Adevěrul, septembrie 1899 (Anul 12, nr. 3632-3660)

1899-09-02 / nr. 3632

­ V r Joi 2 Septembrie 1899 de d. Martin a invitat guvernul romin sa trimeată delegaţi la acel congres. ❖ Intre zilele de 10 şi 17 August vii­tor se va ţine la Paris al 10-lea con­gres de higiena şi demografie sub pre­şedinţia profesorului Brouardel, deca­nul facultatei medicale din Paris D. dr. Brouardel şi-a exprimat dorinţa de a şti constituit în Romînia un co­mitet special cu care comitetul de or­ganizare al viitorului congres să se poată ţine în raport pentru elaborarea definitivă a programelor. De la domenii Ministerul a confirmat alegerea d-lor. G. A. Parmatescu, D. G. Ghighianu şi I. D. Iliescu ca membri ai Camerei de comerţ din T.­Măgurele, secţia Piteşti. * Şeful ocolului Titu a fost desărcinat de a conduce şi ocolul silvic Găeşti, în­­sărcinînd cu aceasta pe d. D. Ionescu- Zane care va rămîne însărcinat cu facerea memoriului plantaţiunilor şi pe­pinierelor din ţară şi cu funcţiunea de secretar al comisiuneî expozanţilor sil­vici.* Ministerul a acordat tot materialul lemnos locuitorilor din comuna Băbeni, R.­Sărat, pentru reconstruirea caselor lor distruse de incendiu, cu condiţiunea ca incendiaţii să plătească ministerului în rate semestriale şi în termen de 5 ani, valoarea materialului ce vor lua, întoc­mită după devizul şefului de ocol res­pectiv. „Lealitate şi fir special“ Epoca ne impută în numărul ei de azi că sîntem lipsiţi­ de „reali­tatea cuvenită între confraţi“, fiind­că am omis de a anunţa prin Ade­veriţi că numitul ziar guvernamen­tal are fir special. Dacă Epoca nu s’ar fi impacien­tat şi ne-ar fi dat răgaz numai 24 de ore, ne-ar fi scutit de acest re­proş, căci iată ce satisfacţie îl re­zervasem pentru ziua de azi. Vom fi chiar mai complecţi de cii înşişi confraţii noştri şi vom reproduce aci un document dovedind că Epoca are nu un singur fir special, ci mai multe fire.... poliţieneşti. Iată documentul, sub forma unei adrese­ circulare către prefecţi: „EPOCA* ziar conservator Str. Clemenţei No. 31 BUCUREŞTI Domnule prefect, Dorind sa organizăm un întins ser­viciu de reportaj din toată ţara, fa­cem apel şi la d­v. pentru a ne da concursul. Vă trimetem dar 100 de plicuri pe care vă rugăm a le încredinţa şe­fului poliţiei locale cu însărcinarea de a ne trimite zilnic note sumare asupra faptelor petrecute în reşe­dinţa judeţului dv., in timp de 24 ore. Şeful poliţiei nu va avea de­cit să închidă acele note in plicul marcat trimis de noi, pe care să ni-l expe­dieze. Mulţumindu-vă călduros, anticipat, de extrema dv. amabilitate, vă rugăm să primiţi salutările noastre. Bine­voiţi, vă rog, d-le prefect, a primi asigurarea prea distinsei mele consideraţiuni. (Indiscifrabil!) Iată dar toţi poliţaii reporteri la Epocai. Acum credem că se explică le­genda enormelor sacrificii materiale cu cari Epoca se laudă mereu că le face pentru a avea un reportaj bun şi urgent ! Recunoaştem ca Epoca a întrecut de astă-dată toate reptilele trecute şi prezente, dar, judecind după re­­portagiile pe cari le publică, proşti poliţai trebuie să aibe regimul. Fir Sp. Cial rer dele­deverului — De la corespondenţii noştri speciali — Impresia produsă în toată lumea de verdictul de la Rennes este imen­să şi întrece de sigur tot ce şi-ar fi putut cine­va închipui. Corespondenţii speciali ai Adevĕ­­rului şi-ai­ dat seamă de acest fapt şi, precum cititorii noştrii au putut ve­dea, chiar în numărul de ori a avut re­zumatul telegrafic al aprecierilor a vro două­zeci şi cinci mari ziare din Franţa, Anglia, Germania, Italia, Austria, Rusia şi America. Chemăm deci serioasa atenţiune asupra numeroaselor şi importante­lor telegrame ale Adevărului şi în­deosebi asupra nouei scrisori a lui Zola. Ediţia de dimineaţă Evenimentele din Franţa Paris, 31 August. Din Rennes se telegrafiază că ge­neralul Mercier a vizitat ieri pe co­lonelul Jouaust. Acesta a refuzat ori­ce interview. — In timpul procesului judecat la Mennes, oficiile telegrafice de acolo au­ expediat nouă milioane cuvinte. — înainte de a i se citi sentinţa, Dreyfus a spus apărătorilor săi: — „Bine. Ştiu că, faţă cu situaţia­­cine a din 1894, situaţia mea s' a schim­­­­bat. Atunci eram isolat, scoborit in «.mormînt. Astăzi, soţia mea e gata ude luptă, elita inteligenţei moderne «e de partea mea şi va continua «,lupta. Iehi, în aşa condiţiuni,­­îmi «păstrez şi mai mult curajul». Umil. Paris, 31 August. Membrii consiliului de rǎzboiu din Rennes au semnat o cerere de graţie privitoare la degradarea condamnatului Dreyfus. Cererea a fost transmisă ge­neralului Lucas, comandantul corpului zece de armată care a trimis-o ge­neralului Galliffet, spre a o supune președintelui republicei franceze. * Emil, Paris, 31 August. Le Temps spune că dintre toți membrii consiliului de războiu din Rennes, trei judecători au fost la Început pentru achitare. Generalii, aflind aceasta prin intermediul u­­nuia dintre judecători amic cu din­ţii, au făcut tot posibilul să schim­be părerea unuia din cei trei. Şi au reuşit, la schimbul promisiune, că consiliul va acorda circumstan­­ţe uşurătoare şi că anii de la insu­la Dracu­lui se vor scădea din noua pedeapsă. Le Temps adaogă că consiliul a­­cordînd circumstanţe atenuante a indicat că doreşte graţierea lui Dreyfus. Emil, Paris, 31 August. Comandantul Camere, fiind intervie­vat, şi-a exprimat speranţa că pedeap­sa ce i s’a dat lui Dreyfus îî va fi apli­cată în modul cel maî moderat. El cre­de că Dreyfus va fi graţiat şi că aces­ta este mijlocul cel mai bun pentru restabilirea linişteî. Paris 31 August. Dreyfus a refuzat să semneze ce­rerea de graţiere. Emil, ministrul socialist de comerţ şi in­dustrie din actualul cabinet, a în­ceput azi campania pentru desfiinţa­rea tribunalelor militare. Emil Berlin, 31 August Aci s’a format un comitet cu sar­cina de a agita contra participărei la expoziţia din Paris de la 1900. Se prepară o propunere în acest sens în consiliul comunal. Berlinul renunţă la o expoziţie separată. Memphis­­ Viena, 31 August Se telegrafiază din Roma că di­versele societăţi ştiinţifice şi cultu­rale, baroul avocaţilor, etc., au a­­dresat d-nei Lucia Cres­fus căldu­roase telegrame de simpatie. In toată Italia indignarea contra sentinţei din Rennes persistă a lua proporţiuni îngrijitoare. La Neapole poliţia a fost nevoită pînă acum de trei ori să oprească cu forţa manifestăţiuni populare con­tra consulatului francez. Bran Bruxelles 31 August Ziarul naţionalist de act „Le XX-me Siecle“ vorbind de sentinţa consiliului din Rennes scrie: O dovadă formală despre vinovă­ţia lui Dreyfus nu s’a produs. Judo­iala predomina. Motivele ce au hotă­­rît conştiinţa judecătorilor cari au condamnat sînt inexplicabile. — Lui Georges Thiebaud, naţio­nalistul francez implicat în complo­tul antirepublican şi care se afla refugiat aci, îi s-a făcut o formida­bilă demonstraţie ostilă în faţa lui Grand K­otel, unde îşi avea locuinţa. Thiebaud a fost silit să fugă din Bruxelles protejat de poliţie. Wollmann „II Paris, 31 August Journal de Debats cere graţiarea lui Dreyfus. Credinţa generală însă este că chestiunea graţiere! trebue înlătu­rată dat fiind faptul că Dreyfus a re­fuzat deja semnarea cerere! şi sigu­ran­ţa că el nici odată nu va consimţi să primească graţiarea. S’a găsit insă mijlocul legal de a’l putea libera îndată pe Dreyfus chiar iară o cerere de graţiare din parte’i şi anume el va fî liberat pe cale admi­nistrativă. Deportaţiunea fiind echivalentă cu pedeapsa închisoare­­in celulă, cinci ani in insula Dracului trebuesc socotiţi ca zece ani închisoare, şi dacă deţinutul se poartă bine în timpul primei jumă­tăţi a pedepsei, el poate fi liberat con­diţionat. In cazul acestei combinaţiuni guver­nul va putea să-l libereze pe Dreyfus şi credinţa generală este că guvernul se va grăbi de a profita de acest mij­loc pentru a libera pe Dreyfus şi a scăpa pentru moment din încurcătură, căci deja spiritul public e revoltat con­tra prelungitei deţinere a unui condam­nat evident inocent. Emil Paris, 31 August Emile Zola publică in L’Aurore­um, nou articol, intitulat: Actual al Cin­cilea, privitor la verdictul de la Rennes. Marele scriitor zice: „Actul al cincilea al procesului de la Rennes nu este în acelaşi timp şi actul al cincilea al groaznicei trage­dii care a pasionat lumea întreagă. Care va fi oare sfîrşitul? Cîte sufe­rinţe se mai pregătesc, ce se mai prepară oare naţiunei franceze ? Căci, de­sigur, e cu neputinţă ca un ino­cent să fie condamnat de două ori! Soarele s’ar strînge noroadele s’er revoltă ! Procesele mele de la Paris şi Ver­sailles sunt faţă cu cele petrecute la Rennes, numai nişte idile, nişte scene înviorătoare. La Rennes o bandă de martori conduceau dezbaterile pregătind seara lovitura dimineţei. Rechizitorul rostit de maiorul Car­Paris, 31 August La consiliul de miniştri care a a­­vut loc la Elysen, d. Waldeck-Rous­­seau a comunicat că rapoartele pre­fecţilor, în urma sentinţei din Ren­nes, spun că pretutindeni domneşte o linişte perfectă şi în provincie şi la Paris. Rennes, 31 August Matineu Dreyfus a avut azi dimi­­mineaţă o întrevedere cu fratele său. Acesta se arată foarte cura­­gios. A primit de la condamnarea sa incoace un număr incalculabil de scrisori din toate ţările. Cea mai mare parte din zi o petrece citind această corespondenţă. Ag. rom. Procesați! Ub­ra TCelgrad Semiin 31 August Evenimentul zilei de azi este dis­cursul strălucit ţinut de acuzatul a­­vocat Zivkovici. Acesta a contestat că faptul de a face opoziţie lui Milan cade sub paragraful înaltei trădări, a recunos­cut că incină cu simpatiile sale spre Biarritz, unde, cum se ştie, locueşte regina Natalia. Zivkovici întreabă cu sarcazm dacă şi faptul de a avea simpatii pentru regina Natalia constitue cri­ma de antidinasticizm. * Interogat apoi asupra faptului dacă le este autorul broşurei anonime „Demonul Serbiei“ publicată în stră­inătate şi din care s’a reprodus mai multe pasagii în organul radi­cal Odjek, Zivkovici declară că n’a scris el broşura şi respinge acuzarea ce ’i se aduce, de martorul Divko­­vici, că ’î-ar fi citit manuscrisul bro­­şurei. De asemenea declară ca minci­noase depoziţiunile martorilor acu­zate­ Ivanovici, Pavlovici şi Costici cari au declarat că l’ar fi auzit pe el citind versuri de o extremă violenţă contra lui Milan în prăvăliile negus­torilor Mesarovici şi Pavlovici, şi în cari se zicea că Milan trebueşte a­­sasinat, b­ere, comisarul guvernului, este o­­pera unei fiare umane neclasificată. Apărarea a fost sugrumată. Ignoranţa, prostia, nebunia, min­ciuna, crima au predominat atîta în acest proces, în cit generaţiunea vi­itoare se va înfiora în faţa justiţiei militare. Pe viitor pacea este imposibilă, căci militariştii preferă să vadă pa­tria incendiată, naţiunea prăbuşită, de­cit să mărturească adevărul. Toate curţile europene cunosc do­cumentele enumărate în borderou, şi acuma au­ dovada paraliziei justi­ţiei noastre militare. Sedanul nostru moral, e pierdut! Ne-am înstrăinat simpatia popoare­lor, cari refuză de a mai veni la expo­­­ziţie cînd văd justiţia ucisă în Franţa. Dar noi nu tolerăm aceasta. Voim mai întîi actul al cincilea al tragediei şi mă îngrozesc gîndin­­du-m­ă că e posibil ca acest al cincilea act să ne vie din Germania. Documentele furnizate Germaniei de către Esterhazy există la minis­terul de razboiu din Berlin. Mîine dacă s’ar declara războiul, Germa­nia nu va compromite oare armata noastră publicînd documentele în chestiune ? Pentru a evita această rușine, am hotărît, cu ocazia procesului meu, împreună cu Labori citarea foştilor ataşaţi, german şi italian. Ne-am în­doit de venirea lor voiam, însă să explicăm încă de atunci guver­nului, că cunoaştem adevărul, tot adevărul. Dar guvernul a rămas surd. Dacă Dreyfus ar fi fost achitat onoarea era salvată. Din patriotism am re­nunţat însă atunci de a mai cita pe cei doui ataşaţi. Acum, citind la Rennes pe Schwarz­­koppen, Labori şi-a făcut o datorie eroică. Guvernul actual ar fi putut pro­voca actul al cincilea al tragediei Dreyfus, cerînd Germaniei comuni­carea documentelor ce i s’au­ vîndut. Lucrul acesta era posibil. Diplo­maţia a rezolvat alte probleme mult mai grave. La 23 Noembre, cînd se va ju­deca din nou procesul meu la Ver­sailles, scumpul, bravul Labori, va ţine acolo pledoaria la care a renun­ţat la Rennes, şi nimic nu va fi pierdut, şi eu nu’mî voiu impune tă­cere, căci sunt gata să plătesc cu sîngele şi cu libertatea mea. Emil Viena, 31 August Din Londra se telegrafiază aici că în Anglia mişcarea contra Franţei ia proporţii îngrozitoare. Duminecă va avea loc în Hyde-Parc un mee­ting­ în favoarea lui Dreyfus. Adresa către familia lui Dreyfus se acoperă cu sute de mii de iscălituri. Bran, Paris 31 August Consiliul de miniştri a amânat să ia o hotărlre în chestia procesului Dreyfus şi anume asupra punctului graţierei sau liberărei lui Dreyfus. Cauza este că se aşteaptă raportu­rile prefecţilor asupra stărei spiri­telor. Pînă acum au­ sosit ştiri nu­mai din capitalele judeţelor cum că sunt liniştite. Din cele­l’alte o­­raşe din provincie ştirile lipsesc plnă acum. Emil. Bruxelles 31 August O întrunire monstră prezidată de marele orator socialist belgian Van­­dervelde a protestat cu energie con­tra condamnarea lui Dreyfus inocent. S-a adoptat o moţiune prin care mi­nistrul actual socialist francez d. Mil­lerand e invitat să salveze onoarea Franţei. Wollmann----­Berlin 31 August Se telegrafiază din Stockholm că presa suedeză plănuieşte o acţiune comună contra Expoziţiei din Paris de la 1900. Memphis Cit priveşte pe primul principe Ca­­ragheorghevici, întemeietorul Serbiei moderne, el îl venerează ca pe o personalitate istorică, şi cu el în­treaga Serbie, dar cu scoborîtorii acestuia nu întreţine nici o legătură. Lupta lui contra regimului actual a fost tot­deauna legală şi i s’a ferit de acte revoluţionare. In ceea ce priveşte hotărîrea comitetului cen­tral radical, de a sfătui poporul ca să refuze, plata impozitelor, el declară că această acuzare nu este adevărată, şi chiar de ar fi adevărată, el consideră aceasta ca o luptă reală contra unui regim politic, şi, în ori­ce caz, nu poate fi luat ca un act de înaltă trădare. Despre atentat însă Zivkovici de­clară că n’avea nici cea mai mică idee şi n’a fost la faţa locului îna­inte de a se comite atentatul, după cum îi se impută. Mothert Viena 31 August Neue Freie Presse publică, în nu­mărul său­ de azi, o revistă asupra procesului de înaltă trădare din Bel­grad. In această revistă marele ziar vienez dă a se înțelege că acuzatul Anglieliei nu s’a sinucis, ci a fost asasinat din ordinul lui Milan. Bran. rniTSă rtp oPAn« LUIIIrt UKL­OC.MHH Belgrad. 31 August Knezevicî, rechiemat, repetă toate depo­­ziţiunile sale făcute înaintea judeefttorului­­instructor în contra lui Erotici*. Tauşano­­viei, Nikolicî, şi Stanojevicî cari spun că e un mincinos. Şedinţa de la 31 August Belgrad, 81 August. Acuzatul Alavantici, impiegat la vamă, a fost ascultat azi, în timpul audienţei. După citirea unei scrisori a lui Karageor­­gevicî către Alavantici exprimînd simţimîn­­tul său de milă pentru suferinţele poporu­lui sîrbesc, Alavantici declară că a fost confidentul lui Angelici. Marcovicî ştia că a declarat că este gata nu numai pentru a scrie broşuri dar chiar pentru a asasina pe ex-regele Milan. Alavantici a văzut la Markovici o bro­şură : „Remenii Serbiei“ şi la Vidakovicî, o broşură intitulată: „Ristici, G­raşanin, Pirotsanac şi regele Milan“. Vidakovicî a primit o scrisoare zicînd că populaţia din Belgrad este gata să facă o revoluţie şi că în curînd va avea loc un e­­veniment important. Alavantici neagă re­laţi­unil­e sale cu Kara­­georgevici. Scrisoarea de care este vorba a fost numai un răspuns la o cerere de bani pentru fondarea unui ziar care ar fi avut de scop, o apropiere a sîrbilor ma­homedani şi a sîrbilor creştini. Alavantici contestă participarea sa la un complot în favoarea lui Karageorgevicî. Se citeşte depoziţiunea lui Sim­movie­ afirmînd existenţa unei ast­fel de conspi­­raţiunî şi participarea ce a luat Alavantici. Centrul complotului în străinătate era București și Paris. * Acuzatul Ljuba Zivkovici, avocat, spune că propunerea lui în comitetul ra­dical a fost, nu de a refuza, dar de a nu se plăti momentan impozitele. Procurorul-general l-a acuzat pe nedrept cum că ar fi luat parte la atentat. Nici odată n’a văzut pe Karageorgevicî, nici n’a freeventat pe aderenţii lui ; îns_ziua aten­tatului era acasa la din ul. Acuzatul exprimă părerea sa de rău a­­supra situaţiei actuale ; datoria sa e de a combate guvernul care nu apără adevăra­tele interese ale ţarei. Mai mulți martori spun că Zivkovici a citit în prăvălia lui Pavlovici o poemă an­­tidinastică. Cei­l­alțî martori declară că Zivkovici a ținut cu ocazia înmormîntărei lui Katiei un discurs cu totul ofensator pentru regii Alexandru și Milan. Zivkovici declară că aceste depozițiun sînt mincinoase. Ag. Mom. o pădure. Bănuiala a căzut aşa­­locuitorului Leopold Buchsnerr şi în rumoare­ publice şi a gravelor bă­ii, acuzatul a fost arestat, interogator, acuzatul si apără a — a­utorul acestui omor. Afirmă că ora trei în ziua ciad s’a făcut omo­­el era în oraş şi că venind acolo n’a intrat în pădure ci a trecut pe lingă ea. La dezbateri asistă doi ziariști fran­cezi, unul reprezintă ziarul Anti Juif, altul din partea ziarului Echo de Paris. Viena, 31 August In procesul pretinsului omor ritual din Kuttenberg interogatorul acuzatu­lui a durat trei ore. Acuzatul neagă că cunoştea victima. In privinţa unor pantaloni găsiţi la el singeraţî, zice că rănindu-se odată s’a şters cu pantalonii. Despre bastonul găsit lingă victimă el zice că bastonul nu-i aparţine lui. Contrar depoziţiei martorilor el neagă că ar fi fost in pădure in ziua crimei. Bran Viena 31 August Preşedintele Reichsrathului invită pe leaderii tutulor partidelor la o consfătuire în scop de a face posi­bile lucrările parlamentare. Bran. Budapesta 31 August Azi s’a deschis aci congresul cri­­minaliştilor de către ministrul de justiţie Pless. Acesta a fost ales pre­şedinte onorific al congresului. Interim Sofia, 1 (13) Septembrie. Un jurnal al consiliului de mi­niştri hotăreşte că alegerile supli­mentare pentru Sobranie se vor face în ziua de 19 Septembrie (1 Octom­brie) 1899. Sunt vacante 39 de locuri şi anu­me 19 prin invalidarea primelor a­­legeri, două prin decese şi 18 prin optări, din cauza alegerilor multiple. In Sofia se vor face alegeri pen­tru două locuri, vacante prin opta­­rea miniştrilor Radostasev şi Tenev pentru mandatele obţinute în alte circumscripţiuni. Curier, Galaţi 31 August Mîine fiind deschiderea noului an judecătoresc, va vorbi procurorul Drăghici, de­oare­ce primul-procuror este în concediu. Subiectul pe care-l va trata d. Drăghici este despre erorile judiciare. Coresp. Brăila 1 Septembrie. Un mare incendiu a izbucnit astă noapte, pe la orele 3, la farmacia Pe­­talis din strada Regală. Incendiul a izbucnit din laboratoriul farmaciei, distrugând tot fundul tava­nului, precum şi acoperişul etagiului al treilea. Propagindu-se apoi mai de­parte, focul a distrus şi proprietăţile de alături ale d-nelor Aurelia loanidi si Eliza Economu. Clădirea in care se afla farmacia Pe­­talis era asigurată la societatea Dacia pentru suma de două sute de mii de lei, iar medicamentele din ea pentru suma de o sută cincî-zeci mii de lei. Pompierii au lucrat cu multă ener­gie, evitind ast­fel o mare catastrofă. S-a intimplat insă şi un accident de persoane in timpul stingerei focului: sergentul major Baboianu şi cu pom­pierul Ion Ungureanu, alunecind, au căzut noaptea jos de pe acoperişul eta­giului al treilea, rănindu-se grav. Amindoi au fost transportaţi imediat la spital. Marin­ Lorenzo-Marquez, 31 August. Vapoarele Greek şi Dundlty Castle au debarcat 547 de p lăzi cu muniţiuni şi cinci cu puşti. Simla, 31 August. Primul transport de ambulanţe de razboi­ va pleca la 16 Septembrie st. n. de la Bombay pentru Africa de sud. Cea mai mare parte din forte se va îmbarca la 25 Sept. st. n, Kiel, 31 August. Pe bordul încrucişătorului Wacht s’a spart un cazan. Patru oameni au fost omor­iţi, alţi patru au fost răniţi. Kopenh­aga, 31 August. După National Tidende, ţarul are de gînd să meargă la Darmstadt la 22 Sept. st. n. pe drum se va opri la Kiel. Kopenh­aga, 31 August. Inaugurarea monumentului ridicat in amintirea războaielor din Schleswig a avut loc azi în prezenţa regelui, a îm­păratului, a împărătesei şi a împărăte­sei mamă din Rusia, a regelui Greciei, a prinţesei de Galles şi a altor membri ai familiei regale. Viena, 31 August. D. Fuchs, preşedintele camerei depu­taţilor, a adresat o invitaţiune reprezen­tanţilor tuturor grupurilor de deputaţi rugâindu-i să se întrunească la 24 Sep­tembrie st. n. spre a putea face posibile lucrările regulate ale parlamentului printr-o soluţie amicală a limbilor. Scrisoarea "spune că adversarii invi­taţi de către preşedinte se pot intilni pe* un teren neutru fără a se compro­mite. Ag. rom. lingă pra­faţa m­el. La fi­el rul Paris 31 August. Unii din membrii cabinetului cer ca ministrul de justiţie d. Monis, să supună din oficiu sentinţa consiliu­lui de rǎzboi a Curţei de casaţie spre a­z anulată pentru abuz de putere ; alţi miniştri însă se declară contra unei interveniri a guvernului spu­­nind că partizanii lui Dreyfus au destule mijloace legale puternice pentru a cere şi obţine ei singuri anularea. Emil­ Paris, 31 August Consiliul de miniştri se întru­neşte azi. Emil Paris, 31 August „La Lanterne“ ziarul d-lui Millerand, Inferite ştiri Bruxelles 31 August Camera va dezbate azi după amiazî legea electorală. W­ollmann, Viena 31 August Din Constantinopole telegrame au­tentice anunţă că guvernul otoman a refuzat să acorde repatriarea ar­menilor. Presa rusă relevă acest refuz şi îl comentează cu un ton violent la adresa Portei. Bran, Viena 31 August LIQUERURI SUPERFINE PRINCIPALE ANISETTE enracao triple see alb, orange sau verde 5. LICEUL CLAS C si REAL R­OMAN vr* D ad ’ Ştirbey-Voda,­­ *- bucureşti — Cursuri ^primare şi liceale complecte secţie reala şi clasică în conformitate cu noua lege; preparaţiuni pentru şcoala militară şi comercială. Institutul şi-a cîştigat cea maî fru­moasă reputaţiune în privinţa educaţiu­­nei şi instrucţiune!. întreţinerea nu iasă nimic de dorit din toate punctele de vedere Resultatul examenului a fost şi anul acesta ca şi anii trecuţi dintre cele mai frumoase. Localul igienic şi încăpător, poziţie sănătoasă în centrul oraşului între gră­dini întinse şi în apropierea liceelor Sf Sava şi Lazăr. Conform, art. 118 din reg, elevii pot prepara 3 clase într-’im sin­gur an. Musicei şi limbelor moderne se dă o deosebită atenţie. Elevii au ajuns în mu­zica instrumentală la o aşa perfecţie în ait au format o orchestră a lor cu care au dat mai multe concerte pentru canti­nele şcolare. Se primesc elevi interni, semi-interni şi externi, înscrierile încep la 10 August. Pro­spectele se trimit gratis la cerere. Di­octor şi proprietarul institutului, Dr. G. COMAN, NOUL INSTITUT de BAETI 104 —■ Calea Plevneî — 104 Directori ■ I. CLINCIU şi G. POPA Profesori la liceul „ Lazăr“ Primeşte elevi interni, semi-in­­terni şi externi, avind cursuri pri­mar-^ şi liceale complecte, in con­formitate cu noua lege. Continuînd a funcţiona cu acelaşi corp didactic — afară de mici modifi­cări făcute în interesul şcoalei—, recrutat din cei mai distinşi profesori, institutul nostru se va sili a-şi păstra reputaţiu­­nea cîştigată şi destul de favorabil a­­preciată de Onor. public şi de autorita­tea şcolară superioară atît ca instrucţie şi educaţie, cît şi în ceea­ ce priveşte higiena localului, care nu lasă nimic de dorit. Certificatele liberate au­ aceaşi valoare ca şi cele ale şcoalelor publice. In anul acesta din 16 elevi de cl. Vil­a 13 s’au­ promovat, răminind numai 3 corigenţi la câte o singură materie. Conform, art. 118 din regulementul în vigoare elevii pot să prepare două clase într'un singur an. Informaticul se trimit la cerere. Institutul de­­­omnişoare B­URORI Strada Traian No. 118 Sub direcţiunea Doamnei Eufrosina P. Z’ngrilara (Dimitriadi) Absolventă a Externatului No. 2 din Bu­cureşti, a şcoalei superioare St. Anna din Nymphenburg şi Munich. Se primesc eleve externe, Semi-interne şi interne. 1. Curs primar şi liceal, după noul pro­gram al Statului. 2. Curs de limbile : franceză, germană, italiană, engleză, greacă modernă, sub con­ducerea celor mai eminente profesoare. 3. Lucru manual de lux, croitorie şi lingerie. 4. Curs de piano şi vioară, după pro­grama Conservatorului. 5. Curs de pictură, canto şi dans. 6. Grădina de copii sub conducerea unei dame diplomate speciale. Localul h­igienic, spaţios şi anume clădit pentru Şcoli, curte grădină-parc, săli speciale de recreaţie şi gimnastică. Apartamente separate pentru­­­-şoarele studente, sală de studii, îngrijire maternă, hrana şi viaţa de familie. Pentru copilele de militari preţuri reduse. Pentru copilele orfane preţurile pe jumătate Tram­way electric 2 minute depărtare. Tram­­­way linia Călăraşi la poarta institutului. 5313 DIRECŢIUNEA INSTITUTULUI 99Familiaofi -îVVISÂS Aduc la cunoştinţa generală ca la Institutul de Domnişoare „FAMILIA“ din Bucureşti, Strada Italiana 5 şi Săgeţii No. 4, înscrierile au în­ceput anul acesta la 1 August, iar cursurile încep la 1 Septembre. Prospecte se trimit la cerere. Directoarea institutului Alexandrina Pappendoff 5651 Institutul de Domnişore D-nel Felicia M. Petrescu din Strada Minerveî No. 16 Face cunoscut onor, părinţi că în scrierile încep a se face de la 16 Au­gust iară cursurile încep la 1 Septem­­brie. Direcţia acestui institut speră că va fi încuraj­ată şi anul acesta de onor. părinţi, de­oare­ce ea nu cruţă nici un sacrificiu de a da o educaţiune modestă şi morală, o instrucţiune solidă şi o în­grijire de mamă. La Grande Encyclopédie Subscrisul representant al Editorilor avragiului „La Grande Encyclopedia * am onoarea a informa pe d-nii subscri’i­­torî din Romînia, că tomul 25 li s’au expediat de Editori din Paris. Basile Niculescu, librar Sui*. Biserica Eueî, 8 _____ 5346 acî de mulţiiMara Aduc sincere mulţumiri Onor. Socie­­tăţei „Universala“ care m’a despăgubit în modul cel mai drept şi în timp foarte scurt de paguba ce am avut prin incen­diul întîmplat la pai­e mele in noaptea de 19/31 August şi cari erau asigurate la sus zisa Societate cu Contractul No. 15.040 pe moşia Statului Verbila cu tru­purile. Nu găsesc destule cuvinte a în­demna pe toţi concetăţenii mei, a-şî a­­sigura avutul lor la această Onor. So­cietate. Hasin v. Porismbarin. Ploeşti, 28/9 August 1899 I -LAÎ31Î CO.ţ.i O Se aduce la cunoştinţa generală că cu începere de la 1 Septembrie 99 st. v. Societatea Creditului funciar Urban din București, reia orele de servietu de la 11 a. m. la 6 p. m. Ex insecţi««ea. A Al'ABUT' ^Expunerea Provinciilor Economiei Politice“ de Vasile I. Radu, Doc­tor în Drept, profesor. Preţul unui volum de 430 pagini lei 3. * 344 BIBLIOGRAFIE In vederea aplicărei noilor programe de licee si gimnasti la clasele I si V liceale. A apărut : Manual de Limba Romină pentru clasa I secundară, de Th. D. Speranţă şi P. Popescu-Doliu Pre­ţul 3 lei. De vînzare la toate librăriile, şi : Manual de Limba Rromînă pentru clasa V secundară, de Th. D. Speranţă şi P. Fuzeseu­- Drlîi: i»t-s-t­il a II I. De vînzare la toate librăriile. 5141 INSTITUTUL DE FETE COENGIOPOL 8 iradia Bireaptă 38 înscrierile au început la 15 August, 5275 liceul m Institut de băeţi. Externat şi Internat , No. 190, Calea Victoriei, Bucureşti — DIRECTOR G. C. DRAGU profesor de filosofie la liceul „Lazăr‘ Cursuri primare, liceale complecte, secţie reală şi clasică, preparaţiuni pen­tru şcoalele speciale. Instalaţiune splendidă, cartier emina­mente higienic, îngrijire părintească, su­praveghere severă, control şi direcţiune sănătoasă, deprindere la muncă şi pur­tare cinstită . În ultimii 4 ani avut numărul cel mai mare de elevi din toate o­oalele particulare din ţară. La examenele de finele de an şcolari acum şi în anii anteriori, delegaţiunile ministeriale, compuse din profesori uni­versitari şi secundari de o severitate , imparţialitate bine cunoscută, au pro­m­ovat un mare număr de elevi, cari pot fi examinaţi de ori­ce juriu cât de sever. Procentul repetenţilor tot­dea­­una robe ca în şcoalele statului. Certificatele de­o­potrivă de vala­bile ca cele ale şcolelor Statului. Examenele de două clase într’un an con­form art. 118 din regal. Cum şi în anul acesta au­ promovat 5 elevi de clasele VI şi VII. Cursul anului şcolar 1899-1900, cu un corp didactic distins şi bine cunoscut, vor începe la 7 Septembrie 1899. Prepa­­raţiunile pentru corigenţi la 15 August, înscrierile încep la 10 August. Prospecte şi lista profesorilor grratis la cerere. ____ 4992 trada Regală »#. 11, fiucm-eşti Vechia Agenţie Universală italiană JAN, HANI! Se dau bani cu împrumut asupra caselor şi moşiilor BJAmî! CLATIN!! Se plasează gratis și bani d-lor particu­lari, pe hipotsei garantate (Str. Regală ti. Telefon No. 159.) 5221 Doctor Rappaport Special numai pentru lioane de copii 8. Str. Pensionatului 8 S’a intors di­n­ străinătate ___________ 5105 PAUL MARCOVICÎ — Intîiul Doctor în Medicină — HE­­AT a KT Estracţiunea nedureroasă a■ dinţi­lor prin anestie generală (ador­mire cu Gaz Hbariant) sau locală Obturaţiunea dinţilor şi punere de din’îar­­tific­aîî după sistemele cele mai moderne Calea Victoriei 42 (Intrarea bul. Acad.) 5289 — BUCUREŞTI — de Sub Direcţiunea FABRICA CHIMICA din MARASESCI CUMPĂRĂ O­ASE în vagoane întregi la ori­ce staţiune a Căilor ferate Romme. Ofertele a se adresa la Admin­istraţiunea fabricei dli mi­re Marăşesci. 5102 Himjadi Jiess Cea maî sigură, cea maî eficace şî cea maî plăcută din APELE PURGATIVE.—REPUTATIUNE UNIVERSALA Aprobată de Academia de medicină din Paris, de către Liebig, Bunsen şi Frenesiua Autorizată de Stat. Unica după aprecierile numeroaselor celebrităţi în medicină din Francia şi străinătate. A se feri de contrafaceri. Rugăm a se cere ca toate etichetele şi dopurile să poarte numele ANDREAS SAXEESÎRIEIS. 5295 MARIE BRIZARD & ROGER Casă fondată în 1755 COGNAC & BORDJEAUX Reprezentant general pentru toată Romînia D. BI. LEONEANU, București 4658 nn»wwwww»wi>wwimm»miwtww>twwww Creme de Cacao Cliouâo CREME de BANANES CU VANILIA CREME DE MOKA CREME DAN ANAS PIpERMINT Creme 5e vanilie ALB SAU VÉKDE J CORDIAL BRIZARD CHERRY BRANDY FunchscuRom-Spgnae BITTER BRIZARD Din isvor autorizat grecesc aflu că legaţiunea greacă din Constan­tinopole a protestat la Poartă con­tra tărăgănirei reînceperea tratative­lor privitoare la convenţia consu­lară. Poarta a promis că va reîncepe tratativele la 15 Septembrie. Bran, Berlin, 31 August. Ţarul Nicolae se va intilni cu împă­ratul Wilhelm la Wiesbaden cu oca­zia vizitei ce o va face marei ducese Alexandra. Memphis, Berlin 31 August Die Post, ziar inspirat de înaltele sfere militare germane, publică un articol senzaţional, în care se spune că în relaţiunile franco-ruse s’a i­­vit o răceală şi că Franţa se ra­liază la Germania în ce priveşte politica orientală. Menţionatul ziar semi-oficios adaugă, că d. Delcassé, ministrul de externe francez, a de­clarat aceasta cu ocazia vizitei sale la Petersburg. D. Constans, ambasadorul fran­cez la Constantinopole, a declarat că el nu va face treburile Rusiei de dragostea fantomei alianței fran­co-ruse. El recomandă ca linia fe­rată Tigru-Eufrat să se constru­iască de o societate fr­anco - ger­mană ^ Memphis, Viena, 31 August­ Din Londra se telegrafiază căEe­­terhazy primind vizita unui repre­­zentant al ziarului New-York­ Herald venit să’l intervieveze, Esterhazy i-a cerut onorat cinci pfunzi sterlingi. Bran. Viena, 31 August D-l Take Ionescu a sosit aci și a descins la hotelul Sacher. Bran Viena, 31 August La Kutenberg lingă Praga azi a înce­put, după cum v’am telegrafîat, proce­sul omorului ritual. Acuzarea arată că fata Anna Kruza a fost găsită moartă POŞTA REDACȚIEI O abonată — Nici­o­dată nu dăm curs denunțărilor anonime. * 19 INSTITUT de DOMNIŞOARE „DESPINA DOAMNA“ 19, Strada Radu-Vodă 19, București Fondat 1886 îşi redeschide cursurile la 9 Septembrie a. c. în­scrierile au început la 20 August, Directoare .* Ana Demetrescu (Bonnis) Paulina Haralambie (Bonnis) 5302 AcTerrus

Next