Adevěrul, iulie 1898 (Anul 11, nr. 3217-3246)
1898-07-01 / nr. 3217
Merrim 1 Iulie ISS 89 făcînd să se nască un uşor zgomot, un freamăt lin şi dulce. Părea că codrul povesteşte o duioasă istorie de amor. Ce dulce este freamătul codrului, cite senzaţii nu dă el unui trup istovit de orăşean Oalon. Abonamente de vară Pentru sezonul de vilegiaturii, administraţia ADEVERULUI a Înfiinţat, cu începere de la 1 Iunie, următoarele abonamente : O lună în ţară 3 lei, In străinătate 5 lei. Două luni in ţară 5 lei, In străinătate 9 lei. Ediţia de dimineaţă Telegrame — Serv. telegrafic al „Agenţiei Romina“— Cutremurile continuă Zara, 27 Iunie. — Cinci cutremure de pământ foarte târî s'au simţit ieri la Trily. Un cutremur foarte tare s'a produs la Sini. Panica este mare. Deputaţii Italieni în judecată Roma, 27 Iunie. — Camera deputaţilor. Discutind cestiunea autorizaţiei de urmăriri a 7 deputaţi, ministrulpreşedinte declară că este de acord cu comisiunea pentru a propune urmăriri in contra a 4 deputaţi, dar că este de datoria sa să observe Camerei cit de gravă este decisiunea ce are de luat în privinţa refuzului de urmăriri în contra altor 3 deputaţi. Roma, 27 iunie.— Camera deputaţilor a acordat, cu 207 voturi contra 57, autorizaţia de urmărire in contra d-lor deputaţi Pescetti, Deandreis, Turati şi Morgani. Ea a refuzat aproape în unanimitate autorizaţia de urmărire în contra d-lor deputaţi Bissolati, Costa şi Bertesi. Călătoria Kedivului Brindisi, 27 Iunie. — Kedivul a plecat la Viena. Sofia, 29 Iunie.— D-nul Stoilow a plecat la Sofia. Petersburg, 29 Iunie.—• Regina Olga a Greciei a sosit. A fost primită la gază de ţar, ţarina şi ţarina-văduvă. Această vizită a reginei Greciei este in legătură cu un proiect de căsătorie intre fiica ei principesa Luiza cu un mare duce rusesc Roma, 29 Iunie.— Camera a început discuția măsurilor urgente de luat in mod temporar. Discuţiunea va continua mîine. Paris, 29 Iunie.— Se va face o anchetă foarte serioasă asupra scufundărei lui Bourgogne. Consulul general al Franciei la New- York n’a primit nici o reclamațiune în privința conduitei echipagiuluî. INTORMATIVESTI Din Sofia ni se telegrafiază că mai mulţi ofiţeri vîrbi au fost arestaţi pe teritoriul bulgar, pentru ca spionau mişcările trupelor bulgare şi luau planurile poziţiunilor militare. Misiunea poştală germană a plecat Duminică la Constanţa, de unde, imbarcându-se pe vaporul Princesa Maria, a plecat apoi la Constantinopol. Pentru alergările de cai ce vor avea loc in Septembrie la Constanţa, juriul va fi compus din d-nii: Al. Locusteanu, directorul şcoalei de medicină veterinară, Luca Ionescu, prefectul judeţului Constanţa, E. Schima, primarul oraşului Constanţa, Filip, medic veterinar de la institutul zootechnic, şi un delegat al ministerului de rǎzboiu. Brutarii din Constanţa au încercat să se puie in grevă din cauză că autorităţile municipale au fixat un preţ pentru vînzarea plinei. Săptămina trecută, poliţia de acolo a confiscat o mare cantitate de pline găsită lipsă la cîntar şi pe care apoi a vindut-o cu preţurile proporţional cu greutatea constatată. Faţă cu măsurile energice luate de autorităţile locale, brutarii s’au supus, în urmă, dispoziţiunilor luate de autorităţi. După ştirile oficiale sosite la ministerul de domenii, bintuie în Ungaria, cu mare furie, printre vite, diferite epidemii. Pînă acum sint declarate ca contaminate 1193 de comune, iar epidemiile sint: pneumo-enitrita, dalacul, răpciugă, febra aftoasă și variola oilor. In Rusia, de asemenea, bintuie boala printre porci, ceea ce a silit pe Austria să interzică importul porcilor ruseşti şi ceea ce a hotărît şi la noi, în timpul din urmă urcarea preţului porcilor de la 60 la 76 de bani kilogramul. D. Gogu Cantacuzino pleacă astăzî in concediu. Interimatul finanţelor va fi ţinut de d. D. Sturdza. D. dr. I. Radovici a fost însărcinat de către ministerul de domenii să facă un studiu al staţiunilor balneare, pendinte de acest minister, cu rapoarte amănunţite asupra îmbunătăţirilor de cari se simte nevoie. Prinţesa Maria va pleca Vineri la Kreuzmach, unde va rămânea o lună pentru a urma o cură serioasă, căci este suferindă. Regele Milan al Serbiei a făcut demersuri pe lângă țarul Rusiei, pentru a fi primit in vizită la Peters Bombardarea lui Santiago Veil pagr. IV — burg, împreună cu Sul Alexandru. Țarul nimic. său, regele Nicolae n'a răspuns nu că Pentru premiul întocmit de episcopul Rimnicului și al Romanului s’au prezintat mai multe manuscrise de predici. Toate aceste manuscrise s’au dat în cercetare și spre apreciere d-lui dr. Badea Cireşanu, profesor de omiletică la facultatatea de teologie. Dintre multele predici meritorii s’a premiat a d-lui I. Mălăescu, absolvent al facultăţeî de teologie. La ediţia de seară vom publica o corespondenţă privitoare la Plecarea prinţilor bulgari, pe care am primit-o de la trimesul nostru special la Constanţa, şi căreia,din cauza repausului duminecal, n’am putut să’i facem loc. Următorii elevi ai şcoalei normale a societăţii pentru învăţătura poporului român au obţinut diploma de învăţători: Paraschivescu Const., judeţul Ilfov; Ioniţă George, judeţul Ilfov; Georgescu Nedelea, judeţul Teleorman ; Petrescu loan, judeţul Muscel; Ionescu Petre, jud. Buzau; Mihăilescu Marin, judeţul Olt; Teja Teodor, Macedonia ; Florian Dumitru, jud. Olt ;Grigorescu loan, jud. Romanaţî; Comănescu George, judeţul Muscel ; Marinescu Stoica, jud. Vlaşca ; Popescu Ilie, jud. Prahova; Popescu Stelian, jud. Prahova ; Bădescu Dumitru, jud. Gorj; şi Popescu Atanasie, judeţul Ilfov. Din aceştia, Georgescu Nedelea şi Mihăilescu Marin sunt şi absolvenţi cu diplomă ai seminarului central din București, de război și tuturor acelora cari au crezut in autenticitatea acelor scrisori că s’au înșelat. cureşti. Trimisul nostru special la Sinaia ne scrie că birourile staţiei Sinaia sint intr’o stare de mizerie de nedescris. Umezeala este atit de mare că apa curge de pe pereţi şi a format bureţi pe tot lungul pervazurilor. Fiind silit să scrie o telegramă intr’unul din aceste birouri a putut constata că ele au devenit imposibile de locuit. Atragem clar deosebita atenţiune a d-luî Saligny asupra acestui lucru, căci este o ruşine ca tocmai staţia Sinaia, capitala de vară a ţărei, să fie lăsată în părăsire. Procesul experţilor contra luti Sola — Telegrama „Agenţiei Române“ — Paris, 27 Iunie.Din afacerea experţilor caligrafi In contra d-luî Zola şi a girantului ziarului „Aurore", d-l Zola a fost condamnat la 2000 de franci amendă şi 15 zile de închisoare, cu aplicarea legii (Beranger? Nota Red.). D. Zola şi girantul ziarului „Aurore® au fost condamnaţi solidari la Inserarea sentinţei in zece ziare şi la 5000 fr. daune interese către fiecare din cei trei experţi. Inundaţiile din ţară La ministerul de interne s’au primit telegrame din o mulţime de judeţe prin cari"se spune că, din cauza ploilor torenţiale din ultimele zile, rîurile s’au revărsat şi au inundat toate cîmpiile, rupînd şi 'o mulţime de poduri. Ast-fel, au fost inundate comunele Corbenî şi Lovişte din judeţul Argeş, rupindu-se',şi distrugîndu-se de ape poduri, grajduri, case de locuit, grîne şi o mulţime de cherestea. Comunicaţia intre Corbenî şi Curteade Argeş este cu desăvirşire întreruptă. De asemenea a fost ruptă şoseaua care duce la Călimăneşti. Şinele drumului de fier au rămas din această cauză suspendate. * Din judeţul Teleorman de asemenea se anunţă că, ploile torenţiale umilind Oltul, apele acestuia s’au revărsat peste toată cimpia dintre Izlaz şi Măgurele, distrugind recolta cu desăvirşire. Apa continuă a veni mereu. * Nu mai puţin au suferit şi judeţele Buzau şi Bacǎu, ale căror cîmpii sunt acoperite cu apă, iar podurile şi şoselele au fost distruse, intrerupîndu-se astfel toate mijloacele de comunicaţie. Trenurile din Moldova au şi sosit din această cauză cu mari intirzieri. Totuşi, apele din aceste din urmă 2 judeţe au început deja să se retragă şi, dacă ploile vor inceta, comunicaţia va fi în curind restabilită. Pagubele sint enorme. X. X. X. Prespiani şi actele citate de Cavaignac Telegrama „Agenţiei Române" Paris, 27 Iunie. — Colonelul Picquart a adresat d-luî Brisson o scrisoare, zicând că primele două scrisori, datate din 1894 și citite Camerei de d-nul Cavaignac, nu sunt aplicabile lui Dreyfus, și că a treia, datată din 1896, poartă toate semnele falsificăreî, și că va dovedi în mod clar ministrului RĂZBOIUL — Serv. telegr. al „Agenţiei Române“— Cestiunea păcei Madrid, 27 Iunie. — D. Sagasta a declarat că ştirile ziarelor in privinţa vreunuî armistiţiu sânt neintemeiate. Madrid, 27 Iunie.—Ştirile in privinţa păcei, răspândite in străinătate, sunt cu totul neîntemeiate. Washington, 27 Iunie. — Guvernul asigură că n’a primit incă nici o comunicare, directă sau. indirectă, in privința păcei. Pierderile Americanilor Washington, 27 Iunie.— Unsprezece luntre destinate pentru Santiago de-Cuba s’au scufundat In timpul unei furtun! pe coasta cubană. — Ha este nici o victimă. Washington, 27 Iunie. — Amiralul Sampson telegrafiază că crede câ poate să conserve corăbiile spaniole Cristobal Colon, Maria Teresa şi Vizcaya. Pierderile Americanilor In luptele de la 19 şi 20 Iunie se urcă la 22 ofiţeri şi 208 oameni morţi, 81 de ofiţeri şi 1203 oameni răniţi. 79 de oameni lipsesc la apel. Santiago nu Se predă New-York, 27 Iunie. — După o depeşă din Charleston, generalul Mikes şi statul săli major pleacă la Santiago pe bordul lui Yole. New-York, 27 Iunie. —Se anunţă din Havana ziarului «Herald» că generalul Torai a refuzat să predea Santiago. Americanii cer evacuarea Cubei Madrid, 27 Iunie. — Circulă ştirea că o depeşă a generalului Blanco ar anunţa că amiralul Sampson ar fi telegrafia! somăndu-l să evacueze Cuba in 24 ore, şi că in caz contrariu escadra americană va bombarda toate porturile insulei. Generalul Blanco a răspuns negativ la această somațiune. Camara la Port-Said Messina, 27 Iunie. — Contra-torpiloarele Andaz, Proserpina şi Osada ale escadrei amiralului Camara au sosit la Port-Said. Port Said, 29 Iunie. — Cinci corăbii ale escadrei amiralului Camara au plecat cu destinaţie la Cartagena. Washington, 29 Iunie.—D. Alger, secretar la rezbel, a declarat că nu crede ca azi să se dea vr’o bătălie. Bombardarea — Santiago Madrid, 29 iunie.—« Oficial». Generalul Blanco telegrafiază că de ieri la amiazi s’a întrerupt bombardarea lui Santiago. S’a făcut un schimb de prizonieri. Au debarcat întăriri americane pentru a se uni cu şeful Garda. Americanii au stabilit lucrări de apărare şi au ridicat baterii pe punctele ce dominează oraşul. Pacea Madrid, 29 iunie. — Ministrul afacerilor străine dezminte ştirea care zice că s'ar fi angajat negocieri in privinţa păcii. Impresia generală este că miniştrii nu sínt de acord in ceea ce priveşte pacea. La Santiago au sosit întăriri. Criza ministerială Madrid, 29 iunie. — Sa confirmă că între membrii cabinetului domneşte neînţelegere. E-nii Gamazo şi Etomero sínt partizani ai păcii ; d-nii Cargea şi Amori sínt partizani ai rezbelului, pe cînd d. Sagasta şi ceilalţi miniştri sunt nedecişi. Generalul Blanco insistă, pentru continuarea rezbelului. Afară de asta, Camerele ar sancţiona în mod dificil o cesiune de teritoriu. Deci, este probabil că rezbelul o să continue. Washington, 29 iunie.—Germanii din Chicago au deschis o subscripţie de 4.909.099 dolari pentru a oferi o corabie de rezbel guvernului american, Diverse New-York, 29 Iunie.— Incrucişătorul Sthonis, avînd pe bord pe amiralul Gervera şi alţi prizonieri, a sosit azi dimineaţă la Portsmuth in Viginia. Port Said, 29 Iunie.— Restul escadrei amiralului Camba a sosit. Messina, 29 Iunie.— Depeși particulare afirmă că in curind trebuie să sosească aci restul escadrei amiralului Camara. Washington, 29 Iunie.— Șease baterii și două regimente au sosit la Santiago, venind din Tampa. D-nul MacKinney a decis să înainteze la grad pe amiralul Sampson și pe comodorul Schley. Sf. Sebastien, 29 Iunie.— Mareşalul Campos, intervievat, a declarat că nu este momentul oportun pentru a negocia in privinţa păcei. Rusia şi războiul Petersburg, 29 Iunie. — Journal de St. Petersbourg zice : întreaga Europă admiră patriotismul Spaniolilor, dar din suflet doreşte terminarea unui rezbel in timpul căruia ambele părţi au dovedit atita bravură, dar care a cauzat atita doliu. Afacerea Dreyfus Viena, 30 iunie ora 1 noaptea Toate ziarele discută scrisoarea adresată de colonelul Picquart lui Brisson. Ziarele favorabile revizuirei procesului Dreyfus sfătuiesc guvernul ca să primească propunerea lui Picquart. Ziarele anti-dreyfusiste cer arestarea lui Picquart, care, zic ele, ar fi violat secretul profesional. Spitz. O scrisoare a lui Picquart Viena, 28 Iunie Colonelul Picquart a adresat o scrisoare lui Brisson spunând că poate să dovedească cum că două dintre documentele citite de Cavaignac nu se referă la Dreyfus, și că al treilea document, în care este citat numele acestuia, este un document cu desăvirșire fals. Spitz. Cestiunea cretanâ —Telegramele „Agenţiei Române“— Constantinopol, 29 iunie.— Circulara Porţii adresată celor patru puteri consideră adunarea cretană actuală, căreia amiralii au de gînd să încredinţeze administraţia internă a insulei, ca întrunirea şefilor insurgenţilor cari au răsturnat proprietăţile, comerţul şi industria, au compromis ordinea şi liniştea în insula Creta, şi au comis tot felul de vexaţiuni faţă de compatrioţii lor musulmani. Circulara declară că această hotărire este contrarie principiilor de drept şi de echitate şi incompatibilă cu asigurările date de cele 6 puteri că se vor respecta drepturile de suvernitate şi integritatea teritoriului imperiului.’ Circulara declară imposibilitatea in care se află Poarta de a admite noua situaţie creată de decisiunea celor patru puteri şi declină răspunderea consecinţelor ce ar putea să rezulte de aci. Constantinopol, 29 iunie. — Păspunzînd la circulara Porţii, marchizul de Salisbury relevează faptul că măsurile decretate de cele patru puteri sunt temporare. Contele Muraview a făcut un răspuns analog, reamintind că comunicarea Porţii a măsurilor luate s’a făcut din iniţiativa Rusiei. Răspunsul Rusiei adaugă că Poarta va fi consultată la elaborarea regulamentului definitiv al cestiunei. Constantinopol, 29 iunie.— Afară de prima circulară, Poarta a adresat o a doua circulară reprezentanţilor Turciei pe lingă cele 6 puteri. Ea este concepută aproape în acelaş sens ca cea d’intriu. Constantinopol, 29 iunie.— In urma unor cereri repetate ale Rusiei, s’au transmis instrucţiuni autorităţilor de la graniţă pentru a permite întoarcerea refugiaţilor armeni din Gaucas în cazul când ar fi supuși otomani. Depeşile „Ădevinului“ — Prin fir telegrafic — RAZBOIUL Viena, 28 Iunie. Armata spaniolă cere revanşă, de aceea Spania vroieşte să trateze de pace abia după ce se va da o luptă decisivă. Taartafiaa*ari cacliste Viena, 30 Iunie Ora 12 noaptea. Se descoperă tot mai multe comploturi carliste. Mişcarea condusă de deputaţii carlişti este în creştere. Guvernul a dat ordina şi instrucţiuni secrete prefecţilor. Armata este pretutindeni consemnată. Spitz. Americanii spre Europa Viena, 30 Iunie. Ora 12.15 m, noaptea In vederea venirei în Europa a flotei lui Wattson, guvernul spaniol înarmează o nouă escadră. In acest scop a și cumpărat canoniera „Baschir“ care a fost construită pentru Maroco. Guvernul italian a dat ordin la trei vapoare de război ca să meargă in Spania. Spitz. Cestiunea pacei Viena, 30 Iunie. Ora 12.45 noaptea. Marile puteri europene îndeamnă pe Spania ca să încheie de urgenţă pacea. Spania n’are mijloacele băneşti necesare pentru continuarea războiului. Partidul păcei din Spania câştigă tot mai mulţi partizani. Mareşalul Blanco persistă ca să se continue războiul. Spitz Spitz. Logodna prințului moștenitor al Austriei Viena, 28 iunie. Se proiectează logodna prințului moștenitor austrac Franz Ferdinand cu princesa Maria Luiza fica mai mare a ducelui de Cumberland, Spitz. Ediţia de seară untimele informaţiuni Architectul francez d. Formigé a sosit ieri în Capitală pentru a începe studiile cu privire la lucrările architectonice pentru Expoziţia din Paris. D. Formigé va face un turneu în ţară pentru a vizita diferitele noastre monumente. Onoare patrioţilor noştri! In urma judecăţei concursurilor de finele acestui an şcolar ce s’a făcut de consiliul academic de bele-arte împreună cu profesorii şcoaleî, s’au declarat absolvenţi ai şcoaleî de bele-arte din Bucureşti, d-nii: Oprişan Rădulescu, din secţiunea de pictură: C. Dimitrescu, M. Gheorghiu şi A. Iliescu, din secţiunea de sculptură.’ Locuitorul Ion Preotu, din comuna Vata, judeţul Olt, fiind lovit de trăznet, a murit pe loc. D. Gogu Cantacuzino, obţinând un concediu de două luni, va pleca diseară sau cel mai târziu mâine la Viera. Astăzî, cu trenul de la 5:50 seara, d-nul Const. Mille, directorul nostru, a plecat in străinătate pentru o lună de zile. Persoanele cari vor să-î scrie în afaceri personale, sunt rugate a adresa scrisorile la redacţiune, cu menţiunea «personală». Pentru afaceri de redacţie a se adresa d-lui prim-redactor Const. Bacalbaşa. Din Ploeşti ni se scrie că Duminecă după prinz, în urma ordinului dat de însuşi prefectul judeţului Prahova, mai toţi comercianţii din acel oraş au ţinut prăvăliile deschise. Aviz d-lui Stolojan. Administraţia «Modei Ilustrate» ne informează că a primit din Paris un prea fumos tipar de Costum marinar pentru băeţi Acest tipar croit în mărime naturală, va fi incartat ca supliment absolut gratuit la «Moda Ilustrată» No. 26, care apare Sîmbătă 4 Iulie. O ploaie cu grindină a căzut pe teritoriul comunei Pechea, din judeţul Covurlui, distrugînd 350 hectare de semănături. Din Constanţa ni se scrie că locuitorii Achif Săli şi Asan Mustafa, din comuna Edilchioi, judeţul Constanţa, luindu-se la ceartă, cel d’intiiu a lovit cu cuţitul pe Asan, rănindu-l grav. Pacientul a fost dus la spital, iar criminalul arestat. D-nii V. Vasiliu şi Răutu au fost aleşi membri ai consiliului comunei Botoşani, colegiul I, iar d-nii A. Ghiorghiady, A. Brăileanu şi H. Dobjanski, membri in colegiul al II-lea. Următorii ofiţeri-elevi,terminînd şcoala de artilerie şi geniu, vor fi înaintaţi la gradul de locotenent pe ziua de mîine, 1 Iulie a c.: In artilerie: Petrescu Gh., Tomoroveanu V., Vişoianu L, Miciora P., Hentesen V., Alimănescu A., Roca Const., Grigorescu V., Roşianu C, Vasilescu V., Vladescu G., Filipescu V., Miclescu V., Ionid N., Buzoianu D., Marinescu G., Boian Gh., Jurist Gr., Stănescu D., Puiu I., Emilian V., Pavelescu Sturza., Cocea C., Gernătescu Gh. și Lăzărescu D. In geniu : • Bălănescu I., Demetrescu Ion., Vlădeanu M., Petrescu A.,'“Bălan Ion., Genuneanu D. si Poenaru G. Azi, la orele d. Anastase Stolojan. 5,55, a sosit în Capitală De vreo citeva seri se pripăşesc prin grădina Hugo nişte indivizi cari fac dese scandaluri; cu toate acestea, comisarul secţiei 5 d. Gaton Teodorian, care în fiecare seară se află acolo, nu ia nici o măsură. Ade vérül Atragem atenţiunea d-lui prefect poliţiei Capitalei asupra acestui fapt. Instrucţia in afacerea crimei din Cimpul Caracaş se urmează cu multă activitate. D. procuror Voinescu a fost ieri la Buzău şi alte orăşele, unde zicea criminalul Voinovici că a fost in noaptea crimei şi a constatat că Voinovici a minţit, căci el nu fusese pe acolo decât cu 10—15 zile înainte de comiterea crimei. Din Belgrad s’au primit telegrame ■ la poliţia Capitalei prin cari se spune că Voinovici şi un alt complice al său Coraciovici, sunt nişte bandiţi periculoşi, cari au evadat din puşcăriile din Belgrad. Toţi inculpaţii in această crimă vor fi depuşi mâine la Văcăreşti. Procesul lor se va judeca in sesiunea ■ de Octombrie a Curţei cu juraţi din Ilfov. Au fost numiţi d-nii P. Stăncescu, ofiţer de sergenţi la Hirşova şi Marcov, ofiţer de sergenţi la Gimpulung. Călătoria prinţilor bulgari la Petersburg Telegrama „Agenţiei Române“ Sofia, 29 iunie.— Yachtul rus.Breklisk» va sosi la Vama de unde va duce la Odessa pe prinţul, principesa şi prinţul moştenitor al Bulgariei. D. Bakbruetiev, agent diplomaţie rus a plecat la Petersburg unde așteaptă familia princiară, la Parlamentul francez. — Telegramele „Agenţiei Române“ — Afacerea Dreyfus nu mai încetează de a fi la or’dinea zilei. Senatul francez a votat o lege prin care se agraviază pedepsele pentru trădare şi spionagiu. Acest vot este în indiscutabilă legătură cu ultimele evenimente ce s’au petrecut cu pi’ivire la afacerea Dreyfus. In Camera franceză s’a adoptat proiectul de lege privitor la contribuţiile directe şi s’a discutat cestiunea conflictului franco-turc, despre care am vorbit la vr’eme. Ministerul francez a avut un limbagiu foarte hotărît contra Porteî, care se va grăbi probabil să plătească. Paris, 29 Iunie. — Senatul a adoptat un proiect de lege tinzînd să agraveze pedepsele in contra trădărei şi spionagiului. Camera deputaţilor a adoptat proiectul celor patru contribuţiuni directe. Paris, 29 Iunie. — Camera deputaţilor. — D. Cochin cestionează pe d. Delcassé asupra indemnităților datorate Francezilor victime ale turburărilor armenești. D. Delcassé a răspuns că a făcut cunoscut Forței că nu mai pot rămîne în suspensie mult timp recla- I nxațiuniie guvernului francez. Xnclaeniux este închis. jPlecarest priBadfsiS^a' bulg'm’i — Prin poştă de la trimisul nostru special — V’am telegrafiat în citeva cuvinte despre plecar’ea principilor bulgari; iată acum o dare de seamă amănunţita asupra plecăreî suveranilor bulgar'î. De la Sinaia la Săruleşti Principii bulgari au plecat din Sinaia cu un tren special Simbătă, la orele 9 dim. In trenul princiar se aflau, pe lingă suita prinţilor, d-nii: colonel Manu, aghiotantul regelui nostru; Saligny, directorul căilor ferate; Cotescu, sub-directorul căilor ferate; inginer’iîSax, Păşcanu, Cantemir, şi alte citeva persoane oficiale. Pe tot par'cur’sul de la Sinaia pină La Săruleşti, aproape nici o decoraţiune şi nici o pi'imire nu s’a făcut prinţilor*. In tren, prinţul se sfătui cu suita sa asupra împărţirei decoraţiilor, cari, deşi umpluseră două max’i cufere, totuşi nu mai x’ămăseserâ decit foarte puţine. La Săruleşti Gar’a Săruleşti exa decorată cu drapele i’omine şi bulgare şi acestea acoperite cu ghirlande de brad. Pe peronul gărei aştepta lunge multă. Patru geandarmi luxali şi primarul comunei Săruleşti făceau poliţia. La oprirea trenului în gaxă, cîfiva inşi strigară ura ! Px’efectxxl de Ialomiţa, d. Stoenescu, prezintă px’inţuluî un foarte frumos buchet de flori, pentru care prinţul ii mulţumi. La Cerna-Voda Aci, gaxa era mult mai frumos decorată ca toate cele din urmă. La capetele podului filfiiau două mai’i steagul’i, unul romînesc şi altul bulgăx’esc. Pe peronul gărei aşteptau pr’efectul de Constanţa d. Luca lonescu şi primarul comunei Cerna-Voda d.’ Cola, impr’eună cu intr’eg consiliul comunal. La capul podului in partea dreaptă a fost făcută într-a’adins o frumoasă aleie, iar sus pe deal un mic pavilion. Pe aleie ex’au înfipţi brazi. Pavilionul era decolat cu culorile Romînieî şi ale Bulgar’iei. Trenul princiar s’a oprit la primul cap al podului. Principii s’au scoborît şi de aci au au mers pe jos urmaţi de suita lor şi de d-nii Ionel Brătianu, Saligny şi colonel Manu. Pr’inţul a vizitat cu de-amănuntul podul de la un cap la celă-l’alt şi din cînd în cînd exclamă pe franţuzeşte : Minunat, foarte frumos. La capătul celă-l’alt al podului, d. Luca Ionescu, prefectul judeţului Constanţa, impreixnă cu podmarul şi consiliul comunal al oraşului Cernavodă, primiră pe principi. Aci principii se coboriră dedesubt și observară picioarele podului şi con- I strucția tablierului.