Adevěrul, februarie 1897 (Anul 10, nr. 2745-2768)
1897-02-01 / nr. 2745
Rǎzboiul gre©©-tyr© O uricioasă metamorfoză Scrisoarea adresată D-luî Lascar Catargi, ca șef al partidului conservator, de către Gh. Eva. Lahovary, proprietarul și directorul ziarului Lindépen lance Romovn ■, m’a scos dintr’o mare nedumerire. Articolele de care mă voiu ocupa din ziarul francez, nu sunt iscălite; acum însă ştiă că Gh. Em. Lahovary este autorul revistelor, la care voiu începe astăzi a răspunde. Voiu arăta cetitorilor acestui ziar, in tresături generale, ce voeşte Gh Lahovary. După aceea voiu face o fidelă naraţiune a trecutului sau politic, şi voiu sfîrşi seria articolelor mele prin o apreciare severă dar dreaptă a mijloacelor, pe care le propune directorul ziarului francez, pentru ca să scăpăm de pretinsa stare de anarhie, în care ne zvăcolim aproape de treizeci şi unul de ani. In acest an, în luna Main, se întîinesc trei zilee şi unul de ani de când Carol Hohenzollern a urcat treptele tronului român, şi în acest lung period de ani petrecuţi în mijlocul nostru, Carol tot strein a rămas. Gh. Eva. Lahovary ne sfătueşte să ne reîntoarcem la convenţiunea din Paris, care, la 7/19 August 1858, ne-a fost impusă de şapte puteri europene întrunite în capitala Franciei. El ne citează chiar art 14 al acelei convenţiuni care zice că : — Domnitorul guvernează cu concursul miniştrilor numiţi de el. Astăzi suveranul, după constituţia din 1866, domneşte, dar nu guvernează—în tot cazul aşa ar trebui săve—şi Gh. Em. Lahovary ne sfătueşte să ne reîntoarcem la acel trecut uitat in care suveranul domnea şi guverna. Proprietarul ziarului francez ne trimite cu treizeci şi nouă de ani înapoi. Lascar Catargiu e un liberal înaintat pe lângă tînărul Gh. Lahovary, căci sunt convins că bătrânul şef al conservatorilor nu s’a gândit nici odată să dea lui Carol Hohenzollern drepturile pe care convenţia din Paris din 7/19 August 1858, le dădea Domnitorului ales, în Iaşi şi în Bucureşti, în zilele de cinci şi doue-troi şi patru Ianuarie 1856. înainte de a discuta cu Gh. Em. Lahovary ruşinoasa sa schimbare la faţă, voia ridica valul care acoperă trecutul politic al directorului ziarului francez, şi atunci cetitorii Adevărului se vor convinge de ruşinoasa contrazicere ce există între Gh. Lahovary din 1888 şi Gh. Lahovary din 1897. In ziua de Marți 15/27 Martie 1888, vorbind de rege, ziarul francez scria : —Care va fi oare respunsul ? Această întrebare și-o pune cu îngrijire toată lumea, căci acel respuns va apasa intr'un mod decisiv asupra mersului evenimentelor. Putea-va oare acel respuns sa ne redee iluziunile noaste perdute ? Mercur!, la 16/28 Martie, Gh. Lahovary scrie în coloanele ziarului său:— Ziua de 14/26 Martie 1888, aniversarea a şaptea a proclamarei regatului, va răminea o zi de doliu in istoria României. Trebue să se ştie că zbirii poliţieneşti nu au intervenit pentru a restabili ordinea. Nu ! Ei s’au transformat in bătăuși. Această infamă cursă este opera lui I. C. Brătian sa* a ministerului seu și a regelui. Tot în acea zi și în acelaș numer Gh. Lahovary aruncă lui Carol următoarea insultă : — Și renepăsător șade In palatul său geh păz'l de soldați. El refuză să vază pe D. Vernescu, miniatorul poporului, unul din şefii opoziţiunei, şi acordând had pe retid audienţe contelui Goluchotski, D-lui Busch şi D-lui Dim. A. Sturdza, pi cân armata ucide poporul sub ferestrele sah. Rog pe cititori să citească CI1 atenţiune rîndurile de mai jos esite din pana lui Gh. Lahovary, care astăzi voieşte ca ţara să-şî încredinţeze destinele sale lui Car 1 Hohenzollern: „Bietul r«s«l Lonul tău nu «pa In palat. CI era. In sala teatrul«i, la banchetul canibalilor, a căruia prezidenţie de onoare Iţi revine de drept*1. Ziile de 14/26 Munie şi de 15/27 Martie 1888, ziarul lui Gh. Em. Lahovary a eşit in doliu. * * * * Aşi dori să ştiui dacă Gh. Em. Lahovary nu va roşi când va ceti aceste ronduri de o violenţă ertată numai unei pene francamente antidinastice şi democrat-republicane. Probabil insă că jos că nici măcar simţi. Această uricioasi este o ruşine. naefamorfoză Alex. V. Beldimann, a ajuns aşa de nu o mai poate SATIRA POLITICA S’a ratrapat La cărţi cînd, după cu a devenit tinichea, un jucător şi-a scos paguba, se zise că „s’a ratrapat“. Din sorginte autentică, aflăm că partidul naţional al lui Sechiaris, a hotărît să ratrapeze pe Gostică Stoicescu de toate prînzurile pe cari le-a pierdut, de o bucată de vreme, pe la consulii şi miniştrii străini. De aceea, partidul a pus la cale să dea in Capitală trei mari bancheturi populare in onoarea ministrului de externe, iar aceste bancheturi să aibă loc : 1) La Nea Niţă Sterie în Dealul Spirei; 2) La Manolescu Lungu în Galben; 3) La Obor. Iată şi Menu-ul primului banchet din Deallu Spirei: Listă de bucate Mastică â la Sechiaris, Ciorbă de burtă â la Palladi, Rasol cu ciolan â la colectiviştii, Iachine de morun â la Năstase Stolojan, Papricaş unguresc â la Banffy, Fleică naţională â la Melisiano, Murături in saramură â la Zaharia, Plăcintă cu carne şi cu briază â la Pherichidis, Gogoşi â la Gogu Gaetacuzino, Zmochine â la Eugen Stătescu, Alune â la Mitiţă Sturdza, Poame â la unanimitâţile parlamentare, Mişmaş â la ministerul actual, Şampanie â la Itallier. Vax. razboiulT greco-turc Declaraţia guvernului grecesc ATENA, 30 Ianuarie.—Camera deputaţilor. Răspunzând la o interpelare, D. Qelyannis declară că nu poate să comunice adunărea ordinele ce a primit flotila; în orice caz, Grecia va împedica pe Turcia de a trimite trupe in Creta (Senzaţie). Pleoape a flotei greceşti ATENA, 30 ianuarie.—O flotilă de şease torpiloare, sub comanda prinţului George, a plecat astă noapte în Creta, în mijlocul unor ovaţiona entuziaste. Flotila a primit ordine de a împiedica prin toate mijloacele debarcarea trupelor turceşti In Creta. fii O mulţime imensă a condus la gară pe prinţul George, care era însoţit de rege şi de prinţul moştenitor. Mulţimea striga: Trăiască Creta! Despărţirea dintre prinţul George şi familia regală a fost foarte mişcătoare. La Pireu s’au petrecut scene entuziaste. Declaraţia Greciei către puteri Grecia a adresat puterilor o notă declarînd că nu poate să asiste ca simplă spectatoare la evenimentele din insula Creta. ACTUALITĂŢI Autorul furtului banilor pe cari Pitrescu i-a şterpelit de la ministerul de finanţe. E de loc din comuna Brătieni, judeţul Gorj şi a fost în slujba poliţiei vreo cinci ani de zile. A fost dintre sicreţi, de aceea a ieşit aşa poamă bună. Ca să-şi legitimeze numele de becher, el se pusese pe tront cu amica sa Petruţa Ştefan Boboc pe contul statului român. Ca toţi becherii, şi-a făcut şi el un sfirşit—şi sfîrşitul îl ştiţi de înainte, este unul din penitenciarele din ţară — fără de Petruţa şi fără de boboci. Păcat însă de aşa bărbat. Capacitatea lui îl recomanda desigur pentru o mai bună soartă : cine știe dacă n’ar fi ajuns deputat, consilier prtincipal sau cel puţin ministru!... Pep plizon. Alexandru Becheru LIBERTATEA INDVIDUALA Deputaţii noştri şi-au adus aminte in sfirşit că In fericita patrie a dlvului Traian, cu o constituţie democratică, am avut neprevederea să facem din judecătorul de instrucţie şi dintr’un simplu comisar nişte fiinţe atot-puternice. La noi, un «efept de poliţie are dreptul sa te aresteze, să te ţină închis mai multe zile, sub cuvînt că instincţia preliminară a fie-căreia nu e terminată şi după aceea, sub escortă, în tovărăşie nu pungaşii, să te trimită la parchet, care poate să-ţi dea drumul sau poate şi să te trimeată la Judecătorul de Instincti", cari e în drept să te depună. Anii trecuţi, ce e dreptul s’att mărginit puterile Judecătorului, dlndu-se tribunalului Însărcinarea ca să confirme a’aă să Infirme mandatul de depunere, în două-zeci şl patru ore de la data lui. Aceasta Insă nu este suficient. Faţă de a tot-puternicia Instrucţiei cel învinuit este cu totul intr’o stare de inferioritate: Intstrucţia la noi este încă Inchizitorială şi acuzatul este la discreţia Instructorului sau. D. Petre Crădişteanu propusese acum clţiva ani o lege modificătoare a codului penal şi în special a Instrucţiei penale In ceea-ce priveşte pe nenorocitul Inculpat. D-sa propunea între altele ca la facerea Instrucţiei, avocatul celui bănuit să aibă dreptul să asiste şi să-şi proteguească clientul faţă de excesul de zel al judecătorului. Ziarele liberale sunt entuziasmate de discutelle ţinute la Cameră relativ la libertatea individuală. D. Şendrea a declarat chiar că va veni cu an proiect de lege modificatoare In sens democratie a legialaţiunel noastre care este cu totul înapoiată. Proiectul D-lui ministru de justiţie este prea măreţ pentru ca Daa să 11 realizeze. 1.’am sfătui ca, cel puţin, să dezgroape din Senat proiectul D-lui Crădişteanu şi să fie sigur că reuşind a-1 transforma în lege, ar face ceva îndestulător pentru numele săfi. -------------------------f^Fsr-Cf*--------------------— Sfinx. Repaozul de Duminecă De cite ori adversarii noştri fac un lucru bun, sintem cei d'intîi a-i lăuda, li lăudăm, dar, pentru votarea proiectului de lege care prevede odihna de Duminecă. In ţara noastră e atît de greu să se realizeze cite-o reformă democratică ori cit de neînsemnată, încit trebuie să priveşti ca un adevărat fenomen votarea unei legi ca cea de care ne ocupăm. Legea a trecut la Cameră şi acuma va trebui să vină şi înaintea Senatului,unde spiritul democratic e mai puţin puternic. Acest corp ne-a dat, în adevăr, o dovadă despre urîtele sentimente ce-l animează cînd a respins suprimarea rezumatului preşedinţilor Curţilor cu juraţi şi el ne-a mai dovedit că este absolut lipsit de cunoştinţe asupra tuturor problemelor care agită lumea cultă modernă. De aceea e foarte probabil ca Senatul să se arate, încă odată, reacţionar şi ignorant. De data aceasta este de datoria guvernului să puie mai multă inimă şi să susţină legea serios în faţa Senatului, iar nu se imite exemplul D-lui ministru al justiţiei, cere a lăsat pe botrini în voia er pentru a respinge o lege salutară. Oricum, noi felicităm, atît m fiorii aei Camerei cit şi pe ministrul-preşedinte, ca e a avut destul curaj ca să susţină cu energie, in faţa parlamentului, legea odihnei de Dumitrcă. E vremea, credem, ca Statul să se ocupe serios de soarta claselor muncitoare. Dragoş. ' PE DRUMUL CRUIHEI este titlul boby'dî roman p© ©air© ziarul ADEVERI «I. va da în forță, peste ©îte va zi!®* cetitorilor săi. d© îm primul capitol al noului roman Pe drumul crimei de celebrat scriitor JULES MARY se vor convinge de putersa dramatică a acestei povestiri în car® se va vedea cam Pe drumul crime! pot începe itsngssl pelerinegiu, fiinţa nevinovate, copiii pârfs.siţi d® părinţii lor şi cari, prin m lor vină, împing Pe drumul crimei fiinţe cari ar putea să fie folositoare societăţeî, dar cari, lăsate In voia întimplareî şi a tuturor relelor exemple, ajung Pe drumul crimei şi sfirşesc trista lor viaţă în puşcărie sau pe eşafod. Ocuparea Cretei O depeşă oficială .din Atena vesteşte că guvernul grec a ordonat punere* in activitate a tuturor coi'ăfc.5**®*’ de ra*. botă și trimiterea lor Im Creta. Trupele greceşti In fsunte ca arinţul George aă şi plecat in Creta, litrele George s'a hotărît dar a lucra pe f*ţă în chestil Cretei, ceea ce arată că ocuparea insulei de către Greci va deveni în curînd un fapt îndeplinit. Deja atît comitetele cretane din Atena cît şi populiţiunea creştină a Cretei au proclamat unirea insuli cu Grecia, iar drapelul elen a fost arborat pe zidurile Cneei. Toate aceste evenimente indică destul de lămurit cari au fost cauzele revoluţiuni cretane ; mai ales declaraţiunea primului ministru grec Delyanis, făcută în Camera din Atena, e destul de categorică. Acesta a zis că guvernul grec nu voni să se amestece în chestia Creţa, crezînd că Europa va putea, face linişte. In faţa înponilitaţei Europei însă, de a lua vre o măsură eficace, guvernul elen va fi silit să schimbe atitudinea faţă de această chestie. Imediat după acest discurs, trupele elene, atît maritime cît şi teritoriale, au primit ordin să fie gata pentru orice eventualitate, aşa că la orice moment ne putem aştepta la senzaţionala ştire că Grecii au ocupat Creta şi au ficat din această insulă o provincie grecească. Urmările ocupărei Această eventualitate ar pune într’adevăr capăt revoluţiund din Creta, căci scopul revoluţionarilor ar fi astfel ajuns. Dar ce va zice sultanul şi mai ales care va fi atitudinea Europei faţă de acest pas al Greciei ? Privită din acest punct de vedere, ocuparea Cretei de către greci devine o chestie de cea mai mare gravitate politic. Intr’adevăr insula Creta are o mare importanţă pentru statele cari au interese în Orient. Situată în Marea Mediterană între Egipt, Bosfor şi Asia mică, Creta este punctul cel mai strategic pentru puterea maritimă care are colonii în Africa şi Asia. Angua, Rusia şi Franţa, fiecare din ele avînd interese atât de vitala în Orient, ar vroi ca acesta insulă să-i aparţie şi n’ar putea admite ca ea să treacă în posesiune streină. Atitudinea Rusiei Rusia mai ales n’ar putea îngădui nici un moment ca Grecia să devie stăpîna Cretei, căci, cum diplomaţii ruşi ştiu că influenţa englezească este preponderentă la Atena, ocuparea Cretei de către greci ar însemna cedarea vnsului către englezi. Intâmplândusa dar aceasta, Rusia ar sitipa sultan ca să declare războiu Greciei şi conflagraţiunea europeană ar fi gata, deoarece Anglia şi Italia nu vor putea sta pasive văzând el Turcia, ajutată de Rusia și Franța, declară războiul Greciei. Vai. CIU MA. Pe lîngă numărul destul de mare al oamenilor de ştiinţă, al binefăcătorilor umanităţei, se poate adăuga astăzi numele doctorului Yersin, care a descoperit baccilul ciumei care pustieşte cu atîta furie în India şi Egipt . Doctorul Verein Dockrai Yersin, descoperind baccilul, a găsit şi vaccinul cu ajutorul căruia se poate lecui ciuma. Doctorul e născut în anul 1863, la Morges, orăşel la cantonul Vaud. Descendentul unei familii protestante refugiată după revocarea edictului de Nantes, el şi-a făcut atudine medicale la Paris şi a fost primit ca extern la spital. In 1885, rănindu-se la mînâ pe cînd făcea op°rcţiunea unui bolnav atins de turbare, fu instalat în spitalul Pasteur, unde rămăsese apoi ca ataşat. In acest institut doctorul Yersin se ocupă cu ardoare de studiul microbilor, lucrind alături de doctorii Pasteur şi Roux. Ataşat apoi ca medie la serviciul maritim al mai multor expediţiunî îa Orient, doctorul Yersin avu ocazianea să se ocupe cu boalele molipsitoare din aceste ţări. Biciiî ai ciumei A făcut descoperirea bacoliului ciumei acum douî ani, împreună cu japonezul Kistasato. El se gîndi atunci sa combată această boală printr’un serum, pe care il și prep«* Pentru a face experiențele necesare, doctorul Yersin plecă în China, unde ciuma începuse să bîntuie și sa convinse îndată că metoda Iui era bună. Făcu imediat un raport Academiei din Paris arătînd cam din douăzecî şi trA de cazuri de ciumă a locuit două zeci şi unu, şise duse apoi la Paris pentru a face un curs în laboratoarele de acolo. Se ştie cîte dezastre a produs această teribilă boală, bîntuind Europa în diferite epoce. •fc Ciuma care bântuie acuma în India se manifestează prin access de friguri violente, ce succed perioada incubaţiunei, durînd de la 1—4 zile. Incubaţiunea este caracterizată printr’o stare de apatie extremă. Ciuma, odată declarată, se iveşte o bubă care se formează în cele mai multe cazuri la coapsă, cîteodată la subţioară şi foarte rare ori pe ceafă. Această bubă creşte iute şi ajunge în patru zîie numai, de mărimea unui ou de găină şi atuncea bolnavul moare. Dacă pacientul rezistă pînă a cincea sau a şeasea zi, buba poate fi operată şi puroiul ce conţine fiind extras, lecuirea se face repede. Primele cercetări ale doctorului Yersin curivire la lecuirea ciumei erau făcute în scop ’a se găsi cauzele răului. Examenul microscopic al unei picături din puroiul ciumei dădu la iveală un baccil scurt și gros, a căruia extremitate este rotundă. Bacili ai chemeî