Adevěrul, aprilie 1898 (Anul 11, nr. 3132-3158)

1898-04-01 / nr. 3132

Miercuri 1 Aprilie 1898 meai săraci își permite să maniace stru­guri in Martie. Poate, dacă ar fi știut cauza care i-a făcut să guste strugure la începutul primăverei, i-ar a prins, Calon. Ediţia de dimineaţă IEFORMAŢIUni ! Se vorbeşte că colectiviştii din Bră­ila sunt hotărîţi a susţine candida­tura d-lui Eugen Garada la colegiul s I de senatori, în locul doctorului­­ Butărescu demisionat. Aşa­dar rabinul ocultei s'a decis *• la bătrâneţe să intre pe faţă în po­­ţ­­itică ! Se cunoaşte că oculta a ajuns­­ la aman! ____ D. N. Fie va va pleca zalele aces- , tea la Viena, unde se va stabili pînă la redeschiderea Camerelor. , Ministerul de instrucţiune publică a­­ luat deriziunea ca şcoalele primare ur­bane să fie inspectate numai de in-­­ spectorii şcolari, iar şcoalele rurale să răm­ină numai in sarcina revizorilor şcolari. Se zice că guvernul ar fi fixat ziua de 25 Aprilie pentru a efectua f­aimoasa alegere a unui senator la colegiul I Huşi, aminaţi de doua ori. Şi de astă dată biuroul electoral va f prezidat de un membru al Curtea de Apel din Iaşi Din judeţul Ialomiţa se telegrafiază că semănăturile din acest judeţ nu se anunţă bine, întinderi mari de grîne au perit, parte din cauză că fiind semănate prea tirziu, bobul abia a dat în ger­minaţie, şi ve­nind îngheţul, s’a clocit şi n’a răsărit, iar parte a­ fost distrus de un vierme cunoscut de agror­omî. Mulţi agricultori au­ intere parte din griul semănat toamna, sem­ănind în locu-i orzoaica, orz şi grî­u­ de vară, pe care unii l-aîi procurat din Dobrogea. Astăzi de dimineaţă, divizia IV de infanterie din Capitală, sub comanda generalului Vasiliu Năsturel, a plecat in marş in jurul Bucureştiului. Ministerele de domenii şi interne vor lua vacanţă joi seara. Tabun­alul de R.­Vîîcea a şters d­in listele electorale 60 de alegă­tori, înscrişi pe nedrept de primarul de Rîmnic-D, judecător de instrucţie, C. Haman­­giu, va pleca zilele acestea într un con­cediu de 15 zile. Principele Ferdinand va fi înain­tat pe ziua de 8 Aprilie la gradul de general şi va fi numit coman­­­­dantul brigăzei de infanterie din Bu­cureşti in locul generalului V­asiliu Năsturel, care a transferat la bri­gada din Giurgiu. La 8 Aprilie va avea loc in Capitală cununia civilă a d-luî locot. Sturdza, fiul primului ministru, cu d-ra Elisa Carp, fiica d-lui P. P. Carp. Căsătoria religioasă va avea loc la 9 Aprilie la Mitropolie... Academia romină a decretat premiul de 5000 lei, (­Ion Heliade-Rădulescu) d-luî Zamfir G. Arbore, pentru scrierea sa «Consideraţuni istorice generale a­­supra Basarabiei pînă la 1812». Din partea d-lui Lazăr Şăineanu primim următoarele, cu rugămintea de a le publica: Bucureşti, 30 Martie, 1897 ■ tot, mulţumirile şi expresiunea înaltei mele consideraţiunî. Ia. Şăineanu !) încercare de fu­rt s’a săvirşit în strada Teilor No. 66, la băcănia d-lui Gh’ţă Ghizdăvescu. Ein noapte, pe la orele 12, doi pun­gaşi Văii introdus prin sfărimarea unui lacăt în prăvălia d-luî Ghizdăvescu, in­­cercind a sparge tejgheaua pentru a lua banii. In vremea aceasta, stăpinul prăvăliei fu deşteptat de zgomotul ciocăniturilor şi veni să vadă ce este. Pungaşii prinseră de veste şi dispă­rură. S’a’ înştiinţat însă imediat poliţia pentru a, urmări pe pungaşi. Un mare scandal s’a petrecut eri di­mineaţă la noul palat al Casei de de­puneri ce se construeşte pe calea Vic­toriei Doui lucrători anume Puidi Gheorghe şi Teodor Zolta, in timpul repăuzuluî de la prînz, s’au luat la ceartă. Puidi, la un moment dat, pune mina pe o scindură şi loveşte pe­ adversarul sau in cap aşa de tare, că nenorocitul căzut jos in nesimţire. Toţi lucrătorii de la clădire s’au­ strîns atunci in jurul victimei. Comisarul secţiei respective, sosind la fata locului, a arestat pe Puidi, iar pe Zolta l-a transportat la spital. Aseară, consiliul comunal a ţinut şe­dinţă, sub preşedinţia d-luî G. F. Ro­­bescu, primarul Capitalei. Regele a aprobat dri proiectul de lege, votat de Corpurile Legiuitoare, prin care judeţul Dorohoi este autorizat a con­tracta un împrumut de 000.000 lei. Planurile pentru construcţiunea li­niei ferate Slobozia-Urziceni sunt ter­minate. Lucrările vor incepe probabil anul viitor, de­oare­ce actualmente lipsesc fondurile necesare. Lungimea acestei linii va fi de 116 kilometri şi 400 metri. O parte din ofiţerii însărcinaţi cu fa­cerea planului Capitalei, au început lu­crările. • D. C. F. Robescu, primarul Capitalei, însoţit de inginerul Andronescu, a ins­pectat eri lucrările de asanare făcute în toamna trecută la cimitirul Colen­­tina. D. Fericit de, ministru de interne, s’a întors eri, cu trenul de Giurgiu,.­în Capitală. Procesul cămătarilor — Vezi pag. 3 — asupra necealtiții da * lăsa in n­­oele pozițiuni ette­va garnizoana. D-nul Harkov a placat la Sofia. Domnule redactor, Tribuna Ateneului a fost profanată in seara de Duminecă, 29 Martie. Ne­ deprinsesem sa auzim de la înălţimea ei parola ştiinţei şi a on­estitătei ştiin­ţifice. Cuvintele conferenţiarului găseau im răsunet in tinărul auditoriu, care venia acolo să-şi lumineze mintea şi sa-şi încălzească inima. Iată acum şi a­­cest refugiu al luminelor pingărit de un netrebnic. Pentru Dumineca,trecută se anunţase o conferinţă a doctorului Urechiă asupra Dicţionarului Umbei române de d. prof. L. Şăineanu. La pri­mul moment, am crezut că este o farsă, cunoscîndu-se firea de farsor a docto­raşului. Bănuiam că , buna-credinţă a direcţiune! «Ateneului» a fost surprinsă şi escamotată intr’un mod ruşinos; căci altminterlea, cum s’ar putea explica, ca tribuna acestei înalte instituţiunî să fie dată pentru o mascaradă de "bil­iu, în care injuriile cele mai ordinare alter­­­­nau au obscenităţile faimoase ale doc­torului Urechiă. Dair, pentru numele­­ lui D-zeu! în ce parte a lumii ar cii­­teza un doctoraş de pompieri să critice de pe înălţimea unei tribune publice activitatea minu­i specialist ale cărui me­rite au fost recunoscute in ţară şi in străinătateRuşinea toată se restringe asupra inconştientului insultător, care s’a deprins de mult să înfrunte opinia publică cu apucaturi şi fapte fără de nume. Şi, în loc de a-şi ascunde mutra despreţuită, el o afişează in public cu riscul de a fi scuipat de orî­ce om o­­nest. Iată’l acuma, după ce a aprofun­dat poezia romînă, contractînd o rela­­ţiune incestuoasă şi cu filologia romi­­nească. Dar unde să fi sorbit doctoraşul nostru acea cunoştinţă adincită a lim­bei­.’ Oare în clistirul pompierilor? Oare.. Mărturisesc că la auzul insolenţelor debitate de acest trist personaj, lu­înd in consideraţiune locul şi pe insultă­tor, m'am cutremurat la ideia că ase­menea nemernici pozează în lumină­tori ai tinerime! şi în adepţi ai ştiinţei. Bine-voiţi a primi, domnule redac­ca unde trece­ drept o mare autoritate in toate cestiunile de duel. El a stabilit egale de duel cari sunt în genere re­cunoscute și admise. Casella este cunoscut de tot Parisul un bun şi intim amic al lui Paniz­­zardi, care — după cum se zice—l-ar fi propus, după o înţelegere cu Schwarz­koppen, ca să facă destăinuirile deja cunoscute cititorilor. Sal.* Berlin, 28 Martie. Ziarele oficioase nu vor opune nici o dezminţire destăinuirilor lui Casella. Din potrivă, diferite ziare, intre cari Post, al căruia caracter oficial e cu­noscut, au aieru­l că confirmă destăinui­­re. Post scrie că e curios faptul că la nouile învinuite aduse contra lui Es­terhazy, adversarii lui Dreyfus abia ăspund. In­­opinia publică a Franţei pare că există un mare curent as­cuns in favoarea lui Zola; sentinţa Curţei de casaţie dăduse deja de gin­dit. Post încheie spunind că Germa­nia nu are nici un motiv ca să iasă din rezerva ce și-a impus-o pînă acum Sand. Crima din strada Colţei O crima din cele mai îndrăzneţe s'a comis ori în strada Colţei, in prăvălia de coloniale a d-lui Sava Pavel. In luna Ianuarie anul acesta, d Sava Pavel avea în prăvălie doi bieţi, anume Dumitru Pavelescu şi Constantin Ghica. Intrhina din zile, cei doi băeţi se iaîî la ceartă şi Chica răneşte pe Pavelescu la mina stingă. Rana căpătată fiind gravă, Pavelescu a intrat în spital pen­tru a­ se vindeca, murind în acelaşi timp să-şi răzbune.* Zilele trecute Pavelescu,­ese, din spi­tal şi prima sa grijă fu ca să îşi răz­bune pe adversarul său. In acest scop, el se duse ori dimineaţă la un magazin de arme, cumpără un revolver şi o cu­tie cu cartuşe şi apoi se îndreptă spre strada Colţei la prăvălia fostului sail stăpin, unde ştia că are să găsească pe adversarul său. Mformimdu-se că Ghica se află în oraş, Pavelescu il pindi la uşe pînă se reîntoarse. Cind Chica intră pe ușe, Paveleseu se repede asupra lui cu re­volverul și trase două focuri; unul l'a lovit în mina stingă Trac tur­ind­u-î două degete, iar un altul in umăr. Victima căzu jos pe scindu­ri scăldată în singe. Panelesei­, dindu-șî seam­a de cele făptuite, încercă să fugă, dar fu prins­­de stăpinul prăvăliei. Tot o dată zgo­motul produs de revolver atrase in pră­vălie o lume imensă. Sosind şi sergentul de stradă, înştiinţa pe comisarul secţiei respective, care veni la faţa locului şi dresind actele nece­sare. ■ 'r Victima a fost transportată la spita­lul Goliei, iar criminalul arestat.­­ .+ . Gen. Nouile destăinuiri în afacerea Dreyfas — Prin poştă — Paris, 27 Martie Destăinuirile ziarului «Siecle» au pro­dus o agitaţie colosală. Aceasta este poate un început de reveniment în o­­pinia publică franceză. In faţa declara­­ţiunilor categorice ale lui Gasella, zia­rele statului major, intru­cit nu tac cu desăvirşire, recurg la o stratagemă. Ele declară că tocmai mărturiile ata­şaţilor militari sunt cea mai,bună do­vadă că Dreyfus­ e vinovat. * Nici un ziar de-ale statului major nu îndrăzneşte să dezmintă destăinuirile lui Casella, care este considerat in cer­curile diplomatice ca reprezintant au­torizat al ataşaţilor militari Schwarz­koppen si Panizzardi. Contele Casella se trage dintr’o mare familie napolitană, e în virstă de 55 ani și trăiește actualmente la Paris. 3 Permutări în armată Următoarele permutări se vor face in armată, pe ziua de 1 Aprilie. Sunt numiţi comandanti de brigadă de infanterie: Colonel Oteteleşeanu Petre, coman­dantul regimentului Gorj 18, la prima brigadă din Severin. Colonel C. Gheorghiu, comandantul regimentului Dolj, la a doua brigadă din Craiova. Colonel Al. Leon, comandantul regi­mentului Olt, la a 4 brigadă Slatina. C­olonel Sc. Geand­lu, comandantul regimentului Muscel, la a 5 brigadă din Piteşti. Colonel Lăzărescu, comandantul re­gimentului 3 Dîmboviţa, la a 6 brigadă din Tirgovişte. Colonel C. Gandiano, comandantul regimentului Prahova No. 7, la brigada 9 de Ploeşti.­­ . Colonel Moise Groza, comandantul re­gimentului Buzău, la brigada 10 de Buzăi­. Colonel Zamfir Vasiliu, comandantul regimentului Putna No. 10, la brigada 1 de Focşani. Colonel Georgescu Bereşteanu coman­dantul regimentului No. 11, la brigada de Galaţi. Colonel Al. Pavio, comandantul re­gimentului Mircea No. 32 la brigada 14 de Roman. Golane­ C. Botez,­­comandantul regi­mentului­ Ştefan cel Mare No. 13,la brigada 15 de Bacău. Colonel Pavel Gussi, comandantul re­gimentului Radu Negru No. 2S, la bri­gada 16 de Fălticeni. Colonel Gr. Veropol, comandantul re­gimentului Constanţa No. 31 la bri­gada 17 Constanţa. Colonel Cica, comandantul şcoalei de fii de militari din Iaşi, a fost­ transfe­rat in aceiaşi calitate la şcoala de ofi­ţeri din Bucureşti. General Vasiliu I. Năsturel, coman­dantul brigadei 8 din București, a fost transferat in Interes de serviciu la bri­gada 7 infanterie.. Permutările următoare s’au făcut printre ofițerii superiori după cererea lor: Colonel Petrovici, comandantul re­gimentului Suceava, a fost transferat in aceeași calitate la regimentul Răz­­boeni. Locot.-colonel Andronic Georgescu, din regimentul R.­Sărat, in reg. Pra­hova No. 7. Locot.-colonel Papazoglu, șef de stat­­major la divizia 4 infanterie, la regi­mentul Mircea 32. Locot.-colonel Sorescu din reg.­­ Ra­hova, la regimentul 11 Siret. Maior Al. Manolescu, din regimentul Mircea 32, in reg. Buzău No. 8. Maior Pipirescu din reg. Cantemir‘42, in regimentul Mircea 32. Maior Radu Dumitrescu din reg. 7 Rahova, in regimentul Stefan cel Mare No. 13. Maior Plo­pov­ici dinn reg. Calafat, in reg. R­ah­­ova 25. Maior Elefterie Dim­itrescu din reg. Suceava. 10, in reg. Argeş 4. Maior P. Găiseanu din reg. Constanța 34, in regimentul 33. In interes de serviciu. Colonel. Anastasescu St. Magheru co­­ mandantul regimentului Vilcea No. 2, in aceeasi calitate în reg. 7 Rahova. Locot.-colonel Dancovici din regimen­tul R­adu Negru, îin reg. Gorj No. 18. Locot.-colonel Viişoreanu din regi­mentul Rovine, in reg. Dolj No. 1. Locot.-colonel Vasile Urseanu din reg.­­ Mehedinţi, in reg. Calafat 31. Locot.-colonel Cocea din reg. Ilfov, in reg. Buzau. Loc.-colonel Teodorii din reg. Buzău, in reg. Rahova. Maior Gemătescu din reg. Rovine, în reg. Calafat. Maior Băltăcescu din reg. Dolj, la reg. Rovine. Maiorul Aurelian Dim­itrescu din reg. Calafat şi maior reg. Tulcea 33. D. prim-procuror, susţinind acuzaţia, începu prin a spune că este greşit ti­­tul de «proces al cămătarilor», de­oare­ce nu toţi au fost daţi in judecată. In această afacere, urmează d. Cara­cas, iniţiativa n’a luat-o parchetul, ci minorii cari au pretins că au fost ex­ploataţi. Din nenorocire, reclamanţii au venit in urmă înaintea tribunalului şi au dezminţit toate depunerile făcute la instrucţie,­­ aşa că nu mă pot astă­zi baza de­cit pe instrucţia scrisă pentru a putea susţine acuzarea. D. Caracas face apoi teoria delictu­lui comis de inculpaţi şi trece la D. Ciurcu, primul inculpat. D-sa analizează toate acuzaţiunile aduse lui Ciurcu şi se încearcă a dovedi că acesta este culpa­bil căci a dat bani la minor­, deşi nu-i ştia ca atare. In lunga d-sale pledoarie, d. Caracas revine laerea asupra susţinere! că nu se poate baza de­cit pe depoziţiile fă­cute la judele instructor, cari au fost însă dezminţite la instrucţia orală. Trecînd apoi la Mărculescu, primul procuror spune că acesta a fost sincer, depunînd că nu ştie că cl­ientul d-sale, Cotadi, era minor, şi lasă dar la apre­­ciarea tribunalului dacă Mărculescu tre­­bua condamnat. Cu privire la J. Avra­­mescu şi M. Zentler, d. Caracas se în­cearcă a dovedi complicitatea lor cu Ciurcu, dar se loveşte din nou de de­poziţiile orale cari au dezminţit întrea­ga operă a instrucţiei. D-sa se mulţu­­meşte dar a­ declara ca crede pe aceşti doui complici cu d. Ciurcu. Trecînd la inculpaţii Natan Mendel şi Goldenberg, primul procuror declară că, neavînd probe de culpabilitate in contra Ier, îi lasă la apreciarea tribu­nalului. Ultimul inculpat, sfirseste primul procuror, este Rudolf Marcu­. In con­tra acestuia n’avem absolut nici o pro­ba si cele ce i se impută nu sint de natură a forma un delict penal. Vă rog dar a’l achita. După d. Caracas vorbește d. Poenaru Bord­ea, care cere’ achitarea clientului său Natan Mendel. Preşedintele acordă apoi­ cuvintul d-lui Anast. Popovicî, advocatul d-lui N. Ciurcu. D-sa, intr’o pledoarie admirabilă, atît ca formă cit și ca fond, incepu prin sa răspunde primului procuror că într’o ţară­ occidentală nu se poate admite ca acuzarea să se bazeze fie o instrucţie făcută in Cabinetul secret al judelui instructor­ şi care a fost dezminţită de tot­ martorii. D-lui prim procuror însă, care este un coleg bun, ii trebuia ceva ca sa poată susţine o afacere montată de un alt coleg şi de aceea a’a agăţat , de in­strucţia inchizitorială pentru a cere la urmă’ achitarea a patru din cei acu­zaţi­ şi condamnarea a trei din ei. Dacă d-voastră singuri cereţi achita­­a, unde vă mai este faimoasa bandă despre care vorbeşte ordonanţa d-lui judecător de instrucţie ? Prima lovitura de distrugere i-a dat-o însuşi d. prim­­procuror şi eu ii voi da­ ultima lovi­tură, aşa că din toată ordonanţa nu va mai răminea nimic. Intr’adevăr, cu ce dovediţi culpabili­tatea d-luî Ciurcu ? Cu nimic, căci nu e destul să stabileşti minoritatea recla­manţilor, ci să şi dovedeşte şi ştiinţa lui Ciurcu că d-nii Cotadi, Pavelescu şi Bibescu erau minori. N’aţi dovedit cu nimic ştiinţa, şi mai puţin încă specularea asupra nevoilor minorilor, paguba produsă lor şi mnaco­­perile doloase. Cind n’aveţi dar probe, ar trebui să cereţi achitarea tuturora, iar nu numai al citor­va din cei aduşi arbitrar înaintea tribunalului corec­­ţional. * ... * Vorbind apoi despre complicitatea cu Zentler şi A­dam­ eseu pentru ademeni­rea minorilor, d. Popovicî dovedeşte că n’a putut nici o dată exista o ast­fel de complicitate. le'au adus aciuări d-lui J. Avram­escu că este samsar. Mă miră această acu­zare, căci meseria de samsar este foarte onorabilă şi in special d. J. Avramescu intră in casele cele mai mari din Ca­pitală cu cari are relaţiuni de băni. D. Popovicî­ sfirşeşte cerind un ver­dict de achitare pentru Ciurcu, contra căruia nu s’a dovedit nici una din a­­cuzările pe cari cu atita uşurinţa le-a brodat judecătorul de instrucţie. Şedinţa se ridică la orele 6 şi jumă­tate. Continuarea pentru astăzi, la o­­rele 12. 0- Lez. Irectorul Anghelescu, fost intern al spi­celor din Paris, primeşte între 6— 7 seara, str. Sălciilor 4 bise­lie—24 Tulcea, în reg. 31 Traian Colotescu din în reg. Constanța 34. Procesul cămătarilor După cum am anunţat la ediţia de a­seară, eri au început înaintea tribuna­lului pledoariile in faimosul proces al cămătarilor. Telegrame — Serviciul „Agenţiei Române“ — Karditzi cere graţie Atena, 30 Martie.—In suplica sa cerând graţie, Karditzi, zicîndu-se ru­sic, cere neexecutarea pedepsii la care a fost condamnat, după un o­­biect, acordind graţie condamnaţi­lor atinşi de o boală mortală. Poarta şi Creta Constantinopol, 30 Martie.—Poar­ta a adresat paterilor o notă pro­teste­ în contra deciziunilor ami­ralilor din Insula Creta, cari ziceau că trupele turceşti trebue să eva­cueze cite­va poziţiuni. Nota inzistă Adevărul Ediţia de seară Ultime informaţiunî De astăzi, «Adevărul» Ii reia în­făţişarea obicinuită. Eri a’a ficut prima Încercare on rotativa noastră din nou montată In noul local fi reuşita a fost deplină., Inatalaţiu­­nea electrică adaptată attt pentru lumină cit şl pentru mişcarea ma­şinilor—prima instalaţiune de acest gen la noi In ţară—a dat rezulta­tul dorit. Ziarul deci va apare ca şi Îna­inte, In 6 pagini. Insă dispusa la ordinea de altă dată, adică supli­mentul Intercalat In mijlocul ga­zetei, formlnd paginile 3 şi 4 ale «Adevărului». Mutarea Imprimeriei fiind acum aproape complect terminată, re­­dacţiunea îşi va avea biurourile sale instalate in noul său palat din str. Sărindar, chiar cu Incepera de as­tăzi. Toata biurourile administraţiu­­nei şi SALA DE DEFESI rămln, de­o­cam­dată, In vechiul local din pasagiul Băncei Naţionale. Monitorul Oficial de azi publică de­cretul prin care se acordă D-lui Spiru Ilaiet, ministrul cultelor şi instrucţiunei publice, un ''concediu cu începere de la 30 Martie până la 5 Mai, a. c. Cu interimatul ministerului culte­lor şi instrucţiunei publice, în lipsa titularului, a fost însărcinat D. Di­mitrie Sturdza, preşedintele consi­liului de miniştri şi ministrul afa­cerilor străine. In comuna rurală Virtescoi, din ju­deţul Ilimnicu-Sărat, s’a înfiinţat mai zilele trecute, din iniţiativa fruntaşilor din localitate, o secţiune a Ligei cul­turale pentru unitatea tuturor r­omîni­­lor. Iată acum şi comitetul diriguitor al secţiei, ales in ziua de 22 Martie a. c. : Andrei Sta­văr, preşedinte; Apostol Nicolaide şi preotul Ştefan Georgescu, vice-preşedinţi; Constantin Gugulide, casier; Const. Fotin, secretar; Dumi­­trache Gheone şi Jinga Stănciulescu, membri. Societatea franceză de Otologie-La­­ringologie din Paris, va ţine anu­­ a­­cesta, in ziuă de 2 Mai­, un congres în palatul societăţei savante din rue Pou­vin. Această societate are ca membru co­respondent in Romînia pe D. Dr. Cos­­tiniu, iar ca secretar, pe D. Dr. Yoal din Paris. Plata pensiunilor civile pe luna A­­prilie 1898, se va face cu începere de la 10 ale acelei luni. In Capitală, bonurile de pensiuni se vor libera și plăti in zilele de 10 și il ale luneî, de la orele 9—12 a. m.', iar in cele-l’alte se vor libera de la 9—12 a. m. și plăti de la orele 11 a. m­.—3 p. m. pe condamnatul restul închisorei pînă la expirarea de 15 zile, la R­egele a graţiat Moritz Goldstein de ce are a mai suferi, termenului pedepsei care este osîndit prin sentinţa tribu­nalului Brăila, No. 837 din 1896. D. Emilian Con­stantinescu a trecut ori cu succes examenul de licenţă în drept. Tânărul licenţiat se va înscrie în ba­roul din Galaţi. D. Puiu Alexandrescu a fost numit prin bugetul 1898-99 şef al siguranţei publice, post creiar din nou. Maiorul Vlădescu, comandantul jan­darmilor din Constanţa, şi-a dat de­misia din armată, care s’a şi primit. S’a acordat un concediu de 15 zile d-lui Gh. Morfun, prefectul judeţului Botoşani. D. Achif Useru şi Manea G. Stoian au fost aleşi membri in consiliul co­munei urbane Mangalia. S’a aprobat aliniarea­ stradeî Corbeni din oraşul Pîatra.­N­. S’a aprobat bugetul comunei Bucu­reşti pe exerciţiul 1898-99, prezintind la venituri şi cheltueli 15.458.313 lei. Ministrul de interne a aprobat re­gulamentul pentru prevenirea unor boale infecţioase din oraşul Huşi. Au fost numiţi d-nii: G. Mihăilescu, comisar în oraşul Birlad; G. Urecheanu, ofiţer de sergenţi la Birlad ; Barbu I­liescu, ajutor de comandant al sergen­ţilor in Craiova şi Gh. Bucşenescu, sub­prefect la plasa Oltul-de-Sus. D. Haret,­­ministrul instrucţiunei publice, înainte de a pleca în străi­nătate, a numit o comisiune de 92 membri, compusă din profesori ai învăţă­mîntuluî secundar şi superior, secretarul general al ministerului de instrucţiune, directorii ministerului şi inspectorii învăţămîntului, pentru a se ocupa cu alcătuirea noueî pro­grame analitice pentru licee, gim­nazii, şcoale secundara de fete şi şcoala normală superioară. Prima şedinţă a acestei comisiuni va fi în seara de 11 Mai, la Uni­versitate, sub preşedinţia ministrului instrucţiunei publice. Anul acesta se vor începe lucră­rile pentru complectarea ornamen­­­tului regiunei fortificate Bucureşti. Regele a iscălit astă­zi decretele pentru înaintările ce se vor face în corpul technic pe ziua de 1 Aprilie. Din cauză că ciuma a luat o pre­­lorţiune mare in Ghina, India și aponia, ministerul de interne, In ur­ma airimiliil­ortmnîlîiili. _____li.____■_ la L ma avizului consiliului sanitaria luat deciziunea de a se opri importaţiu­­nea de animale în Romînia, cari ar proveni din acele locuri. D. Eugen Stăteacu, care se află la Abazia, se va reîntoarce în ţară la 15 Aprilie. Din creditul de 20 milioane lei cerut de către ministerul de,, războiu, 7.750.000 lei se vor întrebuinţa pen­tru construcţiuni de cazarme. Următorii căpitani vor fi înaintaţi la gradul de maior pe ziua de 8 A­­prilie: G. Exarchi, Ghencea, Lupan, I. Ştefănescu, Antonescu, Hepites, Manolescu, Rîmniceanu şi Caliman. Din cauza furtunei ce a bintuit pe Marea Neagră, vapoarele «Ismail»­­al societăţei ruse de navigaţ­ne fluvială şi maritimă şi «Austria» al Lloydului austriac, au sosit ieri în portul Galaţi cu o mare întîrziere. In vederea campaniei de vară a va­selor flotilei noastre, d. general Mur­gescu a trecut ieri in revistă echipa­­giile marinei din Galaţi. .Apele Dunărei cresc temeri de inundaţiune, simţitor. Sunt Din Ungaria primim ştiri că în mul­te localităţi m­u­rile au ieşit din matca lor, inundind cimpiile. Şcoala de bere-arie, care actualmen­te ocupă un apartament din palatul Universităţii, va fi mutată în casele d-lui Efrem Ghermani, situate in stra­da Enei. Casele d-nei Blaremberg, din strada Academiei, au fost cumpărate de către guvern, pe suma de 400.000 lei, pen­tru a instala in­ele mai multe labora­­torii necesare facultăţilor de medicină, şi ştiinţe. Ministerul de interne, avînd in ve­dere că in ţară există multe case co­merciale şi mai ales mulţi comisionari, ambulanţi, cari, avînd in secret esenţei şi colori, cari se întrebuinţează ,la fa­bricarea băuturilor şi la imitarea bău­turilor naturale (la falsificarea băutu­rilor) ; avind in vedere că unele dintr, aceste esenţe in starea lor concentrata sint otrăvitoare, si luind avizul consi­liului sanitar superior, a decis ca esen­ .­fele cari se întrebuinţează in industrii­­ alimentară, pentru fabricarea de bău-/ ’ turi, să se vindă t­umai de către dro­­guişti de clasa I, in conformitate cu­ art. 8 din regulamentul asupra com­er-*­­țuluî cu substanţe medicamentoase şi otrăvitoare, din anul 1893. La 20 Aprilie st. n. a. c. intră îa* vigoare o nouă ediţiune a tarifului lo­cal al căilor noastre ferate, partea pentru transportul mărfurilor, care sa va vinde la toate staţiunile cu 1 retisii 50 bani exemplarul. Prin această ediţiune se abroagă e­­diţiunea de la 1 Maiu 1882 şi toata suplimentele sale. Din Tulcea ni se scrie că ieri locui­torul Vasile Aslan d’acolo a încercat­“ să se sinucidă cu un briciu. Fiind surprins de un vecin, nenoro­citul a fost dus la spital, scăpînd ast­fel de moarte. Pentru ziua de 10 Mai­, elevii tutu­ror liceelor şi gimnaziilor din Capital®, vor organiza mai multe jocur­i de oină" la şosea. Un prieten al ziaruluî noatru, care e sosit ieri in Capitală, venind de e­le Zimnicea, ne apune că pe b­aala' Bojorasca, din cauza căreia izbuc­­nise un conflict între Romînia şi Bulgaria, se află şi acuma trupe bulgăreşti şi româneşti. Ambele trupe staţionează faţă la faţă.­­­­ Cu privire la acest conflict mai aflăm că guvernul bulgar o propun guvernului nostru ca să cedeze o parte din insulă sub condiţiune că dacă Dunărea Işi va achimba din nou curaul, insula să revie iar Bul­gariei, , Intre Brăila, Galaţi, Isaccea, Tulcea şi Sulina s’a creiat un serviciu zilnic şi permanent de vapoare. Vapoarele cari vor face acest servicii­ sint: «Orientul», «Principele Carol» şi «Istrul.» ’ ! ' Din Buzău ni se scrie că parchetul d’acolo a fost înştiinţat că în izvorul des la Valea-Boului s’a găsit cadavrul unui copil nou născut. Cadavrul era aproape mîncat de clin!» Din ancheta făcută, s’a constatat căi., copilul a fost omorit şi aruncat in izvor de către mama sa Radu Lungu. Circiumarul Leibovicî din Iaşi a fost arestat în urma cercetărilor făcute de­ procurorul Dumitrescu, care a constatat că Leibovicî a dat­­ foc caselor din str. Albă din Iași, care au ars cu desă­­vîrşire. Duminecă, d. dr. Strasrjaann, profesor de medicină legală la Universitatea din* Berlin, trecînd spre Constantinopol, și* .

Next