Adevěrul, ianuarie 1898 (Anul 11, nr. 3045-3072)
1898-01-01 / nr. 3045
1 ’'s I ■4 * ANUL XI No. 3045 Abonamente Încep la 1 si 16 ala ve-dral luni si » o platesctnaiatO!n an in tară 30 leî, în străinătate 00 lei Şase luni 15 » •• • » 25 f| «Trei luni 8 „ 13 m Numărul 10 In străinătate 1 Un număr vechia 20 ban! Sa te iereşti Române de euio strein în casă K . o dl it c ț î a PASAGIU BANCEI NAȚIONALE (TELEFON B3 Administraţia PASAGUJL BANCEI NAŢIONALE (TELEFON No. 25). Director politic : ALEX. V. BELDIMANU II padini laperare ediţie ■------------------------------------teSi, intrînd în al unsprezeceka an de luptă pentru democraţie şi popor, trimete cititori- I lor săi, acelora cari Vali ajutat în această operă grea, salv,ţările de anul nou şi încrederea că şi pentru viitor va fi sentinela neclintită a drepturilor celor dezmoștenite, facla care în noaptea nedreptateî, arată drumul spre liman. I IANUARIE 1898" Privire înapoi N’a fost an bun acesta care se sfârşeşte astăzî. Peste ţară au căzut in uliu flagele între cari putem număra inundaţiile de astă primăvară, recolta proastă şi, pe deasupra, ruşinea de a fi avut în fruntea statului un guvern păcătos ca acela al d-lui Dimitrie Sturdza. Pe lingă aceasta a fost dat româniei ca în anul acesta să sufere ‘.ijudiii peste »iiui»îri şi, mii t multe, vizita de la Pesta, impusă regelui de aliaţii săi ca un semn că Romîniî au părăsit cauza fraţilor de peste munţi. _ ' In ţară zăpăceală şi în .spirite s’a mărit neîncrederea în totul şi in toate. Nici o lumină de nicăeri, nici o speranţă aproape. Partidele istorice au pierdut ultima urmă de ruşine şi de demnitate. Totul se mărgineşte la o mizerabilă luptă de persoane, iar principiile sînt lăsate pe seama „naivilor“ şi a oamenilor nepractici. Cînd plugarul a luat dintr’un capăt ogorul şi a ajuns la cei-Fait capăt, el pune mina în ochi, priveşte înapoi şi vede cu mulţumire cit de lungă şi de adînca este brazda ce a săpat fierul plugului, despicînd pămîntul în care să se arunce sămînţa. Cind ne aruncăm privirea înapoi, cînd în această zi de reculegere, politicianii se gîndesc la ceea ce au făcut în decursul unui an, în loc de brazda trasă, în loc de înaintare spre bine şi progres, vedem cu jale că am stat pe loc, că am bătătorit noroiul în care suntem aruncaţi şi am dat generaţiilor viitoare educaţiunea cea mai mizerabilă, le-am secătuit puterea de a avea un ideal, le-am arătat că drumul spre izbindă în lupta pentru trai, e să te tîrăşti, sa fii slugarnic, să nu ai nici o credinţă... Un an nou vine. Să mai avem încredere în el?... Dacă ar fi să 110 mărginim la pătura subţire a politicianilor de la oraşe, ar fi să deznădăjduita. Peste capetele lor, priviri o se îndreaptă spre satele noastre, străbate în inima curată a săteanului şi ne revine credinţa că aceia cari aruncă săminţa deşteptărei în pămîntul sănătos al ţârei, nu o fac zadarnic, că ea va rămâni în curînd, dînd naştere unei de ţi politice, sănătoasă şi plină de pocăinţe... Să nu deznădăduim dar şi să avem încredere în poporul român. c®»sit. Mia». »ATI î k .$'11,KI iris-tor® Nea Cosiat'ly Oprescu, vestitul for, perceptor al ei luavei de Galben, domicilii« în strada sfintu Spiridon, un bărbat foarte levest ce ’i mai zice și Bengea, a fost în zilele Crăciunului victima unui furt îndrăzneţ. . Din raportul politiei constatăm că nea Costache a fost devastat de mai multe obiecte de valoare, de către servitoarea sa anume Paraschiva Popescu. Dar nea Costache, da şi în opoziţie şi persecutat de către Oculta, tot mai are trecere pe lingă Dumnezeu, căci infama devastatoare a fost prinsă şi condusă la otelul d-lui Caton Leca, Onoare lui nea Costache. Vas. Suverani şubred Cabinetul Dimitrie Sturdza se află in aşa teribilă situaţiune, încît fiecare membru al său reprezintă o forţă indispensabila. Un cabinet tarc, un minister cu vigoare şi cu prestigiu ar putea trăi fără să stea la discreţiunea celui d’întîi venit. Dovadă ministerele lui Ion Brătianu cari se preschimbau iât da des, dovade remanierile acelea atît de numeroase cari nu ţineau socoteală de noi unul, de absolut nici unul dintre membrii partidului. Sub Ion Brătianu nimenea nu era indispensabil, nici Gîmpineanu, nici Sturdza, nici Stătescu, nici Eleva, nici Letca, nici unul. Sub Dinirie Sturdza, din potrivă, ? cel mai din urmă membru al gnt-f parei este o forţă de care ministerid nu sa poate dispensa. Fericit'. - s t*wtra, SMrgăritescU, Biatiu, fiel care este absolut trebuincios existent tel cabinetului și, lipsind unul, ori• * care dintre ei, cabinetul trabuc sfi dispară. înțelegeți ălâ trăinicie are un e*semenea guvern. ©i'asrcs. i 1897 —în străinătate— iarăşi un an a trecut, un an bogat la evenimente politice, bogat în descoperiri ştiinţifice, — şi un an vrednic do gi'nd sirul de veac în care ne aflăm. Am auzit predicîndu-se din toate părţile pacea; monarchii ca şi clasele muncitoare, au adus în gură cuvîntul pacei. Democraţi’’ au multă sinceritate, monarchii cu diplofmaţie. In orice caz faptul că se „vorbeşte" mereu de pace cu dragoste şi predilecţie] reprezintă deja un progres. Revoluţia din Creta a ameninţat pace.Ci şi ca o minare aci am avut războiul gro- co-titro, care a dat diplomaţiei ocazia ei] comită atîtea greşeli... Războiul însă s'a^ isprăvit, şi pacea domneşte iarăşi în Orrient... ’ Pentru a întări pacea, diverşii monarchi şi-ai făcut vizite foarte costisitoare: împăratul Germaniei a fost la Petersburg ţarul Rusiei în Germania; regele Italiei s fost la Hamburg, împăratul Germanie I Budapesta; regele Romîniei la Budapest, prinţul Bulgariei la Sinaia; ţarul Rusiei i Paris şi Felice Faure la Petersburg. Iatei cît aceste vizite au stabilit para «a vede din faptul că neputîndu-se fac între dîijşii în Europa, au găsit că, c . bine să se bata în Asii» cu Chine,,..'. , « în«» »ntAogfildtf te* gfildji; hfis« nmcat statelor europene cîte 1111 ( - labe, și aui contribuit ati fol- L-. mi pacel. In descoperiri,, anul acesta n’a fost sărac. Şi la sfîrşitul său ne-a venit vestea despre descoperirea profesorului Schenk, care, dacă se adeverește, fără îndoială că ar fi cea mai mare a veacului. Afacerea Dreyfus-Esterhazy, scandaluri!: din parlamentul austriac, revoluția din Fraga etc., etc., sînt atîtea alte date caii asigură fără îndoială în istorie un loc efe seamă lui 1897, Pol. CULISELEPOLITICE Situaţia guvernului Drapeliştii au hotărât in mod ,obfinitiv să nu mai intre in nici ringi de relaţiuni cu guvernul. D. Auijalistan a declarat că d-sa nici n’a intrat in tratative cu guvernul şi nici nu inteiege să trateze pe chestiele portofolii. Gat timpul. Dim. Sturdza, nu va propune decât un număr exte două sau trei portofolii, d-sa nu poate să stea de vorbă. Toţi drapeliştii au fost foarte satisfăcuţi de declaraţiile d-luî P. S. Aurelian şi de acum vor începe in contra guvernului lupta pe baza programului de la Iaşi. Situaţia guverîsiiîl Guvernul este deci complect izcflat acum, şi fără nici o speranţă că va mai putea să capete concursul drapeliştilor sau al fleviştilor. fANtIARIE 1SQ8 Re primesc direct la Administrați» Linia parc'tna VI-a .... let 0.50 •a V "ft* • I f t •• S, n »* ttr.a " S' număr deliftiî sa fac din tarif reducții Numărul 10 bani JiWTfT, WATT Copil neştiutor in braţele eterne ale timpului, el se încearcă să bea in cupa feţei... Cine ştie ce’i este rezervat in scurta lui existenţă! ferire ori durere, bine-cuvântare ori blestem ? Azi in Sil, ol U furi oii, elin rtmrrnJ irr r. î ctq/tt/aj CJ -li TT Tll/in " Rep. 1 -----------1—, --------------- | D. Dim A. Sturdza este la discreţia etualilor miniştri si chiar d. Al. Dju vara poate să provoace răsturnarea guernului. Şi d. Djuvara profită de această siluire pentru a sili guvernul să-î admită rpectele de lege pe cari le-a pregătit contra cărora s’a declarat in mod ategoric d. M. Ferichide. Va fi foarte greu însă, să se tranşeze icidentul cu d. Djivara, pentru că ş . M. Ferichide ameninţa cu demisia. * AttimSiaea al«viştll®F Fleviştii e vorb» să stabilească o aţelegere serioasă cu drapeliştiî, trederea, luptei parlamentare ce sa începe la redeschiderea corpurior legiuitoare. D. Fleva și cu amicii d-sale sunt deciși să ducă o luptă energică conta guvernului, mai ales cât timp noul cel mai important in guvern i ■a aven d. M. Pherichide. iîensi'Eîa isas|s®*îtel®i* Guvernul este foarte îngrijea d* rpectele de impozite pe cari e neoit să le prezinte parlamentului înaine de votarea bugetelor. Zf. Dim. Sturdza se teme că, cu o caria discuţiunei acelor proecte de legi, ortoziţiai liberală va putea să provoace o agitaţie puternică în public. * Intrăm in 1898 ! ‘ Dar cum intrăm? . Din punct de vedere politic, bineînţeles, intrăm în anul ce începe cum cum se poate cu mai sărace speranţe, deşi s’ar putea zice aproape acelaşi lucru şi de orice alt domeniu, decît cel politic. In politica internă nimic apare să , indice începutul unei adevărate ere e de dreptate şi cinste în administra- 0 rea ţărei. In politica financiară deficit şi ne- r putinţă la guvernămîntele de politi- ^ etani de a aborda reforma mare a impozitelor'. In politica externă nici un succes: aceeaşi situaţie mizerabilă pentru romînii de peste Munţi, aceeaşi si tuafie pentru românii din Macedo- I nia. Anul politic 1890 începe sub cele mai nefavorabile auspicii. fie ca situaţiunea să se schimbe spre binele poporului român. • Kars Datine şi credinţele AhmmA I Bobotenia la ţară — Pe cîtsínt de frumoase datinele noastre, de ziua Anului nou şi Bobotezei, pe atît sínt, şi credinţele de originale, de naive. Numai acela care a trăit în viaţa intimă a ţăranului nostru, mai multă vreme, a putut gusta din farmecul credinţelor lui, le poate cunoaşte , pînă la cele mai mici amănunţimi. In ajunul Anului nou, zi aşteptată cu atîta nerăbdare de băeţi, se umblă cu „Pluguleţul“ cum se zice în partea Buzăului, iar seara cu „Plugul ăi mare“. Sînt aşa de variate şi de bine meşteşugite cuvintele în urările pe cari le zic colindătorii la ferestre, şi atît de tînguitoare o melodia mai ales în „Lenii“’. Cînd vine primul rînd de colindători la o casă, toţi colindătorii sînt presăraţi cu boabe de griu, şi ei zic: „de la un bob o mie, de la un bob o mie...“ In seara Anului nou vin flăcăii cu „Plugul ăl mare“ şi nu se dice de geaba că umblă cu plugul, căci pe alocarea tîrăse ca ei cîte un plug şi trag brazde prin curţile oamenilor. Iată un obiceiîi cu credinţa lui, prin care ţăranul caută să afle de va fi timp bun. Se iau două-spre-zece coji de ceapă, — cîte luni sînt într’un an, — se pun la fereastră, botezînd pe fiecare cu cîte un nume de lună şi se pune sare în ele. Credinţa este, că n coaja în care sarea se topeşte, în lun, care a fost pusă la acea coajă, va fi ploftie mai multă sare, mai puţină, după cantitatea de sare topită. Un alt obicei este de a se turna plumb topit într'un vas cu apă, fiind credinţa pse făcîndu-se fel de fel de chipuri din plumbul turnat, fie care îşi poate vedea norocul. Aşa bună oară, dacă ar eşi, cînd toarnă un flăcăii plumbul, on. chip de femee, în carnavalul acela se şi însoară. * iif cj- -.nl Anului no.; uiuou, nai u.ua.v ţiganii cu „Vasilca“. E o cîntare foarte lungă şi foarte frumoasă. Zic că „Vasilca“ închipueşte pa nevasta lui sfatul Vasile... şi „doamna sf. Vasile“ e reprezentată printr’un cap de purcel gătit cu bariş roşu şi cu busuioc la urechi. Mulţi nu primesc să li se evite în casă Vasilca, zicînd că e o profanare pontai sfintul Vasile. Pentru ca cineva să'şî viseze ursitul sau ursita, în ajunul Bobotezei cînd vine popa ci „Iordanul“, se culcă în patul unde intenţionat popa a fost poftit să stea. Se ia şi niţel busuioc din căldăruşi popii, se pune sub căpătîî şi noaptea cică ara să viseze pe cine are să ia. Alţii, şi numai cei curagioşi, pentru a’şî vedea ursita se aşează in pielea goală în faţa unei oglinzi, stând cu privirea fixă la chipul lui. iş i vede, că se face un chip. Lucrul acesta nu se explică de cît prin hipnotiziu. la seara Bobotezei e credinţa că se deschid cerurile, şi acela care va vedea, orice va cere de la Dumnezeu îi va da. Aşa, se zice că unul sta la pîndă cu capul băgat printre giurgiuvelele ferestrei, şi uitîndu-se la cer. Ga om care’şî trăgea socoteală că de surda noroc fără minte, s’a hotărît să ceară minte de la Dumnezeu. S’a deschis cerul şi eî de colo: „Dă’mi Doamne... un cai, mare...!“ Rugăciunea sa împlini, dar Dumnezeu n’a vrut s’o înţeleagă în mod figurat, — a trebuit, să vie alţii să strice fereastra, ca să’şî poată scoate bietul om capul care crescuse cît o baniţă.. 189T. Crucis Eî descis» rsMLj Prolog.— Cirul totul este o succesiune de cauze şi de efecte, o înlănţuire de evenimente,de natural ca anul trecut să aibă obîrşia în anul ce i-a precedat. Vom începe dar cu , cînd se citeau următoarele în ziam de opoziţiune : „D. Sturdza simte pe\red că cesiunea, Ghenadie d& m%i pe& 'rezolva. D-sa acum face apel la d. Aurelian, ca să ia puterea şi să fine carta laamuarîe 189? D. Aurelian a primit puterea. Egala să se instaleze definitiv în scaunul de prezident al consiliului, anunţă o eră de democraţie, lucru care se zice, nu place regelui.c J de aceea cuini m zi are următoarele : - .„Aducerea d-hă Aurelian la putere, ■e nui de cît o farsa a regelui, pentru di scăpa de cestiunea Ini Ghenadie ,și odată rl\ aceasta rezolvatăf d. Sturdza va fi reaii . -/ ■ 1. r— ? M .jDl Mjtrtie 1 ®&? Ignobilul începe uneltirile, plinge In nevoie, intrig casă și demoralizează întreg baridul care nu ştie în ce parte să meargă. Suveranul însă intervine si ■ tarele anunţă dennsiunea d-lui Aurelan şi ca regele a însărcinat pe d. Sturdsc, cu formarea noului cabinet... Octombrie 1890 Farsa fiind jucată, regele reintră sub perdeaua constituţională, iar d. Sturdza strigînd: fie m'en jicheo de d. Aurelian, de programul de la Iaşi, de Naţiune, Constituţiune şi Democraţiune, se l'A foieşte pe scaunul prezidenţial şi ziarele anunţă, că „gruparea aurelianistă s ’a pus pe lucru, va duce o opoziţiuni erbecenă pfovernibil şi va face campanii de returnare.11 I-iă feîîa svrie 1898 Comedia reîncepe. D. Sturdza vede că nu poate merge înainte. D. Djuvara, ca un șoarece cuminte, fuge din corabia care face naufragiu iar.. in ziare ahm ca „d. .Sturdza oferat d-lui Aurelian doua scaune în ministerul sMr. unul pentru d-sa, altul pentru d. Ştef. ŞendreaA (Comedia continua, şi aceleaşi acte se repeta şi în anul iSI 8). Koemferie a aKiiisr 28SGLîîîîiî