Adevěrul, iulie 1898 (Anul 11, nr. 3217-3246)

1898-07-22 / nr. 3238

■* * r* ­. Mer­cun 22 iulie 1898 Intr’un sicriu de brad ce nu se închidea, purtat pe o căruţă hodorogită, şi într’un timp ploios, se ducea Laura spre veş­nicul locaş. Azi, Laura doarme somnul cel de veci şi peste piatra-î crăpată, care ii acopere mormintul, harpa’i cu coardele rupte se întinde privirei şi pare că din muţenia ei face să se nască un trist cîntec, o elegie vechie şi totuşi vecinie nouă,— elegia sărăciei. Caion Abonamente de vară Pentru sezonul de vilegia­tură, administraţia ADEV­EN­U­­LUI a Înfiinţat, cu Începere de la 1 Iunie, următoarele abona­mente : O lună In ţară 3 lei, In stră­inătate 5 lei. Două luni In ţară 5 lei, în străinătate 9 lei. __________ Ediţia de d­inineaţa INFORMAŢIEI Din sorgintea cea mai autorizată, aflăm că, cu ocazia vizitei minis­trului poştelor germane Podblelski la Bucureşti, s’a hotărlt modifica­rea convenţiuneî poştale dintre Ger­mania şi Romînia. Modificările ce s’au adus nu se vor da publicităţei de cit odată cu proiectul de lege respectiv ce se va înainta Camerei române. Putem însă anunța că aceste mo­dificări vor aduce, printre altele, importante Înlesniri in transporte­­ de pachete. Cu toate inzistenţele locuitorilor din str. Carol ale căror case şi pră­vălii au fost dărâmate de schelele societăţeî de construcţie, poliţia n’a încheiat incă procesele verbale res­pective pentru constatarea pagube­lor produse. Din această pricină, păgubaşii se vor adresa mâine primuluî-procuror, pentru ca acesta să deschidă o an­cheta asupra cauzelor accidentelor, şi vor cere tot­odată ca poliţia să le dea concursul pentru paza mărfu­rilor din prăvăliile lor sparte. Şoseaua Mihai Bravul din Capitală a ajuns impracticabilă din cauza prafu­lui, de două palme grosime, din mijlocul şoselei şi a apei care stagnează prin şanţuri prolucind o infecţie teribilă. Cei de la primărie nici nu se mai gindesc la sănătatea locuitorilor din a­­ceastă stradă, ca şi cum ei n’ar plăti tot atîtea dări ca cei de pe stradele Unde locuiesc primarul, ajutorii săi şi con­silierii comunali, şi cari strade se stro­pesc de 5 ori pe zi. La 29 iulie va avea loc a doua li­citat­e pentru darea în întreprindere a lucrărilor de paragiu de lemn pe Calea Victoriei. La prima licitaţie n’a fost de­cit un­­singur concurent, d. Mavraki. In cursul acestei săptâmîai se va începe reconstruirea atelierelor tram­­vaiului vechiu­, cari au fost distruse zilele trecute de un incendiu. D. Calenderu, administratorul dome­niilor Coroanei, a anunţat pe comisarul general al României la expoziţia din Paris că şi administraţia domeniilor va expune mai multe producte agricole şi industriale. Direcţiunea flotilei a hotărit să cum­pere direct din Vestfalia, şi fără lici­taţie, 931 de tone de cărbuni Cardiff de cari are nevoie. Uraganul de Duminecă s’a dezlăn­ţuit şi asupra comunelor Chitila şi Mo­goşoaia. Mai multe persoane cari au fost în excursiune în pădurea Chitilei ne isto­risesc că furtuna şi ploaia au venit cu o iuţeală atit de mare, că toţi excur­sioniştii, in număr de peste 200, au fost surprinşi in pădure fără nici un adăpost. Vintul şi şiroaiele de apă formate de ploaie au măturat, într’o clipă, toate merindele excursioniştilor, cari se aflau tocmai la masă, iar ei au fost udaţi pînă la piele. La Chitila grindina a fost foarte mare şi multă. Din aproape toate părţile ţarei sosesc la ministerul agriculturei ştiri îmbucu­rătoare asupra recoltei grînelor, care se poate numi, fără nici­­o ezitare, bună. Pentru porumb, sunt perspective de o excelentă recoltă. Pe pieţele americane şi continentale s’a produs în zilele din urmă o urcare pentru porumburî, din cauza veştilor sosite din America că porumbul a suferit mult de umezeli excesive. In porturile noastre sosirile pe uscat se măresc mereu şi în curînd grînele noui vor potenţa această îngrămădire. Orzurile şi secara se menţin bine; or­zurile mai grele au obţinut 950 lei vagonul, secara 950—1000 lei vagonul Porumburile continuă a fi căutate şi se plătesc 820 lei vagonul. Grînele noui de 59—60 libre se plătesc cu 1500 lei vagonul. Cîte­va ce­reri bune pentru August-Septembrie s’au făcut zilele a­­cestea din Rusia, Hamburg, Anvers şi Rotterdam. Femeia Mariţa din strada Romană s’a aruncat ieri într’un puţ, de unde a fost însă scoasă vie şi nevătămată de către mai mulţi vecini. Mariţa­ a comis acest act de despe­rare din cauza bătăilor ce sufere de la bărbatul sau. Poliţia a găsit azvirliţi aseară la Teia doi copii gemeni, noui născuţi. Ei erau Regele la Moscova — Vezi pag­. IV-a — înveliţi în priză fină, indicind ast­fel că aparţin unei mame cu stare. Copiii au fost trimişi la Maternitatea, iar parchetul a început cercetări pentru descoperirea părinţilor. Ni se afirmă că starea viilor noastre, des­pre care şi noi am vorbit zilele acestea, nu ar fi atît de îngrijitoare pre cît se crede. Din potrivă, măsurile ce s’au luat în anii din urmă pentru stîrpirea filoxerei par a-și fi dat roadele. Recolta din anul acesta promite a fi sa­tisfăcătoare. Intendentul cimitirului Bellu din Ca­pitală nu se poartă tocmai corect. Foarte multe plingeri ne-au parvenit in contra d-sale. Se spune chiar că cimitirul a fost transformat într’un tirg de lemnării, cruci de piatră, coroane, grilajurî şi alte obiecte ce se găsesc într’un cimitir. Atragem dlar atenţiunea celor in drept. Unii funcţionari de la legaţiunea ger­mană din Capitală nu se prea poartă diplomatic cu persoanele cari au tre­buri pe la acea legaţiune. Un domn a fost alaltăieri dat afară din biuroul legaţiunei fără nici un mo­tiv serios şi numai pentru că faţa lui nu plăcea unui funcţionar d’acolo. Ministrul german ar trebui să impue funcţionarilor legaţi unei mai mult tact diplomatic. politică, intru­cit Rusia recunoaşte în mod public tendinţele politice pacînice ale Rominieî, care este in cea mai strînsă legătură cu tripla alianţă. O politică rusească turburătoare n’ar fi compatibilă cu o strinsă amiciţie intre cele două state, căci o nouă acţiune războinică a Rusiei, în Balcani, s’ar ciocni de opoziţia Rominieî, care a mai plătit o dată foarte scump alianţa cu Rusia. După cum per­mite să se presupună articolul de salu­tare al organului semi-oficios al minis­terului de extene rus, in cercurile ruseşti nu se manifestează dorinţa de a insista asupra faptelor comune de arme, ceea ce e lesne de explicat, căci această frăţie de arme deş­teaptă în ruşi amintiri foarte neplă­cute. Acum ar fi de aşteptat ca ţarul să întoarcă vizita regelui, la Bucureşti. Poate că ţarul, odată cu călătoria sa în Crimea care va avea loc în toamna aceasta, va merge şi la Sinaia, cam în acelaşi timp în care împăratul Wilhelm II va vizita Constantino­­polul şi Palestina. Aceasta ar da din nou materie pentru diferite combinaţiuni politice. De­o­cam­dată va trebui să ne mulţumim cu faptul vizitei regelui Carol, care poate fi privită, cu mulţumire, ca o dovadă a intenţiunilor pacinice ce domnesc pe ţărmurile Nevei. D. Împăratul Wilhelm II a tri­mes o telegramă de condo­­leanţă familiei principelui Bismarck. In numele familiei, a răs­puns contele Herbert de Bis­marck. * împăratul Wilhelm şi-a ex­primat telegrafic dorinţa ca să se facă marelui bărbat de stat o inmormlntare naţională. împăratul doreşte ca corpul lui Bismarck să fie depus In­tr’un mormlnt din catedrala din Berlin. Contele Herbert Bismarck, în numele familiei, a răspuns mulţumind împăratului pentru bună-voinţa sa, declarînd insă că regretă, dar că trebuie să refuze cererea împăratului, de­oare­ce principele de Bis­marck a dorit să fie îngropat In parcul din Friedrichsruhe. * Bismarck lasă o mare avere. Afară de proprietăţile Sch­oen­­hausen, Friedrichsruhe şi Var­­zin, ei lasă o avere în bani, care întrece cu mai multe mi­lioane toate evaluările. Spitz. Esterhazy hoţ! — Serviciul nostru particular — Viena, 20 Iulie. Ora 11.15 seara. Hin Baris se anunţă că ma­iorul Esterhazy este acuzat acum de un furt ordinar. Se a­­firmă că el ar fi înșelat, prin diferite manopere, pe un văr al său, luindu-i mai bine de patru­zeci de mii de franci, sub pretext că voiește să-i pla­­seze banii, cu 25 la sută, la casa Rotschild. Cînd vărul a reclamat banii, aceștia nu mai existau : Es­terhazy îi cheltuise. Spitz. Boala in lagărul american — Serviciul nostru particular — Viena, 20 Iulie. Ora 11.45 m. seara Din Washington se anunţă că starea sanitară a trupelor ame­ricane lasă mult de dorit. Şeful serviciului sanitar, ge­neralu­l doctor Sternberg, crede că situaţia trupelor americane este foarte îngrijitoare. Numărul bolnavilor și al boa­­lelor crește pe fie­ce zi în mod spăimintator. Spitz. Acuzarea contra luî Paty de Clam Raportul lui Bertulus.— Esterhazy şi de Clam.—Un rezumat. Judecătorul de instrucţie Bertulus a mo­tivat în aşa mod deschiderea instrucţiei contra lui du Paty de Clam, în­cît presa statului major numeşte această motivare un act de acuzare, pe care nici Labori nu l-ar fi putut redita mai bine. * Din motivarea lui Bertulus extragem ur­mătoarele pasagii: „Considerînd că, de­și nu e dovedit pînă acum că Esterhazy și doamna Pays sînt autorii scrisorei din 15 Decembrie 1896, semnată în fals Esperanza, totuși există în­deajunse dovezi că doamna Pays este autoarea telegramei semnată Es­peranza, şi că Esterhazy a făcut cu ştiinţă uz de falsele telegrame, Esperanza şi Blan­che , „considerînd că Blanche este adevăratul pronume al d-şoarei de Comminges ; că ex­presia Demidieu, care a fost găsită in scrisoarea de la 20 Noombrie 1896, şi în telegrama de la 10 Noembrie 1897, aruncă o lumină vie asupra persoanei îndărătul căreia era vorba să se ascundă , „considerînd că instrucţia a dovedit că colonelul du Paty de Clam s'a întilnit de repetate ori cu Esterhazy, doamna Pays şi cu vărul lui Esterhazy, anume Christian Esterhazy, că mărturiile lui Christian sînt absolut hotărîte în astă privinţă şi sînt confirmate printr’o carte poştală anexată la dosar , „considerînd că Esterhazy putea să se servească de informaţiunile pe cari le da publicităţei, de­şi ele erau secrete profe­sionale, şi deci nu putea să le obţie de la o persoană în relaţiuni intime cu biuroul de statistică al ministerului de război , „considerînd că versiunea cu dama voa­lata este neadmisibilă, chiar numai pentru singurul motiv că Esterhazy, de­şi numai în cursul cîtor­va minute, a posedat im­portantul document, cunoscut sub numele de „dovada salvatoare“ ; „considerînd toate acestea, precum şi în­că alte motive, se poate conchide că colo­nelul Paty du Clam nu e străin de modul cum a întrebuinţat Esterhazy depeşile false, de­oare­ce acesta din urmă a primit de la dînsul toate informaţiunile necesare ca să asigure transmiterea regulată a telegramei, şi că,­deci, competenţa justiţiei civile, în ce priveşte procedarea lui du Paty de Clam, la întrebuinţarea depeşei false Esperanza, este fondată“. • O telegramă a corespondentului nostru Spitz, pe care am publicat-o în numărul de Duminecă, rezuma foarte bine, ast­fel, mo­tivarea lui Bertulus : 1)Relaţiunile dintre Paty şi Esterhazy sunt dovedite. 2) Dama voalată nu există. 3) Este dovedit că s’au comunicat acte se­crete lui Esterhazy. 4) Paty a furnizat lui Esterhazy materialul necesar pentru ca să poată fabrica depeşele false şi să le poată transmite colonelului Picquart. 5) Paty a bănuit că a falsificat depeşa Blanche, asu­pra cărei cestiuni este însă de competinţă justiţia militară. 6) După lege, şi după şease sentinţe ale Curţei de Casație, poate fi și un nume fictiv obiectul unei falsifi­­cări, dacă se poate stabili persoana pe care acel nume o desemna. Dar. Un falit fraudulos Corespondentul nostru din Focşani ne transmite următoarea telegramă: «Comerciantul Ignatz Ackermann a în­cetat plăţile şi a dispărut cu o sumă însemnată. Se crede că a plecat în A­­merica».* Ignatz Ackermann este fiul fostului băcan, şi actualului comisionar din Ro­man, Osias Ackermann. EL a făcut o parte din gimnaziu și, după ce s’a reîntors în țară, a lucrat in­ biuroul tatălui săfi, care nu se bucură nici el de cea mai bună faimă. Gazeta de Frankfurt şi vizita regelui Frankfurter Zeitung, ocupindu-se de vizita regelui la Petersburg, scrie: «Primirea, cu deosebire cordială, pe care a făcut-o ţarul regelui Rominieî la Peterhof are întru atîta însemnătate Două vrăjitoare periculoase Am anunţat­eri că poliţia Capitalei a arestat două ţigănci care, prin diferite vraje, au frustrat pe o doamnă din elita bucureşteană cu peste două­zeci de mii de lei. Ţigăncile se numesc: Catrina Păun din comuna Bolor, judeţul Ilfov, şi Safta Al. Ghempa din str. Banei, din Capitală. Victima este d-na lulia Iarca din str. Pensionatului No. 21. D-na Iarca este văduva profesorului cu a­­celaşi nume. E o doamnă destul de plăcută, foarte nervoasă şi încă tinără. Acum vre-o 7—8 ani, cind i-a murit soţul, d-na Iarca căzu intr’un fel de melancolie şi nu mai putea găsi mîn­­giiere. * Ţigăncile Catrina şi Safta, două femei cari se îndeletnicesc cu descintările şi cu ghiocul, ştiură să se introducă in casa d-nei Iarca şi, prin tot felul de erburi şi vrăjituri, reuşiră să­ o învese­lească şi să-i dea speranţa că va găsi alt bărbat. D-na Iarca, ameţită şi înşelată de aceste ţigănci, se increzu cu totul lor şi le­ lăsă s’o fure de bani, juvaericale şi rochii. Ţigăncile veniră ast­fel zilnic, ani întregi, in casa d-nei Iarca şi ştiură atit de bine s’o acapareze, că sărmana fe­meie nici nu mai putea trăi fără de am­­bele ţigănci. Banii din casa d-nei Iarca se împuţinări insă pe fie­care zi şi, in zi­lele trecute, o rudă a d-nei, făcindu-i socotelile, găsi că ţigăncile i-au luat peste 20 de mii de lei, cu cari bani şi-au­ cumpărat o pereche de cas­­, vite, rochii şi alte obiecte scumpe. * Poliţia fu înştiinţată imediat şi de in­spector Micşunescu ordonă agenţilor se­creţi să urmărească de aproape activitatea ţigăncilor. Alaltăieri, un agent al poliţiei văzu pe ţigănci intrind in casa d-nei Iarca. El anunţă poliţia şi apoi intră după ele.. Găsi pe lina din ţigănci tolănită pe o canapea, alături de d-na Iarca, avind în faţa lor diferite feluri de­ băuturi spir­toase, iar pe cea­l’altă ţigancă o văzu cum se invirtea prin casă cu nişte er­­buri şi cărbuni in mină, ameţind şi hipnot­izind pe d-na Iarca, care avea ae­rul unei somnambule. Ţigăncile fură imediat arestate, gă­­sin­du-se asupra lor şi 60 de lei luaţi proaspeţi de la d-na Iarca, care, între­bată de omul poliţiei, a răspuns că ţi­­găncile au­ o putere diabolică asupra ei şi, cum dă ochi cu dinsele, este imediat subjugată şi pusă in imposibilitate de a-şî manifesta voinţa. * Ţigăncile vor fi înaintate parchetului pentru excrocherie, iar d-na Iarca va fi supusă unui examen medical pentru a se vedea intru cit ţigăncile au putut s-o hipnotizeze şi să-i distrugă voinţa. X. X. X. Depeşile „Adeverului“ Moartea lui Bismarck — Serviciul nostru particular — Viena, 20 Iulie. Ora 11 seara. Ultima zi.— Discuţie despre Ro­­mânia. — Condoleanţe Îm­părăteşti. — Inmormîn­­tare naţională.—A­­verea princi­pelui Din Friedrichsruhe se depaşaaza că Slmbătă ziua starea principelui Bismarck se îndreptase mult. Prințul a cerut organul său «Bam­­­burger Neueste Nachrichten», l-a citit, și apoi a început să discute asupra politicei ruso-române. Principele a citat mai multe a­­mintiri de la congresul din Berlin privitoare la această politică. * 3 Ediţia ele seară n Telegrame — Serviciul „Agenţiei Române“ — Roma, 20 Iulie. — S’a ridicat starea de asediu la Come şi la Spezzia. Paris, 20 Iulie.— Interogatoriul colo­nelului Picquart continua. jBlMarnsraMnraNnţKantgCDnnMjncnuMllMB«* VIAŢA BUCUREŞTEANĂ — La Sinaia — Să scrii la 800 metri d’asupra nive­lului mării, pare-mi-se, gindindu-mă mult, că e un lucru nu tocmai plictisitor in linia Iulie, cînd in Bucureşti d’abia cite­va frunze prăfuite te apără de ra­zele arzătoare ale soarelui, ce se incă­­păţînează să stea deasupra capetelor bie­ţilor gazetari. Aci nu numai că nu te arde soarele şi că tot e verde, pe unde ’ţi vei in­­virti ochii, dar plouă, plouă straşnic, şi norii n’au nici măcar bunul simţ sa se ascunză, cînd este proiectată vr’o fru­moasă excursiune !“Spuneţî’mi, de pildă, de ce azi, timp de 4 ore in şir, a căzut ploaia și grindină pe vesela caravană ce s’a îndreptat spre unul din cele mai splendide puncte din Carpafi ? In apropiere de Bușteni se află re­numita vale a Cerbului, cu unul din cele mai admirabile orizonturi ce se poate închipui: acolo era locul intil­­nirei unui pic­nic, unde se adunaseră cu belşug toate delicatesele băcanilor renumiţi, vinurile, şampania şi prăji­turile vestitului cofetar Riegler şi bu­catele lui Ungarth, cunoscutul atelier de aci. Dar ce folos! ploaia le-a udat ca şi pe mosafirî, insă, dispreţuind aceste mici inconveniente, datorite ele­mentelor, valoroşii escursionişti au luat dej­­ul sub un hangar, unde se adă­postiseră ciţi­va guarzi-fruntarii. Atacul, după o călătorie de două ore, atit prin munţi cît şi prin pădure, a început la două­spre­zece ore, şi a ţinut pînă la două ore, banda veselilor oas­peţi a fost condusă de d. colonel O­­3­­bescu, şi petrecerea, din cele mai nos­time, se datorea d nei Elena Gr. Cer­chez, d-şoarelor Marietta şi Olga Ca­­targî, d-nei Zoe Lenş, d-şoarei El. Odobescu, domnilor Gr. Cerkez, Al. Bellu, A. Odobescu, d-nei Marietta Ghika, d-şoarei Ermina Romalo, etc. Pe cînd apa era stăpină pe nenoro­ciţii carpaţieni, la Gistelul Peleş, sub patronagiul afabilităţeî reginei, nume­roşi copii, care mai de care, drăguţi, se răsfăţau­ în măreţele saloane şi se in­­virteau ca nişte drăgălaşe păpuşele pe rithmul de vals, Tzarina şi Pas de quatre, căci cintau lăutarii, şi d. d’All- Orso, cu vocea-i frumoasă de bariton, incinta publicul ales ce asista la acest matineu fiu o­ cloche. Mamele tinerilor îngeraşi, ce săreau ca nişte zmei, stă­teau pline de bucurie in faţa lor. Mi­cul prinţ Carol şi micuţa Elisabetha au dat semnalul dansului, care a fost ani­mat de copilaşii de o eleganţa rară, cari se numesc Nicuşor şi Costănel Kru­­pensky, Madelena Blanc, Maria Benges­­cu, Ella Bengescu, Zozo Bengescu şi E­­lisabetha Bengescu, Elisa Odobescu, Da­dei Cerkez, P. Băicoianu, M. Cerkez, Grigoraş Romalo, Gr. Ghica, Oteteleşa­­nu, Frosineta Boerescu, M. Sutzu, Al. Ghika, etc., etc. Serbarea froebeliană s’a sfîrşit, du­pă împărţirea bomboanelor, prăjiturilor şi jucăriilor, pe la 6 ore, tocmai cind înceta şi ploaia puţin, respectind hăi­nuţele de primă­vara ale turmei de drăguţi. ■ Seara s’a adunat, tot ce se află in Sinaia din lumea aleasă şi high-life, la villa Salamandra, unde d-na Zoe Slă­­tineanu, ajutată de d-na Zoe Lenş, fă­ceai­ distribuirea cuvintelor de bună­­venire şi diferitele compoziţiuni ale maeştrilor cofetari. Serata, plină de hu­moar s’a prelungit pînă la mijlocul nopţei, cu tot bubuitul tunetului şi trăznetuluî. Şi bietele frumoase toalete, ce se lum­inau la focul fulgerului, au­ suferit mult; dar n’a fost nn de ajuns ca să indispună pe mosafirii, cam obi­cinuiţi cu clima fantastică a Sinaiei; mai mult rideau de­cit sa intristau d-nele Eufrosina Ghika, Eufrosina Ca­targ­, Adina Ghika, Eufrosina Lahovary cu domnişoara, d-na Cortazzi, d-nele Budişteanu, Băicoianu,Filittis, Zoe Ben­­gescu, I. lonescu, de Thurn, Henri, El. Boerescu, d-ra Fior­escu etc. etc. Multe dame, din pricina vremeî, ră­măseseră pe acasă, multe, zâu! căci Sinaia e plină de lume cunoscută; am zărit și văzut o mare parte din bucu­rești prin vile; d-nii și d-nele de Thurn, de Bray, Arvanezzo, Ecaterina Brăiloiu, Harichlea Budişteanu, Dim. Florescu, dr. Romalo, Nathalie Voinescu, d-nii Alex. Catargi, Nicu Hiott, dr. Fotino, cu domnişoarele, B. Paraschivescu, St. Bellu, Gr. Paleologu, C. Krupensky cu doamna, d. şi d­-na Al. Mavrocordat, Zoe Florescu, Ioan Lenş, d.­şi d-na­ Al. Bellu, N. C Brailei, Scarlat Ad. Cantacuzino, Al. Steinel I, d-ra L. Negru, d-na colo­nel Constantinescu, etc, etc. şi pe acei pe cari vi­ i-am spus mai sus. Cum vedeţi, aci sunt elementele de viaţă şi «viaţa bucureşteană» îşi schimbă numele şi se va numi «viaţa balneară» de care va va vorbi adese­ori. Bi-Noc­a mitele informafiiiiîi Intre guvernul român și cel sîr­­besc urmează acum tratări diploma­tice serioase, in vederea întoarcerei la Belgrad a vizitei pe care regele Alexandru a făcut-o regelui Carol. Pina acum nu se stie incă daca regele va merge in persoană la Bel­grad, sau dacă va trimite acolo nu­mai pe principele moștenitor, Ferdi­nand, cu princesa Maria. Ori­ce hotărire s’ar lua, insă, ea va fi executată in cursul toamnei ace­steia. Aseară, individul Const. D. Grecu’ fara domiciliu cunoscut, trecind pe str. Linărieî, s’a luat la ceartă cu sergen­tul de stradă Moileanu şi apoi, de­oare­ce acesta voia să-l aresteze, a sărit la el, l-a trintit jos, i-a luat tesacul şi re­volverul şi, după ce a tras cite­va fo­curi în vînt, a dispărut. Parchetul a fost avizat. In staţiunea Slănic (Prahova), pe cînd locomotiva «Buşteni» No. 541 făcea, a­­laltă­ieri, manevră in gară, la primul macaz a deraiat un vagon plin cu sare, mergind ast­fel pe pămînt pe o di­stanță aproape de 10 metri. In fine, fiind oprit, vagonul a fost ri­dicat, după o muncă aproape de 2 ore, prin intervenirea domnului mecanic al gărei, anume Georg­escu. Din fericire, nu avem de înregistrat nici un acci­dent de persoane. Ar fi de dorit ca direcţia căilor fe­rate să ia măsuri, căci, pînă acum, s’au intimplat, tot in acest punct, vre-o cite­va accidente destul de regretabile. Lucrătorul Nae Ghiţă, de la vama Filaret, a fost transportat ori, la spitalul Brincovenesc in, urma unei răni grave ce a primit la un picior peste care îi căzuse un cazan mare de lueru. Parchetul de Ilfov, fiind înştiinţat că văduva Verona din strada Gindaci No. 25 şi-ar fi omorît copilul in etate de 3 luni, a dispus începerea unei anchete iar cadavrul copilului a fost trimis ins­titutului medico-legal pentru a se cons­tata de ce anume a murit copila. Jandarmeria rurală din judeţul Putna a prins pe Ion E. Popovici, complicele lui Botez, falsificatorul de la căile fe­rate. Popovici a fost trimis poliţiei Ca­pitalei, pentru a fi depus la Văcăreşti. , de vérül ! Acest Popovici fusese pus în liber­tate pe cauţiune, dar, apoi, a dispărut şi a fost condamnat în lipsă la 5 ani închisoare. El a şi fost trimis la Văcăreşti. Din Buzău ni se scrie că locuitorul Matei Bătrineanu, din comuna Aman, jud. Buzau, pe cind lucra la o maşină de treerat, a fost apucat de o curea, scotindu­-i mina dreaptă din umăr, din care cauză a încetat din viaţă. D. G. Diaconescu a fost numit comi­sar de poliţie in oraşul Tirgovişte. La poliţie se adă arestat minorul Iane Dumitru, căruţaş la brutarul Che­­chiopol, pentru că, trecind ori pe calea Văcăreşti, a dat cu căruţa peste copilul d-lui Leon Iacobsohn, din calea Văcă­reşti No. 4, rupindu-i picioarele. Atragem atenţia cititorilor asupra noului gen de premii, pe care le pu­nem la disposiţia abonaţilor şi citi­torilor regulaţi ai „Adevărului“. A se citi în această privinţă în pag. 4-a, coloana I, Bicicleta Veritas. Noua linie de drum de fier Comă­­neşti-Tîrgu-Ocna, s’a pus, de ieri, in cir­culaţie. Dirigintele oficiului poştal central ne informează că trenul No. 18, de la Bur­­dujeni, soseşte azi in Bucureşti cu o in­­tirziere de 3 ore şi 20 minute, aşa că corespondenţele din acea direcţiune se vor distribui cu o intimere de 3 ore şi 20 minute. Conferinţa a IX-a interparlamentară, ce avea să se ţină la Lisabona, amă­­nindu­-se, in a 2-a jumătate a lunei Septembrie, se va ţine la Bruxelles, ori la Haga, o întrunire a biuroului uniu­nei interparlamentare, cu scop de a fixa locul întrunirea viitoarei conferinţe din 1899. Din Giurgiu ni se scrie că un incen­diu a distrus ieri, moara de pe drumul Giurgiu, precum şi un depou de colo­niale al d-lui Nicu Copan. Indivizii Ilagi Murat şi Tousala Meh­met, din Galaţi, luindu-se la ceartă, cel dinții, apucind pe cel­l­alt de­git, i-a rupt grumazul, din care cauză a murit. Criminalul a fost arestat. împărţirea sub­­ comisiunilor expoziţiei Se ştie că, in întrunirea de la Senat a comisiuneî centrale consultative pen­tru participarea Rominieî la expoziţia de la 1900, din Paris, s’au ales XII sub­­comisiuni. Iată acum şi împărţirea acestor sub-comisiuni pe clase de o­­biecte de expus, precum şi instrucţiu­nile privitoare la alegerea şi expedie­rea obiectelor şi produselor destinate a fi expuse. I Sub-comisiune Clasa 7: Picturi, cartoane, desemne. —­Clasa 8: Gravură şi litografie.— Clasa 9: Sculptură şi gravură de me­dalii şi pietre fine.—Clasa 10 : Archi­­tectu­ră. II Sub-comisiune Clasa 11: Tipografie, material, pro­­cedeurî şi produse.—Clasa 12 : foto­grafie, material, procedeurî şi produse. —Clasa 13 : Librărie, ediţiuni musicale, legă­torie (material şi produse), ziare, afişe.—Clasa 14 : Hărţi, aparate de geografie şi de cosmografie, topografie. —Clasa 15 : Instrumente de precisiune. Monezi şi medalii.—Clasa 16 : Medicină şi chirurgie.—Clasa 16: Medicină şi chirurgie.—Clasa 17: Instrumente de musică.—Clasa 18: Materialul artei teatrale: III sub-comisiune Clasa 19: Maşini cu aburi.—Clasa 20: Maşini motrice diverse.— Clasa 21: A­­parate diverse de mecanică generală.—­ Clasa 22 : Maşini-unelte.— Clasa 23 : Producţiunea şi întrebuinţarea meca­nică a electricităţii.— Clasa 24 :­ Elec­­tro­chimie.— Clasa 25: Laminatul elec­tric.—Clasa 26: Telegraf şi telefon. Clasa 27: Aplicaţiunî diverse ale electricită­­ţeî. Clasa 28 : Material, aparate şi pro­cedeul'­ de inginerie.— Clasa­­29 : Mo­dele, planuri şi desemnurî de lucrări publice.—Clasa 30 : Construcţia trăsuri­lor şi rotârie.—Clasa 31: Şeţărie şi cu­­relărie.— Clasa 32: Materialul drumu­rilor de fier şi al tramvailor.— Clasa 33: Material pentru navigaţiunea co­mercială.— Clasa 34: Aerostaţiune. IV Sub-comisiune Clasa 35: Material şi procedeu­rile ex­ploata­ţiunilor rurale.— Clasa 37 : Mate­rialul şi procedeurile industriilor agri­cole.— Clasa 39: Producte agricole ali­mentare, de origină vegetală.— Clasa 40: Producte agricole alimentare, de o­­rigină animală.— Clasa 41: Producte agricole nealimentare.— Clasa 54: U­­nelte, instrumente şi produse pentru cules. — Sub-comisiune Clasa 36 : Material și procedeurile viticulture­.—Clasa 42: Insecte folosi­toare, cu productele lor. Insecte strică­­cioase şi vegetale părăsite.— Clasa 43 : Material şi procedeuri de articultură şi arboricultură.— Clasa 44 : Legume. — Clasa 45 : Pomi roditori şi fructe. — Clasa 46 : Arbori, arbuşti, plante şi flori de ornament. Clasa­­47 : Plante de seră.— Clasa 48 : Seminţe şi plan­te de grădină şi de pepinieră. VI Sub-comisiune Clasa 49 : Material şi procedeuri în­trebuinţate în exploatările şi indus­triile forestiere.— Clasa 50: Produc­tele exploatărilor şi industriilor fores­tiere. VII Sub-comisiune Clasa 55 : Material și procedeuri u­­sitate în industriile alimentare.—• Cla­sa 56: Producte făinoase și derivatele

Next