Adevěrul, iulie 1898 (Anul 11, nr. 3217-3246)

1898-07-01 / nr. 3217

Merrim 1 Iulie ISS 89 făcînd să se nască un uşor zgomot, un freamăt lin şi dulce. Părea că codrul povesteşte o duioasă istorie de amor. Ce dulce este freamătul codrului, cite senzaţii nu dă el unui trup isto­vit de orăşean­­ Oalon. Abonamente de vară Pentru sezonul de vilegia­turii, administraţia ADEVERU­­LUI a Înfiinţat, cu începere de la 1 Iunie, următoarele abona­mente : O lună în ţară 3 lei, In stră­inătate 5 lei. Două luni in ţară 5 lei, In străinătate 9 lei. Ediţia de dimineaţă Telegrame — Serv. telegrafic al „Agenţiei Romina“— Cutremurile continuă Zar­a, 27 Iunie. — Cinci cutremure de pământ foarte târî s'au simţit ieri la­ Trily. Un cutremur foarte tare s'a produs la Sini. Panic­a este mare. Deputaţii Italieni în judecată Roma, 27 Iunie. — Camera deputa­ţilor. Discutind cestiunea autorizaţiei de urmăriri a 7 deputaţi, ministrul­­preşedinte declară că este de acor­d cu comisiunea pentru a propune urmăriri in contra a 4 deputaţi, dar că este de datoria sa să observe Camerei cit de gravă este decisiunea ce are de luat în privinţa refuzului de urmăriri în con­tra altor 3 deputaţi. Roma, 27 iunie.— Camera deputaţi­lor a acordat, cu 207 voturi contra 57, autorizaţia de urmărire in contra d-lor deputaţi Pescetti, Deandreis, Turati şi Morgani. Ea a refuzat aproape în una­nimitate autorizaţia de urmărire în con­tra d-lor deputaţi Bissolati, Costa şi Bertesi. Călătoria Kedivului Brindisi, 27 Iunie. — Kedivul a plecat la Viena. Sofia, 29 Iunie.— D-nul Stoilow a ple­cat la Sofia. Petersburg, 29 Iunie.—• Regina Olga a Greciei a sosit. A fost primită la gază de ţar, ţarina şi ţarina-văduvă. Această vizită a reginei Greciei este in legătură cu un proiect de căsătorie intre fiica ei principesa Luiza cu un mare duce rusesc Roma, 29 Iunie.— Camera a înce­put discuția măsurilor urgente de luat in mod temporar. Discuţiunea va continua mîine. Paris, 29 Iunie.— Se va face o an­chetă foarte serioasă asupra scufundărei lui Bourgogne. Consulul general al Franciei la New- York n’a primit nici o reclamațiune în privința conduitei echipagiuluî. INTORMATIVESTI Din Sofia ni se telegrafiază că mai mulţi ofiţeri vîrbi au fost a­­restaţi pe teritoriul bulgar, pentru ca spionau mişcările trupelor bul­gare şi luau planurile poziţiunilor militare. Misiunea poştală germană a ple­cat Duminică la Constanţa, de unde, imbarcându-se pe vaporul Princesa Maria, a plecat apoi la Constanti­­nopol. Pentru alergările de cai ce vor avea loc in Septembrie la Constanţa, juriul va fi compus din d-nii: Al. Locusteanu, directorul şcoalei de medicină veteri­nară, Luca Ionescu, prefectul judeţului Constanţa, E. Schima, primarul oraşului Constanţa, Filip, medic veterinar de la institutul zootechnic, şi un delegat al ministerului de rǎzboiu. Brutarii din Constanţa au încercat să se puie in grevă din cauză că autorită­ţile municipale au fixat un preţ pentru vînzarea plinei. Săptămina trecută, poliţia de acolo a confiscat o mare cantitate de pline găsită lipsă la cîntar şi pe care apoi a vindut-o cu preţurile proporţional cu greutatea constatată. Faţă cu măsurile energice luate de autorităţile locale, brutarii s’au supus, în urmă, dispoziţiunilor luate de au­­tor­ităţi. După ştirile oficiale sosite la ministe­rul de domenii, bintuie în Ungaria, cu m­are furie, printre vite, diferite epide­mii. Pînă acum sint declarate ca con­taminate 1193 de comune, iar epide­miile sint: pneumo-enitrita, dalacul, răpciugă, febra aftoasă și variola oilor. In Rusia, de asemenea, bintuie boala printre porci, ceea ce a silit pe Austria să interzică importul porcilor ruseşti şi ceea ce a hotărît şi la noi, în timpul din urmă urcarea preţului porcilor de la 60 la 76 de bani kilogramul. D. Gogu Cantacuzino pleacă astă­­zî in concediu. Interimatul finanţelor va fi ţinut de d. D. Sturdza. D. dr. I. Radovici a fost însărcinat de către ministerul de domenii să facă un studiu al staţiunilor balneare, pen­dinte de acest minister, cu rapoarte a­­mănunţite asupra îmbunătăţirilor de cari se simte nevoie. Prinţesa Maria va pleca Vineri la Kreuzmach­, unde va rămânea o lună pentru a urma o cură seri­oasă, căci este suferindă. Regele Milan al Serbiei a făcut demersuri pe lângă țarul Rusiei, pen­tru a fi primit in vizită la Peters­ Bombardarea lui Santiago Veil pagr. IV — burg, împreună cu Sul Alexandru. Țarul nimic. său, regele Nicolae n'a răspuns nu că Pentru premiul întocmit de episco­pul Rimnicului și al Romanului s’au­ prezintat mai multe manuscrise de pre­dici. Toate aceste manuscrise s’au dat în cercetare și spre apreciere d-lui dr. Badea Cireşanu, profesor de omiletică la facultatatea de teologie. Dintre multele predici meritorii s’a premiat a d-lui I. Mălăescu, absolvent al facultăţeî de teologie. La ediţia de seară vom pu­blica o corespondenţă privi­toare la Plecarea prinţilor bul­gari, pe care am primit-o de la trimesul nostru special la Constanţa, şi căreia,din cauza repausului duminecal, n’am putut să’i facem loc. Următorii elevi ai şcoalei normale a societăţii pentru învăţătura poporului român au obţinut diploma de învăţători: Paraschivescu Const., judeţul Ilfov; Ioniţă George, judeţul Ilfov; Georgescu Nedelea, judeţul Teleorman ; Petrescu loan, judeţul Muscel; Ionescu Petre, jud. Buzau; Mihăilescu Marin, judeţul Olt; Teja Teodor, Macedonia ; Florian Dumitru, jud. Olt ;Grigorescu loan, jud. Romanaţî; Comănescu George, judeţul Muscel ; Marinescu Stoica, jud. Vlaşca ; Popescu Ilie, jud. Prahova; Popescu Stelian, jud. Prahova ; Bădescu Dumi­tru, jud. Gorj; şi Popescu Atanasie, ju­deţul Ilfov. Din aceştia, Georgescu Nedelea şi Mi­hăilescu Marin sunt şi absolvenţi cu di­plomă ai seminarului central din Bu­curești, de război și tuturor acelora cari au­ crezut in autenticita­tea acelor scrisori că s’au­ în­șelat. cureşti. Trimisul nostru special la Sinaia ne scrie că birourile staţiei Sinaia sint intr’o stare de mizerie de nedescris. Umezeala este atit de mare că apa curge de pe pereţi şi a format bureţi pe tot lun­gul pervazurilor. Fiind silit să scrie o telegramă intr’u­­nul din aceste birouri a put­ut constata că ele au devenit imposibile de locuit. Atragem clar deosebita atenţiune a d-luî Saligny asupra acestui lucru, căci este o ruşine ca tocmai staţia Sinaia, capitala de vară a ţărei, să fie lăsată în părăsire. Procesul experţilor contra luti Sola — Telegrama „Agenţiei Române“ — Paris, 27 Iunie.D­in aface­rea experţilor caligrafi In con­tra d-luî Zola şi a girantului zi­arului „Aurore", d-l Zola a fost condamnat la 2000 de franci amendă şi 15 zile de închisoare, cu aplicarea legii (Beranger? Nota Red.). D. Zola şi girantul ziarului „Aurore® au fost con­damnaţi solidari la Inserarea sentinţei in zece ziare şi la 5000 fr. daune interese către fie­care din cei trei experţi. Inundaţiile din ţară La ministerul de interne s’au primit telegrame din o mulţime de judeţe prin cari"se spune că, din cauza ploilor to­renţiale din ultimele zile, rîurile s’au revărsat şi au inundat toate cîmpiile, rupînd şi 'o mulţime de poduri. Ast-fel, au fost inundate comunele Corbenî şi Lovişte din judeţul Argeş, ru­­pindu-se',şi distrugîndu-se de ape poduri, grajduri, case de locuit, grîne şi o mul­ţime de cherestea. Comunicaţia intre Corbenî şi Curtea­­de­ Argeş este cu desăvirşire întreruptă. De asemenea a fost ruptă şoseaua care duce la Călimăn­eşti. Şinele drumului de fier au rămas din această cauză sus­pendate. * Din judeţul Teleorman de asemenea se anunţă că, ploile torenţiale umilind Oltul, apele acestuia s’au revărsat peste toată cimpia dintre Izlaz şi Măgurele, distrugind recolta cu desăvirşire. Apa continuă a veni mereu. * Nu mai puţin au suferit şi judeţele Buzau şi Bacǎu, ale căror cîmpii sunt acoperite cu apă, iar podurile şi şoselele au fost distruse, intrerupîndu-se ast­fel toate mijloacele de comunicaţie. Trenurile din Moldova au şi sosit din această cauză cu mari intirzieri. Totuşi, apele din aceste din urmă 2 judeţe au început deja să se retragă şi, dacă­ ploile vor inceta, comunicaţia va fi în cu­rind restabilită. Pagubele sint enorme. X. X. X. Prespiani şi actele citate de Cavaignac Telegrama „Agenţiei Române" Paris, 27 Iunie. — Colonelul Picquart a adresat d-luî Bris­­son o scrisoare, zicând că pri­­mele două scrisori, datate din 1894 și citite Camerei de d-nul Cavaignac, nu sunt aplica­bile lui Dreyfus, și că a treia, da­tată din 1896, poartă toate semnele falsificăreî, și că va dovedi în mod clar ministrului RĂZBOIUL — Serv. telegr. al „Agenţiei Române“— Cestiunea păcei Madrid, 27 Iunie. — D. Sagasta a declarat că ştirile ziarelor in pri­vinţa vreunuî armistiţiu sânt nein­temeiate. Madrid, 27 Iunie.—Ştirile in pri­vinţa păcei, răspândite in străină­tate, sunt cu totul neîntemeiate. Washington, 27 Iunie. — Guver­nul asigură că n’a primit incă nici o comunicare, directă sau. indirectă, in privința păcei. Pierderile Americanilor Washington, 27 Iunie.— Un­spre­­zece luntre destinate pentru San­­tiago de-Cuba s’au scufundat In timpul unei furtun! pe coasta cu­­bană. — Ha este nici o victimă. Washington, 27 Iunie. — Amira­lul Sampson telegrafiază că crede câ poate să conserve corăbiile spani­ole Cristobal Colon, Maria Teresa şi Vizcaya. Pierderile Americanilor In lup­tele de la 19 şi 20 Iunie se urcă la 22 ofiţeri şi 208 oameni morţi, 81 de ofiţeri şi 1203 oameni răniţi. 79 de oameni lipsesc la apel. Santiago nu Se predă New-York, 27 Iunie. — După o de­peşă din Charleston, generalul Mik­es şi statul săli major pleacă la Santiago pe bordul lui Yole. New-York, 27 Iunie. —Se anunţă din Havana ziarului «Herald» că generalul Torai a refuzat să predea Santiago. Americanii cer evacuarea Cubei Madrid, 27 Iunie. — Circu­lă ştirea că o depeşă a gene­ralului Blanco ar anunţa că amiralul Sampson­­ ar fi te­legrafia! somăndu-l să evacu­eze Cuba in 24 ore, şi că in caz contrariu escadra ame­ricană va bombarda toate por­turile insulei. Generalul Blan­co a răspuns negativ la a­­ceastă somațiune. Camara la Port-Said Messina, 27 Iunie. — Contra-tor­­piloarele Andaz, Proserpina şi Osada ale escadrei amiralului Camara au sosit la Port-Said. Port Said, 29 Iunie. — Cinci corăbii ale escadrei amiralului Camara au ple­cat cu destinaţie la Cartagena. Washington, 29 Iunie.—D. Alger, se­cretar la rezbel, a declarat că nu crede ca azi să se dea vr’o bătălie. Bombardarea — Santiago Madrid, 29 iunie.—« Oficial». Gene­ralul Blanco telegrafiază că de ieri la amiazi s’a întrerupt bombardarea lui Santiago. S’a făcut un schimb de prizonieri. Au debarcat întăriri ame­ricane pentru a se uni cu şeful Gar­da. Americanii au stabilit lucrări de apărare şi au ridicat baterii pe punctele ce dominează oraşul. Pacea Madrid, 29 iunie. — Ministrul afa­cerilor străine dezminte ştirea care zice că s'ar fi angajat negocieri in privinţa păcii. Impresia generală este că miniş­trii nu sínt de acord in ceea ce pri­veşte pacea. La Santiago au sosit întăriri. Criza ministerială Madrid, 29 iunie. — Sa confirmă că între membrii cabinetului dom­neşte neînţelegere. E-nii Gamazo şi Etomero sínt partizani ai păcii ; d-nii Cargea şi Am­ori sínt parti­zani ai rezbelului, pe cînd d. Sa­gasta şi cei­l­alţi miniştri sunt ne­­decişi. Generalul Blanco insistă, pentru continuarea rezbelului. Afară de asta, Camerele ar sancţiona în mod dificil o cesiune de teritoriu. Deci, este probabil că rezbelul o să continue. Washington, 29 iunie.—Germanii din Chicago au deschis o subscrip­ţie de 4.909.099 dolari pentru a oferi o corabie de rezbel guvernu­lui american, Diverse New-York, 29 Iunie.— Incrucişătorul Sthonis, avînd pe bord pe amiralul Ger­­vera şi alţi prizonieri, a sosit azi dimi­neaţă la Portsmuth in Viginia. Port Said, 29 Iunie.— Restul esca­drei amiralului Camb­­a a sosit. Messina, 29 Iunie.— Depeși particu­lare afirmă că in curind trebuie să so­sească aci restul escadrei amiralului Camara. Washington, 29 Iunie.— Șease bate­rii și două regimente au sosit la San­tiago, venind din Tampa. D-nul Mac­Kinney a decis să înain­teze la grad pe amiralul Sampson și pe comodorul Schley. Sf. Sebastien, 29 Iunie.— Mareşalul Campos, intervievat, a declarat că nu este momentul oportun pentru a negocia in privinţa păcei. Rusia şi războiul Petersburg, 29 Iunie. — Journal de St. Petersbourg zice : întreaga Eu­ropă admiră patriotismul Spaniolilor, dar din suflet doreşte terminarea unui rezbel in timpul căruia ambele părţi au dovedit atita bravură, dar care a cauzat atita doliu. Afacerea Dreyfus Viena, 30 iunie ora 1 noaptea Toate ziarele discută scrisoarea a­­dresată de colonelul Picquart lui Brisson. Ziarele favorabile revizuirei pro­cesului Dreyfus sfătuiesc guvernul ca să primească propunerea lui Pi­cquart. Ziarele anti-dreyfusiste cer aresta­rea lui Picquart, care, zic ele, ar fi violat secretul profesional. Spitz. O scrisoare a lui Picquart Viena, 28 Iunie Colonelul Picquart a adre­sat o scrisoare lui Brisson spunând că poate să dove­dească cum că două dintre documentele citite de Cavaig­nac nu se referă la Dreyfus, și că al treilea document, în care este citat numele aces­tuia, este un document cu de­­săvirșire fals. Spitz. Cestiunea cretanâ —Telegramele „Agenţiei Române“— Constantinopol, 29 iunie.— Circula­ra Porţii adresată celor patru puteri consideră adu­narea cretană actuală, că­reia amiralii au de gînd să încredin­ţeze administraţia internă a insulei, ca întrunirea şefilor insurgenţilor cari au răsturnat proprietăţile, comerţul şi in­dustria, au compromis ordinea şi liniş­tea în insula Creta, şi au comis tot felul de vexaţiuni faţă de compatrioţii lor musulmani. Circulara declară că această hotărire este contrarie principiilor de drept şi de echitate şi incompatibilă cu asigurările date de cele 6 puteri că se vor respecta drepturile de suvernitate şi integrita­tea teritoriului imperiului.’ Circulara declară imposibilitatea in care se află Poarta de a admite noua situaţie creată de decisiunea celor pa­tru puteri şi declină răspunderea con­secinţelor ce ar putea să rezulte de aci. Constantinopol, 29 iunie. — P­ăs­­punzînd la circulara Porţii, marchizul de Salisbury relevează faptul că măsu­rile decretate de cele patru puteri sunt temporare. Contele Muraview a făcut un răs­puns analog, reamintind că comunica­rea Porţii a măsurilor luate s’a făcut din iniţiativa Rusiei. Răspunsul Rusiei adaugă că Poarta va fi consultată la elaborarea regulamentului definitiv al cestiunei. Constantinopol, 29 iunie.— Afară de prima circulară, Poarta a adresat o a doua circulară reprezentanţilor Turciei pe lingă cele 6 puteri. Ea este conce­pută aproape în acelaş sens ca cea d’in­­triu. Constantinopol, 29 iunie.— In urma unor cereri repetate ale Rusiei, s’au transmis instrucţiuni autorităţilor de la graniţă pentru a permite întoarcerea refugiaţilor armeni din Gaucas în ca­zul când ar fi supuși otomani. Depeşile „Ădevinului“ — Prin fir telegrafic — RAZ­BOIUL Viena, 28 Iunie. Armata spaniolă cere revanşă, de aceea Spania vroieşte să trateze de pace abia după ce se va da o luptă decisivă. Taartafiaa*ari cacliste Viena, 30 Iunie Ora 12 noaptea. Se descoperă tot mai multe com­ploturi carliste. Mişcarea condusă de deputaţii carlişti este în creş­tere. Guvernul a dat ordina şi instruc­ţiuni secrete prefecţilor. Armata este pretutindeni con­semnată. Spitz. Americanii spre Europa Viena, 30 Iunie. Ora 12.15 m, noaptea In vederea venirei în Eu­ropa a flotei lui Wattson, gu­vernul spaniol înarmează o nouă escadră. In acest scop a și cumpă­rat canoniera „Baschir“ care a fost construită pentru Ma­­roco. Guvernul italian a dat or­din la trei vapoare de răz­boi ca să meargă in Spania. Spitz. Cestiunea pacei Viena, 30 Iunie. Ora 12.45 noaptea. Marile puteri europene în­deamnă pe Spania ca să în­cheie de urgenţă pacea. Spania n’are mijloacele bă­neşti necesare pentru conti­nuarea războiului. Partidul păcei din Spania câştigă tot mai mulţi partizani. Mareşalul Blanco persistă ca să se continue războiul. Spitz Spitz. Logodna prințului moștenitor al Austriei Viena, 28 iunie. Se proiectează logodna prințului moștenitor austrac Franz Ferdinand cu princesa Maria Luiza fica mai mare a ducelui de Cumberland, Spitz. Ediţia de seară untimele informaţiuni Architectul francez d. Formigé a sosit ieri în Capitală pentru a în­cepe studiile cu privire la lucrările arch­itectonice pentru Expoziţia din Paris. D. Formigé va face un turneu în ţară pentru a vizita diferitele noas­tre monumente. Onoare patrioţilor noştri! In urma judecăţei concursurilor de finele acestui an şcolar ce s’a făcut de consiliul academic de bele-arte împre­ună cu profesorii şcoaleî, s’au decla­rat absolvenţi ai şcoaleî de bele-arte din Bucureşti, d-nii: Oprişan Rădu­­lescu, din secţiunea de pictură: C. Dimitrescu­, M. Gheorghiu şi A. Iliescu, din secţiunea de sculptură.’ Locuitorul Ion Preotu, din comuna Vata, judeţul Olt, fiind lovit de trăz­­net, a murit pe loc. D. Gogu Cantacuzino, obţinând un concediu de două luni, va pleca di­­seară sau cel mai târziu mâine la Vier­­a.­­ Astă­zî, cu trenul de la 5:50 seara, d-nul Const. Mille, directorul nostru, a plecat in străinătate pentru o lună de zile. Persoanele cari vor să-î scrie în afaceri personale, sunt rugate a adresa scrisorile la redacţiune, cu menţiunea «personală». Pentru afaceri de redacţie a se a­­dresa d-lui prim-redactor Const. Ba­­calbaşa. Din Ploeşti ni se scrie că Duminecă după prinz, în urma ordinului dat de însuşi prefectul judeţului Prahova, mai toţi comercianţii din acel oraş au ţinut prăvăliile deschise. Aviz d-lui Stolojan. Administraţia «Modei Ilustrate» ne informează că a primit din Paris un prea fumos tipar de Costum marinar pentru băeţi Acest tipar croit în mărime na­turală, va fi incartat ca supliment absolut gratuit la «Moda Ilustrată» No. 26, care apare Sîmbătă 4 Iulie. O ploaie cu grindină a căzut pe te­ritoriul comunei Pechea, din judeţul Covurlui­, distrugînd 350 hectare de semănătur­i. Din Constanţa ni se scrie că locui­torii Achif Săli şi Asan Mustafa, din comuna Edilchioi, judeţul Constanţa, lu­­indu-se la ceartă, cel d’intiiu a lovit cu cuţitul pe Asan, rănindu-l grav. Pacientul a fost dus la spital, iar cri­m­­inalul arestat. D-nii V. Vasiliu şi Rău­tu au fost a­­leşi membri ai consiliului comunei Bo­toşani, colegiul I, iar d-nii A. Ghiorghi­­ady, A. Brăileanu şi H. Dobjanski, mem­bri in colegiul al II-lea. Următorii ofiţeri-elevi,terminînd şcoala de artilerie şi geniu, vor fi înaintaţi la gradul de locotenent pe ziua de mîine, 1 Iulie a c.: In artilerie: Petrescu Gh., Tomoroveanu V., Vi­­şoianu L, Miciora P., Hentesen V., Ali­­mănescu A., Roca Const., Grigorescu V., Roşianu C­, Vasilescu V., Vladescu G., Filipescu V., Miclescu V., Ionid N., Bu­­zoianu D., Marinescu G., Boian Gh., Ju­­rist Gr., Stănescu D., Puiu I., Emilian V., Pavelescu Sturza., Cocea C., Gernă­­tescu Gh. și Lăzărescu D. In geniu : • Bălănescu I., Demetrescu Ion., Vlă­­deanu M., Petrescu A.,'“Bălan Ion., Ge­­nuneanu D. si Poenaru G. Azi, la orele d. Anastase Stolojan. 5,55, a sosit în Capitală De vre­o cite­va seri se pripăşesc prin grădina Hugo nişte indivizi cari fac dese scandaluri; cu toate acestea, comisarul secţiei 5 d. Gaton Teodorian, care în fie­care seară se află acolo, nu ia nici o măsură. Ade vérül Atragem atenţiunea d-lui prefect poliţiei Capitalei asupra acestui fapt. Instrucţia in afacerea crimei din Cimpul Caracaş se urmează cu multă activitate. D. procuror Voinescu a fost ieri la Buzău şi alte orăşele, unde zicea cri­minalul Voinovici că a fost in noap­tea crimei şi a constatat că Voino­vici a minţit, căci el nu fusese pe acolo de­cât cu 10—15 zile înainte de comiterea crimei. Din Belgrad s’au primit telegrame ■ la poliţia Capitalei prin cari se spune­­ că Voinovici şi un alt complice al său Coraciovici, sunt nişte bandiţi peri­culoşi, cari au evadat din puşcăriile­­ din Belgrad.­­ Toţi inculpaţii in această crimă­­ vor fi depuşi mâine la Văcăreşti. Pro­cesul lor se va judeca in sesiunea ■ de Octombrie a Curţei cu juraţi din­­ Ilfov. Au fost numiţi d-nii P. Stăncescu, ofiţer de ser­genţi la Hirşova şi Marcov, ofiţer de sergenţi la Gimpulung. Călătoria prinţilor bulgari la Petersburg Telegrama „Agenţiei Române“ Sofia, 29 iunie.— Yachtul rus­­.B­­reklisk» va sosi la Vama de unde va duce la Odessa pe prinţul, prin­cipesa şi prinţul moştenitor al Bul­gariei. D. Bakbruetiev, age­nt diplomaţie rus a plecat la Petersburg unde aș­teaptă familia princiară, la Parlamentul francez. — Telegramele „Agenţiei Române“ — Afacerea Dreyfus nu mai încetează de a fi la or’dinea zilei. Senatul francez a votat o lege prin care se agraviază pedepsele pentru trădare şi spionagiu. Acest vot este în indiscutabilă legătură cu ultimele evenimente ce s’au petre­cut cu pi’ivire la afacerea Dreyfus. In Camera franceză s’a adoptat pro­iectul de lege privitor la contribuţiile directe şi s’a discutat cestiunea con­flictului franco-tur­c, despre care am vor­bit la vr’eme. Ministerul francez a a­­vut un limbagiu foarte hotărît contra Porteî, care se va grăbi pr­obabil să plătească. Paris, 29 Iunie. — Senatul a a­­doptat un proiect de lege tinzînd să agraveze pedepsele in contra tră­­dărei şi spionagiului. Camera deputaţilor a adoptat pro­iectul celor patru contribuţiuni di­­recte. Paris, 29 Iunie. — Camera depu­taţilor. — D. Cochin cestionează pe d. Delcassé asupra indemnităților datorate Francezilor victime ale turburărilor armenești. D. Delcassé a răspuns că a făcut cunoscut Forței că nu mai pot ră­­mîne în suspensie mult timp recla- I nxațiuniie guvernului francez. Xnclaeniux este închis. jPlecarest priBad­fsiS^a' bulg'm’i — Prin poştă de la trimisul nostru special — V’am telegrafiat în cite­va cuvinte despre plecar’ea principilor bulgari; iată acum o dare de seamă amănunţita a­­supra plecăreî suveranilor bulgar'î. De la Sinaia la Săruleşti Principii bulgari au plecat din Sinaia cu un tren special Simbătă, la orele 9 dim. In trenul princiar se aflau, pe lingă suita prinţilor, d-nii: colonel Manu, a­­ghiotantul regelui nostru; Saligny, di­­rectorul căilor fer­ate; Cotescu, sub-di­­rectorul căilor ferate; inginer’iîSax, Păş­­canu, Cantemir, şi alte cite­va pe­rsoane oficiale. Pe tot par'cur’sul de la Sinaia pină La Săruleşti, aproape nici o decoraţiune şi nici o pi'imire nu s’a făcut prinţilor*. In tr­en, prinţul se sfătui cu suita sa asupra îm­părţirei decoraţiilor, cari, deşi umpluseră două max’i cufere, totuşi nu mai x’ămăseserâ de­cit foarte puţine. La Săruleşti Gar’a Săruleşti ex­a decorată cu dra­pele i’omine şi bulgar­e şi acestea aco­perite cu ghirlande de brad. Pe peronul gărei aştepta lunge multă. Patr­u geandarmi lux­ali şi primarul comunei Săruleşti făceau poliţia. La opr­irea trenului în gax­ă, cîfi­va inşi strigară ura ! Px’efectxxl de Ialomiţa, d. Stoenescu, prezintă px’inţuluî un foar­te frumos bu­chet de flori, pentru care prinţul ii mulţumi. La Cerna-Voda Aci, gax­a era mult mai frumos de­corată ca toate cele din urmă. La ca­petele podului filfiiau­ două mai’i stea­­gul’i, unul romînesc şi altul bulgăx’esc. Pe peronul gărei aşteptau pr’efectul de Constanţa d. Luca lonescu şi pri­marul comunei Cerna-Voda d.’ Cola, impr’eună cu intr’eg consiliul comunal. La capul podului in partea dreaptă a fost făcută într-a’adins o frumoasă aleie, iar sus pe deal un mic pavilion. Pe aleie ex’au înfipţi brazi. Pavilionul era decol­at cu culorile Romînieî şi ale Bul­­gar’iei. Trenul princiar s’a oprit la primul cap al podului. Principii s’au scoborît şi de aci au au mers pe jos urmaţi de suita lor şi de d-nii Ionel Brătianu, Sa­ligny şi colonel Manu. Pr’inţul a vizi­tat cu de-amănuntul podul de la un cap la celă-l’alt şi din cînd în cînd ex­clamă pe franţuzeşte : Minunat, foarte frumos. La capătul celă-l’alt al podu­lui, d. Luca Ionescu, prefectul judeţului Constanţa, impreixnă cu podmarul şi consiliul comunal al oraşului Cerna­vodă, primiră pe principi. Aci principii se coboriră de­desubt și observară picioarele podului şi con- I strucția tablierului.

Next