Adevěrul, iunie 1899 (Anul 12, nr. 3566-3567)

1899-06-27 / nr. 3566

Duminică 27 Iunie 1899 Abonsistiente de vara Pentru sezonul de vilegiatu­ră, administraţia Adevărului a Înfiinţat, cu începere de la 1 iunie, următoarele abona­mente : O lună In ţară 3 lei, în stră­­­nătate 5 lei. Două luni In ţară 5 lei, în străinătate 9 lei. Afacerea ucigaşului Pipa Descinderea în calea Dorobanţilor încă de alaltă­eri seară d. Vilacros luase dispoziţia ca asasinul circiumari­­lor să fie pornit de la Văcăreşti ori la orele 7 dimineaţa la circiuma cu n­rul 142 din calea Dorobanţilor. Cetăţenii de­sigur că işi mai reamintesc de crima pe care Pipa a comis-o în acel loc a­­supra cîrciumarului Gheorghe Pot­coavă, prin luna Martie trecut. Ruperea unei roţi.—Aglomeraţia Conform dispoziţiunei luate, Pipa a fost pornit de la Văcăreşti la parchet, in dubă, şi cu lanţuri la picioare. De la parchet, duba a pornit în spre calea Dorobanţilor, iar in urma ei venea o trăsură in care erau d. judecător Vi­lacros, d. procuror Lupaşcu şi d. gre­fier Duţescu. Cînd duba în care era Pipa a ajuns la răspiutia bulevardului Colţeî cu str. Romană, s’a intimplat că şina de la o roată s’a desfăcut şi ast­fel duba nu mai putea merge. Gardienii au încercat să stringă la loc şina căzută, dar munca lor a ră­mas zadarnică. Atunci d. judecător Vilacros a dis­pus mutarea lui Pipa într’o trăsură şi ast­fel au mers la circiuma cu n­rul 142 din calea Dorobanţilor. In timpul cit se încerca dregerea roţei stricate de la dubă, o mulţime considerabilă sa adunase la răspintie şi care mai de care vroia să vadă pe faimosul asasin. După ce Pipa a fost schimbat din dubă in trăsură şi pornit la locul crimei, mulţimea i-a urmărit necon­tenit. La locul crimei Circiuma unde a fost ucis Gheorghe ‘Potcoavă e instalată intr’o casă mică, joasă şi rău­ clădită. Uşile mai ales sunt foarte puţin rezistente, aşa că ucigaşul Pipa n’a avut mult de muncă pentru ca să ’şi îndeplinească opera. Dat jos din trăsură, Pipa a fost dus în curtea circiumei şi pus să explice modul în care s’a introdus înăuntru şi cum a ucis pe circiumar. In acest timp casa se umpluse de curioşi cari vroiau cu orî­ce preţ să vadă pe Pipa. Jandarmi pedeştri erau­ postaţi la fie­care uşe. Cum a comis Pipa crima Cu un aer indiferent, ucigaşul a spus cum s’a introdus în curtea circiu­mei printr’o spărtură a zidului ce în­conjura casa. Ajuns în curte, s’a dus la o fereastră a circiumei. Acolo a dezlipit ipsosul de pe cercevea cu ajutorul unei dalte, a­­poi a­ scos geamul şi cu modul acesta ’şi-a făcut loc pentru ca să poată des­chide uşa care era închisă numai cu zăvorul. Odată văzut in circiumă, Pipa s’a dus de-a dreptul la tejghea şi a ’ncercat e’o daltă să spargă cutia. In timpul cind o­­perase la deschiderea uşeî fusese simţit de un cîine care începuse să latre. Din lătratul clînelui s’a deşteptat circiuma­­rul Gheorghe Potcoavă şi din odaia de dormit a intrat in circiumă, unde a dat peste spărgător. Pipa a rămas de­o­cam­dată zăpăcit, căci se afla pus între zid şi tejghea. La urmă cînd a văzut că Potcoavă vine in spre el, i-a trimis un glonte de puşcă in piept şi s’a dus pe unde venise. Ast­fel s’au petrecut lucrurile şi aşa a mărturisit şi Pipa ori în faţa judecă­torului, a procurorului şi a şefului de siguranţă, care venise mai in urmă la locul crimei. Planul circiumei D, procuror Lupaşcu, după mărturisi­rile făcute de ucigaş a schiţat planul prăvăliei şi al camerei in care a locuit nefericitul Potcoavă. Descinderea la localul unde s’a comis crima a durat de la orele 9 si jumătate pina la orele 12. întoarcerea lui Pipa la Văcăreşti După terminarea descinderei ucigaşul a fost trimes in trăsură, sub escortă, de-a dreptul la Văcăreşti., Pe drum, cind a ajuns în dreptul circiumei d-lui Radu Mănescu din calea Dorobanţilor 98, Pipa s’a aplecat puţin in afara trăsurei şi intinzînd mina, a spus jandarmilor: «Uite, şi aici am în­cercat să sparg, dar n’am putut. Am săpat pamîntul la o fereastră a pivniţei, dar am văzut că nu era chip de răzbit înăuntru şi m’am lăsat». Huiduirea ucigaşului Cind Pipa a fost pornit de la cir­ciuma unde a omorit pe Potcoavă, mul­ţimea a’nceput să’l huiduiască. Unii băeţi erau aşa de îndirjiţî în­cit vi­­rindu-se printre jandarmi, cautau să ghiontuiască pe Pipa. Ucigaşul l­a rîndul lui ameninţa cu pumnii pe agresorii săi. D-sa, chiar d­acă ar rămîne în minis­ter pină la toamnă, va trebui să se re­tragă îndată ce se vor deschide Ca­merele. Faptul că n’a ţinut seamă de dorin­ţele conservatorilor pentru a face miş­cări in magistratură i-a înstrăinat ori­ce simpatie în partid. Dar dacă o remaniare ministerială se impune, întrebarea este : cind şi cu cine să se facă ? D. Take Ionescu avea ideea să trea­că ministerul de instrucţiune d-lui Virgilul Arion, dar flascul pe care l a făcut acesta la Camera l-a scos dintre oamenii ministeriabili. Apoi pentru ministerul de finanţe nu e în partidul conservator de cit un singur om, d. G. Panu­. Fostul şef al radicalilor insă nu voeşte să intre acum in minister. D-sa pleacă la munţi şi nu se întoarce de­cit la Septembrie. * Afară de aceasta d. general Manu dacă consimte să părăsească ministerul de finanţe nu înţelege să rămie simplu deputat. D-sa cere ministerul de rez­bel, sau preşidenţia Camerei. * Mai e o chestie. Regele nu e parti­zanul unei remanieri care ar modifica ministerul în mod mai serios. Regele susţine concentrarea conservatoare şi s-a pronunţat pentru un minister con­­servatoro-junimist. De aceea remaniarea pe care se fră­­mintă conservatorii s’o facă nu este uşoară şi cu greu se va face înainte de luna Septembrie. lnf. Alegerile comunale T.—Severin Colegiul II, înscrişi 745. — Votanţi 407.—Anulare 4. Lista guvernamentală compusă din d-nii: Grigore Constantinescu, Simion Negoiţescu, Vasile Ştefănescu, Nicolae A. Oreviceanu şi Costică Rădulescu, a fost aleasă cu 276 voturi. Lista liberală compusă din d-nii: D. Urzescu, A. Du­­mitrescu, Ghiţă B. Bădescu, N. Gher­­gulescu şi N. Vorvoreanu, a întrunit 187 voturi. Fălticeni Colegiul I, înscrişi 158. — Votanţi 94.—Anulare 7. Lista guvernamentală, singura pre­zentată a întrunit 87 voturi şi a fost aleasă cu următoarele persoane : d-nii Matei Milic, Vasile Ivanovici, Gheorghe Ciolac, Ioan Stinu şi Gheorghe Orto­­peanu. Momopoisii aleoelssloii Este adevărat că conducătorii guver­nului studiază chestia monopolului al­coolului. De alt­fel se ştie de mult că d. Take Ionescu este partizan al acestei idei. D-sa a avut acum ciţi­va ani­­relaţiuni foarte strinse cu d. Algrave. Chestia este insă că la noi monopo­lul alcoolului prezintă mari dificultăţi. * Aşa prima întrebare ce se pune este: ce se face cu ţuica ? Ţuica nu se poate băga în monopol, mai intim, pentru­ că s’ar da naştere la mari agitaţii; apoi controlul pentru ţui­că ar costa enorm, poate mai mult de cit ar produce monopolul. * De aceea, după cit am aflat, părerea bărbaţilor politici pricepuţi în chestiile financiare ar fi ca să se aplice mono­polul alcoolului şi la noi cum s’a apli­cat in Rusia, adică numai intr’o regi­une a ţărei. Şi cum la noi chestia lui— cei este m­area dificultate, s’ar aplica monopolul alcoolului in cite­va judeţe din nordul Moldovei, unde nu se face ţuică.* La ministerul de finanţe sunt făcute studii in această privinţă încă de cînd era d. M. Ghermani la minister. D. Gr. Golescu, directorul casei de depuneri, s’a ocupat cu această chestie. Dar lucrul este mult mai greu de cit pare la prima examinare şi, după păre­rea oamenilor competenţi, monopolul al­coolului nu poate să fie aplicat intr’un an de criză.* După cit am aflat, însuşi regele este partizan al monopolului alcoolului. Dar şi regele, ca şi cei maî mulţi bărbaţi politici, nu e fixat asupra modului in care s’ar stabili la noi acest monopol. Inf. Remaniarea ministerială Iată ultima versiune, din sor­ginte guvernamentală, in privinţa remaniere! ministeriale : Se dă ca sigură ştirea că în con­siliul de miniştri s’a decis şi regele a aprobat ca d. G. Gr. Cantacuzino să rămlie preşedinte al consiliului de miniştri fără portofoliu, d. Take Ionescu să treacă la interne, iar Ministerul instrucţiilor publice să-l ia d. G. Fanu. „ In cercurile guvernamentale se da aseară ca sigură ştirea că guver­nul a reuşit să plaseze la Paris renta da 100.000.000 lei. Belgrad, 25 iunie. Jurnalele dau următoarele amă­nunte : două gloanţe au atins uşor epoletele regelui Milan, care s’a sco­­borît din trăsură şi a urmărit cu sa­bia scoasă pe agresor. Acesta a că­utat să se ascundă prin vapoarele de pe Sava, dar a fost însfirşit arestat. Agresorul este un fost pompier; se presupune că el ar fi fost plătit de adversarii regelui Milan. Belgrad, 25 iunie Autorul atentatului contra ex-rege­lui Milan e un Bosniac, anume Giu­ra Knezevicî, fost pompier la Belgrad. El a locuit în timpul­­din urmă în București. Ancheta a constatat că Knezevicî are complici. El a încercat să fugă, dar ultima lui lovitură de revolver neluînd foc, atentatorul sări în rîul Sava, de unde a fost scos. Ex-regele Milan a fost atins de un glonte în spate. Aghiotantul său Lukatis a fost rănit la mînă. In urma unor grave bănueli, pa­­tru­spre­ zece radicali, membri ai fostei comisiuni centrale radicale, au fost arestaţi astă noapte. Printre dîn­­şii e şi fostul preşedinte de consiliu Tauşanovici şi advocatul Julia Ziv­­kovici, proprietarul organului radical Odjek­. Fostul inspector ministerial Sto­­ian Protici, it.­colonel în retragere Vladan Nicolicî şi fostul prim-mini­­stru Paşicî sunt sub supravegherea poliţiei. A apărut Moda ilustrată n-rul 28 Cuprinzind varietăţi elegante de toa­lete noui, in conformitate cu sezonul. Gratuit un tipar de Corsaj fantezie prea cochet. Moda ilustrată i ml în toată ţara. Remaniarea ministerială Prin cercurile guvernamentale per­­zistă sgomotul că ar fi vorba de o re­­maniare ministerială. Corifeii conservatori, este adevă­rat, sunt de părere că ministerul unu poate să ţie piept gravei­ situaţii prin care trece ţara, ast­fel cum e format. Mai iuţii d. Gr. Gantacuzino nu are nici puterea de muncă, nici energia ce se cere acum unui ministru de in­terne. Acest minister cei mai mulţi sunt de ,părere că trebue să se dea unu­i om tinăr, şi cel destinat să înlocuiască pe d. G. Gr. Gantacuzino pare a fi d. Take Ionescu.* Al doilea ministru contra căruia s’au ridicat multe protestări este d. general Manu. Situaţia­­financiară cere un om abso­lut priceput în capul ministerului de finanţe. Suntem­ într’o situaţie, care nu per­mite reforme mari, de oare­ce acestea îşi produc efectele după un timp oare­care—ci cere mai mult o abilitate fi­nanciară pentru remaniarea impositelor şi pentru a găsi cari sunt materiile ce ar putea suporta mai uşor o urcare de imposit şi ar da imediat venituri sta­tu­lui. Situaţia aceasta impune retragerea d-l­­ general Manu de la finanţe. * D. Disescu este foarte compromis în fața conservatorilor. Ateiatatist colab­a ex«= reg­eliaî Milan — noi amănunte —• Din sursă autorizată ni se comu­nică următoarele amănunte asupra atentatului din Belgrad. Ex-regele Milan, comandantul ge­neral al armatei sirbeşti, venea din­­tr'o inspecţiune a fortului Belgradu­lui care e situat la capătul stradeî principale Mih­ailova. Pe această stradă s’a săvirşit a­­tentatul. Milan se afla în trăsură cu ofiţe­rul săli de ordonanţă, care a fost rănit. Starea victimei e mult mai gravă de­cît se credea la început.­­1­ La primele cercetări atentatorul a spus, între altele, că a stat mai mult timp şi în Bucureşti. Acest fapt a făcut pe d. general Algiu să cerceteze dacă individul nu este cunoscut şi poliţiei noastre. Din cercetările d-lui general Algiu rezultă că un sîrb Giurea Milldtch a fost deunăzi în Bucureşti şi po­liţia l’a expulzat ca vagabond’. Individul care a comis atentatul a declarat că­ se numeşte Giura, dar se bănueşte că şi a schimbat pronu­mele. Poliţia noastră a telegrafiat la Bel­grad cerînd semnalmentele pentru a se putea vedea ast­fel dacă într’a­­devăr acesta’­ individul care a co­mis atentatul. Depegile Meyerulu­i“ -De la coresp. noştri particulari— Budapesta, 25 Iunie Autorul atentatului contra ex-regelui Milan al Serbiei,este un bozniac anume Knezevicî, care a locuit cît­va timp în Bu­curești. Guvernul sîrbesc Invinueste pe radicali că au pus la cale atentatul. Şefii radicalilor au­ fost a­­restaţi. Milan e rănit uşor, adjutan­tul grav. Bran, Paris, 25 Iunie Generalul Zurlinden, fost mi­nistru de războiu şi actual gu­­vernor militar al Parisului, a fost înlocuit in această din urmă funcţie cu generalul Brngere fostul şef al casei mi­litare a preşedintelui Carnot. Acesta este un republican devotat și trece drept un par­tizan al revizuirea procesului lui Dreyfus. Cornel Paris 25 Iunie Este probabil­­că procesul lui Dreyfus va veni înaintea consi­liului de războiu din Rennes la 10 August st. nov. Cornel Bruxeles 25 Iunie Din Paris telegramele de azi anunţă că destituirea genera­lului Zurlinden din postul de guvernor militar al Parisului provoacă o adevărată turbare a naţionaliştilor şi antisemiţilor. Ca exemplu al nebuniei la care au ajuns organele lor este ziarul militarist-naţionalist Le Soir, care nu se sfiieşte a invita pe generalul Zurlinden, să nu se supuie ordinului de destituire, ci să rămite cu forţa la postul sau de guvernor mi­litar al Parisului. Se crede că Le Soir va fi dat în judecată pentru excitarea unui militar la nesupunere. Vollmann Bruselles 25 iunie O nouă măsură anti-militaristă se vesteşte din Paris din partea minis­trului de război ai Galliffet. PI a pedepsit în mod disciplinar pe generalul Julliard, care, într’un ordin de zi a blamat transferarea disciplinară a colonelului Saxcé, trans­ferare datorită tot ministrului Gal­liffet. Cercurile republicane aprobă în mod unanim energia neînduplecată a marchizului Galliffet. Weltmann —Serviciul cu Agenţiei Rominei)— ’Paris, 25 iunie. D. Méline a rostit la un banchet un discurs în care a zis că refuzase sprijinul său noului cabinet căci nu vrea să fie părtaş la o politică ce deschide calea putere! partizanilor revoluţiuneî sociale. Ii este teamă că ministerul n’are să fie în stare să lichideze afacerea Dreyfus. Ţara va recunoaşte că h­otărîrea judecători­lor de la Rennes va însemna do­rinţa de a pune capăt discordiilor. Bergen, 25 Iunie. împăratul Wilhelm a fost primit în modul cel mai simpatic pa vasul Iphigenie S’a arborat la catartul cel mare stindardul împăratului ger­man. Viena, 25 iunie. Leaderii lucrătorilor: Adler, Neu­mann și Breischneider precum și alte 21 de persoane arestate ori, au ost trimeși înaintea tribunalului. ommäsaääsi de la cloanenii D. inspector Radian a fost trimis ca să culeagă, informaţiuni asupra stăreî porum­bului şi nutreţului din judeţele Olt, Gorj şi Vîlcea. S’a luat dispoziţiunea ca să se adune ast­fel de informaţiuni din toate judeţele. * D. Gr. Varlam a fost numit administra­tor şi casier al staţiune! balneare Lacul­ Sărat.* D. inginer Istrati, şeful serviciului ape­lor minerale, a fost trimes la Govora ca să facă o anchetă asupra cauzelor şi împreju­rărilor exploziei întîmplate acolo. * Dint’un raport al d-luî dr. Popovici re­zultă că stațiunea balneară Govora a fost vizitată în stagiunea anului trecut de 1700 persoane, dintre cari 976 bărbaţi, 573 fe­mei şi 211 copii. Numărul total al băilor iodurate sau sulfuroase, a fost de L29158, dintre cari 5029 s-au dat gratuit. * De la 13—19 iunie au sosit la Govora 62 vizitatori, dintre cari 37 bărbaţi, 24 femei şi un copil. * In urma lucrărilor ordonate de ministe­rul agriculturei, se constată dispariţia a­­proape complectă a lăcustelor din Do­­brogea. Se crede că în curînd întreaga regiune a Dobrogei va fi scăpată de flagelul lă­custelor.* Starea porumbului pe luncile rîurilor din judeţul Dîmboviţa este bună și pro­mite o recoltă frumoasă; ovăzul e de­ ase­­menea în bună stare prin acea parte. * Din județul Dîmboviţa s’au oferit minis­terului agriculturei 500000 kgr, de fin nou cu 8 bani kilogramul. Ediţia de seară Ultimele informaţiuni In cursul lunei viitoare se va ţine la Amsterdam congresul internaţional de ginecologie la care Romînia va fi reprezentată prin d. dr. Tom­a Io­nescu. D. Iuliu Lecca va candida la co­legiul I-u­l de Cameră din Bacău, ră­mas vacant prin optarea d-lui M. Gantacuzino. Guvernamentalii n’au stabilit încă pe candidatul lor. D-nii Paraschivescu, Cudalbu şi Obedenaru au fost desemnaţi de către magistraţii tribunalului Ilfov ca să participe la comisiunea de modificare a procedurei civile. Monitorul oficial de azi publică următorul comunicat cu privire la explozia de la băile Govora. Se aduce la cunoscinţa publicului că băile Govora funcţionează in mod re­gulat şi normal. Maşinile şi aparatele necesare alimen­tarei şi incălzirea băilor au­ fost puse, imediat după accidentul intimplat la puţul iodurat, in bună stare de func­ţionare. Stabilimentul balnear şi hote­lurile, fiind situate pe o terasă­ isolată de instalaţiunile mecanice, nu au fost întru nimic influenţate de acel accident. Pe ziua de 1 Iulie se va face ur­mătoarea mişcare în jandarmeria rurală : D. locotenent Lambrino Dimitrie, ac­tual comandant al companiei Botoşani, va fi permutat în aceeaşi calitate, la compania Vaslui, în locu­l d-lui căpitan Şerbănescu, rech­emat în activitate ; D. căpitan Urseanu Gheorghe, din re­gimentul 35, comandant al companiei Botoşani ; D. căpitan Ciocazan, comandantul companiei Ilfov, în aceeași calitate la compania Prahova ; D. căpitan N. Şerbănescu, din esca­­dronul 4 tren, comandant al companiei Ilfov­­ D. căpitan Mehptuciu, actual coman­dant al companiei Prahova, va fi nu­mit în aceaşi calitate la Gorj, în locul d-lui căpitan Em. Pirîianu, rechemat în activitate. E vorba ca d. V. M. Cogălniceanu, fost deputat, să fie numit inspector do­­menial, in locul d-lui Gr. Ghica, care va fi chemat intr’o altă funcţiune. Următorii elevi de la şcoala normală a societăţeî pentru învăţătura poporului român au obţinut diploma prin care li se dă dreptul de a fi învăţători : Ion Angelescu, Vasile Botgros, I. Cos­­teanu, D. Dumitrescu, Pavel Ionescu, M. Istodorescu, D. Mateescu, Ion Mari­­nescu, Ion Peleanu, I. Pop­escu şi A. Popescu. Odată cu aceştia au obţinut diploma de învăţători şi următorii cinci semi­narişti care au şi diploma de la semi­narul central: I. Ghiriţescu, I. Pătrăş­­coiu, I. Giugoiu­, N. Popescu-Brădet şi N. Popescu-Stoeneşti. In cercurile guvernamentale e vorba că se va face zilele acestea o remaniare prefectorală. La Bacau se vorbeşte că va veni in locul d-lui M. Donicî, d. G. Sturdza, iar la Iaş­ e sigur că d. Dimitrie Greceanu va ceda locul său d-luî Leon Bogdan. . Comitetul pentru ridicarea ..unui mo­nument lui Mihail Cogălniceanu s’a în­trunit la Iaşi sub preşedenţia d-lui N­­Culianu. Casierul comitetului a făcut o dare de seamă şi a arătat că din 169 car­nete a 50 chitanţe distribuite la diferite persoane pentru subscripţiune, au fost înapoiate 39 subscrise cu suma de 4928 lei şi 05 bani. Cum rămîne cu suma încasată de Vizanti şi care întrece suma de care dispune acum comitetul ? La Alexandria, în Egipt s’au semna­lat pe ziua de 12 iunie incă două ca­zuri de ciumă. Unul din ciumaţi a fost găsit mort la locuinţa sa. D. Ioan Lupu a fost ales primar al ora­şului Bîrlad , iar d-nii Petre V. Neacşu şi C. Lecliache, ajutoare. Societatea «Tinerimea romînă» a dat aseară la Capşa un banchet pentru a­­niversarea a 22 de ani de la înfiinţarea ei. Au luat parte între alţii d-nii : mi­niştrii Take Ionescu şi Disescu, Gr. G. Tocilescu, V. A. Ureche, d-l V. Babeş, Dem. Laurian, d-l Puşcariu, d-r Nanu­, d-l Spineanu, Ziotescu, preşedintele societăţei «Tinerimea romînă», N. S. Dumitrescu, şeful construcţiunilor din ministerul cultelor, G. Dudescu, şeful contabilităţei, Păun, directorul liceului Lazăr, inginer Alimănişteanu etc. S’au ridicat toaste de către d-nii Zio­tescu, Tocilescu, Take Ionescu, Disescu, Laurian şi Urech­ă. Starea sănătate! d-nului­ Bogdan-Pi­­teştî nu s’a îmbunătăţit de loc. Azi era să sufere o a doua operaţiune. Bol­navul ori însă a avut o sincopă şi după energica intervenţie a medicilor şi-a venit în fire. In aceste condiţii nîi­­nu ştim dacă va putea să suporte opera­ţiunea, mai ales că rănile de la întiia, nu s’au­ cicatrizat incă. D-l Bogdan­ Piteşti—fără a fi depus, e tot sub mandat de aducere, este pă­zit la spital de agenţii siguranţei şi ni­meni nu are voe să comunice* cu­ d-sa afară de părinţii săi. D. d-l V. Babeş a primit o scrisoare de la d. profesor Lam­longue, preşedin­tele celui de al XlII-lea congres inter­naţional de medicină, prin care îl in­vită să participe la numitul congres, ce se va ţine la Paris in zilele de la 2 pină la 9 August 1900, al cărui vice­preşedinte a fost numit. Familia princiară soseşte diseară la orele 8 in halta Cotroceni venind de la Constanţa. Marţi ea va pleca la Sinaia. In procesul dintre inginerul Paiano şi primăria de Iaşi, Curtea de apel sec­ţia a doua a ordonat o expertiză care să se pronunţe dacă lucrările d-lui Paiano sunt de natură a da o indicaţi­­une ştiinţifică suficientă pentru a sta­bili posibilitatea de alimentare a oraşu­lui Iaşi cu cantitatea de apă potabilă prevăzută prin contractul Paiano. Curtea a numit experţi pe d-nii Sava Ştefănescu, profesor universitar, ingi­­ner Ilie Radu, şi inginer Gafencu. Depeşite, Mevernlaf — Serviciul «Agenţiei Române» — Destituirea generalului Zurlinden Paris, 25 Iunie. Generalul Bruyère a fost numit guvernator militar al Parisului, în locul generalului Zurlinden care rămîne la postul său la consiliul superior al rezbelului. Contra­amiralul Gaillard a fost numit șef de stat major general al marinei. Transvaalul Londra, 25 Iunie. Times anunță că s’au luat măsuri noui în Africa de sud, dar că n’au de cît un caracter pur defensiv. Londra, 25 Iunie. Camera Comunelor. — Răspunzind la o cestiune privitoare la niște pretin­se comunicate ale ziarului «Times», d. Balfour declară că pină acum n’a fost nici un incident care­­să reclame spo­rirea trupelor staţionate in Africa de Sud, dar că din cauza situaţiei actuale este nevoie de a le ridica pe un picior mai convenabil. Statele unite Newy-York, 25 Iunie Un prînz s’a dat la clubul mitro­politan în onoarea consilierilor pru­­sieni Knebel, Doebritz şi Bieberstein cari studiază actualmente funcţiona­rea asigurărilor asupra vieţii. — Cu această ocazie s’a dat citire unei scrisori a, d-lui Mack Kinley expri­­mînd părerile sale de rău că nu poate să asiste la acest prinz şi zicînd că se bucură de amiciţia ce există intre cele două ţări şi care speră, nu nu­mai că va ţine, dar se va întări şi mai mult. Manifestaţii Franco-Germane Paris, 25 Iunie. împăratul german a adresat la 6 Iulie d-lui Loubet o telegramă din Bergen, zicînd că a avut plăcerea de a vedea pe bordul încrucişatorul Iphigenie pe tinerii marinari fran­cezi a căror ţinută militară şi sim­patică, demnă de nobila lor patrie, a făcut asupra lui o impresiune vie. împăratul se bucură de primirea graţioasă ce i s’a făcut şi se feli­cită că a întîmpinat vasul Iphigenie şi pe amabilii compatrioţi ai preşe­dintelui Republicei. D-nul Loubet a răspuns că este foarte mişcat de telegrama împăratu­lui Wilhelm şi că ţine să-i mulţu­mească pentru onoarea făcută mari­narilor francezi şi pentru­ termenii în care îi arată impresia ce i-a fă­cut această vizită. Bergen, 25 iunie Diseară, 60 de ofiţeri şi cădeţi ai încrucişătorului francez Iphigenie sunt invitaţi la o serbare în comun cu cadeţii germani, serbare ce va avea loc pe bordul lui Hohenzollern. Atentatul din Belgrad. — Răz­bunări politice. — Arestări şi persecuţii Belgrad, 25 iunie. intr’au prim interogatorii! Knezevicî a denunţat pe citi­va membri influ­enţi ai partidului radical, printre cari pe colonelul in retragere Vladmir Ni­­colici, pe fostul ministru Tauşanovici, pe Stojan Protis redactorul ziarului Odjek, pe Alea Stanojevicî, şi pe preo­tul Milan Ghuria. Aceşti doi­­din urmă fuseseră condamnaţi la moarte in 1883, apoi graţiaţi de ex-regele Milan. — D. Pasici, şeful radicalilor, va fi de ase­menea urmărit. Sănătatea ex-regelui Milan este exce­lentă. Presa sârbească arată o adîncă indig­nare şi enumără serviciile aduse de Mi­lan patriei şi armatei sârbe. ­a? Belgrad, 25 iunie D-nul Pasici, şeful partidului radical, a fost arestat de dimineaţă. D-nul Bor­­zarevec a sosit la Belgrad sub excortă. Ciţî­va radicali au fost arestaţi in tim­pul zilei. La serviciul divin ce s’a celebrat la catedrală se remarca corpul diplomatic, miniştrii, autorităţile şi o mulţime nu­meroasă. Intr’o ordine de zi adresată armatei, regele Alexandru se felicită că Milan a scăpat de acest atentat. Regele Milan este pretutindeni o­­biectul ovaţiunilor. Consiliul municipal a adoptat în u­­nanimitate o resoluţiune condamnind atentatul. Seara a fost o retragere cu torte. ULTIMA ORA H­oţia dim Csapitalia. Am dat la ediţia de dimineaţă cite­­va note despre descoperirea unui întreg magazin de haine furate la evreica Ti­nă Kraus din str. Campoduceluî 18.’ Revenim acum cu amănunte. * După cum am spus Tină Kraus e de fel din Iaşi. Ea s’a stabilit de vre­o cît­­va timp in Capitală, împreună cu o fii­că a ei în vîrstă de 16 ani. Interogată de şeful siguranţei, Tină Kraus a spus că lucrurile găsite la ea o parte sint amanetate de diferite per­soane, iar o altă parte din lucruri sint ale ei.* La siguranţă au fost chemaţi doi domni anume Segal Haimard­ si Leibo­­vici cari au­ fost indicaţi de evreică Tina Kraus că i-au amanetat două paltoane si un pardesiu. Interogaţi, numiţii s’au contrazis prin declaraţiile lor. Haimarol spunea că paltonul pe care l’a amanetat il are din Iaşi, pe cînd in buzunarul din dos­ al paltonului era cusut numele unui co­­mersant din Viena. Leibovici, zugrav de meserie, a de­clarat că paltonul şi pardesiul le cum­părase de la un domn care vroia să le vindă în str. Patriei şi care mai apoi s’a dus la America. Cum se vede, din aceste declaraţii nu poate eşi adevărul şi cei doi domni au fost arestaţi. Siguranţa îşi urmează cercetările. Iată obiectele, stofele şi hainele ce s’au­ găsit la femeea Tină Kraus; două verighete de aur, late şi cu monograme ; două perechi de cercei de aur şi o altă pereche făcută din jumătăţi de napo­leoni ; şase inele de aur cu diferite pie­tre de valoare ; cinci ceasoarnice, trei de argint şi două de nichel ; o broşe de argint; şase linguriţe de argint; nouă pelerine fine, pentru dame ; cinci bucăţi de sifon ; două rochi; două par­­desiuri; o scurteică îmblănită cu vul­pe; trei bucăţi de stofă; o bucată de mătase gris ; trei jachete ; două pal­toane ; o vestă; două perechi de panta­loni ; un covor nou ; o cuvertură pentru pat; un boa pentru dame; un sfeşnic de argint şi patru de alamă şi o ma­şină pentru tocat tutunul. Toate aceste obiecte sunt in camera şefului de siguranţă. im A ­ Inconsolabilii, doctorul P. Inotescu şi Mana Dr. Inotescu cu copiii lor, au durerea a anunţă pierderea prea iubi­tului lor tată, socru şi tată mare. Preotul loan Inotescu vechiul institutor al şcoalei de Lăeţi din Mizil, in etate de 66 ani încetat din viaţă la Buzău în noaptea de 25 iunie a. c. orele 12. Proagă pe toţi amicii şi cunoscuţii a asista la ceremonia funebră, care va avea loc Duminică 27 Iunie, ora 2 şi jum. p. m. la biserica Sf. loan din Mizil, de unde cortegiul va porni la cimitirul oraşului Mizil. 4917 fie închiriat Da la Sf. Dumitru a. c. Mari localităţi de Fabrică, cu­ 7 odăi, bucătărie cu conducte de apă, pivniţă mare, şi grajduri pentru 20 cai, situate în oraş Strada Aurora No. 64 A se adresa la proprietară d-na Elise Popovicî, calea Victoriei No. 44, N­ etagiu. 4376 ANUNCIU Locuri de vinzare in rate D-l Andrei A. Popovici a scos în vinzare în loturi mici terenul C9-1 posedă în raionul Capitalei, situat lingă fabrica de spirt a d-sale, vecin cu proprietatea zisă Bordeiul a D-luî C. Leca, proprietatea d-lui G. Cerchez și în apa Herăstrăul-Floreasca. Acest teren este de jur în prej­ur po­pulat, fiind parte lingă Vila Regală şi Bordeia şi tot la acelaşi nivel, are un aer destul de cur­at şi apă de băut din isvoarele numite ale Herăstrăului, care isvorăsc şi pe această proprietate. Ca comunicaţie are deja în lungime : Calea Dorobănţilor şi strada Plăcintei, este traversat de strada A. Popovici, ce duce din Calea Dorobanţilor la fabrica de spirt şi cea de bere ce se va construi cum şi alte străzi r­ci, proectate pe pla­nul parcelar, ca urmează a se face; este în legătură cu tranvaiul de la Bufet şi cel din Calea Dorobanţilor, tramcarul de la Vila Regală dlini şi cu tranvaiul de abur ce s'a proectat, aşa că acest teren, servind pentru casă de locuit şi vile, va deveni cel mai frumos cartier al oraşului, care în comparaţie cu alte parcelări fiind în centrul Capitalei per­mite a fi locuit de persoane de ori­ce profesiune. Preţul loturilor este de la 2.50 pînă la 10 lei metrul pătrat, plătibil în 4 anî sau 16 rate trimestriale, fără nici o dobîndă. Actele proprietățeî sunt în bună regulă, aşa că cumpărătorii numai prin o simplă cerere se pot împrumuta la Creditul Urban pentru a-şî face construcţii, ne­avînd trebuinţă de nici o alta cheltuială sau pierdere de timp. Această vinzare va dura numai cîte­­va zile, de­oare-ce terenul are o supra­faţă numai de 200 pînă la 250 locuinţe. Pentru orî­ ce informaţii, condiţii şi îns­crieri cum şi vînzări, rugăm pe amatori a se adresa la Hitirou­l «ie -vinzări al d-lui Inginer-ilotarnic IOS IV. AlVASTASl­l din Calea Griviţei. 127, Bucureşti, în zilele de lucru, de la ora 12—8 p. m., iar sărbătoarea de la 8—12 a. m. si 2—6 seara. (VT pompe pneumatica) UNICUL in TARA (Fost IORGU COCORESCU din Str. Iloanmel ivo. 16 S’a MUTAT in Str. COJL/l'SîB i*p. 8 fgglgr* Rugăm a nu se confunda cu biroul ce se gă­seşte actualmente in localul ocupat de noi până acum si care este cel din Strada Academiei, neavând nici o legătură cu noi şi nici apa­­retele noastre perfecţionate. 4459 Marul jungeliscu Fost intern al spitalelor din Paris. Laureat al facultăţei din Paris. Chirurg la spitalul Brîncovenesc, strada Sălciilor A Ibis. 4712 Or. A. B A R A S C H de la facultatea din Paris Fost elev al Frofes. Fournier Special st pitin Poale de pitle și sipMlis Consult, pentru beale interne de la 2-5 p. m. cai. Victoriei 93(colț cu str.Flntînoî). 4900 VHET^ipiE^crSncălfăm­in­îe La Lumea Elegantă Cal. Victoriei No. 70 (sub clubul conservator) Recomandă marele sau asortiment cu în­călţăminte franceză p. bărbaţi, dame şi co­pii primit pentru sesonul de vară în colori Botine, Lawn-Tennis, botine pentru biciclete. Atelier special pentru, comenzi. PRETURILE REDUSE _ __ ___ 4881 A Wm mf i Cari voise să se ocupa cu vînzarea în rate lunare, de losurî de stat austriace și ungare permise prin lege precum și de alte losurî, cari represintă un capital sigur, își pot asigura un venit frumos. Oferte cu ar­ătarea adresei precise sunt a se trimite la casa de bancă Armin Schon jun. Budapesta Elisabething, 4£ 4879 APA MINERALA NATURALA, TONI-DIGESTIVA, RECONSTITUANTA de patru secole isitorul Saint-Leger la Pougues este cel mai univer. apr. de către doctori Cea mai InsiBau clasata'© apele purgative —i mOFIVETA.TJSA STATUI.XJI B'IÎATLCBZ CEREȚI DUPE ORDONANȚA DOCTORULUI UNU DIN ISV­ORELE G­RANPe QUILLS - CÉLESTIN.S­­­HOPITAt. GRAND MAGASINS DU LOUVRE DE PARIS M E€IXp€S1pl!ff€ ?€]OT ROJR^ . BUCHII R3ŞTS 86, CALEA VICTORIEI, ( Vis-a-vis de Biserica Crețulescu) Expozițiune permanentă a ultimelor NOUTĂŢI ale sesonului Affaccisiettes, Chapeaus, PélÜSMáes, Japons etc. Agenţia primeşte în fie­care Marti un transport de pălării şi confecţiuni ultimele creaţiuni din Paris Catalogul casei din Paris precum şi eşantilioanele de stofă sunt la disposiţiunea onor. clienţi şi se expediază FRANCO

Next