Adevěrul, ianuarie 1897 (Anul 10, nr. 2722-2744)
1897-01-01 / nr. 2722
ABONAMENTE ICSEI* LA 1 SI 15 ALE MEGMIM LUXI $1 SE IPLATIESC EHAZNIEB Un tn Utri 30 lei ; to jSrddSt*»* so le! Şzsc JkbI 95 • • * *5 • Treíluaí # » • ® M * NUMĂRUL 10 BANI Ib Străinătate 15 BAIU ANUNCIURI n fumesc direct la administrația ziardlor fotofai pac. IV . . . • lei 0.30 bani • • m • • • • 1 2a*— • • • n.............» j.- » A VOS HAKE KUMAR SHE UNII SE FACE EEDU&pI DIN TARIF NUMĂRUL 10 BANI Sa te îerGșil Romíne de euM strein în casă l Un nmare vecMi 20 BANI V. Alexam Direator politie: Am V. DIRECȚIUNEA C. F. R. O cestiune care a venit de mai multe ori în dezbatere și care a pasionat sub cîteva guverne o parte a lumei politice, a fost readusă la ordinea zilei. E vorba de nemărginita independenţă de care se bucură Direcţiunea Căilor Ferate, de totala ei neresponsabilitate şi de omnipotenţa acordată cltorva ingineri. încă de sub guvernul lui Ion Brătianu s’a cerut reintrarea în ordine, dar motive destul de cunoscute au împiedicat reforma. Sub cabinetul conservator, D. Constantin Olănescu, ministrul lucrărilor publice, a întreprins o luptă ceva mai serioasă, pentru ca Direcţiunea să devie un serviciu al ministerului de lucrări publice, însă ministrul a fost silit să depuie armele. Acuma se atribuie lui Em. Porumbaru aceeaşi intenţiune, ba, ceva mai mult, Epo v a afirma ieri cum că ministrul pregăteşte să dea o gravă lovitură corpului technic. Să examinăm cestiunea fără idei preconcepute şi, mai ales, fără amestecul acelui bolnăvicios spirit de partid, care ne orbeşte adesea şi ne forţează să adoptăm soluţiuni greşite. Direcţiunea Căilor Ferate, aşa cum este organizată şi independentă cum este, nu are nici o răspundere politică.Despre actele celor de la Căile Ferate nimeni nu poate răspunde înaintea parlamentului, ministrul nu are sub directa sa dependinţă pe Directorul general, iar Directorul general nu are să dea socoteală de actele ce le face decât numai înaintea lui Dumnezeu şi a conştiinţei sale. Singura putere omenească pe care Statul o are asupra Directorului Căilor Ferate, este decretul de destituire ; încolo, o dată numit, Domnul acesta este neresponsabil şi atotputernic, puterea sa e aproape autocratică şi nimeni, absolut nimeni, nu are dreptul să-l controleze şi să-l amendeze iniţiativa. Să ne înţelegem. Dacă ţara romînească ar avea o organizare politică întemeiată pe descentralizare, dacă judeţele, comnele, şcoala ar fi independente, am putea admite şi independenţa serviciilor Statului. Dar cînd, în această ţară, corpurile alese atîrnă de guvern, cînd consiliile comunale şi consiliile judeţene, cînd primarii sunt la discreţia ministrului de care depind aproape în totul, ce rost poate avea existenţa excepţională a unui serviciu al Statului ? Direcţiunea Căilor Ferate nu trebuie să aibă altă independenţă decît aceea technică, precum o are şi direcţiunea Telegrafelor şi Poştelor. Neapărat direcţiunea singură trebuie să fixeze orariile, mersul trenurilor, îmbunătăţirile în serviciu şi în material, etc. In ce se atinge de tarife— cari privesc politica economică a guvernului,— în ce se mai atinge de regimul aplicat funcţionarilor, de salarii, etc., atot-puternicia Directorului trebuie să înceteze. Se spune însă, că corpul technic poate fi jicnit. Care corp technic ? Cîţîva ingineri cari au dobîndit întîietatea la Direcţiune, ori bunele graţii ale Directorului, aceştia nu formează corpul technic. Apoi, mai este ceva. Neatîrnarea absolută ac°rdată Direcţiune! şi serviciilor sale a loc la abuzuri. Nu ştiu dacă tot ce s’a denunţat prin ziare este adevărat nu ştiui dacă licitaţiile — precum s'a scris—se ţin cu păzirea principiilor corectitudine!, ştiu însă că legea comptabilităţeî Statului nu este respectată şi că s’au dat furnituri de sute de mii de lei, fără să se anunţe măcar licitaţiunile. Aşa nu merge. Nu putem admite această planare deasupra tuturora, nu putem admite existenţa mai departe a unui serviciu public, care nu voieşte să ţie cont nici de Stat, nici de guvern, nici de parlament, nici de legi. Noi mai de mult am cerut readucerea Direcţiune! Căilor Ferate la respectul legilor şi al autorităţei politice; de aceea, oricare ar fi ministrul destul de energic care să aducă la îndeplinire acest deziderat al nostru, îl vom susţine. Nu cerem nimic exorbitant, cerem ca serviciul Căilor Ferate să treacă sub mai deaproapea priveghere a ministerului de lucrări publice, cerem ca toate legile Statului să fie respectate de către Căile Ferate, cerem, în sfirşit, încetarea unui privilegiu care este mai mult decît un abuz, căci este izvorul unei mari serii de abuzuri. Const. C. Bacalbaşa. BAŢ1RA POLITICA De anul isoi Fiecare ronîn îa ţira lui se gîndeşte în ajunul anului nou ca si primească şi să dea. Ei cred că romínul doreşte mai puţin să dea de cît să primească, căci de, românul și el, ca omul, îi convine să tragă ceva profit din toats evenimentele și din toate sărbătorile. După cîte a fiarăm pînă în momentul de a pune zi,i ul jut ,7,«va, *0 tdoui ile cei! îmi Kisemaiie cari se vor primi de anul noi sint: Mitiți Sturdzi are să primească din partea guvernului liberal un bilet de felicitare pentru fericiţi ideie de a sa retrage din capul partidului. Gostică Stoicescu a primit un pachet de cozmetic din partea antreprenorului Hillier. Gogu Cantacuzino a primit o soliţiune de la partid ca să se retragă de guvern. Mitropolitul Ghenadie a primit nota cheltuelilor imputorităţei sale. Numai Alexandru Djuvara n’a primit nimic. D-sa aşteaptă mereu. Vas. Pentru locul de senator al colegiului I-iu de Iaşi, ocultiştii sunt în ceartă cu prefectul Ghiorghian şi cu Dinu Mîrzescu şi Şendrea. Access! neînţelegere peste tot. La Brăila, şeful onorific era până acuma reposatul V. Sasa. Acum a apărut la suprafaţă şeful ocult D. C. G. Cociaş, care a revoltat In contra sa o mulţime de lume. D-nii colonel Şerbănescu şi G. D. Cavadia stau d’oparte. D. senator Dr. Butărescu e atât de furios pe D. Cociaş, încât, pentru ca să nu o mai vadă, s’a mutat în Dobrogea. Cu moartea lui Sasu, nemulţumirile şi lupta dintre grupurile liberale se vor accentua şi mai mult. La Galaţi La Galaţi vor fi mai mulţi candidaţi liberali cari se vor lupta între ei pentru locul de deputat al colegiului al 2-lea. Acolo grupurile formate acum un an, perzistă. Independenţii O dovadă de mira debandadă in care se află partidul liberal este apariţia numeroaselor candidaturi independente, toate iesite din sinul partidului. Acest soii de candidaturi independente se pot asemăna cu apariţia ciorilor pe cinicul de război. Miroase a cadavru. Rep. Liberalii vor să mai stea la putere. Ce discută el pentru viitor? Cine să stea la guvern ? Se înţelege că pentru acei cari sunt sau vor să pe miniştri, tratativele acestea sunt cit se poate de interesante. Dar pentru cealaltă lume ? Grogov a început s-o plictisească pe lumea cealaltă această unică preocupare şi unică activitate a liberalilor. Şi dacă acesta este unicul punct al programului lor, apoi pot să se retragă de la putere cu conştiinţa împăcată liberalii că l-au îndeplinit şi răsîndeplinit. Au tratat cu vîrf şi îndesat pentru portofoliile ministeriale. lanus. -------------------------------------------------------- Neînţelegeri Lupta intra ministri V ZC'-"X " LUPTA INTRE MINISTRI Cu toate zvonurile pe cari le răspândesc unii liberali despre împăcarea miniştrilor, putem afirma că nici o dată lupta nu a fost atît de crincenă intre D-nii P. S. Aurelian—Lascar și D-nii Gogu Cantacuzino—Stoicescu. Din faptele pe cari le vom nara mai la vale, se va vedea perfect de bine aceasta. Pentru comitete Am spus deja că guvernul a hotărît înfiinţarea unor comitete electorale prin judeţe şi că a luat deja măsuri pentru înjghebarea lor. Cum însă guvernul caută ca să dea conducerea comitetelor unor persoane devotate lui, D. Gogu Cantacuzino a intervenit imediat şi a dat măsuri ca să nu se poată în- Ijgheba comitetele după placul guvernuluî. Din această cauză, noul sistem de organizare a partidului nu s’a putut aplica pînă acum. Elementele ocultiste se opun din răsputeri la decapitarea prefecţilor, actuali mari electori. Candidaturile In ceea ce priveşte candidaturile pentru alegerile parţiale, de asemenea sunt neînţelegeri foarte pronunţate. La Bacău au fost trei candidaţi: D-nii Chim, Morţun şi Lecca. D. Morţun, care şi-a dat demisia din postul de secretar general al ministerului de interne, era desemnat de grupul sturdgist pentru locul de deputat la Bacau. La T.-Jiu se hotărîse descultă candidatura D-lui Coco Dimitrescu-Iași. Candidatura D sale a fost însă înlăturată pentru acea a ministrului de războiu. Alte candidaturi Pentru toate celelalte locuri vacante, liberalii încă nu au fixat candidaturi. La Botoşani sunt mai mulţi candidaţi. Vernescanu, prefectul şi grupul Ulea, au fiecare candidaţi. ACTUALITĂŢI Al. VHnstv Konu Aleeu este unul dintre liberalii care ar fi jucat un rol însemnat în partid, dapd nu s’ar fi pus rou la un moment dat cu Ion Brătianu. Konu Altern a fost unul dintre cei mai inteligenţi lî mai culţi liberali din Moldova fi pe vremuri avea o influenta deosebita in acea parte a ţdrei. El este şeful liberalilor din Bacău şi se alege vecinie, fie in opoziţie fie la guvern partidul liberal. De fiul său independent, de mai multe ori in Senat a combătut legi prezintate de Ion Brătianu chiar şi de aceea a fost pus la indes. De cînd a început să constate că a îmbătrînit, Moş Aleeu nu mai vrea cu nici un preţ să fie senator, şi de aceea la ultimele alegeri a candidat pentru Cameră. Luat după înfăţişare, Konu Aleeu ar părea un om posac, e însă om foarte vesel şi glumeţ in intimitate. Ciţi ani are ! Moş Aleeu a ajuns in situaţia fetelor de măritat.... nuşi mai spune vîrsta. Pretinde că e român verde şi se pretinde chiar că dă dovezi în acest sens. Cea mai bună dovadă însă că e tănîr, Moş Alecu a dat-o votund pentru Sufragiul universal. De altfel, totă’auna deputatul de Bacău a fost un spirit larg şi a dat dovezi de o inteligență vie. Pro. --------------------------------------------------------- TRATATIVE De un an de cînd gaverneagă ţara partidul liberal, conducătorii acestui partid nu au altă ocupaţie de cit să trateze intre el pentru a-şi îngădui unii altora şederea la putere. In fiecare zi, nuse vorbeşte de cit de propunerile făcute de D. Aurelian, D-lul Eleva, de pretenţiunile D-lui Sturdga, de inclinaţiunile D-lui Eleva, de izbucnirile şi supărările D-lui Gogu Cantacugino, etc. In fisisit, în rezumat, nu e vorba decît de lupta pentru minister : scoală-te tu, să şed eu. Dar ce iese de aci? Dar ce-i pară rel, dacă o fi X sau Y la putere, Iau puterea numai pentru putere ? Liberalii guvernează de a1 jumătate. Ce au făcut m , ,. , , .. , tot între ei ’ , Tot acest timp ? Au tra, , cm să pe ministru ? e un an și Cu streinii Patru ani de-a rîndul, D. Sturdza a conspirat cu ţara în contra streinătăţei, iar, de cînd a venit la putere, conspiră cu streinătatea in contra ţarei. Acuma, de sfintele sărbători, omul fatal, negru la suflet şi pestriţ la intestine, a plcat cu colinda pe la uşile miniştrilor din streinătate, a bătut la uşa contelui Goluchovsky, a bătut la poarta prinţului de Hohenlohe şi de la toţi aceştia a cerut sprijin şi un umăr bine-voitor. Omul fatal, văzînd că nimeni în ţară nu-l mai vrea, văzînd că în jurul său n'au mai rămas decît Gogu Cantacugino şi cu Cosică Stoicescu, şi-a adus aminte de vechia laolică a Domnilor fanarioţi şi a dat fuga pestegraniţă. * In altă ţară, cu altă opinie publică, acest om ar fi primit la graniţă cu demonstraţiuni foarte patriotice. Cetăţenii ar gratifici cu o frumoasă colecţiune de mere murate, i s'ar adaoga şi cite va ouă mai mult sau mai puţin clocite, in sfirşit i s'ar spune lămurit că, cine caută sprijin la streini nu mai are ce căuta in ţară. Unii spun că, pînă şi regele s’a scirbit de manoperile D-lui Sturdga şi că şi-ar fi exprimat dezgustul ce resimte pentru procedeurile acestui Domn. Şi acesta e omul care a îndrăznit să agite cesliuna naţională. Ssyggos. Politica Serbiei Regele Milan a sosit la Belgrad. Fostul rege n’a mai fost de douî anî în Capitala Serbiei, unde cabinetul Novacoviei introdusese politica rusofilă. Milan,sosind astăzi la Belgrad, imediat după căderea ministerului rusofil și înlocuirea lui printr’unul austrofil, voieşte să manifesteze în favoarea Austro-Ungariei şi în contra Rusiei. Această manifestaţie antrofilă a regelui Milen fiind proiectată şi susţinută de către fiul său, Alexandru, ne indică politica externă pe care tînărul rege voieşte s’o urmeze de astăzi înainte. Schimbarea care se produce astăzi în politica externă a Serbiei s’a observat de acum trei luni, cînd rege Alexandru se întilni la Orşova cu împăratul Austro-Ungariei şi cu regele Romîniei. Vizitele pe cari tînărul rege le făcu apoi la Bucureşti, Viena şi Roma cimentară înţelegerea acestuia cu monarchii statelor cari compun tripla alianţă şi prin care înţelegere Serbia trecea în partea acestei grupări politice europene. Politica Serbiei Trecerea Serbiei în partea Austro-Ungariei nu e ceva nou. Ea a fost în mai multe rînduri pentru şi contra imperiului vecin. De cînd şi au cîştigat independenţi, sîrbii şi au schimbat, ca şi bulgarii, la fie-carî 3—4 ani, protectorii lor. Incepînd prin a fi ruso-fiii, sîrbii a’au lăturat iute de influenţa dăunătoare a Rusiei şi au trecut la Austriac.Dar nici cu aceştia n’au trăit multă vreme în prietenie, din cauza Ungurilor, şi s’au reîntors la ruşi pentru ca după trei ani să revină acum dia nou la Austriac!. Politică de cucerire Politica externă a Serbiei a fost o vetidică balansare, cînd spre Rusia cînd spre Austria, aşa La noua fază în -.are intră astăzi poli- tea Serbiei trebuie să ne lase indiferenţi, căci politica acestui stat este prea puţin constanta, pentru ca acei interesaţi în tripla alianţa să se încreadă într’îniia. . . Mişcările politice ale Serbiei şi Bulgariei trebuiesc însă cu atenţiune urmărite, căci aceste state, de cînd s au eliberat de sub urmăresc, ca și frații lor muscali, o politica agresivă și de croccfirp. Mal. Votul uniVe! întrunirea de la BrăilaU' Ceea ce nu se mai poate tăgădui artă-si e că nevoile sociale încep să i? impune.*Mişcarea începută de cîţiva şti, azi este îmbrăţişată cu căldură de mulţi şi putem avea nădejde în aproperirea Votului universal Trebuie să fi azis ai ceva la întrunirea din Brăila ca să-şî poată face o ideie exactă de însemnătatea mişcărei şi de căldura cu care este îmbrăţişată de masele populare. Vasta sală Paradis era, la orele 2, o mare de capete. Muncitori, meseriaşi, comercianţi şi pătura cultă, veniseră cu toţii, dornici să-şi arate simpatia lor pentru marea reformă. La orele 2 şi un sfert, sosesc deputaţii democraţi V. Cogălniceanu, Vintilă C. A. Rosetti, şi deputatul socialist V. G. Morţun. Ei fură primiţi cu frenetice aclamărî. Se proclamă preşedinte muncitorul brăilean Neacşu, care dă cuvîntul D-lui I. D. Atanasiu, avocat în Galaţi. Intr’o scurtă dar caldă cuvîntare, D. Atanasiu aminteşte propunerea în Cameră a amendamentului pentru introducerea Votului universal, face elogiul celor 27 de deputaţi cari au iscălit acel amendament şi îndeamnă la o stăruitoare conlucrare a tuturor oamenilor de bine şi pătrunşi de nevoia reformelor democratice. * După D-sa, ia cuvîntul D. V. C. A. Rosetti, care, într’un concis şi energic discurs, arată scopul întrunim şi imperioasa nevoie a introducere! mărei reforme a Sufragiului universal. Se arată gata să urmeze sfatul ce i-a dat cu glas de moarte bătrînul sau tată , de a iubi şi a lupta vecinie pentru ţărănimea muncitoare, talpa casei, temelia naţiei. * Se dă apoi cuvîntul D-lui Vasile Cogălniceanu, care face procesul sistemului nostru, electoral şi arată monstruoasa nedrepte se face marei mulţimi a naţ’unei. Io treacăt, D. Kogalubeanu aa o searmanatură D-lui Alex. Djuvara, alesul col. Ilea de Brăila, numindu-1 iepure da două hotare. * La sfîrşit, în mijlocul aclamaţiilor frenetice şi unanime ale skiei, ia cuvîntul D. V. G. Morţun. Cu deamănuntul, D sa într’o strălucită cuvîntare arată întÎmnpinările ce se aduc de potrivnicii Votului universal. Cultura, ştiinţa de carte, educaţia politică, priceperea datoriilor cetăţeneşti, prea marea influenţă ce ar avea guvernul asupra maselor, lipsa de patriotizm, toate armele nevrednice cari se ridică în potriva acestei reforme sînt rînd pe rînd cercetate şi dovedite ca făţarnice. Arată că la mijloc nu este decît vecînica chestie: lupta de clasă. Astăzi o mînă de alegători favorizaţi îşi îngrădesc prin legi interesele lor personale în dauna intereselor generale ale ţărei. Mîine, cu Votul universal în care ar lipsi alegători favorizaţi, fiind toţi de o potrivă, de grabă ar dispărea interesle personale şi în locul lor nu s’ar mai ţine seamă decît de interesele naţiune! întregi.* Cuvîntarea D-lui Morţun iese din cadoul discursurilor obicinuite, ea întrupează în sine meritoasa încercare de educaţie politică a unui popor întreg. D-sa sfirşeşte prin o puternică comparaţie a luptei pentru cîştigarea Votului universal înfăţişînd muncitorimea prin Făt-frumos, iar clasa stăpînitoare prin zmeul din poveste, prinşi în luptă. In poveste izbînda e al lui Făt-frumos, care răpune zmeul, —tot astfel muncitorimea în lupta încinsă va răpune clasa stăpînitoare. Sfîrşitul cuvîntăreî e acoperit de furtunoase aplauze și de strigăte : Trăiască Votul universal. * Apoi D. Deodat Ţăranu, avocat din Galaţi, dă citire următoarei telegrame din partea deputatului Gorgos : împiedecat de împrejurări familiare, regret că nu pot lua parte la întrunirea democraţiei române. Sunt cu toată iubiea pentru triumful Votului universal cu reprezintare proporţională, pentru ca întreg poporul să-şi exercite suveranitatea. Jos guvernământul majorităţilor, Gorgos. Se aclamă apoi cu nesfirşite urale următoarea moţiune identică cu aceea cetită în întrunirea de la 22 Decembrie, în sala Dacia. Cetăţenii Brăilei, întruniţi azi, 29 Bec. HSOft, în sală Paradis şi ascultînd expunerile deputaţilor democraţi şi membrilor uniunei Sufragiului universal, se cred datori a exprima, în numele întregei democraţii a Brăilei, adincile lor mulţumiri celor 99 valoroşi luptători pentru drepturile poporului, cari au manifestat prin voturile lor pentru Votul universal în sinul Adunărea Deputaţilor şi se declară hotărîţi a sprijini din toate puterile acţiunea parlamentară şi extra-parlamentară pentru obţinerea marei reforme electorale. întrunirea se termină şi publicul părăseşte sala în cîntecul Marsiliezei, intonat de membrii clubului socialist. W hi .