Adevěrul, iulie 1898 (Anul 11, nr. 3217-3246)
1898-07-22 / nr. 3238
■* * r* . Mercun 22 iulie 1898 Intr’un sicriu de brad ce nu se închidea, purtat pe o căruţă hodorogită, şi într’un timp ploios, se ducea Laura spre veşnicul locaş. Azi, Laura doarme somnul cel de veci şi peste piatra-î crăpată, care ii acopere mormintul, harpa’i cu coardele rupte se întinde privirei şi pare că din muţenia ei face să se nască un trist cîntec, o elegie vechie şi totuşi vecinie nouă,— elegia sărăciei. Caion Abonamente de vară Pentru sezonul de vilegiatură, administraţia ADEVENULUI a Înfiinţat, cu Începere de la 1 Iunie, următoarele abonamente : O lună In ţară 3 lei, In străinătate 5 lei. Două luni In ţară 5 lei, în străinătate 9 lei. __________ Ediţia de dinineaţa INFORMAŢIEI Din sorgintea cea mai autorizată, aflăm că, cu ocazia vizitei ministrului poştelor germane Podblelski la Bucureşti, s’a hotărlt modificarea convenţiuneî poştale dintre Germania şi Romînia. Modificările ce s’au adus nu se vor da publicităţei de cit odată cu proiectul de lege respectiv ce se va înainta Camerei române. Putem însă anunța că aceste modificări vor aduce, printre altele, importante Înlesniri in transporte de pachete. Cu toate inzistenţele locuitorilor din str. Carol ale căror case şi prăvălii au fost dărâmate de schelele societăţeî de construcţie, poliţia n’a încheiat incă procesele verbale respective pentru constatarea pagubelor produse. Din această pricină, păgubaşii se vor adresa mâine primuluî-procuror, pentru ca acesta să deschidă o ancheta asupra cauzelor accidentelor, şi vor cere totodată ca poliţia să le dea concursul pentru paza mărfurilor din prăvăliile lor sparte. Şoseaua Mihai Bravul din Capitală a ajuns impracticabilă din cauza prafului, de două palme grosime, din mijlocul şoselei şi a apei care stagnează prin şanţuri prolucind o infecţie teribilă. Cei de la primărie nici nu se mai gindesc la sănătatea locuitorilor din această stradă, ca şi cum ei n’ar plăti tot atîtea dări ca cei de pe stradele Unde locuiesc primarul, ajutorii săi şi consilierii comunali, şi cari strade se stropesc de 5 ori pe zi. La 29 iulie va avea loc a doua licitate pentru darea în întreprindere a lucrărilor de paragiu de lemn pe Calea Victoriei. La prima licitaţie n’a fost decit unsingur concurent, d. Mavraki. In cursul acestei săptâmîai se va începe reconstruirea atelierelor tramvaiului vechiu, cari au fost distruse zilele trecute de un incendiu. D. Calenderu, administratorul domeniilor Coroanei, a anunţat pe comisarul general al României la expoziţia din Paris că şi administraţia domeniilor va expune mai multe producte agricole şi industriale. Direcţiunea flotilei a hotărit să cumpere direct din Vestfalia, şi fără licitaţie, 931 de tone de cărbuni Cardiff de cari are nevoie. Uraganul de Duminecă s’a dezlănţuit şi asupra comunelor Chitila şi Mogoşoaia. Mai multe persoane cari au fost în excursiune în pădurea Chitilei ne istorisesc că furtuna şi ploaia au venit cu o iuţeală atit de mare, că toţi excursioniştii, in număr de peste 200, au fost surprinşi in pădure fără nici un adăpost. Vintul şi şiroaiele de apă formate de ploaie au măturat, într’o clipă, toate merindele excursioniştilor, cari se aflau tocmai la masă, iar ei au fost udaţi pînă la piele. La Chitila grindina a fost foarte mare şi multă. Din aproape toate părţile ţarei sosesc la ministerul agriculturei ştiri îmbucurătoare asupra recoltei grînelor, care se poate numi, fără nicio ezitare, bună. Pentru porumb, sunt perspective de o excelentă recoltă. Pe pieţele americane şi continentale s’a produs în zilele din urmă o urcare pentru porumburî, din cauza veştilor sosite din America că porumbul a suferit mult de umezeli excesive. In porturile noastre sosirile pe uscat se măresc mereu şi în curînd grînele noui vor potenţa această îngrămădire. Orzurile şi secara se menţin bine; orzurile mai grele au obţinut 950 lei vagonul, secara 950—1000 lei vagonul Porumburile continuă a fi căutate şi se plătesc 820 lei vagonul. Grînele noui de 59—60 libre se plătesc cu 1500 lei vagonul. Cîteva cereri bune pentru August-Septembrie s’au făcut zilele acestea din Rusia, Hamburg, Anvers şi Rotterdam. Femeia Mariţa din strada Romană s’a aruncat ieri într’un puţ, de unde a fost însă scoasă vie şi nevătămată de către mai mulţi vecini. Mariţa a comis acest act de desperare din cauza bătăilor ce sufere de la bărbatul sau. Poliţia a găsit azvirliţi aseară la Teia doi copii gemeni, noui născuţi. Ei erau Regele la Moscova — Vezi pag. IV-a — înveliţi în priză fină, indicind astfel că aparţin unei mame cu stare. Copiii au fost trimişi la Maternitatea, iar parchetul a început cercetări pentru descoperirea părinţilor. Ni se afirmă că starea viilor noastre, despre care şi noi am vorbit zilele acestea, nu ar fi atît de îngrijitoare pre cît se crede. Din potrivă, măsurile ce s’au luat în anii din urmă pentru stîrpirea filoxerei par a-și fi dat roadele. Recolta din anul acesta promite a fi satisfăcătoare. Intendentul cimitirului Bellu din Capitală nu se poartă tocmai corect. Foarte multe plingeri ne-au parvenit in contra d-sale. Se spune chiar că cimitirul a fost transformat într’un tirg de lemnării, cruci de piatră, coroane, grilajurî şi alte obiecte ce se găsesc într’un cimitir. Atragem dlar atenţiunea celor in drept. Unii funcţionari de la legaţiunea germană din Capitală nu se prea poartă diplomatic cu persoanele cari au treburi pe la acea legaţiune. Un domn a fost alaltăieri dat afară din biuroul legaţiunei fără nici un motiv serios şi numai pentru că faţa lui nu plăcea unui funcţionar d’acolo. Ministrul german ar trebui să impue funcţionarilor legaţi unei mai mult tact diplomatic. politică, intrucit Rusia recunoaşte în mod public tendinţele politice pacînice ale Rominieî, care este in cea mai strînsă legătură cu tripla alianţă. O politică rusească turburătoare n’ar fi compatibilă cu o strinsă amiciţie intre cele două state, căci o nouă acţiune războinică a Rusiei, în Balcani, s’ar ciocni de opoziţia Rominieî, care a mai plătit o dată foarte scump alianţa cu Rusia. După cum permite să se presupună articolul de salutare al organului semi-oficios al ministerului de extene rus, in cercurile ruseşti nu se manifestează dorinţa de a insista asupra faptelor comune de arme, ceea ce e lesne de explicat, căci această frăţie de arme deşteaptă în ruşi amintiri foarte neplăcute. Acum ar fi de aşteptat ca ţarul să întoarcă vizita regelui, la Bucureşti. Poate că ţarul, odată cu călătoria sa în Crimea care va avea loc în toamna aceasta, va merge şi la Sinaia, cam în acelaşi timp în care împăratul Wilhelm II va vizita Constantinopolul şi Palestina. Aceasta ar da din nou materie pentru diferite combinaţiuni politice. Deocamdată va trebui să ne mulţumim cu faptul vizitei regelui Carol, care poate fi privită, cu mulţumire, ca o dovadă a intenţiunilor pacinice ce domnesc pe ţărmurile Nevei. D. Împăratul Wilhelm II a trimes o telegramă de condoleanţă familiei principelui Bismarck. In numele familiei, a răspuns contele Herbert de Bismarck. * împăratul Wilhelm şi-a exprimat telegrafic dorinţa ca să se facă marelui bărbat de stat o inmormlntare naţională. împăratul doreşte ca corpul lui Bismarck să fie depus Intr’un mormlnt din catedrala din Berlin. Contele Herbert Bismarck, în numele familiei, a răspuns mulţumind împăratului pentru bună-voinţa sa, declarînd insă că regretă, dar că trebuie să refuze cererea împăratului, deoarece principele de Bismarck a dorit să fie îngropat In parcul din Friedrichsruhe. * Bismarck lasă o mare avere. Afară de proprietăţile Schoenhausen, Friedrichsruhe şi Varzin, ei lasă o avere în bani, care întrece cu mai multe milioane toate evaluările. Spitz. Esterhazy hoţ! — Serviciul nostru particular — Viena, 20 Iulie. Ora 11.15 seara. Hin Baris se anunţă că maiorul Esterhazy este acuzat acum de un furt ordinar. Se afirmă că el ar fi înșelat, prin diferite manopere, pe un văr al său, luindu-i mai bine de patruzeci de mii de franci, sub pretext că voiește să-i plaseze banii, cu 25 la sută, la casa Rotschild. Cînd vărul a reclamat banii, aceștia nu mai existau : Esterhazy îi cheltuise. Spitz. Boala in lagărul american — Serviciul nostru particular — Viena, 20 Iulie. Ora 11.45 m. seara Din Washington se anunţă că starea sanitară a trupelor americane lasă mult de dorit. Şeful serviciului sanitar, generalul doctor Sternberg, crede că situaţia trupelor americane este foarte îngrijitoare. Numărul bolnavilor și al boalelor crește pe fiece zi în mod spăimintator. Spitz. Acuzarea contra luî Paty de Clam Raportul lui Bertulus.— Esterhazy şi de Clam.—Un rezumat. Judecătorul de instrucţie Bertulus a motivat în aşa mod deschiderea instrucţiei contra lui du Paty de Clam, încît presa statului major numeşte această motivare un act de acuzare, pe care nici Labori nu l-ar fi putut redita mai bine. * Din motivarea lui Bertulus extragem următoarele pasagii: „Considerînd că, deși nu e dovedit pînă acum că Esterhazy și doamna Pays sînt autorii scrisorei din 15 Decembrie 1896, semnată în fals Esperanza, totuși există îndeajunse dovezi că doamna Pays este autoarea telegramei semnată Esperanza, şi că Esterhazy a făcut cu ştiinţă uz de falsele telegrame, Esperanza şi Blanche , „considerînd că Blanche este adevăratul pronume al d-şoarei de Comminges ; că expresia Demidieu, care a fost găsită in scrisoarea de la 20 Noombrie 1896, şi în telegrama de la 10 Noembrie 1897, aruncă o lumină vie asupra persoanei îndărătul căreia era vorba să se ascundă , „considerînd că instrucţia a dovedit că colonelul du Paty de Clam s'a întilnit de repetate ori cu Esterhazy, doamna Pays şi cu vărul lui Esterhazy, anume Christian Esterhazy, că mărturiile lui Christian sînt absolut hotărîte în astă privinţă şi sînt confirmate printr’o carte poştală anexată la dosar , „considerînd că Esterhazy putea să se servească de informaţiunile pe cari le da publicităţei, deşi ele erau secrete profesionale, şi deci nu putea să le obţie de la o persoană în relaţiuni intime cu biuroul de statistică al ministerului de război , „considerînd că versiunea cu dama voalata este neadmisibilă, chiar numai pentru singurul motiv că Esterhazy, deşi numai în cursul cîtorva minute, a posedat importantul document, cunoscut sub numele de „dovada salvatoare“ ; „considerînd toate acestea, precum şi încă alte motive, se poate conchide că colonelul Paty du Clam nu e străin de modul cum a întrebuinţat Esterhazy depeşile false, deoarece acesta din urmă a primit de la dînsul toate informaţiunile necesare ca să asigure transmiterea regulată a telegramei, şi că,deci, competenţa justiţiei civile, în ce priveşte procedarea lui du Paty de Clam, la întrebuinţarea depeşei false Esperanza, este fondată“. • O telegramă a corespondentului nostru Spitz, pe care am publicat-o în numărul de Duminecă, rezuma foarte bine, astfel, motivarea lui Bertulus : 1)Relaţiunile dintre Paty şi Esterhazy sunt dovedite. 2) Dama voalată nu există. 3) Este dovedit că s’au comunicat acte secrete lui Esterhazy. 4) Paty a furnizat lui Esterhazy materialul necesar pentru ca să poată fabrica depeşele false şi să le poată transmite colonelului Picquart. 5) Paty a bănuit că a falsificat depeşa Blanche, asupra cărei cestiuni este însă de competinţă justiţia militară. 6) După lege, şi după şease sentinţe ale Curţei de Casație, poate fi și un nume fictiv obiectul unei falsificări, dacă se poate stabili persoana pe care acel nume o desemna. Dar. Un falit fraudulos Corespondentul nostru din Focşani ne transmite următoarea telegramă: «Comerciantul Ignatz Ackermann a încetat plăţile şi a dispărut cu o sumă însemnată. Se crede că a plecat în America».* Ignatz Ackermann este fiul fostului băcan, şi actualului comisionar din Roman, Osias Ackermann. EL a făcut o parte din gimnaziu și, după ce s’a reîntors în țară, a lucrat in biuroul tatălui săfi, care nu se bucură nici el de cea mai bună faimă. Gazeta de Frankfurt şi vizita regelui Frankfurter Zeitung, ocupindu-se de vizita regelui la Petersburg, scrie: «Primirea, cu deosebire cordială, pe care a făcut-o ţarul regelui Rominieî la Peterhof are întru atîta însemnătate Două vrăjitoare periculoase Am anunţateri că poliţia Capitalei a arestat două ţigănci care, prin diferite vraje, au frustrat pe o doamnă din elita bucureşteană cu peste douăzeci de mii de lei. Ţigăncile se numesc: Catrina Păun din comuna Bolor, judeţul Ilfov, şi Safta Al. Ghempa din str. Banei, din Capitală. Victima este d-na lulia Iarca din str. Pensionatului No. 21. D-na Iarca este văduva profesorului cu acelaşi nume. E o doamnă destul de plăcută, foarte nervoasă şi încă tinără. Acum vre-o 7—8 ani, cind i-a murit soţul, d-na Iarca căzu intr’un fel de melancolie şi nu mai putea găsi mîngiiere. * Ţigăncile Catrina şi Safta, două femei cari se îndeletnicesc cu descintările şi cu ghiocul, ştiură să se introducă in casa d-nei Iarca şi, prin tot felul de erburi şi vrăjituri, reuşiră să o înveselească şi să-i dea speranţa că va găsi alt bărbat. D-na Iarca, ameţită şi înşelată de aceste ţigănci, se increzu cu totul lor şi le lăsă s’o fure de bani, juvaericale şi rochii. Ţigăncile veniră astfel zilnic, ani întregi, in casa d-nei Iarca şi ştiură atit de bine s’o acapareze, că sărmana femeie nici nu mai putea trăi fără de ambele ţigănci. Banii din casa d-nei Iarca se împuţinări insă pe fiecare zi şi, in zilele trecute, o rudă a d-nei, făcindu-i socotelile, găsi că ţigăncile i-au luat peste 20 de mii de lei, cu cari bani şi-au cumpărat o pereche de cas, vite, rochii şi alte obiecte scumpe. * Poliţia fu înştiinţată imediat şi de inspector Micşunescu ordonă agenţilor secreţi să urmărească de aproape activitatea ţigăncilor. Alaltăieri, un agent al poliţiei văzu pe ţigănci intrind in casa d-nei Iarca. El anunţă poliţia şi apoi intră după ele.. Găsi pe lina din ţigănci tolănită pe o canapea, alături de d-na Iarca, avind în faţa lor diferite feluri de băuturi spirtoase, iar pe ceal’altă ţigancă o văzu cum se invirtea prin casă cu nişte erburi şi cărbuni in mină, ameţind şi hipnotizind pe d-na Iarca, care avea aerul unei somnambule. Ţigăncile fură imediat arestate, găsindu-se asupra lor şi 60 de lei luaţi proaspeţi de la d-na Iarca, care, întrebată de omul poliţiei, a răspuns că ţigăncile au o putere diabolică asupra ei şi, cum dă ochi cu dinsele, este imediat subjugată şi pusă in imposibilitate de a-şî manifesta voinţa. * Ţigăncile vor fi înaintate parchetului pentru excrocherie, iar d-na Iarca va fi supusă unui examen medical pentru a se vedea intru cit ţigăncile au putut s-o hipnotizeze şi să-i distrugă voinţa. X. X. X. Depeşile „Adeverului“ Moartea lui Bismarck — Serviciul nostru particular — Viena, 20 Iulie. Ora 11 seara. Ultima zi.— Discuţie despre România. — Condoleanţe Împărăteşti. — Inmormîntare naţională.—Averea principelui Din Friedrichsruhe se depaşaaza că Slmbătă ziua starea principelui Bismarck se îndreptase mult. Prințul a cerut organul său «Bamburger Neueste Nachrichten», l-a citit, și apoi a început să discute asupra politicei ruso-române. Principele a citat mai multe amintiri de la congresul din Berlin privitoare la această politică. * 3 Ediţia ele seară n Telegrame — Serviciul „Agenţiei Române“ — Roma, 20 Iulie. — S’a ridicat starea de asediu la Come şi la Spezzia. Paris, 20 Iulie.— Interogatoriul colonelului Picquart continua. jBlMarnsraMnraNnţKantgCDnnMjncnuMllMB«* VIAŢA BUCUREŞTEANĂ — La Sinaia — Să scrii la 800 metri d’asupra nivelului mării, pare-mi-se, gindindu-mă mult, că e un lucru nu tocmai plictisitor in linia Iulie, cînd in Bucureşti d’abia citeva frunze prăfuite te apără de razele arzătoare ale soarelui, ce se incăpăţînează să stea deasupra capetelor bieţilor gazetari. Aci nu numai că nu te arde soarele şi că tot e verde, pe unde ’ţi vei invirti ochii, dar plouă, plouă straşnic, şi norii n’au nici măcar bunul simţ sa se ascunză, cînd este proiectată vr’o frumoasă excursiune !“Spuneţî’mi, de pildă, de ce azi, timp de 4 ore in şir, a căzut ploaia și grindină pe vesela caravană ce s’a îndreptat spre unul din cele mai splendide puncte din Carpafi ? In apropiere de Bușteni se află renumita vale a Cerbului, cu unul din cele mai admirabile orizonturi ce se poate închipui: acolo era locul intilnirei unui picnic, unde se adunaseră cu belşug toate delicatesele băcanilor renumiţi, vinurile, şampania şi prăjiturile vestitului cofetar Riegler şi bucatele lui Ungarth, cunoscutul atelier de aci. Dar ce folos! ploaia le-a udat ca şi pe mosafirî, insă, dispreţuind aceste mici inconveniente, datorite elementelor, valoroşii escursionişti au luat dejul sub un hangar, unde se adăpostiseră ciţiva guarzi-fruntarii. Atacul, după o călătorie de două ore, atit prin munţi cît şi prin pădure, a început la douăsprezece ore, şi a ţinut pînă la două ore, banda veselilor oaspeţi a fost condusă de d. colonel O3bescu, şi petrecerea, din cele mai nostime, se datorea d nei Elena Gr. Cerchez, d-şoarelor Marietta şi Olga Catargî, d-nei Zoe Lenş, d-şoarei El. Odobescu, domnilor Gr. Cerkez, Al. Bellu, A. Odobescu, d-nei Marietta Ghika, d-şoarei Ermina Romalo, etc. Pe cînd apa era stăpină pe nenorociţii carpaţieni, la Gistelul Peleş, sub patronagiul afabilităţeî reginei, numeroşi copii, care mai de care, drăguţi, se răsfăţau în măreţele saloane şi se invirteau ca nişte drăgălaşe păpuşele pe rithmul de vals, Tzarina şi Pas de quatre, căci cintau lăutarii, şi d. d’All- Orso, cu vocea-i frumoasă de bariton, incinta publicul ales ce asista la acest matineu fiu o cloche. Mamele tinerilor îngeraşi, ce săreau ca nişte zmei, stăteau pline de bucurie in faţa lor. Micul prinţ Carol şi micuţa Elisabetha au dat semnalul dansului, care a fost animat de copilaşii de o eleganţa rară, cari se numesc Nicuşor şi Costănel Krupensky, Madelena Blanc, Maria Bengescu, Ella Bengescu, Zozo Bengescu şi Elisabetha Bengescu, Elisa Odobescu, Dadei Cerkez, P. Băicoianu, M. Cerkez, Grigoraş Romalo, Gr. Ghica, Oteteleşanu, Frosineta Boerescu, M. Sutzu, Al. Ghika, etc., etc. Serbarea froebeliană s’a sfîrşit, după împărţirea bomboanelor, prăjiturilor şi jucăriilor, pe la 6 ore, tocmai cind înceta şi ploaia puţin, respectind hăinuţele de primăvara ale turmei de drăguţi. ■ Seara s’a adunat, tot ce se află in Sinaia din lumea aleasă şi high-life, la villa Salamandra, unde d-na Zoe Slătineanu, ajutată de d-na Zoe Lenş, făceai distribuirea cuvintelor de bunăvenire şi diferitele compoziţiuni ale maeştrilor cofetari. Serata, plină de humoar s’a prelungit pînă la mijlocul nopţei, cu tot bubuitul tunetului şi trăznetuluî. Şi bietele frumoase toalete, ce se luminau la focul fulgerului, au suferit mult; dar n’a fost nn de ajuns ca să indispună pe mosafirii, cam obicinuiţi cu clima fantastică a Sinaiei; mai mult rideau decit sa intristau d-nele Eufrosina Ghika, Eufrosina Catarg, Adina Ghika, Eufrosina Lahovary cu domnişoara, d-na Cortazzi, d-nele Budişteanu, Băicoianu,Filittis, Zoe Bengescu, I. lonescu, de Thurn, Henri, El. Boerescu, d-ra Fiorescu etc. etc. Multe dame, din pricina vremeî, rămăseseră pe acasă, multe, zâu! căci Sinaia e plină de lume cunoscută; am zărit și văzut o mare parte din bucurești prin vile; d-nii și d-nele de Thurn, de Bray, Arvanezzo, Ecaterina Brăiloiu, Harichlea Budişteanu, Dim. Florescu, dr. Romalo, Nathalie Voinescu, d-nii Alex. Catargi, Nicu Hiott, dr. Fotino, cu domnişoarele, B. Paraschivescu, St. Bellu, Gr. Paleologu, C. Krupensky cu doamna, d. şi d-na Al. Mavrocordat, Zoe Florescu, Ioan Lenş, d.şi d-na Al. Bellu, N. C Brailei, Scarlat Ad. Cantacuzino, Al. Steinel I, d-ra L. Negru, d-na colonel Constantinescu, etc, etc. şi pe acei pe cari vi i-am spus mai sus. Cum vedeţi, aci sunt elementele de viaţă şi «viaţa bucureşteană» îşi schimbă numele şi se va numi «viaţa balneară» de care va va vorbi adeseori. Bi-Noca mitele informafiiiiîi Intre guvernul român și cel sîrbesc urmează acum tratări diplomatice serioase, in vederea întoarcerei la Belgrad a vizitei pe care regele Alexandru a făcut-o regelui Carol. Pina acum nu se stie incă daca regele va merge in persoană la Belgrad, sau dacă va trimite acolo numai pe principele moștenitor, Ferdinand, cu princesa Maria. Orice hotărire s’ar lua, insă, ea va fi executată in cursul toamnei acesteia. Aseară, individul Const. D. Grecu’ fara domiciliu cunoscut, trecind pe str. Linărieî, s’a luat la ceartă cu sergentul de stradă Moileanu şi apoi, deoarece acesta voia să-l aresteze, a sărit la el, l-a trintit jos, i-a luat tesacul şi revolverul şi, după ce a tras citeva focuri în vînt, a dispărut. Parchetul a fost avizat. In staţiunea Slănic (Prahova), pe cînd locomotiva «Buşteni» No. 541 făcea, alaltăieri, manevră in gară, la primul macaz a deraiat un vagon plin cu sare, mergind astfel pe pămînt pe o distanță aproape de 10 metri. In fine, fiind oprit, vagonul a fost ridicat, după o muncă aproape de 2 ore, prin intervenirea domnului mecanic al gărei, anume Georgescu. Din fericire, nu avem de înregistrat nici un accident de persoane. Ar fi de dorit ca direcţia căilor ferate să ia măsuri, căci, pînă acum, s’au intimplat, tot in acest punct, vre-o citeva accidente destul de regretabile. Lucrătorul Nae Ghiţă, de la vama Filaret, a fost transportat ori, la spitalul Brincovenesc in, urma unei răni grave ce a primit la un picior peste care îi căzuse un cazan mare de lueru. Parchetul de Ilfov, fiind înştiinţat că văduva Verona din strada Gindaci No. 25 şi-ar fi omorît copilul in etate de 3 luni, a dispus începerea unei anchete iar cadavrul copilului a fost trimis institutului medico-legal pentru a se constata de ce anume a murit copila. Jandarmeria rurală din judeţul Putna a prins pe Ion E. Popovici, complicele lui Botez, falsificatorul de la căile ferate. Popovici a fost trimis poliţiei Capitalei, pentru a fi depus la Văcăreşti. , de vérül ! Acest Popovici fusese pus în libertate pe cauţiune, dar, apoi, a dispărut şi a fost condamnat în lipsă la 5 ani închisoare. El a şi fost trimis la Văcăreşti. Din Buzău ni se scrie că locuitorul Matei Bătrineanu, din comuna Aman, jud. Buzau, pe cind lucra la o maşină de treerat, a fost apucat de o curea, scotindu-i mina dreaptă din umăr, din care cauză a încetat din viaţă. D. G. Diaconescu a fost numit comisar de poliţie in oraşul Tirgovişte. La poliţie se adă arestat minorul Iane Dumitru, căruţaş la brutarul Chechiopol, pentru că, trecind ori pe calea Văcăreşti, a dat cu căruţa peste copilul d-lui Leon Iacobsohn, din calea Văcăreşti No. 4, rupindu-i picioarele. Atragem atenţia cititorilor asupra noului gen de premii, pe care le punem la disposiţia abonaţilor şi cititorilor regulaţi ai „Adevărului“. A se citi în această privinţă în pag. 4-a, coloana I, Bicicleta Veritas. Noua linie de drum de fier Comăneşti-Tîrgu-Ocna, s’a pus, de ieri, in circulaţie. Dirigintele oficiului poştal central ne informează că trenul No. 18, de la Burdujeni, soseşte azi in Bucureşti cu o intirziere de 3 ore şi 20 minute, aşa că corespondenţele din acea direcţiune se vor distribui cu o intimere de 3 ore şi 20 minute. Conferinţa a IX-a interparlamentară, ce avea să se ţină la Lisabona, amănindu-se, in a 2-a jumătate a lunei Septembrie, se va ţine la Bruxelles, ori la Haga, o întrunire a biuroului uniunei interparlamentare, cu scop de a fixa locul întrunirea viitoarei conferinţe din 1899. Din Giurgiu ni se scrie că un incendiu a distrus ieri, moara de pe drumul Giurgiu, precum şi un depou de coloniale al d-lui Nicu Copan. Indivizii Ilagi Murat şi Tousala Mehmet, din Galaţi, luindu-se la ceartă, cel dinții, apucind pe cellalt degit, i-a rupt grumazul, din care cauză a murit. Criminalul a fost arestat. împărţirea sub comisiunilor expoziţiei Se ştie că, in întrunirea de la Senat a comisiuneî centrale consultative pentru participarea Rominieî la expoziţia de la 1900, din Paris, s’au ales XII subcomisiuni. Iată acum şi împărţirea acestor sub-comisiuni pe clase de obiecte de expus, precum şi instrucţiunile privitoare la alegerea şi expedierea obiectelor şi produselor destinate a fi expuse. I Sub-comisiune Clasa 7: Picturi, cartoane, desemne. —Clasa 8: Gravură şi litografie.— Clasa 9: Sculptură şi gravură de medalii şi pietre fine.—Clasa 10 : Architectură. II Sub-comisiune Clasa 11: Tipografie, material, procedeurî şi produse.—Clasa 12 : fotografie, material, procedeurî şi produse. —Clasa 13 : Librărie, ediţiuni musicale, legătorie (material şi produse), ziare, afişe.—Clasa 14 : Hărţi, aparate de geografie şi de cosmografie, topografie. —Clasa 15 : Instrumente de precisiune. Monezi şi medalii.—Clasa 16 : Medicină şi chirurgie.—Clasa 16: Medicină şi chirurgie.—Clasa 17: Instrumente de musică.—Clasa 18: Materialul artei teatrale: III sub-comisiune Clasa 19: Maşini cu aburi.—Clasa 20: Maşini motrice diverse.— Clasa 21: Aparate diverse de mecanică generală.— Clasa 22 : Maşini-unelte.— Clasa 23 : Producţiunea şi întrebuinţarea mecanică a electricităţii.— Clasa 24 : Electrochimie.— Clasa 25: Laminatul electric.—Clasa 26: Telegraf şi telefon. Clasa 27: Aplicaţiunî diverse ale electricităţeî. Clasa 28 : Material, aparate şi procedeul' de inginerie.— Clasa29 : Modele, planuri şi desemnurî de lucrări publice.—Clasa 30 : Construcţia trăsurilor şi rotârie.—Clasa 31: Şeţărie şi curelărie.— Clasa 32: Materialul drumurilor de fier şi al tramvailor.— Clasa 33: Material pentru navigaţiunea comercială.— Clasa 34: Aerostaţiune. IV Sub-comisiune Clasa 35: Material şi procedeurile exploataţiunilor rurale.— Clasa 37 : Materialul şi procedeurile industriilor agricole.— Clasa 39: Producte agricole alimentare, de origină vegetală.— Clasa 40: Producte agricole alimentare, de origină animală.— Clasa 41: Producte agricole nealimentare.— Clasa 54: Unelte, instrumente şi produse pentru cules. — Sub-comisiune Clasa 36 : Material și procedeurile viticulture.—Clasa 42: Insecte folositoare, cu productele lor. Insecte stricăcioase şi vegetale părăsite.— Clasa 43 : Material şi procedeuri de articultură şi arboricultură.— Clasa 44 : Legume. — Clasa 45 : Pomi roditori şi fructe. — Clasa 46 : Arbori, arbuşti, plante şi flori de ornament. Clasa47 : Plante de seră.— Clasa 48 : Seminţe şi plante de grădină şi de pepinieră. VI Sub-comisiune Clasa 49 : Material şi procedeuri întrebuinţate în exploatările şi industriile forestiere.— Clasa 50: Productele exploatărilor şi industriilor forestiere. VII Sub-comisiune Clasa 55 : Material și procedeuri usitate în industriile alimentare.—• Clasa 56: Producte făinoase și derivatele