Adevěrul, februarie 1901 (Anul 14, nr. 4136-4163)

1901-02-01 / nr. 4136

Joi 1 Februarie 19018 Ifi Grîu Martie Secara Martie Bursa Cerealelor Azi Eri New-York, 31 Ianuarie. Grîu dispon. —•— • Anvers 31 Ianuarie Tendinţa: calmă. Amsterdam 31 Ianuarie Secară 128 Chicago, 31 Ianuarie.­­Tendinţa: calmă. Porumb dispon. —• • . Grîu Martie —•— •— Porumb. Martie —•— • . Berlin, 31 Ianuarie. 150V, 150— 143,’A 142. 3­4 Paris, 31 Ianuarie. Griu per. Februarie 19.40 10.35 Făină per. Februarie 25.10 24.80 Ulei per. Februarie 62.75 6125 Budapesta, 31 Ianuarie Grîu per. Aprilie 1901 7.50 7.50 Secară per. „ 7.36 7.36 Ovăz per. a 6.36 6.36 Porumb per. B 5.20 5.20 Colza per. „ 12.50 12.50 Londra 31 Ianuarie niiKB Rusia şi tulburările In Macedonia Constantinopol, 30 Ianuarie.— Cer­curile politice dau o importanţă parti­culară audienţei pe care d. Zinovieff, ambasador al Rusiei, a avut-o ori la Sultan. Se crede că situaţia în Mace­donia şi propaganda activă a comitete­lor au făcut obiectul conversaţiunei. Se asigură că ambasadorul ar­e declarat că Rusia dezaprobă cu desăvîrşire pro­­cedeurile comitetelor. Alegerile peratm No­­branie Sora, 30 Ianuarie. — Rezultatele de­finitive ale alegerilor legislative sunt următoarele: 36 stambulovişti, 11 pe­­trovişti independenţi, 21 stoilovişti, 31 zancovişti, 23 karavelovişti, 5 radosla­­vişti, 3 socialişti, 9 turci, 13 ţărani. Partizanii independenţi ai generalului Petroff (petroviştiî) şi țaranii constituesc grupuri nouî. Sint de­ asemenea 45 ba- Îotagiî. Căsătoria arhiduceluî Austriei Viena, 30 Ianuarie. — Camera depu­taţilor a adoptat o moțiune a d-lui Grosser cu privire la numirea unei co­­misiuni care să examineze declarațiu­nea arhiducelui Francisc Ferdinand privitoare la căsătoria lui cu contesa Chotek. înaintarea generalu­­­lui Dewet Londra, 30 Ianuarie. — Jurnalele ’publică știri din Pretoria, zidind că se svonește că generalul Detwet a trecut la 10 februarie st. n. rîul Oranj, la nord de Norvalspont și înaintează­ spre Philipslawn. Cinci detaşamente engleze îl urmăresc. Tulburările din Spania Madrid, 30 Ianuarie. — Dezordinele continuă la Madrid, la Saragosa, la Bar­celona şi la Valenţa. Un sergent de oraş şi mai mulţi ma­nifestanţi au fost răniţi la Saragosa. fla Capetown l'ifSuafie. —Troi ca- Tu s'au produs în port. Capetownul a fost declarat infectat de ciumă. Guvernu-Camera de­­liber, ministru ’preşedinte, SfSSfarat într’un discurs că guvernul n’are nici un gînd ascuns, ci voeşte numai ca parlamentul să lucreze. „Sîntem toţi oameni de muncă, voim să pregătim calea care duce de la un trecut trist la un mai bun viitor Sperăm că deputaţii ne vor urma“. (Vii aplinse). Ministrul finanţelor a luat apoi cuvîntul şi a arătat că emisiunea proectată­ a unui împrumut amorti­­sabil nu însemnează o înrăutăţire a situaţiunei, ci o schimbare de tip. Bilanţul statului arată, din potrivă, o îmbunătăţire, budgetul este cu de- săvîrşire solid şi real, regularea va­lutei e pe cale bună. Ministrul re­­zumîndu-se încredinţează că situa­­ţiunea budgetară austriacă nu dă pri­lej la nici o temere, dar cere pe de altă parte serioasa îngrijire a par­lamentului. (Vii aplause). Viitoarea şedinţă este hotărită pe mîine. XEimormisBtaresa lu­t Milam Viena, 30 Ianuarie.— După Nene Freie Presse regele Milan ar fi for­mulat acum cît­va timp, în scris, ul­timele sale voinţe. Voeşte să fie în­­mormîntat in vre­ună din mînăstirile sîrbeşti din Ungaria; insistă mult asupra acestei dorinţe. Contele Goluchowici care posedă acel document, a înştiinţat pe ministrul preşedinte ungar Szel pentru ca dîn­­sul să ia măsurile necesare, dînsul a invitat telegrafic pe patriarhul Brancovici să vie la Viena ca să ce­lebreze ceremonia religioasă a înmor­­mîntareî. Jurnalele anunţă că înmormînta­­rea, care se va face cu onoruri re­gale, a fost hotărită definitiv pe Vi­neri după amiazî. După ceremonia religioasă un tren special de Curte va transporta la Krusheval rămăşi­ţele pămînteşti ale regelui Milan cari vor fi însoţite de funcţionari de ai Curţii. Calea ferată Pek­ing­— Pa©«Ting«Fu Pans, 30 Ianuarie.—Generalul Voy­ron telegrafiază că linia ferată de la Peking la Pao-ting-fu a fost inaugul­rată la 10 Februarie st. n. Criza ministeriala în Italia Roma, 30 Ianuarie. — Se con­firmă că negocierile pentru constituirea noului cabinet sunt pe cale bună, cu dd. Za­­nardelli Giolitti şi Prinetti. Voluntarii din colonia Capului Londra, 30 Ianuarie.— Agenţia Reuter primeşte din Queenstown şi­ a­vea că generalul Brabant a povăţuit într’o întrunire publică pe arendaşii din Cap să facă serviciul militar ca voluntar­ pentru apărarea coloniei. Mulţi dintr’înşii s’au înrolat. Aceiaşi agenţie află din Williston că coloana Delisle a sosit din Calvinco. Buri! înaintează spre Vauwykwler. Serviciul particular IAŞI 30 Ianuarie.— Autorităţile urmăresc pe Andrei Popescu, notarul comunei Brădeni, care a dispărut delapidînd su­ma de 360 lei. — Poliţia oraşului Botoşani a cerut siguranţei publice d’aci să urmărească pe nişte ţigani cari au comis un în­drăzneţ furt la magazinul Segal şi Steinberg furt in valoare de 1500 lei. — Gheorghe Cirţan, cunoscutul pa­triot, cioban transilvănean se află in o­­rasul nostru. Cirtan a sosit cu cupeul din Germania?!? — A fost internată la spitalul Sf. Spiridon femeia Clara Niculescu din co­muna Dumbrăveni, care voind să se suie pe o scară in podul caselor, a că­zut făcîndu-şi grave fracturi la coaste și ambele picioare. — Implinindu-se 73 de ani de la în­fiinţarea şcoalei normale, direcţia a or­ganizat o serbare la care au luat parte autorităţile civile şi numeroşi membrii ai corpului didactic. Elevii şcoalei au executat diferite exerciţii cu arma , iar un cor a excelat cu frumoase imnuri naţionale.­­ Azi sfinţii Vasile, Grigore şi Ion, fiind patronul seminarului «Veniamin», s’a oficiat un te-deum la mitropolie. Corul seminarului sub Conducerea d-lui Titus Cernea a cintat in timpul slujbei. In sala de recepţie a seminarului de V. Popescu, profesor a ţinut o frumoasă dizertaţie literară, după care a urmat o matinee muzicală de elevii seminarului. „ Am anunţat la timp demisia d-lui N. Culianu, din preşedinţia Ligei cul­turale, secţia Iaşi. Se ştie că în vara anului trecut mai mulţi membrii ai li­­gei au făcut dizidenţă sub preşidenţia d-lui dr. Possa. Acum, odată cu de­misia d-lui Culianu, grupul dizident se consideră ca desfiinţat şi va reintra în sediul principal al secţiei Iaşi. Demisia d-lui Culianu, reinviă iarăşi, se zice că din cauza unor nemulţumiri, cari vor da loc la... anchete, atit la centrala din Capitală, cit şi aci. Dezbaterile primei şedinţe, ce vor avea loc la universitate, promit deci întrebări şi replici furtu­noase.­­• Parchetul a deschis o anchetă con­tra locuitorului Matei Veleriu, din co­muna Proboteni, care in urma unei certe cu ginerele savi Ilici Vasiie, l-a maltratat grav cu o secară.­­ A produs o adîncă senzaţie în piaţa comercială ştirea despre falimen­tul firmei Fraţii Cristescu, din Plo­eşti. Unul din cei doi fraţi se zice că a fugit in Bulgaria, iar al doilea, Iancu Cristescu, a fost arestat. Pasivul firmei se ridică la 80 000 lei. Fraţii Cristescu au stat în strînsa legături comerciale cu toţi angrosiştii din oraşul nostru. —^AfiâSiiMfcByAiiiy^-telegrafic a­­vîaT^^WlTOrd­iul Stoica Ştefan, comis de Gaman, primarul co­munei Mironeasa, în ziua alegere! de­legaţilor la colegiul al treilea de depu­taţi ce va avea loc la 4 Februarie. Parchetul a încheiat rechizitorul defi­nitiv, şi a înaintat pe primar înaintea tribunalului corecţional. Printre sătenii comunei este o mare fierbere, nefiind mulţumiţi că parchetul n’a închis pre­ventiv pe primarul Guman. O delega­ţie a sătenilor soseşte mîine spre a se plinge d-lui Greceanu, prefect de ju­deţ. Gendarmeria rurală a primit or­din a supraveghia mişcarea sătenilor. — D-l A. C. Cuza, numit profesor de economie politică la universitatea noastră, a depus azi legiuitul jură­­mînt, in faţa d-lui A­ D, Xenopol, rec­torul universităţei.—Riga. GALAŢI 30 ianuarie. — Azi tribunalul a ju­decat în lipsă pe Ion Ungureanu, fost director al Băncei agricole, dispărut la New-York, după ce a delapidat suma de 56.000 de lei, şi l’a condamnat la 40 ani inchisoare şi 4000 lei amendă. — Mai mulţi hoţi s’au introdus la d-na Gherghiseanu, din str. Constan­­dake şi au prădat-o. — Eri Curtea de apel a judecat pro­cesul d-nei Ştefănescu, profesoară din Bucureşti, cu librarul. Segal, pentru con­trafacere de cărţi didactice.—Riga. Succesiunea la tronul englez Londra, 30 Ianuarie.­— In ziua morţei reginei Victoria s'a lipit pe străzile Londrei un protest fără sem­nătură prin care se spunea că la tronul Angliei nu poate urma prin­cipele de Galles, ci ca regină a An­gliei poate fi, considerată numai Maria a patra de Modena. Se bânuește că acest protest a pur­cedat de la liga legitimista jakobină. Englezii contra burilor Londra, 30 Ianuarie.— Englezii prepară patru mișcări ofen­sive contra burilor. Inmormîntarea luî Milan Viena, 30 Ianuarie. — Regele Alexandru voind ca tatăl său­ să fie înmormîntat la Belgrad, a ordonat ambasadorului Ser­biei la Viena a lua toate măsurile necesare. împăratul Frantz losef se opune însă la aceasta, decla­­rînd că Milan şi-ar fi expri­mat dorinţa ca nici mort să nu fie întors în Serbia, ci să fie înmormîntat în una din mînăstirile indicate în­suşi de Milan, printr'o scri­soare ce o scrisese cu puţin înainte de a muri. împăratul Frantz Josef nu va ceda regelui Alexandru, ci va executa ultima voință a defunctului ex-rege, de a fi în­mormîntat la mînăstirea Ha­va­ni­ca sau Krushedol.—Lib. Excese antisemite Viena, 30 Ianuarie. — Știri din Rosnitz arată că în această locali­tate au avut loc excese antisemite.— Lib. un succes al genera­lului Rotita Londra, 30 Ianuarie.—Gene­ralul Botha a bătut brigada engleză de sub comanda lui Smithdorrien, în lupta de la Bothwell. Englezii au avut 29 morţi şi 74 răniţi. Burii au avut 22 morţi şi 50 răniţi. Apoi generalul Botha, de­şi înconjurat de şase coloane de armată aparținînd generalului Kitchener, a izbutit să se res­pingă pînă la Schwaziland.— John. Ernie?© ocupat de englezi Londra, 30 Ianuarie.— Ziarele anunță că englezii au ocupat Er­­mele.— John. (Originalele acestor telegrame se află expuse în Sala noastră de depeși). Ediţia de seară Ultime informaţii şi Azi dimineaţă la orele 10, un con­­silier de miniştri a avut loc la mini­sterul de interne, sub preşidenţia d-lui P. P. Carp. Miniştrii şi-au reluat azi activita­tea obicinuită, la ministerele res­pective. La deschiderea şedinţei de azi a Camerei d. Carp va ceti o declara­­ţiune în numele guvernului. D. G. Panu va lua cuvîntul şi se va declara ostil guvernului. D. Gr. D. Pallade va vorbi din partea liberalilor. E posibil ca să ia cuvîntul şi d. general Manu. Direcţia generală a serviciu­lui sanitar a trimis azi ziare­lor următoarea circulară. S’a dat în unele ziare ştirea că ar fi în Capitală 4 suspectaţi de ciumă. Eroare. Faptul trebue pus sub adevărata formă. Sint aproape 20 zile de cînd stabilindu-se că nu a fost de cit un singur caz în Con­stantinopol şi că trecuse apoape o lună fără ca altul să se mai ivească, s’a suprimat prin consiliul sanitar, carantina, ast-fel precum au fă­cut şi cele­ l’alte state. Călătorii din Constantinopol pot deci merge în ori-ce oraş din Europa, ca şi la noi, fără carantină. Ca mă­sură de precauţiune însă, pentru ţara noastră s’a prescris ca medicii ora­şelor să viziteze pe cei sosiţi pînă la a 10 zi spre liniştirea publicu­lui. Cei 4 sosiţi nu aveau paşapor­­turi în regulă, de aceea au fost duşi la poliţie. Acolo a mers, bine­înţeles, şi medicul să­­ vadă. Ei sunt sănă­toşi. Nu este deci nici urmă de ciumă în Capitală. Ministerul cultelor a înaintat o a­­dresă ministerului de războiu prin care face cunoscut că dorinţa exprimată de acest minister acum cît­va timp e deja realizată, prin înfiinţarea unei şcoale de familie, care prin cultură să dea bune soţii şi bune mame, prin îndeletniciri casnice. Şcoala aceasta se va înfiinţa de la 1 Septembrie viitor, d­incă nu s’a ho­tă­rit unde. Ministerul de domenii a înaintat o adresă tuturor persoanelor cari au pri­mit de la acest minister port-altoiuri, gra­tuit săli cu bani, prin care ii invită să facă cunoscut ministerului rezultatele ce au obţinut cu aceşti port-altoi, mo­dul cum au prins în pămînt, etc. D. Al. Popp, profesor suplinitor de limba română la liceul din Birlad, a fost numit cu titlu provizoriu la ace­eaşi catedră. E inexactă ştiirea dată de un ziar re­lativ la acceptarea condiţiunilor impuse de ministerul de domenii societ­ăţii «The Marchands Investor», pentru incheerea unei convenţiunî a exportului de carne in Anglia. Societatea nu a mai făcut nici un de­mers pe lingă ministerul nostru de do­menii asupra acestei chestiuni,­şi deci cu atit mai puţin poate fi vorba de ac­ceptarea condiţiunilor impuse societăţii GDtr1676» Ministerul domeniilor a eliberat d-lui Paul Vilmosi un permis de a face ex­plorări in localitatea numită Sultan- Bair din jud. Tulcea, pentru căutare de fer şi cupru. Consiliul sanitar superior, s’a întrunit aseară sub preşidenţia d-lui dr. Obreja. Consiliul s’a ocupat cu vizarea de ra­poarte medîco-legale şi alte mici ches­tiuni aflate la ordinea zilei. S’a trimis ministerului de culte o torgă cu nişte monede vechi ungureşti din secolul al XV-a şi al XVI-a, cari au fost găsite în pămînt de d-na Coandă. Ministerul de culte a trimis aceste monede antice Academiei române. D. V. C. Pescaru a fost numit pe ziua de azi comisar comunal pe lingă primăria Capitalei. D. Marin Săvucescu a fost numit tot pe ziua de azi, perceptor comunal pe lingă primăria Capitalei. In învățământul secundar s’a făcut pe ziua de 1 Februarie următoarea miş­care : D. Aguletti, director şi profesor de istorie la liceul din Tirgovişte, a fost permutat la liceul Mihai-Viteazu din Capitală. D. Argintoianu, profesor de istorie la liceul Mihai-Viteazu, a fost permutat la gimnaziul Cantemir. D. C. Negoescu, profesor de istorie la gimnaziul Cantemir, a fost permutat la gimnaziul Șincai. p. Grigorescu, directorul liceului din Caracal, a fost trecut în aceiași ca­litate la liceul din Tirgoviște." D. Popescu-Ciocănel, actual revizor, şcolar al judeţului Teleorman, a fost numit profesor de istorie la liceul din Caracal. Mai mulţi producători de vite,—pro­prietari de moşii,—au hotărît să înfiin­ţeze o societate-sindicat care să aibă menirea de a se ocupa cu creşterea vi­telor pentru consumaţiune. Dintre proprietarii cari au luat această iniţiativă sunt cei mai mulţi proprietari de moşii din Moldova. Vitele,—cari vor fi crescute de socie­tate exclusiv pentru a da carne bună şi higiepică in consumaţie, — se vor vinde societăţei de conserve alimentare de origină animală, care urmează a se înfiinţa la Iaşi in curînd. Ideia aceasta e cit se poate de bine venită. Inventariarea avereî rămasă de­­pe urma defunctului prinţ Grigore Sturdza, nu s’a putut face nici pînă azi, de oare­ce nu s’a pronunţat tribunalul de Ilfov a­­supra instituire! tutelei pentru copila Olga Sturdza,­fără de care nu se poate face inventariul in conformitate cu le­gea. Procesul moştenire! Elena general Carp se va judeca in continuare la sec­ţia II-a a tribunalului de Ilfov, Vineri şi Simbătă. Ministerul de culte a trecut la pen­sie pe ziua de 1 Februarie, pe d­na Eufr. Călinescu directoarea şcoalei de fete din Cimpina, in urma unei cereri primită din partea d-sale, împlinind a­­nii de serviciu ceruţi de lege. Azi a nins in întreaga ţară, afară de districtul Dorohoi şi de Dobrogea, unde nu a nins de loc. Ministerul de domenii a trimis şcoa­­lei normale din Iaşi Vasile Lupu, un mare număr de viţe altoite, şi de să­­m­inţă de diferite categorii de cereale care să fie întrebuinţate la formarea u­­nei pepiniere pe lingă această şcoală. La pepinieră, elevii şcoalei vor face studii împreună cu ţăranii din împre­jurimi şi mai cu seamă cu învăţătorii din judeţ, cari vor trebui să înveţe cum să predea copiilor de ţărani agricul­tura. Azi dimineaţă comisia farmaceutică d® lîngă ministerul de interne s'a întrunit sub preşidenţia d-lui Hinţescu. S'au rezolvit afaceri curente. D. Const. Cojocăreanu a fost numit ajutor de sub-prefect la plasa Vădeni, ju­deţul Brăila. D. P. Pasculescu în aceeaşi calitate, la plasa Balta, din judeţul Brăila. Societatea studenţilor în medicină, fi­nind şedinţa, publică Duminică 4 Febru­arie 1901 ora 2 iuli.p. ro., în localul său din palatul băilor Eforiei, vor fi la ordi­nea zilei comunicărilo­r lor : A. Crăciuneanu, Gh. Severeanu şi C. Demetrian. Comunicări şi votări de membri. D. N. Nicolae a fost numit copist la prefectura de Brăila. Aţi citit „Verzi şi uscate” de Iodoform ? timipă criză* Azi dimineaţă, la orele 10, un consiliu de miniştri s’a ţinut la mi­nisterul de interne sub preşidenţia d-lui Carp. Consiliul a discutat asupra for­mulei sub care va explica la Ca­meră soluţiunea crizei. Interview cu d. Economii Intîmplarea ne pune faţă în faţă cu d-nii Economu şi Cămărăşescu, ambii vice-preşedinţi ai Camerei. Ne folosim de acest prilej, pentru a obţine un interview. Intrebindu-1 asupra soluţiunei cri­zei, d. Economu ne răspunde franc: — Părerea mea este că înfîmpreju­­rările actuale, soluţiunea cea mai demnă pentru partidul conservator, ar fi fost să se retragă şi să cedeze puterea partidului liberal. Mi-e teamă ca partidul conservator să nu pă­ţească ca în 1876 şi să-şî piarză şi ori­ce popularitate prin impunerea de grele impozite. Trebuia lăsat şi partidului liberal sarcina de a con­tribui la soluţiunea grea a crizei fi­nanciare. — Dar veţi vota nouile impozite? — De­şi, prin soluţiunea dată de rege crizei, înseamnă că şi m. s. nu vede altă soluţiune, totuşi nu cred să se găsească deputat sau se­nator, care să se contrazică cu de­­claraţiunile de pînă acuma, şi să consimtă a vota impozite, înainte de a se cerceta budgetul şi a se face într'msul toate reducerile posibile. — Ne autorizaţi a pune aceste declaraţiuni, în ziar? — Da, însemnătatea acestor declaraţiunî ale d-luî Economu, vice-preşedinte al Camerei şi prieten bun al d-lui Take Ionescu, nu poate scăpa ni­mănui a. D. Cămărăşescu a fost mai re­zervat. D-sa crede că soluţiunea dată de rege, şi care înseamnă că a in­dicat proectele d-luî Carp ca solu­ţiune a crizei financiare, va paraliza şi mişcarea de protestare începută de partidul liberal. Pînă la ora 12 nu se ştie ni­mic despre o consfătuire a ma­jorităţilor parlamentare, îna­inte de deschiderea şedinţelor la Cameră şi Senat. Se aşteaptă şedinţa Camerei spre a se lua o deciziune în a­­ceastă privinţă. Ordinea de zi a consiliului comunal Iată chestiunile cari se vor dis­cuta în şedinţa de azi d. a. a con­siliului comunal al Capitalei. Procese, planuri, cedări şi vinzări de terenuri, scutiri şi reduceri de taxe, chestiuni bisericeşti, chestiunea strămu­tării halei de vechituri de la Hereasca la Vitan,proiectul de regulament al brutării­lor proectul de regulament al măcelării­lor, cererea d-luî G. Pherekyide de a în­fiinţa in Capitală un număr de 300— 400 trăsuri de piaţă închise, declararea de utilitate publică a exproprierii pro­prietăţii moştenitorilor Zottescu din str. Scaune, rezultatul tratărilor asupra ex­proprierii imobilului d nei Zoe Dinu­­lescu din str. Teilor 57, exproprierea imo-, bilului d-nei Diamandi din calea Victoriei, întrunirea majoritate! Camerei După cum am anunţat, d. Canta­cuzino a convocat înainte de des­chiderea şedinţei pe deputaţii majo­­rităţeî din Cameră în sala biblio­­tecei, pentru a face o expunere a situaţiei politice. D. Cant­­azino a luat cel dîntîiu cuvîntul şi a arătat in primul loc în ce a constatat dezacordul dintre majoritate şi guvern în ce priveşte impozitele. Şeful conservatorilor a declarat că nu chestiuni personale i-au silit să ceară d-luî Carp să modifice impo­zitele, ci grija de a evita tulburări de natura acelora ce s'au întimplat cînd cu aplicarea legei turceî, D-sa a făcut rezerve asupra mo­dificărilor ce trebuesc introduse la impozite. In privința crizei ministeriale d. Cantacuzino a declarat că a încer­cat să facă un cabinet care să re­prezinte în adevăr fuziunea conser­vatoare, dar n'a reușit, de­oare­ce a intim­pinat piedici. De aceea și-a de­pus mandatul ce-i dăduse regele, sfa­­tuindu'l să respingă demisia d-luî Carp. D. Cantacuzino a terminat cuvîn­­tarea sa, îndemnînd majoritatea ca in interesul partidului conservator să sprijine guvernul Carp. D. Maiorescu luînd cuvîntul a de­clarat că guvernul va căuta să evite ori­ce conflict cu parlamentul și să-și continue opera sa de ameliorare a stărei financiare. D. Take Ionescu arată apoi pe larg ceea ce s’a întîmplat cu impo­zitele în comitetul delegaţilor. Rămîne, termină d-sa, ca in co­mitetul delegaţilor să se stabilească o perfectă înţelegere, din care să nu iasă nici învinşi, nici învingători. Numai ast­fel se va putea stabili acordul comun pe care-l doreşte partidul. Cu învinşi nu se va ajunge la nici un rezultat.* Din nota discursului d-lui Take Ionescu rezultă că acordul nu e Încă stabilit între guvern şi comi­tetul delegaţilor. * Asupra acestei consfătuiri vom re­veni amănunţit în numărul de mîine. De la Wona. La ora 2 şi jum, senatorii adunaţi în grupuri prin culoare discută eve­nimentul la ordinea zilei: respinge­rea demisiunei d-lui P. P. Carp. Foarte mulţi senatori sînt la Ca­meră unde se aşteaptă ca d. G. Panu să atace cu vehemenţă gu­vernul. Printre senatorii liberali domneşte o violentă fierbere. Un domn senator, vechi parlamen­tar, îmi spune : —­ Cazul de față este unic în istoria parlamentarismului român. Re­gele s’a descoperit cu desăvîrșire. Nu mai avem regim parlamentar, ci un regim personal în toată pute­rea cuvîntului. Regele respingînd de­misia d-lui Carp, a declarat oareșî­­cum că accepta impozitele acestuia. Or, noi partidul liberal luptînd con­tra impozitelor, nu-i așa că trebue să luptăm acum contra regelui ? — Da, d-l Take Ionescu a fost rău, păcălit! observă un ziarist. — Ce ne importă aci d-l Take Ionescu, care vorbește în numele cîtor­va persoane, cînd d-l Dimitrie Sturdza, care a vorbit în numele în­tregului partid liberal, n’a fost as­cultat! — Credeţi că se va interpela în Senat ? — Nu ştiu. Şeful nostru a venit, vom vedea ce va face. El decide, căci alt­fel ar trebui să ne răzvrătim contra lui şi atîta ar mai lipsi în a­ceste momente atît de grele pentru ţară. In incintă d. Dim. A. Sturdza se întreţine cu d. P.S. Aurelian lung timp şi este evident că şeful partidului liberal caută să influlenţeze asupra d-lui Aurelian în sensul vederilor sale. Se asociază apoi discuţiei pe rînd d-nui Ant. Carp, Em. Porumbaru­, Caton Lecca, Săveanu şi Sachelarie. Majoritatea"prepară o manifesta­­ţiune d-lui Carp. Pînă la ora 3 şedinţa nu s’a des­chis încă, se crede însă că după deschidere d. Carp va fi întrebat a­­supra situaţiei. guvernul înaintea Parlamentului raportul direct, sanitare privitor la mo­dificarea şi îmbunătăţirea sistemului de curăţire a­ latrinelor (cu butoaie ordi­nare). Concesiunea fabricii de pudrettă. VenveJinetfik8CkiReims BLITE, superioară, sec şi itemi sec.— SSofiaiSSon roage, lină, sec şi pemi sec. Tizană de Sam­pgnie „*peeialea delicioasă, sec şi denii sec La principalii băcan* cofetari, restauratori şi hotelieri din ţară, cel mai­­m t'KAi MWmmmi­m al înalt concesionatei societăţi DJBi CISAI „KL din Moscova De vânzare la torte magasinele de colonia­le din ţară brica de tutunuri din Grodono, al ca­rei debit anual era de două milioane de ruble şi care întrebuinţa 4427 de lucrător, a ars. Copito­eamfele Măsuţe" ncg’fi"Kiwî Cetinge, 34 Ianuarie.—Prinţul Nicolae a telegrafiat regelui Alexandru al Ser­biei pentru a-î exprima condoleanţele sale, toată simpatia şi prietenia lui fră­­­ţească. Răscoala în Spania Madrid, 31 Ianuarie. — Ziarul re­publican „El Pais“ a fost suspendat. Aniversarea republicei a fost săr­bătorită cu banchete la Saragosa, la Pampeluna, la Cadix, la Valencia şi în alte oraşe. In timpul tulburărilor care au a­­vut loc la Saragosa, ieri, un om a fost ucis şi altul rănit. Toate cafenelele au fost închise, vre­o trei­zeci de arestări au fost fă­cute. Prefectul a interzis ori întruni­rea republicană, care fusese anunţată. Autorităţile iau precauţiuni îndoite. Serviciul particular Furacrabiile lu­ Milan Viena, 31 Ianuarie.—Regele Alexan­dru a renunțat la ideia ca corpul lui M11-n să fie transportat in Serbia.­Răscoala din Spania Paris, 31 Ianuarie.—Se crede că astd-xî se va proclama în Spa­nia starea de asediu. Cabinetul va demisiona. Serbările ce se dau cu oca­zia căsătoriei princese. Astu­­riilor vor înceta, legaţilor şi guvern, m. s. a respins demisia guvernului d-lui Carp. Guvernul şi-a re­tras atunci demisia. In spe­­ranţă că guvernul va găsi în majoritatea Camerei concur­sul ce trebue să-l aibă în ase­menea împrejurări, îşi va continua opera sa de reforme (Aplauze). D. Pallade are cuvîntul. §Ei­ ATIlL Şedinţa de la 31 Ianuarie 1901 •­ Pînă la ora 3.45 şedinţa Senatului nu s’a deschis. Act de mulţumire Sofia mea Sophie Rabinovici fiind a­­tinsă în cursul luneî Decembrie la Iaşi, de o formă gravă de febră typhoidă, complicată de o hemoragie intestinală, a fost salvată graţie muncei neobosite şi silinţei extraordinare a iscusitului şi dis­tinsului medic d-na D­r. N. Pollinger, căruia mă simt dator a-i aduce pe cale de publicitate mulţumirele mele, păstrîn­­du-i în acelaşi timp o recunoştinţă e­­ternă. Jean Rabinovici, Vaccini si Mmm ) s© practică de singurul specialist PI EURESOLOMON Şoseaua Kiseleff Eliberează buletine pentru şcoli Chemafi acasă prin telefon sail prin poştă J Direcfia Inst. Vaccinat al Statului 25 Tragen anual Economie uşoara disigura, ■ cela mai mari şanse de câştiguri şi consemnaţ­uni de ca­­pitaluri, cu dobinul oferă H£e reacţiii zia­rului Mercurul Amssa-«»-V'tsg.ar, Iiudapest, Andrassystrasse No. 83 f­ondat în 1952 prin Asociaţiune de Efecte (leşuri de Stat, Grupă, asociaţiune twp. 125 consumi «­in cela mai preferate efecte şi lo­­suri de stat şi anume : Losuri originale ale creditului funciar ru­ral aust. 3%, losuri hypotecare ungare 3°/d­ Bilete de prima ale lozurilor hypotacara ungare 4°/0, renta statului 4°/0, fără con­tri­­buţiun­i, losuri originare „Jo-Sziv“ „Gutes Herz“, „Crucea Roşie Italiana“ şi multe altele. Această grupă este combinată numai pen­tru 50 membrii. Plata lunară 1­. 3 sau lei 6.30. Durata plăţilor 36 luni. Fie­care mem­bru primeşte o parta egală din efectele de valoare sus menţionate, ast­fel în compara­­ţiune cu alte loterii, cotisaţiunile se restitue sau prin efecte sau în numerarul. Ciştigurile pr­incipale 15 milioane „ secHintare B« „ După achitarea de 2 cotisaţiuni lunar» fie­care membru primeşte un livret de efec­te, conţinînd numerile şi seriile efectelor sus m­eţionate şi participă îndată la toata trasterile. Un membru poate semna şi mai multe părţi. Cîştig­urile principale te anunţă tele­­grafice şi se achită îndată. SE CAUTA AGENŢI Ultimele telegrame Epidemii în Africa sudică Lourence-Marques, 31 Ianuarie.— A­­genţia Reuter. Frigurile au izbucnit cu o violenţă extra­ordinară, multe ca­zurî mortale s’au produs printre englezi­­ şi printre bunii refugiaţi aici. Ciocniri în Africa su­­dică Londra, 31 Ianuarie. — Lordul Kit­chener telegrafiază din Pretoria că generalul French a luat un convoi bur de 50 de trăsuri şi a făcut 45 de prizonier­i. Se constată prezenţa a numeroşi buri pe dealurile de la nord de Nor­valspont. Agenţia Reuter află din Masern că englezii au ocupat Ficksburg fără a intimpina împotrivire. Wepener pă­răsit de englezi a fost ocupat de buri. Fabrică arsă St.­Petersburg, 34 Ianuarie. — Fa- dictatura militară în Bulg­aria Sofia, 31 Ianuarie.— Telegraf, zia­rul ministrului de războiu general Paprikoff, comentînd rezultatul ale­gerilor, cere proclamarea dictaturei militare, ca fiind singura soluţie pen­tru a restabili ordinea în Bulgaria. Capitularea lui Botha.—De­­­wittt năvălind în Cap­land Londra, 31 Ianuarie.— Ziarele de aci anunță că trupele engleze încon­joară de aproape pe generalul bur Botha a căruia capitulare este imi­nentă. Dewet a trecut din nou Orange­­river năvălind în Colonia Capului. IAȘI 31 Ianuarie..— O telegramă din Bră­ila a cerut parchetului urmărirea unor hoţi necunoscuţi cari au prădat pe d-na Eugenia Darie, din acel oraş. Printre valorile furate este şi suma de 200 lei.­­ O circulară generală anunţă au­torităţilor noastre că in apropiere de comuna Văcăreni s’a găsit cadavrul u­­nui om oribil mutilat. S’a deschis o anchetă. — Acum 25 de ani o domnișoară dintr’o familie de burghezi evrei, să­racă, a aruncat în leagănul turnant al institutului «Grigorian» d’aci, o fetiță de 2 săptăm­ini — fructul unui amor nenorocit cu’n tinăr telegrafist, român. Măritată pe urmă, soţul sus numitei mame denaturate murind acum ciţi­va ani, a lăsat femeei sale o avere de 45.000 Iei. Aducindu-şi aminte de co­pilul părăsit şi vrînd să-i afle soarta, d-na a cercetat la institut şi a aflat că pruncul lepădat a fost adoptat de­ un ţăran din comuna Barleştî. In adevăr, mama îşi găsi aci copilul — o femee in etate de 25 ani, cu numele Catrina, măritată de vre-o patru ani cu un flacon din sat. Se zice că doamna va aduce perechea ţărănească în oraş şi va adopta pe ginerele săfl. __ D-na Sura Edelstein, din Birlad, cumpărind mai multe lucruri în maga­zinul «La Primăvara» d’aci, a pierdut o bancnotă de 4­400 lei. — Pe sind femeia Eva Weissman, se scălda la baia populară, făcu un pas greşit şi anunecind i-a plesnit o vină a piciorului drept. D. dr. Mendel a dat primul ajutor. — Se svoneşte că an funcţionar ad­ministrativ B., a delapidat o însemnată sumă de bani, trecind in registre o sumă fictivă. Se fac mari inzistente ca afa­cerea să nu fie dată in vileag, de­oare­ce funcţionarul abuziv voeşte să inaporze banii delapidaţi. — F­orea Marin, certîndu-se cu Mi­­hai Bacalu, ambii vinzătorî de fructe, cel d’intiift a iovit cu cobiliţa pe Mi­­hai, făcindu-i o gravă leziune la cap și turtindu-i nasul.—Riga. Corpurile legiuitoare C­AMERA Şedinţa de la 31 Ianuarie 1901 Şedinţa se deschide la orele 2.30. Prezidează d. Economu. Pe banc­? ministerială d-nii Maiorescu, Olănescu, Arion, Filipescu, Grădisteanu, Lahovary. Se fac formalităţile obicinuite. O comunicare D. vice-preşed­inte.—Vă rog, dom­nilor deputaţi din majoritate, să bine­voiţi a trece în bibliotecă, unde d. preşedinte vă va face o comunicare. Deputaţii majoritatea părăsesc in­cinta. Şedinţa se redeschide sub preşedinţia d-lui Cantacuzino. Declaraţia Guvernuluî D. Carp dă citire următoarei decla­raţii : In urma declaraţiei pe care a făcut-o d. Cantacuzino, şe­ful partidului conservator, re­gelui cum că este posibilă o înţelegere între comitetul de- Adevirul 8384 D-rul DUMA de la Facultatea din Paris fost medic secundar la Eforie CONSUitTATIlVNI Dimineața Seara 8—10 6—7 BOALE GENITO-URINARE „ DE FEMEI „ HIRURGICALE - 11, Strada Domniței. 11­­8438 PMIELE BIC­ (lipsa salițeiul) Clorotice (palide), 5 feStite si cele fără poftă de minc­ire, după ’ ce au sfirşit seria preparatelor zise reconstitu­­ante, să încerce. HEMOFERUL C­ ITEANU şi pot fî siguri că vor regreta că nu aU întrebuinţat acest preparat de la Citjmî localul. Itemoferul a fost premiat la Ex­­posiţia din Paris 1900, De vînzare la farmacii şi drogherii Unde nu se găsește să sa adreseze far­maciei Al*. MPEA9HJ It.-MAttA'H’. * 8440 OCTORULROSEN Tratează maladiile interne, de copii și genito-urinare — Consultațiuni de la 2—4 p. m.__ str. Corbului, 23 colț cu (str. Olteni) ------------- . —— - — ~ V4iivui/ HCumpăr Cu­jir!! Ori ce fel de­ obiecte Masate, de aur Ori­ce fel de obiecte Maate, de aur argint şi pietre flise, plătesc preţuri mai bune de­cât ori unde Mi­re deposit de bijouterie, ceasomî­nărie şi argintăria cu preţurile cele ma­­convenabile. Leon IfgissMi­fa Bijutier & Horloger 40,—Calea Victoriei,—40 Vis-â-v's de Hotel Bulevard NR. La cerere mă prezint şi la «Conab­ilin Atelier special pentru or-co comande Schimb şi cumpăr Doctor in Medicina — AT. ROSENSTJEIN — Chirurg DENTIST din Paris Vindec? boalele de gură, dinţi şi gri Extracţiunea şi obturaţiunea nedureroasă dinţilor prin Anestasie. Redresarea şi pune­rea de dinţi artificiali artistici. PLOMBE IN EMAIL (smalţ) — Calea Victoriei, No. 60 — (Via-a-vis de Teatrul Naţional) . ■

Next