Adevěrul, august 1899 (Anul 12, nr. 3601-3630)

1899-08-02 / nr. 3601

Luni 2 August 18999 De si ocupa un post așa de modest, Zamfîrescu ducea un lux nebun. Avea ace de mant, desea, chefui­­ mei le cravată si inele cu pietre de dia­­ram­ele ’si­ le schimba foarte a­­m­r intimii săi știau de desele ce Zamfirescu udute. •* le făcea cu fe-Felul acesta de purtare al unui sim­plu copist a intrigat pe d. Boţea, şeful serviciului medical. D-sa a început să se intereseze de starea materială a lui Zamfirescu şi a aflat că toate resursele de existenţă se mărginesc la salariul de 120 lei lunar. Atunci d. Boţea a mers mai departe , a început să cerceteze o­­peraţiunile de biurou ale lui Zamfire­­scu. Acesta insă a simţit că şeful ser­viciului medical îl bănueşte de incorec­titudini şi a căutat un mijloc ca să scape de un asemenea control neplăcut. Şi anume Zamfîrescu, într-o discuţie cu­­d. Boţea, i-a adresat cuvinte inju­rioase: D. Boţea a raportat cazul d-lui director general al serviciului sanitar care a destituit pe Zamfîrescu, cu în­cepere de la 1 Iulie. Şeful serviciului medical nu s’a mul­ţumit cu destituirea lui Zamfîrescu, căci era convins că fostul copist s’a purtat necinstit in serviciul său, ci a urmat cu cercetările. După puţină oste­­neală d. Botez se afla pe urma unei de­lapidări comisă de Zamfîrescu, — şi iată cum. Serviciul veterinar de la direcţia sa­nitară procură vaccină tuturor autorită­ţilor medicale din ţară, luind cantităţile necesare de la şcoala veterinară. Pen­tru vaccina primită, autorităţile trimet direcţiei generale recipise de-ale casie­riilor respective unde au­ depus banii. Direcţia generală înaintează acele re­cipise casei de depuneri care manda­tează plata. Ordonanţele de plată se luminau d-luî Lăcusteanu, directorul şcoalei veterinare, de către direcţia sa­nitară. D. Lăcusteanu incasa sumele ordonanţate de la casa de depuneri. * * D. Boţea a observat că medicul pri­mar al judeţului Constanţa, care luase diferite cantităţi de vaccină, nu trimi­sese recipisele cuvenite. Cel puţin aşa se constata din registrele de la direcţia sanitară. Intrebîndu-se la serviciul sa­nitar din Constanţa despre rostul ace­lor chitanţe, s’a răspuns că ele au fost trimese la timp. In urma acestui răs­puns, d. Boţea s’a dus la casa de de­puneri unde a constatat că mandatarea se făcuse şi­­banii fuseră încasaţi de Zamfîrescu. Era suma de 700 lei. Cum putuse fostul copist să săvâr­șească fapta aceasta ? Iată cum. Zamfîrescu, cînd se ducea la serviciu, mergea ini­ia la biuroul registratura!, de unde lua toate hîrtiile privitoare la serviciul veterinar. Cind era vre-o or­donanță a casei de depuneri, Zamfi­rescu stringea adresa şi punea ordo­nanţa în buzunar. Cind se ducea acasă scotea hirtia, plastografia,semnătura per­soanei care trebuia să încaseze banii, apoi scria pe dos că el, Zamfîrescu, a fost autorizat să încaseze suma prevă­zută in ordonanţă. Ast­fel a procedat şi cu ordonanţa pentru şcoala veteri­nară, semnind pe d. Locusteanu şi sem­­nîndu­-se şi pe el ca secretar al şcoaleî. ? îndată ce d. Boţea a descoperit acea delapidare a înştiinţat pe d. dr. Obreja, iar din ordinul acestuia s’au înştiinţat parchetul, ministerul de finanţe, minis­terul de interne şi poliţia. Un agent al siguranţei s-a dus la Brăila, unde a aflat că se refugiase Zam­­firescu. Pe cind agentul era un drum, fostul copist a primit o telegramă de la un frate al lui din Capitală, să vie imediat aci. Zamfîrescu a luat primul tren şi azi dimineaţă a sosit în Capitală, mergind la hotel Dacia, unde a luat o cameră sub numele de Ion Grigorescu din Craiova. Cele intimplate se ştiu­, înainte de a se sinucide, Zamfirescu a scris trei scrisori. Una din ele era a­­dresată autorităţilor şi prin ea Zarafi­­r­escu mărturisea că a delapidat 12.000 lei de la serviciul veterinar, cum şi că n’a avut nici un complice. * După cum am spus, s’a orinduit anchetă pentru constatarea delapidăreî de care vorbim. D. Parizianu, sub-di­­rector la ministerul de finanţe, d. Bo­ţea, şeful serviciului medical, şi un membru al parchetului vor face acea anchetă incepînd de Luni. C. Dem. Iată in ordine alfabetică numele ce­lor 26 absolvenţi ai seminarului Venia­min din Iaşi : Andrei Ion, Arşip Ştefan, Atanasiu Nicolae, Badască Ion, Baleanu Dimitrie, Bogatu Emanoil, Crasniuc C-tin, Chincă Ion, Dinescu C-tin, Manoilescu C-tin, Manoliu Gh., Moisiu Andrei, Negulescu N., Nepotescu Gh., Nicolescu Gh., Păun Anastasie, Popescu Dimitrie, Popescu Carp, Popovici Adrian, Popovici C-tin, Puiu Victor, Sava Vasile, Vasile Ion, Vasilescu Victor şi Zota Teodor. La şantierul navigaţiei de la Turnu- Severin a fost însărcinat cu girarea di­rectoratului în mod provizoriu de ingi­ner Vineş, pină la numirea unui titular. Regele primind din partea locuitori­lor din comuna Jarostea, judeţul Vilcea, o petiţie prin care dînşii reclamă în contra l­a o mulţime de abuzuri săvir­­şite de preotul din acea comună, a adre­sat-o ministerului de culte spre a se o­­rindui o anchetă. Din gara Lehliu ni se comunică ur­mătoarele: Vineri noaptea spre Sîmbătă un foc puternic a isbucnit la şirele cu pae ale­­ d-lui Iancu Ioanid, arendaşul din co­­­muna Săpunari judeţul Ialomiţa. Focul a durat pînă dimineaţă cind a fost stins prin ajutorul locuitorilor din acel sat în unire cu locuitorii din Lehliu. Cu mare greutate s’au putut scăpa ma­gaziile cu cereale cari erau in apropie­re de paele aprinse. Se crede că focul a fost pus intenţio­nat de către nişte locuitori din Săpu­­nari. Paele distruse de flăcări erau asigu­rate­ unui ajutor de magaziner Leopold Kauf­man, de la casa Süberstein. Aceasta, du­pă ce avusese loc între victimă şi asasin cam următorul dialog : „D-le Leopold, uite m’a trimis de el, d. magaziner la d-ta, şi mi-a spus să’ţi zic să’mi dai şi mie’de lucru, că n’am lucrat de nu mai ţin minte, şi ’mi mor copiii de foame!­“ — „Ţi-am spus că n’am ce’ţî da de lucru,—şi dă mi pace, omule“. — Pace? de ’i aşa stai că’ţi arăt eu, pace, liftă. Pe toţi îi hrăneşti cînd vrei, şi mie îmi dai cu piciorul ? De ’i aşa, să’mi fac singur dreptate, că voia, avea barem de mîncare la ocnă“. _ Și după aceste cuvinte, scoase munci­torul cuțitul din brîu, și’l împlîntă pînă în prăsele în pîntecele lui Kaufman. A­­cesta a căzut jos scăldat în sînge, iar muncitorul a fost arestat. Victima e într’o stare gravă. Marin­ itar«a semănăturilor — De la 24—31 Iulie — Argeş.—Semănăturile, livezile şi porum­bul in general merg bine. S’a terminat se­cerişul griului. Bacau. — A plouat în tot judeţul. Po­rumbul, viile, fîneţele şi suhaturile merg bine. Botoşani.—N’a plouat de 6 zile. Sint călduri mari cu vînt violent. Porumbul su­feră, producţiunea griului slabă. Brăila. — Starea timpului şi a sămănă­­turilor s’a îmbunătăţit. Buzăă. — Au căzut ploi abondente. Is­lazurile s’au îndreptat. Porumbul de munte e satisfăcător. Livezile sunt bune. Viile pro­mit o recoltă bună. Covurlui.—Timpul secetos. Porumbul, meiul şi livezile de pruni mediocre. Dîmboviţa.—Porumbul foarte bun, în parte mediocru. Izlazurile şi fîneţele s’au îmbunătăţit. Dorohoiu. — Timp favoribil pentru strînsul recoltei. Porumbul şi im­aşurile au suferit din cauza secetei. Gorj.—Griul a dat o recoltă medie de 8—10 hectol trii de vagon. Livezile de fi­neţe au dat o producţie abondentă. Izla­zurile sînt satisfăcătoare. Viile sînt fru­moase, Fălciu­.—Ploi puţine. In comuna Bolin­­tin a plouat cu grindină, stricînd viile. Po­rumbul, meiul şi viile suferă din cauza secetei. Ialomiţa. — Ploi parţiale. Porumbul şi meiul satisfăcător. In comuna Coraneştî a căzut grindină, distrugînd pomii roditori. Iaşi— Ploi parţiale. Porumbul s’a în­dreptat. Fîneţele sunt perdute. Viile şi li­vezile merg bine. Ilfov— Ploi puţine. Porumbul e mijlociu. Olt—Au căzut ploi parţiale. Porumbul şi fîneţele s’au mai îndreptat. Mehedinţi. — Ploi puţine. Recolta grî­­nelor îndestulătoare. Porumbul merge bine. Muscel. — Porumburile şi livezile s’au îndreptat.­Viile nefiloxerate promit o recoltă bună. Neamţ.—Grînele s’au secerat. Ploi par­ţiale. Fîneţele, imaşurile şi viile merg bine. Prahova — Ploi parţiale. Semănăturile şi livezile merg bine. Putna.—Semănăturile, fîneţele şi ima­şurile merg bine. Porumbul de cîmp e compromis. Viile pretutindeni sînt bine. R.­Sârat —Meiul progresează. Porum­bul pus de timpuriu e bun. Viile şi live­zile sínt bune. Roman. — Porumbul de mijloc. Ploi parţiale. Viile sínt foarte bune. Bomanaţi. — A plouat în mai multe localităţi. Porumbul s’a’ndreptat. Suceava.—Fîneţele, izlazurile şi viile sînt satisfăcătoare. Grînele s’au secerat. Au căzut ploi parţiale. Tecud­ă.—Porumbul s’a îmbunătăţit în urma ploilor căzute. La nordul­ judeţului porumbul e pe jumătate perdut. Teleorman. — Porumbul şi izlazurile s’au îmbunătăţit. Viile sint satisfăcătoare, Tulcea. — Ploî parţiale Porumbul me­diocru. Tutova.—Ploi parţiale. Porumbul slab. Imaşurile s’au îmbunătăţit. Ulcea. — Porumbul şi viile sint in ge­neral bune. Vasluiă. — Fîneţele şi imaşurile sint compromise cu totul. Viile şi livezile sint bune. Vlaşca.—Porumbul suferă. La 29 Iulie a căzut o ploae torenţială peste tot jude­ţul. Meiul in mare parte e bun. Crima din portul Brăilei (De la coresp. nostru) Brăila, 30 Iulie Azi de dimineaţă în port a fost mare animaţie. Cel puţin dacă nu’e de lucru, e de discutat şi de compătimit. Nevoia şi sărăcia i-a împins pe muncitori şi la crime. Ast­fel astă-dimineaţă muncitorul Ghe­­orghe Simon, om bătrîn în vîrstă de 70 de ani, cu copil pare-mi-se, a tras o pu­ternică împunsătură de cuțit în pîntecale In jurai afacere! Dreyfus Un martor «onorabil» Se știe că colonelul Henry, sinucis in împrejurările cunoscute, a declarat ca martor, sub jurămint, in anul 1891, înaintea consiliului de războiu din Pa­ns care l’a judecat pe Dreyfus, că cei de la marele stat-major au aflat de la un om onorabil și vrednic de încredere că exisă un trădător în statul major. La întrebarea apărătorului Demange că cine este acel informator așa de vrednic de încredere, Henry a răspuns că dacă un ofițer are in capul lui un ast­fel de­ secret, apoi nici măcar chipiul lui nu trebue să afle ceva despre acest secret. Şi arătind cu un gest melodramatic spre Dreyfus esclamă cu un ton patetic: — Este un trădător la statul major... şi trădătorul ta­tăl! Acum «le Matin» culegînd mai multe fraze ale lui Esterhazy din diferitele declaraţiunî le coordonă şi le corobo­rează, dovedind că acel «onorabil şi «vrednic de încredere denunţător» era chiar Esterhazy, care, pentru a nu fi el însuşi prins, i-a suggerat­ colonelului Sandherr, şeful biuroului de informa­­ţiuni de atunci, că Dreyfus e un tră­dător. Schwartzkoppen şi Esterhazy Figaro publică o notă autentică în care se afirmă că colonelul Schwarzkop­pen, fostul atașat militar al ambasadei germane din Paris, a aflat abia pe la finele anului 1896 prin publicarea fac­similului borderoului în ziarul «le Ma­tin» că Dreyfus fusese condamnat pen­tru crima lui Esterhazy. Cite­va zile după aceea Schwarzkop­pen l’a dojenit rau pe Esterhazy. — Eşti cea mai mare canalie ce a fost vre-o dată pe faţa pămîntuluî! i-a strigat colonelul pe uşă afară, in faţă şi l’a dat Martorul Germain Despre martorul principal al acuză­­rei, Germain, ziarul­«Expres» din Mühl­hausen (Alsacia) scrie următoarele: Germain era în serviciu, în anul 1886, ca dresor de cai, la societatea de trăsuri de piaţă din acel oraş (Muhl­hausen). Era cunoscut ca un om stricat, şi a plecat găsind­ datorii. E posibil ca Germain să fi văzut un ofiţer francez care a asistat la mane­vrele germane din Muhlhausen, insă acel ofiţer putea să fi fost numai San­­dh­err şi nici de cura Dreyfus. Povestirea despre nişte experienţe de tir cu tunuri pe poligonul de la Hab­­shein, la cari Germain pretinde că Dreyfus ar fi asistat, este o simplă scor­nire, de­oare­ce nici o dată n’a fost din lagăr de artilerie în Muhlhausen și nici dată n’au fost tunuri pe poligonul de la Habsheim. procesul Dreyfus ZIUA .DECISIVA Depoziţia M-Casimir-perier şi a generalului Jilercier.-- Scenă dramatică între Casimir-Perier, tercier şi Dreyfus.- flascul generalului Jiercier Complotul orleanist.-- prestări senzaţionale.- Energia guvernului francez.-- Coţi conspiratorii descoperiţi.- Perchiziţii şi domiciliare.- urmărirea conspiratorilor pentru crimă de înaltă trădare (Serviciul telegrafic special al ziarului Adeverir) Deschiderea şedinţei Rennes, 31 Iulie (12 August) Astăzi o mulţime enormă aştepta de dimineaţă în împrejurimile lice­ului, fără însă a se produce vre-un incident. La orele 6 şi cîte­va minute că­pitanul Dreyfus a fost condus la consiliul de războiu şi, şedinţa des­­chizîndu-se, are loc Reînceperea Interogatorului La întrebarea preşedintelui de ce la 6 (18) Ianuarie 1895, la sosirea prizonierului în insula Bé, o copie a borderoului a fost găsită in căp­tușeala giletcei sale, de medicul de marină dr. Banson, însărcinat a cerceta starea sănătățeî sale pe dru­mul spre insula Dracului, Dreyfus răspunde : —Această copie o păstrasem pen­tru ca să ’mi pot rememora textul borderoului de care luasem cunoştinţă cu ocazia dezbaterilor procesului meu. Preşedintele observă: —Erai în dreptul d-tale, de­oare­ce legea dă voie să se comunice a­­cuzatului şi apărătorului copiile ac­telor. După acest scurt supliment de in­terogatoriu se trece la Ascultarea martorilor Delaroche-Vernet D­ l Delaroche-Vernet, ataşat la ambasada Franţei din Berlin, pri­mul ascultat, declara că el a fost a­­gentul transmiţător intre minister­ial de externe şi ministerul de răz­­boiu pentru traducerea depeşei de la 2 Noembrie 1894, adresată gu­vernului italian de către ataşatul militar italian din Paris, maior Paniz­­zardi, a doua zi după ce s’a aflat despre arestarea lui Dreyfus. D. Delaroche-Vernet mai declară că traducerea acestei d­epeşe a dat mult de lucru. S’a procedat în mod h­ipotetic cu traducerea şi de aceea au fost mai multe schiţe. Traducerea a fost foarte minuţi­oasă: în genere, depoziţia d-luî Dela­roche-Vernet, de la care naţionaliştii îşi promiteau un efect colosal, este lipsită de verb­ce importanţă. D. Paléologue P­ăspunzînd unei întrebări a d-luî Labori, acest martor spune că în men­ţionata depeşă era un cuvînt care putea fi descifrat ori ca probe ori ca relaţiunî, dar nu se putea înţelege a­­cest cuvînt şi ca «probe» şi ca «rela­­ţiuni în acelaşi timp. Tot de­odată declară că un singur text al traducere! acestei depeşi, a fost înaintat în mod oficial de către ministerul de externe francez ministe­rului de rǎzboiu. El adaogă că aserţiunea luî De­­laroche cum că în telegrama lui Panizzardi Dreyfus era numit ca spion e inexactă, ci întrînsa Paniz­zardi anunţă numai că Dreyfus a fost arestat şi tot de­odată spunea guvernului italian că dacă acesta nu’l cunoaște pe Dreyfus trebue să declare aceasta în mod oficial. Casimir­ Perier începe prin a asigura că va spune tot adevărul și că n’are nimic de ascuns. Am aflat de la generalul Morcier că Dreyfus era bănuit de a fi vîn­­dut niște documente, dar că acele documente nu erau importante. Mi-a spus apoi că s’a comunicat documentul „Cette canaille de D“, dar n’am înțeles că documentul a fost comunicat judecătorilor în camera de chibzuire fără a fi fost cunoscut de apărare, după cum s’a făcut. Cit despre secrete diplomatice ne­cunoscute de alţii afară de­­mine, declar că n’am nici o ştiinţă. Perier spune că la 24 Decembrie prinţul de Hohenlohe a telegrafiat lui Münster cerînd să se publice o desminţire cum că Dreyfus ar fi a­­vut relaţii cu Germania. împăratul apela la, realitatea mea, zice Perier. Münster a venit la mine în ziua următoare şi cînd i-am spus că bor­­deroul a fost găsit în ambasada ger­mană a rămas uimit, pe urmă am pus împreună la cale desminţirea; ea trebuia să se dea „Agenţiei Ha­vas“ şi ziarului „Figaro“. Despre Lebrun Renaud, Perier declară că acesta cînd l-a vizitat din ordinul superiorilor, nu i-a pomenit nimic despre mărturia­rile ce le-ar fi făcut Dreyfus. Perier spune că a făcut observa­­ţiuni lui Lebrun de ce a inspirat luî „Figaro“ articolul relativ la Dreyfus în ziua degradăreî, care articol însă cum se știe nu pomenea despre mărturisiri. Perier spune că nu e adevărat că a făcut promisiuni lui Dreyfus în schimbul angajamentului din partea­ că nu se va pomeni în cursul pro­cesului locul unde a fost găsit bor­­deroul. Waldeck-Rousseau și Reinach mi-au cerut la 1 Decembrie ca să nu to­lerez ca procesul să se judece cu uşile închise; eu am răspuns că nu pot face această promisiune, de­oare­ce onoarea funcţiei mele cere să nu se poată spune că am schim­bat măcar un cuvînt cu un ofiţer acuzat de spionaj. _ (Aci auditorul aplaudă). Iar demisia mea din funcţia de preşedinte n’a fost cauzată din in­cidente cu Germania. Casimir­ Perier termină protestînd energic contra aserţiune! cuprinse în scrisorile lui Dreyfus că el, preşe­dintele, ar fi promis o intervenire din parte-I, şi cere a se face o cercetare din partea consiliului. Dreyfus fixează lung pe Casimir- Perier şi zice indignat: — Mă rog, mă rog, eu n’am scris nici­odată aşa ceva; ideea mea a fost rǎu înţeleasă. Casimir Perier: Am citit aceasta în „L’Eclair“. Casimir Perier zise aceste cuvinte cu un ton foarte supărat. Dreyfus: Indignarea d-lui Perier e dreaptă, dar scrisorile sunt false. Generalul Mercier [Ministru de räzboiu in 1894, gene­ralul Mercier a dispus darea in jude­cată a căpitanului Dreyfus. încrezător in declaraţiile unor ofiţeri şi ale unor agenţi secreţi interesaţi, generalul Mer­cier a fost captivat de dinşii într’atîta in­cit, văzind lipsa de probe materiale şi presimţind achitarea lui Dreyfus, a făcut să se comunice judecătorilor a­­cestuia nişte acte fără ştirea apărărei, care ar fi dovedit falsitatea lor. Acest fapt — care a determinat con­damnarea lui Dreyfus—a fost de mult cunoscut, dar n’a fost precizat şi con­firmat de cit mai in urmă de către d. Casimir-Perier, fostul preşedinte al Re­publice! franceze. Camera a fost atunc’ sesizată de crima generalului Mercier şi s’a cerut de unii deputaţi autoriza­rea de a-i da in judecată. Camera şî-a aminat hotărîrea pină după cunoaşterea rezultatului procesului din Rennes. A­­cum generalul Mercier avea deci să-şi apere în primul rind pielea lui, să-şi stringâ şi să expună toate dovezile. De aceea toţi naţionaliştii şi antisemiţii îŞi-au pus întreaga lor speranţă în ace­astă depoziţie a generalului.] Ziua decisivă : Brăbuinirea acuzărei !Rennes, 31 Iulie (12 August) Cind preşedintele consiliului de rǎzboiu, colonelul Jouaust, ordonă in­troducerea martorului generalul Mer­cier, in sală se produse o mare miş­care. Toate privirile a sute de zia­rişti, avocaţi, oameni politici, etc., care formează publicul din sala, se îndreptară spre acest om care de zece zile trîmbiţase prin toată pre­sa că va aduce dovada decizivă a trădarei lui Dreyfus şi asigura că reosindirea acestuia va deveni ine­vitabilă. Cu paşi cam greoi, cu o ţinută marţială vădit silită, cu privirea se­rioasă, generalul Mercier se pre­zentă la bară înaintea preşedintelui, deflinindu-şi numele, pronumele, vîr­­sta şi profesiunea, după care jură ca va spune tot adevărul, va răs­punde fără înconjur la tot ce va fi întrebat. * In acest moment încordarea aten­­ţiunei generale este inimaginabilă. Rsspiraţia tuturor e suspendată, — pentru a putea izbucni în curînd în huiducli şi fluerătri mai puter­nice, mai zgomotoase. In adevăr de­poziţia făcută de generalul Mer­cier este complecta zdrobire morală a acestui om, este con­fundarea lui în ruşine, este perderea lui pentru tot­ ceauna. In locul declaraţiilor senzaţionale şi a loviturilor promise, generalul Mercier produse poveşti şi şoapte ră­suflate şi invocă drept dovadă principală falsul lui Henry. În public isbucneşte un rîs gene­ral, din multe părţi pornesc flueră­­turi. Preşedintele restabileşte cu greu liniştea. Continuînd depoziţia lui strîns de aproape cu întrebări din partea preşedintelui şi a aparărei, genera­lul Mercier recunoaşte că In 1894 a comunicat in camera de chibzuire a consiliului de război şi acte contra lui Drey­fus, fără ştirea apărărei. Acea­stă declaraţie face inevitabilă urmă­rirea generalului Mercier. D. Perier a desminţit in mod formal şi chiar violent depozi­ţiile generalului. De asemenea şi Dreyfus, nemai­putîndu-se stăpîni, uită un moment poziţia în care se află şi, debordînd de indignare împotriva acuzărilor generalului Mercier pe baza unor acte dovedite ca falsuri, îl ameninţă cu mîna.❖ In public a domnit în tot acest timp o agitaţie enormă­, generalul fu huiduit şi flue­­rat, aşa că el a trebuit să pă­răsească grabnic sala printr’o uşe laterală. Părerea generală este că a­­ceastă depoziţie este sdrobirea definitivă a adversarilor re­­vizuirei cari au jucat şi pier­dut cu generalul Mercier ul­tima lor cartă. Casimir-Perier, Mercier şi Dreyfus Reimes, 31 Iulie (12 August) Din declaraţiile d-luî Casimir-Perier înaintea consili­ui de rǎzboiu [sunt de relevat două puncte importante, şi anume : s’a stabilit că actele dosarului secret au fost comunicate de către ge­neralul Mercier judecătorilor fă­ră știrea apărărei, apoi faptil că generalul Mercier, în ziua degradăreî lui Dreyfus, nu a pomenit niei un cuvînt despre pretinsele mărturisiri ce le ar a făcut Dreyfus către Lebrun- Renaud. Generalul Mercier susţinuse că a comunicat preşedintelui Ca­simir­ Perier chiar în acea zi mărturisirile lui Dreyfus. Mercier huiduit şi atacat Rennes, 31 Iulie (12 August) După ridicarea şedinţei Mercier a fost obiectul unor manifestaţiuni ostile din par­tea unei imense mulţimi. Poporul furios se îngrămă­dise la intrarea sale­ de au­dienţe şi începu să strige : Jos Mercier! Jos imbecilul! Unul din numeroşii repor­teri ai ziarului parizian „Fi­garo“ anume Bourdon la a­­pucat pe Mercier de haină strigîndu-i: — Asasinule ! Asasinule ! Poliţia a intervenit pentru a scăpa pe Mercier de furia mulţimei, iar Bourdon, con­dus la secţie, a fost îndată liberat. 1 W­ollmann Confruntare Rennes 31 Iulie (12 August) Preşedintele Jonaust a ordonat, pentru Luni, o confruntare a lui Mercier cu Casimir­ Perier. Wollmann. Russeau a declarat că întreaga bandă de conspiratori va fi tradusă înaintea senatului cons­tituit în înaltă curte, care va judeca pe conspiratori pentru crima de înaltă trădare. « Wollmann —Serviciul «Agenţiei române»— Rennes, 12 August. Procesul Dreyfus. Audiență pu­blică. Dreyfus justifică descoperirea co­piei borderoului, găsită în căptușea­la hainei sale, in insula Ré. Ascultarea martorilor începe prin aceea a d-lui Delaroche-Vernet. Rennes, 31 Iulie Procesul Dreyfus. — Urmarea au­diențe! de la 31 Iulie. D. Delarocha-Vernet declară că tra­ducerea depeșei de la 2 Noembrie 1894 a fost foarte minuţioasă. Această tra­ducere fiind cu totul ipotetică, au fost maî multe schiţe. D. Paleologue declară că s’a înmînat în mod oficial un singur text ministe­rului de rǎzboiu. D. Casimir-Perier depune : Voia spu­ne întreg adevărul, fără nici o omisiu­ne voluntară, fără rezervă. Nu ştiu nimic care nu trebuie spus, şi nu ştiu de cit ceea ce am maî spus. Depeşite .Mevernial“ —De la coresp. noştri particulari— Iaşi, 31 Iulie Astă noapte la orele 12 un foc puternic s’a declarat la fabrica de opinci a d-luî Simionovicî din str. Armeană. Ajutoarele sosind tîrziu și fiind insuficiente focul a distrus cu desăvîrșire toată fabrica. Focid a fost localizat aproape de ziuă. Pagubele se urcă la suma de 15.000 lei. Fabrica era asigurată la societatea „Dacia". Amănunte com­plecte prin poștă. Cloc. Adevérül Institutul de Coranişare „Foilopilian” Bucureşti, Calea Rahovei 60—66 Invăţămîntul Secondar şi Superior Examenele se trec la comisiunea nu­­mită în Institut iar certificatele coprinse şi al dl. Vil-a au valoarea celor de la Liceele Statului.­­ CURSURI DE EDUCAŢIUNE B­rei Constanţa Pontpilan licenţă în Şc. matematicî de la Paris (Sorbona) C­ursurile primare şi liceale încep la 1 Septembrie. Dacă Onor. Minister dispune aplica­­rea noului program toate mijloacele au fost studiate pentru predarea în Insti­tut a cursurilor de gradul I şi gradul II de profesori de la Liceele Statului. Se mai predă în Institut: 1) Preparaţiunî pentru conservatorul de musică de profes­ie de la Conserva­tor şi profesoare diplomate de la Con­servator. 2) Cursuri speciale de Pictură în ulei şi aquarele şi Sculptură» S) La cursurile de educaţiune se a­­daugă cursurile lb. francesă pregătitoire pentru examenele din Franţa (brevet inf. şi sup), făcute de profesori diplo­maţi de guvernămîntul francez. 4) Lecţiuni Lb. Engleză, Germană, I­­taliană şi Greacă modernă. 5) Cursurile profesionale lengerie şi cro­itorie. Localul Şcoalei şi Internatul anume construit, înconjurat de parc, mărit şi înfrumuseţat prin construirea unei ca­pele ortodoxe procură elevelor cu o viaţă o familie avantagiul unui studiu serios. Dr. LUCA Medic la spitalul Brîncovenesc Şef de clinică la facultate Rămîne pe timpul vere! în capitală, dă consult de boala interne și sifilitice, o­­rele 1—3 și 6—7 p. m. 7, STiî.lSTA BEiViSTEHEI 7 5106 Sub Direcţiunea I Complotul monarchist Noul arestări la Paris Rennes 31 Iulie (12 August) Azi noapte şi azi dimineaţă s’au făcut în Paris noul ares­tări, cari continuă mereu, produ­­cînd cea mai mare senzaţie în toate clasele populaţiuneî. Pină acum au fost arestaţi Paul Dérouléde, preşedintele ligeî patrioţilor,—Georges Thié­­baud, înfiinţătorul Bulangiz­­muluî şi publicist clerical, — Jules Guérin, preşedintele ligeî antisemitice din Paris şi amic intim al luî Drumont, — d. de Pressencourt, redactor la or­ganul principal al clericalilor şi monarchiştilor «La Gazette de France». Judecătorul de instrucţie Fa­ure a subscris o mulţime de alte mandate de arestare, cari se vor executa în cursul zilei şi la noapte. Guvernul posedă probe ab­solute despre existenţa şi or­ganizaţia complotului, care a­­vea de scop răsturnarea ime­diată a republicei, restaurarea monarchiei şi întronarea duce­lui d’Orleans ca rege al Franţei. Mai mulţi generali par râu compromişi în acest complot, a cărui gravitate excepţională rezultă din scrisorile şi tele­gramele găsite la Dérouléde şi confiscate de justiţie. Wollmann Emoţiunea la Rennes Rennes 31 Iulie (12 August) Ştirea despre arestarea lui Derou­­léde şi a tovarăşilor săi a produs aci o viă impresie şi formează obiec­tul tuturor conversaţiilor. Agitaţia în oraş e mare. Wollmann înăbuşirea complotului antire­­publican Rennes, 31 Iulie (12 August) Din Paris se telegrafiază că arestările iau proporţiuni mari. Printre arestaţi se află şi d. André­s Buffet, reprezentantul ducelui d’Orleans pretenden­tul la tronul Franţei. Perchiziţiunile făcute la se­diul Ligei patrioţilor au dove­dit că ea a stat în relaţiune cu ducele d’Orleans. Numeroase acte compromi­ţătoare au fost confiscate la Ligă, întreaga presă republicană laudă energia guvernului. Primul-ministru W a­­­d e ck ULITMFORA* Groaznicul incendiu de la Filaret Aseară pe la orele 10 și jumătate un incendiu a distrus fabrica de mobile şi oglinzi a d-luî Emil Săvuleanu din str. Gufitu-de-Argint No. 12. Lingă fabrică se află institutul me­teorologic, fabrica d-lor Katz şi Wolf precum şi un rind de case ale d-nuluî Săvuleanu cari din fericire n’a ars. Focul se zice ar fi luat naştere de la maşina din topitorie unde se lăsase cărbuni aprinşi. A fost arestat mecanicul Alexandru Georgescu care s’a găsit beat prin curte bănuit a fi fost cauza. Pagubele se urcă la suma de peste 50.000 lei. Fabrica nu era asigurată de­cit pentru suma de 15.000 Iei. ___________ _______Sirep. I.r. M. Sigler De la facultafile din Paris şi Viena Fost medic de oraş, fost medic la spital S’a mutat provisoriu Ho. 14. Calea Călăraşilor. ISo. 14 Specialist în boale interne şi de femei Consult. de la 2—4. Pentru săraci gratis CURATA CHIMIC, REPARA N­AfiME bărbăteşti B. AFTALION Str. Lipscani, 1 , (Palatul Dacia vechie) ori­ce costum se curăță și se repară ca nou cu 5 lei 3297 Magazin de Mobile „wAmm“ din Calea Victoriei No. 30 vis-a-vis de Pre­fectura de poliţie Intrarea prin Pasagiul Vilapros stagiul I. Este bogat asortat cu tot felul de mo­bile pentru toate clasele societăței. Exposiţiune de Mobile de Fantesie, lu­crate în fabricele din Italia, Germania şi Franţa. Mobile Tapisate cu preţuri de concurenţă. Condiţiunî foarte avantagioase Doctorul GEROTA Chirurg al Spitalelor civile (Spitalul Colţea) Dă consultaţiuni pentru boalele Chi­rurgicale şi genito-urinare de la ora 6—7 seara. Str. Siitu Măgureanu No. 45 (colţ cu Ştirb­u­ Vodă. 5083 M­me CONSTÂND! Strada Polonă 420vis-a-vis degrăd. Icoana Dă consultaţiunî de la orele 9 dimineaţa şi pînă la orele 9 seara în ştiinţele de car­­tomancie şi chiromancie. Consultaţiunî se fac în limba franceză şi în cea germană. fiQflOROL B0GDAN J^ou remediu anliblenoragic Super­ior tuturor preparatelor cu-1 ' noscute piuă acum și recomandat det somităţi medicale , are avantaj­ul a I nu deranja stoma ul. Fie­ care cutie’ , cn instrucţia necesară şi semnătura ( ) proprie, se vinde la Droguerale şi far­­­­m­aciile principale, Cutia S Lei:* * 1 ) Contra ramburs se trimite orî unde­i , de la » Farmacia T.-Severin CITI® | Pagina IV, 5081 PROPRIETARI jomnilQP ARcH|TEcT| [CONSTRUCTORI CUMPAHATI VAR­L&M Ipsos, Lespezi de Ip­sos si Xylob­ila DIN RENUMITELE si UNICELE FABRICI VICTOR SOCEG Cîmpulung succes.: F. LAUTERS Cele mai bune produse din Ţară pentru construcţiuni Rog adresaţi comenzile d-lor Schneider & Grünenf­eld ir str. Sft. Vineri No. 12, Bucureşti sau­ direct la Ghfiptclang. TE'XKE’O* LICEUL CIAS'G şi RiAti Ii A P R I­­ C O M A N 37, Sirad ; Ştirbey-Voda, 37 . — BUCUREŞTI Cursuri primare şi liceale complecte secţia reală ş clasică in conformitate cu noua lege , preparaţiunî pentru şcoala militară şi comercială. Institutul şi-a cîştigat cea maî fru­moasă reputaţiune în privinţa educaţiu­­nel şi instrucţiune!. întreţinerea nu lasă nimic de dorit din toate punctele de vedere Resultatul examenului a fost şi anul acesta ca şi anii trecuţi dintre cele mai frumoase. Localul igienic şi încăpător, poziţie sănătoasă in centrul oraşului între gră­dini întinse şi în apropierea liceelor Sf. Sava şi Lazăr. Conforus, art. 118 ,5iîs reg­, elevii pot prepara 3 clase într ’un sin­gur an. Musicei şi limbelor moderne se dă o deosebită atenţie. Elevii au ajuns în mu­­sica instrumentală la o aşa perfecţie în­cît au format o orchestră a lor cu care au dat mai multe concerte pentru canti­nele şcolare. Se primesc elevi interni­ semi-internî și externi. înscrierile încep la 10 August. Pro­spectele se trimit gratis la cerere. Dir­ector și proprietarul Institutului. Dr. G. COMAN, 4082 NOUL INSTITUT de BÂETI 101 — Calea Plevnei — 104 — S­UCUREȘTI — Directori: I. CUN­­IU și C. POPA Profesori la liceul „Lazăr“ Primeşte elevi interni, scişşi­ in­­terni şi externi, avind cursuri pri­mare­­şi liceale complecte, in con­formitate cu noua lege. Continuînd a funcţiona cu acelaşi corp didactic — afară de mici modifi­cări făcute în interesul şcoalei— recrutat din cei mai distinşi profesori, institutul nostru se va sili a-şi păstra reputaţiu­­nea cîştigată şi destul de favorabil a­­preciată de Onor­ public şi de autorita­tea şcolară superioară atît ca instrucţia şi educaţie, cît şi în ceea­ ce priveşte higiena localului, care nu lasă nimic de dorit. Certificatele liberate au aceaşi valoare ca şi cele ale şcoalelor publice. In anul acesta din 16 elevi de cl. VII-a 13 s’au promovat, raminind numai 3 corigenţi la câte o singură materie. Conform, art. 118 din regulementul în vigoare elevii pot să prepare două clase într'un singur an. Informaţiunî se trimit la cerere. We Aresidsit MOARA CU ABURI D2H GAESC Instalată după ultimele inovaţiuni si­stem semi automat, producţiune 2 jum. vagoane în 24 ore avind anexaată şi o moară de mălai cu 4 perechi pietre si­tuată într’un centru important de cereale Condiţiune avantagiossa Pentru informaţiunî şi detalii a se adresa Erezii I. Sabo în GăescI 5101 Doctor Staioilfiicn MEDIC AL CAPITALEI Fost intern la spitalul de copii 5 ani. Special pentru copil Counsicatiunî seara 6 — 7. ste. Ştirbei Vodă ăV 510* MARELE

Next