleeu ar părea un om posac, e însă om foarte vesel şi glumeţ in intimitate. Ciţi ani are ! Moş Aleeu a ajuns in situaţia fetelor de măritat.... nuşi mai spune vîrsta. Pre­tinde că e român verde şi se pretinde chiar că dă dovezi în acest sens. Cea mai bună dovadă însă că e tănîr, Moş A­­lecu a dat-o votund pentru Sufragiul universal. De alt­fel, tot­ă’a­una deputatul de Bacău a fost un spirit larg şi a dat dovezi de o inteligență vie. Pro. ---------------------------------------------------------­ TRATATIVE De un an de cînd gaver­neagă ţara parti­dul liberal, conducătorii acestui partid nu au altă ocupaţie de cit să trateze intre el pentru a-şi îngădui unii altora şederea la putere. In fie­care zi, nu­­se vorbeşte de cit de propunerile făcute de D. Aurelian, D-lul Eleva, de pretenţiunile D-lui Sturdga, de in­­clinaţiunile D-lui Eleva, de izbucnirile şi supărările D-lui Gogu Cantacugino, etc. In fisisit, în rezumat, nu e vorba de­cît de lupta pentru minister : scoală-te tu, să şed eu. Dar ce iese de aci? Dar ce-i pară rel, dacă o fi X sau Y la putere,­­ Iau puterea numai pentru putere ? Liberalii guvernează de a1 jumătate. Ce au făcut m , ,. , , .. , tot între ei ’ , Tot acest timp ? Au tra, , cm să pe ministru ? e un an și Cu streinii Patru ani de-a­ rîndu­l, D. Sturdza a conspirat cu ţara în contra streină­­tăţei, iar, de cînd a venit la putere, conspiră cu streinătatea in contra ţarei. Acuma, de sfintele sărbători, omul fatal, negru la suflet şi pestriţ la in­testine, a pl­cat cu colin­da pe la u­­şile miniştrilor din streinătate, a bă­tut la uşa contelui Goluchovsky, a bă­tut la poarta prinţului de Hohenlohe şi de la toţi aceştia a cerut sprijin şi un umăr bine-voitor. Omul fatal, văzînd că nimeni în ţară nu-l mai vrea, văzînd că în ju­rul său n'au­ mai rămas de­cît Gogu Cantacugino şi cu Cos­ică Stoicescu, şi-a adus aminte de vechia laolică a Domnilor fanarioţi şi a dat fuga peste­­graniţă. * In altă ţară, cu altă opinie pu­blică, acest om ar fi primit la gra­niţă cu demon­str­aţiuni foarte patrio­tice. Cetăţenii­­ ar gratifici cu o fru­moasă colecţiune de mere murate, i s'ar adaoga şi cite va ouă mai mult sau mai puţin clocite, in sfir­şit i s'ar spune lămurit că, cine caută sprijin la streini nu mai are ce căuta in ţară. Unii spun că, pînă şi regele s’a scirbit de manoperile D-lui Sturdga şi că şi-ar fi exprimat dezgustul ce re­simte pentru procedeu­rile acestui Domn. Şi acesta e omul care a îndrăznit să agite cesliun­a naţională. Ssyggos. Politica Serbiei Regele Milan a sosit la Belgrad. Fostul rege n’a mai fost de douî anî în Ca­pitala Serbiei, unde cabinetul Novacoviei in­trodusese politica rusofilă. Milan,­­sosind astă­zi la Belgrad, imediat după căderea ministerului rusofil și înlocuirea lui printr’unul austrofil, voieşte să manifesteze în favoarea Austro-Un­­gariei şi în contra Rusiei. Această manifesta­ţie an­tr­o­filă a regelui Milen fiind proiectată şi susţinută de către fiul său, Alexandru, ne indică politica externă pe care tînărul rege voieşte s’o urmeze de astă­zi înainte. Schimbarea care se produce astă­zi în po­litica externă a Serbiei s’a observat de acum trei luni, cînd reg­e Alexandru se întilni la Orşova cu împăratul Austro-Ungariei şi cu regele Romîniei. Vizitele pe cari tînărul rege le făcu apoi la Bucureşti, Viena şi Roma cimentară înţelegerea acestuia cu monarchii statelor cari compun tripla­ alianţă şi prin care înţelegere Serbia trecea în partea acestei gru­pări politice europene. Politica Serbiei Trecerea Serbiei în partea Austro-Ungariei nu e ceva nou. Ea a fost în mai multe rîn­­duri pentru şi contra imperiului vecin. De cînd şi au­ cîştigat independenţ­i, sîrbii şi au schim­bat, ca şi bulgarii, la fie-carî 3—4 ani, protec­torii lor. Incepînd prin a fi ruso-fiii, sîrbii a’au lăturat iute de influenţa dăunătoare a Rusiei şi au trecut la Austriac­.­Dar nici cu a­­ceştia n’au trăit multă vreme în prietenie, din cauza Ungu­rilor, şi s’au reîntors la ruşi pen­tru ca după trei ani să revină acum dia nou­ la Austriac!. Politică de cucerire Politica externă a Serbiei a fost o vetidică balansare, cînd spre Rusia cînd spre Austria, aşa La noua fază în -.are intră a­stă­zi poli- tea Serbiei trebuie să ne lase indiferenţi, căci politica acestui stat este prea puţin constanta, pentru ca acei interesaţi în tripla alianţa să se încreadă într’îniia. . . Mişcările politice ale Serbiei şi Bulgariei tre­buiesc însă cu atenţiune urmărite, căci aceste state, de cînd s au eliberat de sub urmăresc, ca și frații lor muscali, o politica a­gresivă și de croccfirp. Mal. Votul uniVe! întrunirea de la BrăilaU' Ceea­ ce nu se mai poate tăgădui artă-si e că nevoile sociale încep să i? impune.*Mişca­­rea începută de cîţi­va şti, azi este îm­brăţişată cu căldură de mulţi şi putem avea nădejde în aprop­­erire­a Votului universal Trebuie să fi azis ai c­­­e­va la întrunirea din Brăila ca să-şî poată face o ideie exactă de însemnătatea mişcărei şi de căldura cu care este îmbrăţişată de masele populare. Vasta sală Paradis era, la orele 2, o mare de capete. Muncitori, meseriaşi, comercianţi şi pătura cultă, veniseră cu toţii, dornici să-şi arate simpatia lor pentru marea reformă. La orele 2 şi un sfert, sosesc deputaţii de­mocraţi V. Cogălniceanu, Vintilă C. A. Ro­­setti, şi deputatul socialist V. G. Morţun. Ei fură primiţi cu frenetice aclamărî. Se proclamă preşedinte muncitorul brăilean Neacşu, care dă cuvîntul D-lui I. D. Atanasiu, avocat în Galaţi. Intr’o scurtă dar caldă cuvîntare, D. Atana­­siu aminteşte propunerea în Cameră a amen­damentului pentru introducerea Votului univer­sal, face elogiul celor 27 de deputaţi cari au iscălit acel amendament şi îndeamnă la o stă­ruitoare conlucrare a tuturor oamenilor de bine şi pătrunşi de nevoia reformelor democratice. * După D-sa, ia cuvîntul D. V. C. A. Rosetti, care, într’un concis şi energic discurs, arată scopul întrunim şi imperioasa nevoie a in­troducere! mărei reforme a Sufragiului univer­sal. Se arată gata să urmeze sfatul ce i-a dat cu glas de moarte bătrînul sau tată , de a iubi şi a lupta vecinie pentru ţărănimea muncitoare, talpa casei, temelia naţiei. * Se dă apoi cuvîntul D-lui Vasile Cogălni­ceanu, care face procesul sistemului nostru, electoral şi arată monstruoasa nedrep­­te se face marei mulţimi a naţ’unei. Io treacăt, D. Kogalub­eanu aa o searmana­tură D-lui Alex. Djuvara, alesul col. Il­ea de Brăila, numindu-1 iepure da două hotare. * La sfîrşit, în mijlocul aclamaţiilor frenetice şi unanime ale skiei, ia cuvîntul D. V. G. Morţun. Cu deamănuntul, D sa într’o strălucită cu­vîntare arată întÎmnpinările ce se aduc de po­trivnicii Votului universal. Cultura, ştiinţa de carte, educaţia politică, priceperea datoriilor cetăţeneşti, prea marea influenţă ce ar avea guvernul asupra maselor, lipsa de patriotizm, toate armele nevrednice cari se ridică în po­triva acestei reforme sînt rînd pe rînd cerce­tate şi dovedite ca făţarnice. Arată că la mij­loc nu este de­cît vecînica chestie: lupta de clasă. Astă­zi o mînă de alegători favorizaţi îşi îngrădesc prin legi interesele lor personale în dauna intereselor generale ale ţărei. Mîine, cu Votul universal în care ar lipsi alegători favo­­­rizaţi, fiind toţi de o potrivă, de grabă ar dispărea interesle personale şi în locul lor nu s’ar mai ţine seamă de­cît de interesele na­ţiune! întregi.* Cuvîntarea D-lui Morţun iese din cadoul discursurilor obicinuite, ea întrupează în sine meritoasa încercare de educaţie politică a u­­nui popor întreg. D-sa sfirşeşte prin o puternică­­ comparaţie a luptei pentru cîştigarea Votului universal în­­făţişînd muncitorimea prin Făt-frumos, iar clasa stăpînitoare prin zmeul din poveste, prinşi în luptă. In poveste izbînda e al lui Făt-frumos, care răpune zmeul, —tot ast­fel muncitorimea în lupta încinsă va răpune clasa stăpînitoare. Sfîrşitul cuvîntăreî e acoperit de furtunoase aplauze și de strigăte : Trăiască Votul universal. * Apoi D. Deodat Ţăranu, avocat din Galaţi, dă citire următoarei telegrame din partea de­putatului Gorgos : împiedecat de împrejurări familiare, regret că nu pot lua parte la întrunirea democraţiei ro­mâne. Sunt cu toată iubiea pentru triumful Votu­lui universal cu reprezintare proporţională, pen­tru ca întreg poporul să-şi exercite suveranitatea. Jos guvernământul majorităţilor, Gorgos. Se aclamă apoi cu nesfirşite urale urmă­toarea moţiune identică cu aceea cetită în în­trunirea de la 22 Decembrie, în sala Dacia. Cetăţenii Brăilei, întruniţi azi, 29 Bec. HSOft,­ în sală Paradis şi ascultînd expunerile deputa­ţilor democraţi şi membrilor uniunei Sufragiu­lui universal, se cred datori a exprima, în nu­mele întregei democraţii a Brăilei, adincile lor mulţumiri celor 99 valoroşi luptători pentru drepturile poporului, cari au manifestat prin voturile lor pentru Votul universal în sinul A­­dunărea Deputaţilor şi se declară hotărîţi a spri­jini din toate puterile acţiunea parlamentară şi extra-parlam­entară pentru obţinerea marei re­forme electorale. întrunirea se termină şi publicul părăseşte sala în cîntecul Marsiliezei, intonat de membrii clubului socialist. W­­­ hi .

Next