Adevěrul, septembrie 1898 (Anul 11, nr. 3278-3307)
1898-09-15 / nr. 3292
Marți 15 Septembrie 1898 rioare. Profesorul Erbc din Heidelberg a constatat că printre bacalaureaţi, neurastenia face tot mai multe ravagii. Generalul dr. Stricker din Muenster nu poate confirma părerea preopinentului în ce priveşte bacalaureaţii, poate afirma însă că a putut observa şi el, că numărul soldaţilor bolnavi de isterie și neurastenie, crește pe fiecare an. Strat. IMPRESIUNI şi PALAVRE ! (Din coresp. lui Chiţibuş cu cititoarele sale) Părinţi şi copii Palavra-ţi de astăzi cit de mult răspunde gindirei mele ! Ai pus degetul pe rana aceasta sociala ale căreia efecte sunt teribile. Azi nu mai există tinerime cu visuri şi idealuri. Realitatea, în înfăţişarea ei descurajatoare, se înfăţişează acestor tinere fiinţe şi nu e de mirare ca dezgustul şi lipsa de voinţă să acapareze pe toţi aceia cari găsesc că viaţa nu valorează osteneala de a lupta pentru ea. Depravarea, din fericire, nu se află în toate familiile. Se pot însă împiedica urechile să audă, ochii să vadă ? Cum educaţia trebuie să fie cu totul practică, părinţii nu se mai jenează faţă de copii, fără să se gîndească că înşişi sapă o prăpastie între ei şi odraslele lor. Nu datoria trebuie să fie baza legăturilor dintre copii şi părinţi, ci mai mult dragostea şi respectul. Ori, de multe ori şi una şi altul lipsesc, aşa că prima temelie a educaţiunei este distrusă de la început. Părinţii ar trebui să fie sprijinul acestor tinere caractere, nesigure pe ele înseşi, pentru a cşi învingătoare din toate greutăţile, a le încălzi cu dragostea paternă, a le urmări de aproape in lupta ce şi-o dau lor visele şi contra hunei, a le consola şi sprijini, isînt părinţi însă cari socotesc că şi-ar pierde respectul datorit de copii dacă s’ar face confidenţii lor; sînt unii chiar cari au convingerea că un copil nu e născut de cît pentru fericirea părinţilor. Puţin le pasă că ţi acesta are un suflet, o inimă, slăbiciunile sale! Seînt însă foarte miraţi cînd constată că seva tînără colcăe, fermentezâ, că aceşti copii cari nu mai au vîrsta părinţilor au alte aspiraţii, alte idei. Atunci se produce o sciziune, se sapă o prăpastie, încît, deşi corpurile stau împreună sub acelaşi acoperământ, totuşi gîndurile şi senzaţia se înstrăinează cu totul şi în aceeaşi familie, două diferite vieţi se alcătuiesc, biet cazuri în cari, din lipsă de iniţiativă, generaţia tînără nu se revoltă în potriva celei batrine, suferă jugul în pasivitate, deşi cu durere De cele mai multe ori însă, ruptura făţişă se face, şi bătrînii nu au inteligenţa să priceapă ,că ea e de mult făcută, din ziua citul dînşii au uitat să fie copiilor confesori şi călăuze în viaţă, de atunci cînd au renunţat ca să studieze aceste tinere suflete şi să se .. pună în curent cu evoluţiunea săvîrşită în ele. Dar ce vre! ! Egoismul e stăpîn pretutindeni. Părinţii se gîndesc la dînşii numai, copiii fac tot aşa şi rezultatul îl avem înaintea ochilor : e această dezlănţuire sălbatecă a luptei pentru trafic, în cao nu e loc pentru arc,d,mno, pentru sentimente înalte, şi care desigur a avut influenţă şi asupra d tale, d-le Chiţibuş. Nu te pot pricepe de loc. Cîte odată eşti vesel, glumeţ, sentimental, şi de odată devii din nou amar ca şi fiere! Eşti bolnav, bolnav de boala veacului şi ar fi greu să răspunzi de ce eşti aşa, blazat, cinic şi sceptre şi cu toate acestea avînd apucături cinstite, idealiste. Turquoise. Revista publicaţiunilor The Studio, revistă ilustrată engleză pentru cele arte şi artă aplicată, despre care am vorbit deja, face pe zi ce merge progrese. Ultimul număr, pe luna Septembrie, e o adevărată minune de bogăţie artistică, atît ca text cît şi ca ilustraţiuni. Azi, cînd arta s’a scoborît din domeniul nefolosinţei şi devine aplicată, cînd afişele ilustrate ne împodobesc în chip artistic zidurile, cînd mobilierul se reformează, ca şi ornamentaţia generală a locuinţelor. The Studio este revista care n’ar trebui să lipsească din nici o casă şi de pe masa tuturor oamenilor culţi. (Redacţia şi administraţia: Henriette Street v. Couvent garden, Londra). La Saint-Georges de Didonne se va ridica in curind un monument lui Ju ir-~-- les Michelet. Monumentul se va ridica anume în faţa casei în care Michelet a scris poemele sale asupra mărei şi femelei. Asemenea, la Paris, se va ridica un monument celebrului architect al operei din acel oraş, Charles Garnier. * Alaltăeri s-a deschis la Bruxelles, sub preşedinţia ministrului-preşedinte Beernaert, primul congres al artei publice. La acest congres sunt întruniţi delegaţii a opt puteri, a patruzeci oraşe europene şi americane şi a o sută de societăţi artistice din toate ţările. Ministrul de instrucţie francez, Leon Bourgeois, ia şi el parte. FELDEFEL Templul lui Esculap. — O descoperire interesantă a fost făcută in insula Paros. S’a descoperit templul celebru al lui Esculap, templu cintat atît de mult de greci. El este aproape întreg conservat.Are o lungime de 41 m. 25 şi o lăţime de 19 m. 50. Acest templu conţinea bogăţii mari, dar a fost jefuit in decursul timpurilor. Din punctul de vedere archeologic, descoperirea e de o mare importanţă. Archeologii germani au găsit mai multe plăci şi coloane de o valoare istorică foarte mare. Nu departe de acest templu s’a descoperit şi o fintină care datează din secolul al VI înainte de Christos. Ea este de marmoră şi conţine apă foarte limpede. Aproape’ de fintină s’au găsit şi nişte ziduri de o vechime foarte mare. « Trenul peste muntele Jungfrau.— Se apropie timpul cind trebue să se isprâviască linia ferată de pe muntele Jungfrau, ■—■ mai e de făcut doar linia pe o lungime de 10 klm., de la Scheidegg pina la gheţarul Eiger. Această din urmă bucată va fi insă astfel construită, incît locomotiva şi cu vagoanele să poată fi duse cu ajutorul electricitate! şi al roatelor cu dinţi. Cheltuelile necesitate de acest rest de linie se urcă la 10 milioane franci, din cari 40 la sută sunt acţii, iar 60 la sută s’au luat cu împrumut. Se speră insă că se va putea isprăvi bucata de linie numai cu cele 4 milioane din suma împrumutată, aşa că cheltuiala din urmă se va urca poate numai la 8 milioane lei. In orice caz însă, întreprinderea poate fi socotită ca una din cele mai îndrăzneţe şi desăvirşirea ei va fi de mare folos. Satiri teatrale Ni se atrage atenţia asupra traducţiei libretului operei Lohengrin, de Wagner. Ni se spune că este o traducere imposibilă din punctul de vedere gramatical, că schimbă cu totul ideile din original şi naşte nenumărate dificultăţi cântăreţilor. Nu cunoaştem traducţia şi deci nuputem şti pină la ce punct observaţiile de mai sus sint exacte. De aceea, rugăm pe d. P. Grădişteanu să controleze d-sa traducerea şi, dacă într’adevăr este rea, s’o dea la o parte. Ar fi de dorit ca sub noua direcţie să nu mai auzim pe scena Teatrului Naţional traducţii imposibile, ca în ceil’alţî ani. D. Grădişteanu ştie că prima datorie a Teatrului Naţional este să ajute la formarea limbei literare. * D. Al. Andronescu va fi numit definitiv secretar al Teatrului, în locul rămas vacant prin demisia d-lui Al. Brăiloiu.* D. P. Grădişteanu a luat hotărîrea ca lefurile şi tantiemele să se plătească personalului Teatrului pe la începutul fie căreî chenzine. Simbătă s’a plătit deja societarilor a doua chenzină din Septembrie şi ieri s’a plătit şi gagiştilor. Această măsură a produs o foarte bună impresie intre actori. * D. P. Grădișteanu a dat d-rei Eugenia Ciucurescu, pentru debut, rolul Ghimenei din Cid de Corneille. Un bucureştean pe zi E şeful vamei de la Filaret şi, în această calitate, are zilnice raporturi cu întreg comerciul Capitalei. E harnic, integru şi amabil, ceea ce într’o funcţiune care prezintă atîtea dificultăţi, sunt calităţi superioare. Per. CRONICA Stephan Mallarmé Junii decadenţi francezi sunt in căutarea unui şef, şi Stephan Mallarmé, deşi mort, nu dispare de la ordinea zilei. Următoarea anecdotă caracterizează perfect genul lui Mallarmé. Maestrul lucra de mai mult timp la un sonet. Nimeni nu ştia conţinutul acestuia, toţi ştiaă insă că maestrul e in facere. Într’o zi Mallarmé invită pe un tînăr admirator, pentru ca să-i citescă sonetul. Adine mişcat de atenţiunea maestrului, junele decadent se prezintă în ziua şi la ora fixată, şi savură cele paisprezece versuri, turnate de maestru. — Ai înţeles senzul acestui sonet? întrebă Mallarmé foarte grav. — Da’ cum nu, maestre ! răspunse cel Întrebat. «Sonetul descrie sinteza absolutului». — «Ba nu», răspunse Mallarmé, foarte serios și fără a se supăra, «el descrie lavaboul meu». Inter. Din Brăila (Corespond, part. a „Adevărului*J O nouă societate.—Distracţii.— Diverse. In oraşul nostru se agită de cît-va timp ideia formărei unei societăţi de ajutor reciproc a muncitorilor din port. In acest scop s’a şi lansat un apel, semnat D.S., către azistenţii magazinerî, prin care aceştia sunt îndemnaţi să se constituie in societate. «Este necesar a contribui cu toţii, zice apelul în cestiune, la formarea societăţei azistenţilor-magazineri, pentru a regula astfel, odată pentru tot-d’auna, această branşă din port, căzută în anii din urmă într’o stare fără stare». Mai departe, după ce arată foloasele ce ar decurge din constituirea lucrătorilor din port în societate, apelul ii îndeamnă să se unească şi, lucrind în dreapta şi strigă, să arate că sint demni de o soartă mai bună şi că doresc şi progresul lor, odată cu crescînda înflorire a ţarei. Distracţii Se duce vara, şi o dată cu ea şi frumoasa grădină publică, «Universalul» şi «Monumentul» admirabil, cu nopţile lui legănate de melodiile muzicei comunale, care şi dînsa, vrind-nevrind, trebuie să-şi lase instrumentele să ruginească. Se duc bulevardele unice in felul lor, se duc grădinile cu teatrele de varietăţi,—şi sărmana Brăilă va trebui să-şi reînceapă monotonia ei de iarnă. Actualmente ne-a rămas trupa de teatru de sub conducerea d-luî Al. P. Marinescu, care joacă zilnic în grădina «Peleş» piese noi şi frumoase. Pină acum au jucat o mulţime de operete cunoscute, piese noui de ocazie, drame şi comedii foarte multe. In ziua de 16 cor., după cit se spune, îşi vor lua şi dînşiî ultimul adio de la brăilenî. Diverse Efectuarea tragere! loteriei pentru reconstruirea bisericei Sf. loan Botezătorul din oraşul nostru s’a fixat definitiv pentru ziua de 26 Octombrie a. c. Se ştie că tragerea acestei loterii era să se facă încă acum trei săptămîni, dar s’a aminat; să sperăm insă că de data asta nu se va mai amina. * Zilele acestea s’a deschis marele tirg comunal de vite. Tirgul pare să fie destul de animat şi foarte multă lume de prin Galaţi şi aiurea a sosit ca să-l viziteze. Mai însemnat şi îmbucurător este însă faptul că al treilea corp de armată a luat hotărîrea să cumpere de la acest tirg Întreaga remontă de cai de care se simte nevoie la corp. • Miercuri, pe la orele 10 a. m., s’a oficiat la biserica nemțească de aci un requiem de către pastorul Nagy, pentru odihnirea sufletului împărătesei Austriei, încă de la ceasurile 8, colonia austroungară se adună la locaşul sfint şi în scurt timp biserica gemea de lume. In presenţa tuturor consulilor din oraşul nostru, a autorităţilor administrative, precum şi a unui public numeros, se făcu oficiarea requiemului, care avu un caracter solemn. Requiemul se sfirşi la ceasurile 11 şi jum. a. m. şi tristeţea se zugrăvea pe feţele tuturora, sub inrîurirea sunetelor melancolice ale orgei. Coresp. Buletin atmosferic Institutul Meteorologic București, 12 Septemb., 12 ore ziua. Înălţimea barometrică la 0°751.5 Temperatura aierului 19°4 Vîntul: slab de la N.E. Starea cerului: foarte noros Temperatura max. de ieri: 27°. Temperatura minimă de astăzi: 10°. Temperatura la noi a variat între 30°şi 8*. Eri, timp foarte frumos, liniştit şi destul de călduros. Temperatura a crescut binişor pretutindeni, ajungînd la 30 grade la R.Sărat. In Moldova timpul mai rece. Noaptea temperatura s’a coborît la 3 grade, la Pănceştî-Dragomireşti. A plouat puţin in unele localităţi din Muntenia şi la Huşi, in Moldova. Noaptea linişte şi senin. Barometrul s’a coborit foarte puţin, de erl. Astăzi noros, puţină ploae, barometrul agitat PMHinm * ».I ii imimiMwaai m Miercuri 16 Septembrie Adevărul va începe publicarea mişcătorului roman: Mortul viu. Subiectul acestui roman e de natură a intriga pe cititori pină la ultimul rînd al lui. Ceea ce e mai curios la acest roman e că are proprietatea de a zgudui atit de mult sufletul cititorilor, încît să'l facă a’și pierde răbdarea și să creadă că trecerea de la o zi pînă la cea-l’altă e un secol. din Slatina (Corespondenţă particulară a Adevărului) Exerciţii de trupe. — Şcolare. — Diverse. Oraşul nostru, de ordinar destul de ticnit, e acum foarte animat şi aceasta din cauză că de 3 zile, pe vastul platou din marginea oraşului spre gară şi comuna Proaspeţi, s’au instalat regimentele 1, 5 şi 9 de artilerie, venite din Craiova şi Piteşti pentru a face exerciţii de tir, timp de 15 zile. Marţi seara a sosit aci, cu acceleratul, şi d. general M. Popescu, inspectorul artileriei, în scopul de a inspecta aceste regimente şi, mai ales, de a observa modul executarea exerciţiilor de tir. D-sa a descins la hotel Regal. Regimentul Olt No. 3, cu reşedinţa în Slatina, de citeva zile şi-a format şi el tabăra în apropierea oraşului, la locul numit Valea Muerei, unde s’au concentrat pentru exerciţii şi rezerviştii CU miliţienii. Astfel, mai în toată împrejurimea oraşului sunt numai trupe. Faptul acesta nu poate fi decit îmbucurător pentru comercianţii din localitate, cari fac vinzări mari, procurind atit cele necesarii pentru nutrimentul trupelor, cit şi furajul cailor artileriei. Şcolare Faţă cu numărul mereu crescînd al elevilor cari, absolvnd aci cursul primar, voesc a trece tot aci şi cele 4 clase secundare, localul gimnaziului din localitate a devenit insuficient. Din această cauză mulţi părinţi au fost nevoiţi a-şi trimite copii la şcoli în alte oraşe, ca Bucureşti, Craiova, Severin, etc. etc. Faptul acesta, adus fiind la cunoştinţa d-lui ministru al şcoalelor, un trimis al serviciului tehnic de pe lingă minister a sosit aci spre a face cercetările cuvenite şi a refera apoi dar clădirea gimnaziului trebue mărită, precum şi condiţiunile în card s’ar putea face aceasta. Adevărul e că localul gimnaziului din oraşul nostru a devenit cu totul neîncăpător, astfel că mărirea lui, prin construirea unei aripe, spre a se putea înfiinţa clase divizionare, se impune cu atit mai mult cu cit numărul elevilor creşte din an în an. Diverse D. Popovici, profesor suplinitor de limba germană la gimnaziul de aci, a fost pus în disponibilitate, iar în locul d-sale a fost numit d. Olinescu. * De asemenea, in locul d-luî profesor Vasiliu, transferat, a venit d. A. Crainic, fost director la acest gimnaziu și, in timpul din urmă, profesor la Craiova, Ghedeea. CARNETUL judiciar Frigarea de prepeliţe Coana Safta e o cunoştinţă veche a lui Bimbică şi-ajunsese " femeea să creadă că-i chiar cu cununie cu d-lui de aceea şî-a luat nasu la purtare şi pe d-luî la scărmănealâ. Intr’o zi coana Safta află că d-lui tratează dragoste cu consoarta unui prieten; mai mult incă, Bimbirică a trimis nişte prepeliţe la consoarta prietenului, unde are să fie masă mare. Şi’n adevăr, in seara acelei zile, chir Bimbirică cu consoarta prietenului, decoltată să te bage ’n draci, se instalează la masă, ca la el acasă, căci prietenul era dus de acasă, departe, după treburi. Şi pină să sosească mincarea, amorezaţii noştri, după ce se ţuicăresc, se apucă să îmbuce citeva măsline. Dar Bimbirică, abia bagă măslina în gură, că se pomeneşte cu coana Safta că intră pe uşă, c’o falcă ’n cer şi cu una în pămînt. De frică Bimbirică rămine cu gură căscată, măslina îi alunecă spre beregată şi’i astupă răsuflarea. Noroc că coana Safta n’aşteaptă să fie rugată ca să’şi scape iubitul din gura morţeî. Ia numa ce mi-i umflă de păr şi’i cară la pumni după ceafă, de-î sare măslina cît colo, şi’i cară şi prin fălci de-’î sar şi citeva măsele. Consoarta prietenului, cînd vede asta, pricepe treaba și ■’mi- o șterge un iatac, unde se încue, în vreme ce bietul Bimbirică se vaetă și se roagă de coana Safta să’lerte. Dar cînd coana Safta, obosită, consimte un moment să-l slăbească din chelfăneală, iată că bucătarul intră pe uşe cu prepeliţele înşirate în frigare şi întreabă : — Cum să fac prepeliţele conaşate ? cu usturoiu ori fără usturoiu ? —Adu-le încoacă-s bune şi aşa, răspunde coana Safta cuprinsă de o furie Adeveriri nouă la vederea prepeliţelor. Şi numa ce zmuceşte frigarea cu prepeliţele din mina bucătarului şi mi’l ia la * chelfăneală pe Bimbirică cu frigarea, d’a început să răcnească de s’a adumt mahalaua. Lumea a dat alarmă de a sosit poliţia şi mi-a a dus pe toţi la secţie, unde au fost încheiate cuvenitele procese-verbale. Cu toată bătaea, Bimbirică va fi bucuros să înghită şi să tacă. Dar beleaua e c’a aflat prietenul că consoarta ’i-a pus coarne in lipsă şi aşi că, pe lingă că a intentat divorţ soţiei, dar se laudă că are să vire frigarea in Bimbirică. Bietul Bimbirică! Condeiu. MEMENTO — Luni 14 Septembrie, 1898. — ---- Audienţă la ministerul instrucţiei. Spectacole Grădina Dacia.—Reprezentaţie în beneficiul d-luî I. Tânăsescu. Grădina Bristol. —Muzica militară. Grădina Boulevard. — Orchestra d-lui Peters. Coloseul Opper. — Muzica militară Coloséul Luther. — Muzica militară. Grădina Cosma. — Concert de orchestră. Sala Bragadiru.— Muzica militară Sala Alcazar. — Teatru de varietăţi .*arcul Cişmnegiului. — Reprezentaţii date de trupa Agop Kioleian şi Nicolaidis. Grădina Mitică Georgescu. — Reprezentaţii date de trei clovni muzical şi de trupa Burienescu. A agraat Moda Ilustrată ro. 36 conţinînd ca supliment gratuit un tipar croit în mărime naturală pentru o superbă IPelerină de voiaj sau de ţară. « Moda Ilustrată se vinde cu 20 bani exemplarul în toată ţara. „Tribuna“ şi trădarea In „Tribuna“, sosită nouă ori, găsim următoarele, relativ la scrisoarea păr. Voinea în chestia liceului din Braşov . Scrisoarea părintelui Voinea, publicată în numărul de Duminecă al «Tribunei», a produs adîncă impresiune la Bucureşti. Toate ziarele se ocupă de ea la locul prim, făcind diferite concluziuni, pentru unii zdrobitoare. E trist, in tot cazul, că într’o afacere mare, cum e cea a şcoalelor din Braşov, să-şi caute cineva scăparea din încurcătură prin acuză neîntemeiată, că cutare act, ce i se pune in fată, ar fi fals. In Rominia, durere, am mai văzut lucruri de acestea. In cauza celebră a mitropolitului au jucat mare rol nişte acte false, plastografiate. La noi însă, nu s’au introdus încă asemenea procedeuri. De aceea trebue şi mai mult să regretăm că un ziar de la noi, însuşindu-’şî vederile unor organe neinteresate din Bucureşti, s’a pus pe punctul de vedere al falsificaţiei, ba a şi numit pe pretinsul «fabricant de acte false»). Ei, acum e dovedit că nu actul e fals, ci actorii aceştia îndrăzneţi au fost falşi, susţinînd că s’ar fi comis o falsificaţie.* Pentru noi, continuă «Tribuna», cari n’avem să tragem înşine concluziunile ce urmează din scrisoarea părintelui Voinea, descoperirea dinsuluî nu e decit un rol secundar. Principalul chestiune este si râmîne cauza existenţei şcoalelor noastre din Braşov. Trebue insă totuşi să ne ocupăm şi cu dedliurile acestui trist episod, pentru că pare a ne aduce tot mai mult la lumină intriga guvernului maghiar. După cum vedem din «P. Lloyd», oficiosul «Orsz. Ertestio» se ocupă şi el cu scrisoarea părintelui Voinea şi susţine, că actul din chestiune către mitropolitul Miron n’a emanat de la mi FOIȚA ziarului „adevărul* 219 VADUVIOARA ROHA H de Henri Damesse Partea a patra Opt sprezece ani în urmă IX Baronul de Castigliano ,Ce să fac? „Ca și pe complicele cel-ilalt, cumnatul meu d. Lebarrais, te-am chemat. — Și eu, ți-aduci aminte, am fost acela care a găsit mijlocul cum să se aranjeze lucrurile mai bine, relativ, acel mijloc pe care tu sadar l-a căutat. „Eu am reuşit să adorm pe baroneasa, după cum adormisem pe jandarm la Palat, la Beauvais. „Am dus-o, adormită cum era, în timpul nopţei, într-o trăsură pe care mi-o procuraseşi şi pe care am condus-o eu însumi. „In sfîrşit, călătorii toată noaptea în fundul trenului, nu fără pericol, şi dusei pe văduvioara în pădurea din Compiègne, unde o depusei, mereu adormită, într’un stufiş. „ Acolo, ea se deşteptă, o oră in urmă, pe cînd eu o tuleam, udat de o ploie diluviană şi pe o furtună îngrozitoare, aşa cum nu văzusem în viața mea. „Pot să spun că în ziua aceea am făcut o baie pe îmbrăcatele. „Ti, d-zeule, cum mai ploua ! „Doamna de Lussy îşi găsi drumul. „Fu găsită de bravul Franchard, şi nu mult după aceea ai aflat, spre marea d-tale bucurie, că sărmana femeie trăia, dar era atinsă de o boală teribilă, care o punea în imposibilitate absolută de a-ţi face vreun rău. „Ah, a avut un noroc extraordinar ! „Pot să te lauzi că soarta te-a ajutat cum nu se poate mai bine. „Totuşi, ţi-a fost frică şi, luînd cu d-ta „suma cea mare“, te-ai retras in Englitera, aşteptînd evenimentele. „Apoi, doamna de Lussy, acuzată că şi-a omorît bărbatul, trecu înaintea Curţei cu juri şi fu achitată. „Atunci de abia te-ai întors din Franţa. „Dar vorbesc, vorbesc, şi, serios, mă întreb de ce m’ai împins să evoc toate aceste amintiri. — Ca să stabilim bine situaţia noastră. — Cu ce scop ? — Cu scopul de a cîntări conştiincios „debitul şi creditul*. „Mi-ai fost un ajutor preţios, şi mi-ai amintit exact serviciile pe cari mi le-ai adus. „Nu mai îmi râmîne de cît să’ţi amintesc, la rindul meu, bine-facerile ce ţi-am făcut. — Să vedem. — Mai întii, n’am depus în potriva d-tale o plîngere, după cum ași fi putut face, în urma hoției de la Saint-Jean-aux-Bois. — A, d-ta socotești asta un serviciu? — Sigur. — Dar nu puteai să faci să fiu încarcerat și, de altă parte, să mi ceri să’ți ajut a conduce pe doamna pe Lussy tn căsuța deșartă. „In sfîrşit, dă-o dracului ! „Ai, să considerăm acest fapt ca un serviciu. „Apoi ? — Al doilea, ţi-am vărsat o sută de mii de franci! — Drace, le-am cîştigat doară pe drept. „Ei, mai departe? — Cu tot fondul d-tale prim, de două-zecî de mii de franci, reprezintate prin suma pe care ai furtuat-o de la socru-meu, şi de banii pe cari ţi-am vărsat în urmă, avusesi nevoe, peste puţin, de noul capitaluri. „Ideea d-tale genială dăduse imediat aşa rezultate, că, şease luni în urmă, existau în Paris două-zecî de comptoare de cumpărări şi vînzărî de chitanţe ale Munteluî-de-Pietate, așa încît capitalul ce ’l aveai nu’ţi ajungea ca să răspunzi numeroaselor cereri ce’ţi veneau de toate părțile. — Atunci d-ta ai devenit ajutorul meu, vărsîndu-mî o sumă de cincisute de mii de franci. — Al treilea serviciu, făcu Girard. — Da’ știi că ai tupeu, maestre ! „De optsprezece ani încoace, acei cinci-sute de mii de franci ţi-au fidus, pe fiece an, trei sute de mii mii de franci, cel puţin, ceea ce dă mai mult de cinci milioane, pe cînd capitalul d-tale, plasat în altă afacere, nu ţi-ar fi adus mai mult de cinci-sute de mii de franci. „Dacă consideri asta ca un serviciu, apoi, zău, mă faci să rid, permite-mi să ţi-o spun. Fencien zîmbi. — Fondul meu a dat roade, mărturisesc. „Dar și d-tale ţi-a fost de mare folos. — Să admitem că așa e. „Continuă. „Doresc să știu unde vrei să ajungi. — Ţi-am făcut, dar, trei mari servicii ? — Ne-am înţeles, aşa e. „Ei bine ? — Ei bine, de recunoştinţă, pe de-o parte. Iar, de altă parte, în interesul d-tale cel mai imediat, trebuie ca să lucrezi înc’o dată pentru mine. — Cum ? — Făcînd un demers care, după mine, şi o să te convinşi îndată că am dreptate, trebuie să ne scape definitiv de acea femeie care, dintr’un moment într’altul, poate redeveni periculoasă. — Baroneasa de Lussy? — Da. — Socotești să te scapi de ea.... definitiv ? — Da. — Cum ? „îmi închipuesc că nu vrei să o omori! făcu Claudiu cu o groază vagă. — Fricosule! Nu. „ A o omorî ar fi un lucru periculos. — Atunci ? — Ascultă: „Cum eu văd lucrurile de departe, de mai mulţi ani te-am sfătuit să faci oare-cari... plasări de fonduri, avantagioase, nu-i aşa ? — In urmă? — Te-am sfătuit, mai ales, să împrumuţi bară pentru oare-cari proprietăţi, situate în departamentul Oise. — Ei bine? — Mî-ai dat cu privire la aceasta cartă albă. „Am lucrat deci, de acord cu directorul casei d-tale de bancă. — Isprăveşte. — Aşa fiind, dragul meu baron, eşti acum, şi fără ca să ştii — atît de numeroase sînt afacerile d-tale, ceea ce face ca să nu te poţi ocupa de toate—eşti, ziceam, aproape proprietar, la Saint-Jean-aux-Bois, al castelului des Mésanges... — Care aparţine domnului de Plouernec ? — Da. „Şi, de asemenea, al tuturor pămînturilor, fermelor şi pădurilor care depind de el. „Ai făcut o afacere excelentă, poţi să mă crezi. — D. de Plouernec este clar... ■— Ruinat, da, dragul meu. „Așa lucruri se întîmplă la toată lumea. (Va urma) y T A. -V .