Adevěrul, iunie 1901 (Anul 14, nr. 4252-4281)

1901-06-11 / nr. 4262

Luni 11 Iunie 1901 ECOSOJUCE împrumutat rusesc Guvernul rusesc tratează&iarăşî cu cel francez un împrumut de 125 mi­lioane de ruble. Tratativele urmează şi acum direct de la guvern la guvern si din intermediul­ vre­unui funcţiomm Tr'âTativele urmează in cel mai mare secret. Noul împrumut se va supune spre semnare abia peste şease luni, cînd se sperii că, împrumutul făcut acum de curind va fi complectamente plasat. Rapiţa în India Raportul guvernului indian asupra stărei recoltei rapiţei spune: Starea re­coltei este, excepţind provinciile Pen­­dzab şi Sind, bună. Preţurile rapiţei sint cît­va in scădere" Industria ungurească Următoarele cite­va cifre arată cit de dezvoltată este industria ungara. In luna Mai a jos notatele fabrici un­gara de locomotive şi vagoane au fur­nizat următoarele căilor ferate: fabrica de maşini a statului şease locomotive. Fabrică Ganz & Co. cinci vagoane de bagaj și călători. Fabrica Schlick un vagon de marfă. Fabrica W­itzer din Arad 75 vagoane de marfă. IMPRESIUNI şi PALAVRE Liga Etinoiunilor Către Horea De cînd stau şi mă gîndesc, mă res­­gîndesc, doar mî-o veni şi mie in min­te să­ spun vre-o minciună, că tare mi e drag să citesc minciunile suratei Ca­­trine şi ale lui bădiţă Florea, dar degea­ba, minciunile fug de mine ca dracul de tămie. Şi, fiind citesc pe bădiţă Florea, par’că mă văd şi pe mine jucînd hora, prinsă bine de mijloc de un Lă­­căiaş voinic şi bătind virtos cu piciorul de pămînt şi’ învîrtindu-ne veseli de ui­tam de ceî-I’alţî şi ne credeam pe cea lume. Dar de geaba aştept eu pe cel voinic flăcăiaş, că tot singură rămin. Fai aproape ’s de unit Ca piciorul de pămînt Şi-s aproape de necaz Ca năframa de obraz Şi de la un timp m’am lăsat pe tîn­­j­ala, că tare e unit omului cînd e sin­gur şi nici că-i şade bine. Şi să nu ţi fie cu supărare bădiţă Florea, dar tare aşi dori să te cunosc, că de, suntem numiţi cu toţii de bunul nostru Chiţi­buş, în liga minciunilor şi se cuvine să ne cunoaştem şi să ne dăm mina fră­ţeşte cu tot norodul, cum zicea surata Catrina. Şi tare ’mi-e drag să te ascult. Că mult grăesci frumos şi vorba-ţi mer­ge dulce la inimă, ca razele soarelui cînd cad asupra unui bolnav şi sînt singură cuc şi n’am cu cine mai vorbi de-ale mele, ‘c’am fost blestemată de spotoc — fuge de mine ca ginerele de soacră şi apoi, vorba cîntecului: Dă Doamne pe cimp bujor Şi ’n toată casa fecior Dă Doamne pe cîmp bucate Şi-o fată la şapte sate Şi-aceea încă să moară Cînd o fi, Doamne, fecioară. Şi acum, cu noroc şi sănătate bădiţă Florea, s’auzim de bine. 7 Iunie 1901, Bucurescu, Lăcrămioara. catedra profesorului, îi întinse miţa , iar profesorul, roşu de emoţia fie, se sculă, îi oferi loc şi hanotisat par’ca, de sabia d-sare, pofti pwK, fiul dlu­­ că­pitan, la tablă. După mai multe ches­tiuni, la care­­ nu răspunde, i se pune una după placul d-lui capit­anByX răs­punde, e trecut la loc şi nota 1\8» de sigur. Uşa se deschide din nou­, şi un^romîn mărunţel, gros la faţă, cu mîinile cră­pate de muncă, intră sfios rănjănînd lingă uşă. «Şezi kitr’o bancă!» — îi spune profesorul. «Băeţi, făceţi-i loc. După multă aşteptare, a­ scos şi Y,^ fiul acestuia. Răspunde Ia cite­ va dies-’’­ tirtni. Nu e trecut la loc. I se pune o chestiune grea, pe care domnul profe­sor, se vede treaba a uitat să o pue fiului căpitanului. Y nu răspunde. E trecut la loc. ■—. De ce nu-ți faci băiatul potcovar ? că doar de asta-i bun ! Apoi indignat și enervat cheamă pe altul. In timpul acesta, uşa se deschide din nou. O doamnă cochetă, îmbrăcată în mătase, intră, deschizînd larg uşa şi după un «bonjour monsieur» se aşează pe un scaun. — Pe cine aveţi d-voastra ? — Pe Z. —Domnul Z să poftească. Acelaş caz ca şi cu fiul d-lui căpitan. Z nu ştie, e trecut la loc; şi nota ? De sigur 6—7. Indignat peste măsură de ceea ce vă­zui, eşiî. In curte doui băeţi discutam Se vedea pe faţă că nu cam erau dis­puşi. N'au reuşit. Unul din ei, nebă­­gindu-mă de seamă, spune amicului său : — Mă Mişule, de nu te-ai cruci tu cînd ai să vezi pe cine aduc eu mîine la şcoală, să nu te uiţi la mine. Şi trec mă, ca pe apă. — Zeii mă? !... Da pe cine aduci ?. — Vin să-ţî spun. Nu şti­i ce i-o fi spus la ureche, dar de sigur că o fi aducind pe domnul prefect, pe domnul primar, pe un domn căpitan, etc. Şi vă asigur că are să treacă. Cum să nu te îngrozeşti cînd vezi că se petrec asemenea fapte ? Un spectator. CÂRTI şi REVISTE Ba revue socialiste.— Sommaire de la Livraison du 15 Jnin 1901 (no. 198). Conference de Jean Jaurés sur „Travail“ d’Étnile Zola, Joan Jaurés. Le Congres da Lyon, Gustave Rouanet. L’Oeuvre sociale de l’Art moderne, Camillo Mau­­clair. Los Theories de Marx sur la rente fonciére, Ch. Cornélissen. L’esprifc de pe­tita viile, Georges Paiante. Mouvement Social, Adrien Veber. Revue des 1 ivres, Gustave Rouanet.—J. G. Prod’homme. Notice bibiiographique. Favoritismul la examene E revoltător cum­pină şi in şcoală sunt «caste» sociale. Fiul tîmplarului, chiar de a şti, e tratat cu dispreţ, ele­vul pentru care însă intervine un «e­­polet», o doamnă în dantelă şi mătasă, sau vr’un puternic al zilei, numai de cit e promovat. Aceasta, vor fi observat-o şi alţii, dar şi-au spus : „Unde merge mia, meargă şi suta“ adică, nu este aceasta singura nedreptate ce se face în România. Trea­că şi asta. Veţi vedea pe un X, fiul căpitanului cutare. Cind e obosit de joacă şi de trîn­­dăvie, vine şi la şcoală, dar e sigur de reuşită. Iar bietul Y, fiu de petrar, cu toată ştiinţa ce şi-ar fi rezumat-o în cre­­er, e tot-d’a­una nesigur ştiind bine că piatra pe care o bate tatăl seu nu va putea căpăta lustru in ochii d-lor profesori. Eram într’o clasă a unuia din liceele Capitalei. De­odată, uşa se deschide cu zgomot şi apăru un căpitan înalt, res­pectabil. Cu pași siguri se îndreptă spre MEMENTO Grădina Mitică Georgescu.— In fie-care seară trupa de operete Bobescu. Grădina JEdison.—In fie­care seară reprezentaţiile trupei germane de comedii şi operete. Varietăţi. Terasa Frascati.—Concerte serale. Grădina Triumf.— Orchestra Ru­binstein. Grădina Oppler. — Orchestra mi­litară. Bufetul de la Șosea. — Muzica mi­litară. Hugo de la Şosea.—Orhestră. deranjament al tunului, poate avea cele mai grele cofisecinţe : ti ac­ă-'^ a ful se în­fundă în noroi sau caii se arată prăpă­diţi, apoi nu mai e un singur tun scos dla uz, ci o baterii întreagă. Şi^cu cit esta mai distrugător efectul unui tun, cu atit mai mare va fi tendinţa adversa­rului de a-1 scoate din acţiune. Ori­cum personalul de serviciu e as­tăzi protejat prin plăci de oţel, cînd ba­teria e în formaţiune de luptă. In marş însă, ofiţerii, subofiţerii şi caii sînt in continuă primejdie de„a fi loviţi de pro­­iectilele inimice. Pe de altă parte noul tun e deim efect distrugătorii dacă o armă­­e atît de perfectă nu e fdoare natu­ral de a’ exploata pe cit posibil această perfecţiune şi de a înarma cît posibil mai multe trupe ca această armă? Nu s’a făcut tot aşa la introducerea pustei cu repetiţie? O par­te din generali este deci de pă­rere ca numărul tunurilor cu cari e în­armat un corp de armată să fie redus, pe cînd altă parte pledează pentru men­ţinerea actualului număr. De mărirea nu­mărului nu poate fi vorba, căci tunul «75» consumă enorm de multă muni­­ţiune. Fie­cărui tun ar trebui să i se dea trei pînă la patru care cu proviziunî pentru a-l servi conform cu capacitatea de serviciu. E vorba deci de a se şti: să se menţină sau să se micşoreze efec­tivul actual al tunurilor ? Nu numai din punctul de vedere organizatoriu, ci şi tehnic, trebue cugetat dacă e locul aci de a se face economii. Trebue să se u­­zeze de faptul că un tun nou echivalea­ză cu trei sau patru tunuri vechi, pen­tru a nu avansa în baterii, adică pentru a expune focului inimic numai o parte din materialul de tunuri ce ar fi dispo­nibil? sau să se ducă în foc imediat tot materialul disponibil, pentru ca la prima ciocnire să se reducă la tăcere tunurile inimice ? Asupra acestor puncte se discută mult in cercurile competente franceze. In cu­­rînd se va lua hotărîrea oficială și cu interes se așteaptă să se audă părerea comitetului tehnic de artilerie și aceea a ministru ui de război. — Fr. M. (Primim cu plăcere spre publicare de la d-nii ofiţeri ştiri privitoare la această rubrică, de asemenea şi informaţiuni asupra evenimentelor din garnizoane , marşuri, inspecţi­­uni, conferinţe etc. SUMARUL 2 Model Ilustrate­r Cronica Modei. @ Gravuri: Dessus de piano, pălă­rii şi toalete de vară, rochii pentru copii, matineuri, toalete cochete pentru fete tinere, convorbire, a­­frosims, poezii, nuvele, sfaturi prac­tice, ce trebue să ştie o ferme, etc. Supliment gratuit­­.Veston pentru un adetaș. Militare noul tun francez „75“.— Noul tun francez cu tragere repede „75“ a­ primit botezul de foc. Din ordinul generalului Bailland secţia locotenentului Maian­drin a tras pentru prima oară cu noul tun a­­supra unei alte ţinte de­cît a unei prin­­sori de ghiulele, şi încercarea a reuşit pe deplin. Din nefericire însă această încer­care n'a adus lumină în chestiunea mo­dului cum să se aplice noul tun, chesti­une care după cum se ştie e controver­sată. Aci nu se pot fixa r­egalele de luptă ca la o luptă cu spada sau pumnalul. Reglementul şi prescripţiile tactice pentru artileria cu tunuri cu tragere repede vor putea fi stabilite definitiv abia după ce va fi fost pusă la încercare într’o luptă cu o artilerie inamică, înarmată de ase­menea cu tunuri cu tragere repede. Și tocmai pentru această eventualitate trebue să fii înarmat. Trebue să te întrebi mereu ce atitudine vei avea în faţa unui inamic, înarmat cu o armă cel puţin e­­gală cu a ta. Nu e greu să fii superior în faţa unui inamic rău înarmat. Trebue să presupui în tot cazul că vei avea de a face cu un inamic care va fi prevăzut cu cele mai perfecte­ aparate. Valoarea noului tun este de­o­camdată necunoscută. Două păreri domnesc în astă privinţă, cam­ amîndouă sunt repre­zentate în cercurile cele mai înalte ale ministerului de războiu. Ministrul de rǎzboiu Andre este per­sonal un adept al ideei ca să se facă cît mai multe din nouile tunuri, pe cînd alţi demnitari militari declară că dacă un tun cu tragere repede face cît două, trei sau patru tunuri sistem vechi, trebue să se reducă numărul tunurilor la jumătate, o treime sau o pătrime. La aceasta se poa­te obiecta că nu ajunge ca să se aibe în vedere numai efectul noului tun. E drept că în acelaş spaţiu de timp un tun cu tragere repede acopere cu o ploaie de ghiulele atît de mare cît ar face o bate­rie întreagă de tunuri vechi. Dar tre­­buie să se aibe în vedere că cel mai mic 99 Joî 14 Iunie âDEY£BlJL66 va începe publicarea romanului Ucig’îiş şi Martir O crimă comisă în cele mai miste­rioase împrejurări. Ancheta procuro­rului arată ca vinovată o femeie de­­ rară frumuseţe. Toate indiciile ple­dează contra acesteia. Numai unul stă la îndoială şi ezită să aleagă între Sidig’aş şi Martir începe o luptă înverşunată pentru găsirea adevăratului vinovat şi con­statarea inocenţei celei acuzate, luptă ale căreia peripeţii din ce în ce mai emoţionante şi mai senzaţionale, face ca romanul Ucig­aş şi Martir sa fie unul dintre cele mai senzaţio­nale din cîte s'au tradus vre-o dată în romînește. Despre aceasta cititorii se vor con­vinge după citirea primelor capitole. căpitan, care n­­e încredinţează /pre­vin­, care zrece acţiuni ale societăţeî, vînzln-­ du-le şi restituind căpitanului numai v doarea a cinci acţiuni. Tribunalul in urma unei strălucite apărări făcută de d-nii avocaţi Cernea şi Chiriac l’a condamnat numai la un­ an închisoare şi 1760 lei despăgubiri civile. de la Juraţi Curtea cu juri a judecat era un pro­ces criminal foarte interesant. Un anume Ghiţă Nicolae, avind a lua un francs de la Ghiţă Petre Duman, se ia la ceartă cu Duman în circiumă, şi cearta dege­­nerind un bătae. Nicolae, după ce sunt despărţiţi de publicul din circiumă, ia un cuţit de pe masă şi răneşte mortal pe Duman. Pentru acest omor, care a avut ca motiv un franc, Nicolae a fost adus înaintea juraţilor şi a fost condamnat an­ la un an închisoare de către Curtea cu juraţi. Jurist. CURII Şl TRIBUNALE Escrocheriile comptabiluluî coope­rativei «B­ercur» Secţia I a tribunalului de Ilfov a ju­decat erî procesul corecţional, al lui C. Frătinescu, fost comptabil al cooperati­vei «Mercur». Acesta în timpul cît a funcţionat a ştiut să-şi ciştige încrederea direcţiei ca în urmă s’o exploateze in folosul său personal, comiţind o serie de excrocherii şi de falsurî. Ca să dăm o idee de gradul de cul­pabilitate al inculpatului, să enumărăm cite­va capete de acuzare: 1) însărcinat fiind de casă a expedia suma de 713 lei unei case din Magenţa, îşi însuşeşte suma şi adresează o scrisoare minci­noasă in numele cooperativei prin care cere casei creditoare să mai aştepte puţin suma ce i se cuvine şi pe care el şi-o însuşise ; 2) un oare­care Mocanu din Braşov avind a lua de la coopera­tivă suma de 564 lei 35 bani, direcţia îl însărcinează cu expediarea acestor bani. Frătinescu insă sustrage 264 lei 35 bani şi trimite lui Mocanu numai 300, adăogînd un post-scriptun mincinos in josul scrisoare f iscălită de direcţie ; 3) îşi însuşeşte suma de 330 lei încasată la 30 Septembrie trecut in numele coo­perativei de la vama Filaret; 4) înca­sează de la banca de Scont, un compt curent, în numele societăței «Mercur» 1500 lei falsificind iscăliturile d-lor Dranga, directorul cooperativei și a d-lui Mihăilescu ; 5) excrochează pe un domn FELURIMI DE Ia contela Tolstoi.—Acum cite va zile contele Tolstoi a părăsit Moscova şi s*a mutat la Zassnoja Toljana. Ţă­ranii satului, caii mulţumită şcoaleî fondate şi conduse pină mai anul tre­cut de însuşi Tolstoi, ştiu mai toţi a scrie şi citi, au voit să prepare o ovaţiune bâtrînuluî poet, pentru ca să-şi exprime ast­fel protestul lor contra excomunicărei contelui, dar au fost împiedecaţi de auto­rităţi în realizarea planurilor lor. Starea sănătăţeî lui Tolstoi s’a îmbunătăţit in ultimul timp foarte mult, aşa că poate să se dedea cea mai mare parte din zi lucrărilor sale literare. Sfîrşirea dramei «Cadavrul» Tolstoi a aminat-o pentru un termen nehotărit; in schimb lucrează cu sirguinţă la nuvela Popa Sergie care va apar­e într’o revistă din New- York. Tolstoi a primit in ultimul timp la Zassnaja Poljana vizita multor frun­taşi ruşi cari veniseră să-i exprime sim­patiile lor. Cunoscutul partizan al lui Tolstoi, principele Chilkow, care a fon­dat in guvernia Charkow cite­va co­lonii de tolstoianî, vroeşte să fondeze acum în Caucaz alte asemenea colonii, in Rusia insă lumea se îndoeşte mult de faptul dacă principele Chilkow va primi permisiunea necesară. Ciţi­va mi­­tropoliţî au protestat deja energic con­tra activităţei lui Chilkow. Provocatorul scarlatinei descoperit Reputaţia revistă medicală engleză The Saruit din Londra anunţă că doc­­torul Blass din Chicago a găsit la bol­na­vii de scarlatină la germene, care se află in singe ca şi in expectoraţiuni de faringelul şi in cojile piele. E un di­plococ adică o formă de bacterii ce se compune din două sfere auirnate una de alta. Vaccinările făcute cu el asu­pra animalelor s’au dovedit a fi provo­catoare de boală. Şoarecii au murit după două­spre­zece ore. Porcii s’au sfirşit cu simptomele scarlatinei. O stabilire absolut sigură pe calea experienţelor cu animale este cu neputinţă, fiind­că scarlatina nu bintue la animale. Re­marcabil este faptul că germenele bă­nuit creşte repede in lapte şi anume fără ca laptele să sufere vre-o alterare. Faptul acesta e important pentru că­­ mai înainte epidemiile de scarlatină au fost puse in legătură cu compoziţia laptelui, numai nu se ştia cum să se explice aceasta în mod plauzibil. Doi cercetători germani, anume Baginsky şi Sommerfeld, au descris acum de curind un germene pe care l-au putut găsi la toate boalele de scarlatină şi care pro­babil este identic cu descoperirea rela­tată de doctorul Blass. Totuşi s’a des­chis prin aceasta perspectiva că de a­­cum­ înainte se va combate primejdia scarlatinei dintr’un nou și eficace punct de vedere. că fiile Focşanî-Nămoloasa -Galaţi şi va asista şi la exerciţiile pantofitaţilor noştri. T,' ------r Locotenentul A. Napoleon, din arar.a geniului, a fost şters din controelele ar­matei după a sa cerere pentru cas de boală, acordîndu-i-se dreptul la pensie pentru anii de serviciu. Administratorul M1, II Iliescu a fost,a­­semenea Șters din controalele pentru infirmități incurabile. armată. Vizita mareşalului de Beck — telegr. part. — Viena, 9 iunie.—Toată presa de aci se ocupă de vizita făcută de şeful statului-major general austro - ungar, mareşalul de Beck, regelui Carol la Sinaia. Cu această ocazie presa laudă inteligenţa şi pacinica politică externă a României. «Neue Breie Presse“ ©cBipîaîdliiose de vizita spune csi înţelegerea dintre Austro-Ungaria si ftoanîa aia, a ajuns atit de departe în cat înetaeierea iiaaea ali­anţe militare între am­bele State n’a mai de­venit de cît o chestiune de scurt timp. * Viena, 9 Iunie.—Neue Ireie Presse vorbind de toastul regelui Carol cu ocazia prînzului oferit în onoarea feldmareşalului baronul de Beck, zice că acest toast, extrem de căl­duros, care era adresat omului şi mi­siunei sate precum şi statului pe ca­­re-l represinta, nu era un h­rabagiu de cuviinţă de Curte, ci de convin­gere şi de cordialitate. Ziarul relevează tactul feldmareşa­­lului de Beck care, în respunsul sau, a evitat să se ocupe de chestiunile politice, şi s’a mărginit să amintea­scă meritele regelui Carol ca orga­nizator şi cap al armatei române, merite care sunt pretutindeni apre­ciate. Neues Wiener Tageblatt relevează marea importanţă politică a toastului regelui Carol. Zice că Romînia a de­venit, în cursul vremurilor, unul din punctele principale de sprijin a po­liticei statelor Europei în Balcani. Reichswehr face să reiasă primi­rea călduroasă făcută şefului marelui stat major al armatei austro-ungare, primire care confirmă raporturile excelente care există între România și Austro-Ungaria. REFORMATUTOI Prinţul Ferdinand va pleca la Constanţa pentru a întîmpina pe ma­rele duce Alexandru Mihailovici care va sosi în ţară pe la începutul lu­nei viitoare. Astăzi Duminică e ultima zi în care Casa de artă a lui Theodor Aman, din str. Clemenţei 8, este deschisă, in mod gratuit, publicului. Orele de vizitare sunt de la 10—12 a. m. și de la 2—6 p. m. In urma avizului consiliului sanitar superior, ministerul de interne a acor­dat d-luî căpitan farmacist Georgescu A., din administrația centrală a ministeru­lui de rǎzboiu, titlul de chimist expert. Inaugurarea liniei de drum de fer­m.-Vilcea-Riul Vadului-Turnu Roşu, se va face în ziua de 1 Iulie. Batalionul de pontonieri din reg. 2 geniu sub comanda căpitanului Mătă­­saru şi-a luat reşedinţa de vară la Nă­moloasa unde execută diferite exerciţii de treceri peste birou. Se ştie că şcoala de rasboiț e plecată să viziteze fortifi- CEREALE Bucureşti, 9 Iunie Rezerva cumpărătorilor şi vânzătorilor se menţine; totu­şi se pare că aceştia din urmă încep să cedeze sub influenţa ştirilor calme a rapiţei din Anvers şi a scăderei uleiului de astăzi cu 75 centime pe suta de chilograme la Paris. In cite­va zile trebue să se decidă asupra preţului rapiţei, cu atit mai mult că cantitatea rămasă spre vîn­­zare nu mai este mare, iar de altă parte bate deja la uşă recolta griului, şi agricultorii vor avea altă ocupaţiune, pe lingă aceasta şi nevoe de magazii. De la orele 5 dimineaţa pină la orele 10 dimineaţa am avut o ploae liniştită, de la orele 13 după amiază timpul este frumos. Pt. Cota cerealelor, a valorilor şi e­­fectelor din ţară şi străinătate, pre­cum şi cota apelor Bunărei, le pu­blicăm sub rubrica „Financiare, Ce­reale“ la pagina a patra. Toate actele încheiate la tribuna­lul de notariat, le menționăm la ru­brica Curți și tribunale din pagina a doua. Ultime informaţi d. Cunoscuta corespondenţă oficioasă maghiară „Keleti Értesítő“ din Buda­pesta, confirmă ştirea dată de „Ade­­verul în numărul său de Vineri, că mareşalul de Beck­­­l-a invitat pe regele Carol in numele împăratului Franz Iosef, ca să asiste la marile manevre austriace. Aceste manevre vor avea loc în luna Septembrie, pe malul drept al Dunărei, în jurul localităţeî Fünf- Icirchen. Pînă la deschiderea parlamentului se vor ţine zilnic consilii de miniştri. D. Haret ministru, al instrucţiuneî, a luat o nouă deciziune­­ foarte im­portantă cu privire la aprobările de manuale didactice. Iată în ce constă aceasta: Pină acum, ministerul pla­tea cu diurne prevăzute in budget o comisiune care se ocupa cu apro­ barea manualelor didactice prezen­tate minister­ului. In­ urma reduceri­lor budgetare, sumele prevăzute pen­tru plata ace­stei comisiuni s’au su­primat, și fiind­că ministerul nu are alte fonduri, a decis­ ca ori­ce autor care va prezenta un manual didactic spre aprobare să alăture și o recipisă pentru depunerea în comptul minis­­terului a unei sume de o sută lei. Dacă manualul se aprobă, autorul trebue să mai depună încă o sută lei, pentru ca să i se elibereze cer­tificatul cuvenit. Dacă manualul nu se aprobă suma de o sută lei rămîne pe seama ministerului. Cu banii cari se vor incasa ast­fel, ministerul va plăti diurnele mem­brilor comisiunei pentru aprobarea manualelor didactice. In urma acestei deciziuni, se va împuţina de sigur numărul autorilor didactici, cari prezentau zeci de ma­nuale in fie­care an spre a li se da aprobarea. Comitetul pentru organizarea con­gresului internaţional de petrol, a luat după cura se ştie iniţiativa de a forma mici comitete în fie­cera judeţ din ţară, care să propage fo­­casele pe cari le vom avea noi de pe urma acestui congres. Aceste comitete au şi început să se formeze, ast­fel industriaşii de petrol din judeţele Buzău, Dîmbo­viţa, Bacău şi Prahova, au încunoş­­tiinţat comitetul central că au reuşit să formeze aci comitetele de pro­pagandă. Cu ocazia ţinerei congresului in­ternaţional de petrol la noi în ţară, d. ministru de domenii a promis co­mitetului organizator că va înfiinţa mici expoziţiunî agricole în diferite părţi ale ţarei, unde membri con­gresului cari vor veni în ţară cu a­­ceastă ocaziune, vor merge să vizi­teze terenurile petrolifere ale ţarei. Prin aceasta, d. B. Missir şi mem­bri comitetului pentru ţinerea con­gresului petrolifer, tind să aducă la cunoştinţa străinătăţei, produsele a­­gricole ale ţarei noastre. Aseară mitropolitul primat a ple­cat la Kissingen în Germania, pentru a petrece vacanţa. D. d-l Cornoiu, directorul mitropo­liei, îl va însoţi pînă la Kissingen. D. Dimancea ţine să se afirme, din nou, ca satrap al judeţului Ar­geş şi pentru a sili pe actualul pre­fect d. Haralambie Fundăţeanu să se retragă, a pus la cale cu prima­rul din Piteşti fel de fel de şicane în contra administraţiei judeţene. D. Fundăţeanu, care poate fi con­siderat ca model de prefect onest şi capabil, văzînd că are de luptat cu politiciani ordinari, şi-a dat de două ori dimisia. Se vede că d. P. S. Aurelian nu se poate decide să dea mînă liberă prefectului pentru a stîrpi apucăturile politicianilor din tagma d-lui Di­mancea. Er! înainte de deschiderea şe­dinţei publice a consiliului comunal s’a ţinut în cabinetul primarului o întrunire intimă a consilierilor. Intre altele s’a discutat asupra locului în care să se aşeze statuia lui Ion Brătianu. S’a convenit ca acest monument să fie aşezat la intersecţia bulevar­dului Carol cu str. Colţel. Marţi de judecător de instrucţie Stelian Popescu îşi va da ordonanţa definitivă în afacerea Candiano Po­pescu şi tot în această zi se va pune la dispoziţiunea presei atît re­chizitorul d-lui loc­ţiitor de prim­­procuror Mumuianu cît şi ordonanţa d-lui judecător de instrucţie Stelian Popescu. D. P. Obedenaru judecător de şedinţă la tribunalul Ilfov, şi-a înaintat demi­­siunea sa d-lui ministru de justiţie. Demisia i-a fost primită. A se vedea în pag. IV-a Burea efectelor, a cerealelor, fi­pota apelor. Miine Luni se vor începe pe teren, la Cristeşti, lucrările pentru construirea li­niei de drum de fer Paşcanî-Neamţu, care a fost concedată de ministerul lu­­crărilor publice d-lor Vernercu, Catarg«» şi C. Popovici. D. G. Popovici a plecat aseară in acest scop la faţa locului, cu mai mulţi in­gineri. Elî s’a oficiat la biserica Creţulescu un serviciu religios pentru odihna su­fletului regretatului C. Exarcu, în pre­zenţa mai multor membri ai familiei defunctului, şi a membrilor Ateneului român. In consiliul sanitar au făcut cite­va schimbări. armatei s’au Adevărul Ministerul de razboiu a dispus trimi­terea înaintea unui consiliu de reformă, a căpitanului d-l Cimpeanu, din rege. Mircea 32, in urma scandalurilor pe­trecute la Tirgovişte zilele trecute. D. N. Costin Rosetti, doa­­r in ştiinţele naturale, va face o serie de studii geo­logice în ţară, pe baza cărora să obţină titlul­ de...agregat al universităţei, D. Ionel Brătianu, ministrul lucrărilor publice, a plecat aseară cu trenul de 5,55 m. la Florica. Haret, soţia d-lui ministru al in­strucţiei, a vizitat era expoziţia lucrărilor manuale ale şcoalei profesionale de fete No. 1, pusă sub direcţia d-nei Arleis­­berg. Această expoziţie e din cele mai fru­moase şi mai variete. Ea denotă că şcoala profesională No. 1 de fete din Ca­pitală realizează în fie­care an progrese uimitoare. Consiliul s­unitar superior prin jurnalu­lso. 6^6, încheiat în şedința de la 5 iu­­nie a. c, a acordat titlul de chimist ex­pert d-lui farmacist, căpitan Georgescu ,­ din ministerul de războiu. Organizarea conservatorilor lepi Circulara d-lui Cantacuzino.—întru­nirea duhului conservator. — Ex­cluderea junimiştilor.— D. Gre­­ceanu în provincie.—Organi­zarea junimiştilor Circulara d-lui G.Gr. Cantacuzino, apă­rută în «Adevărul», a produs cuvenita senzaţiune. In cercurile diferitelor nuanţe con­servatoare, circulara a fost supusă la numeroase comentarii, fie­care nuanţă judecind-o după felul său de a o vedea. Circulara, după toate probabilităţile, va fi urmată de efecte imediate. * In adevăr se afirmă că în curind va avea loc o întrunire plenară a conserva­torilor, cari recunosc de şef pe d. G. Gr. Cantacuzino. In această întrunire, după spiritul circularei, se va proceda la purificarea clubului, adică la eliminarea tuturor conservatorilor de ocazie. Cu alte cu­vinte, se va proceda la eliminarea din club a junimiştilor şi a acelora din con­servatori cari s’au declarat partizani ai d-lui N. Filipescu. Apoi comitetul exe­cutiv local se va complecta prin noi membri. D. Dim. Greceanu a fost în special însărcinat şi cu organizarea cluburilor conservatoare in unele oraşe din Moldo­va, unde asemenea cluburi nu există. Prima încercare va avea loc la Huşi. In acest scop au sosit în Iaşi ciţi­va conservatori din Huşi, cari au şi luat parte la consfătuirea obicinuită de joi. După ce se va stabili o prealabilă înţe­legere, d. Greceanu va pleca la Huşi, pentru a organiza clubul. * La circulara d-lui Cantacuzino, juni­miștii răspund prin zeflemele. Se crede totuși că nu vor rămînea impasibili și îndată după întoarcerea d-lui Missir din Constantinopol, vor răspunde prin a-și organiza un club separat. D. De la consiliul comunal — Şedinţa da la 9 Iunie — Şedinţa se deschide la orele 6 şi 15 m, sub preşidenţia d-lui primar Procopie Demetrescu­. Sînt prezenţi 18 d-nî consilieri. Se dă citire procesului verbal al şedinţei trecute şi se aprobă. D. Procopie Demetrescu comunică că pe cînd d. Ciocanelli denunţa în şedinţa precedentă neregulele de la bariera 13 Septembrie, autorităţile administrative se aflau în localitate şi în urma anchetei făcute a înlocuit pe unul din funcţionarii vinovaţi iar altul a fost pedepsit cu amenda şi permutarea. Se aprobă cîte­va credite pentru diverse lucrări de utilitate publică. Se aprobă achitarea unei despă­gubiri de 50.000 lei d-lui d­r. An­­dronescu pentru expropiere. D. Saita roagă consiliul să admită administraţiunea comunale ca din cauza lipsei de bani în care se gă­seşte primăria, să dea autorizaţiuni de reparaţiuni acolo unde nu se pot face exproprieri. Consiliul admite. D. Ciocanelli roagă că în aseme­nea ocaziuni să se prevadă ca, dacă mai târziu o casă reparată se va ex­­propria, să nu se pretindă primăriei, o supra­valoare, motivată de repa­­raţiunea făcută. D. Saita răspunde că cererea d-lui Ciocanelli era inutilă, căci de­sigur măsurile vor fi luate. Se admite cererea d-luî Bercovici pentru a i se da o autorizaţie de a construi în str. Şelari o casă de 12 meri înălţime, contra regulamentu­lui, care prevede numai 10 metri. Monumentul lui Brătianu D. Matale, avînd cuvîntul, face FOIŢA ZIARULUI „ADEVERUL* 40 isprăvite poliţiei serele Cînd Holt plecă într’un cupeu de clasa ill-a din Rockfield, era după socoteala lui în întîrziere cu 10 mi­nute pentru a apuca la timp acest tren. Cum această întîrziere îi cauza o foarte mare pierdere, el reclamă la şefii de staţiuni. Dar totul fu în zadar. Numai să nu-i scape d-na Caw­­drey ! Dacă amîndoî Fairforzii se află la Southampton aceasta dovedește că arî intenția de a părăsi Anglia ! Dar cum ar putea face Owen ca să obţie paşaport pentru mama sa? Holt hotărî ca, în caz dacă noro­cul l'ar favoriza, să procedeze cu cea mai mare energie. El voia să aresteze pe d-na Fair­­ford ca complice la crimă căci era convis că ar p­utea-o sili să facă destăinuiri. Cînd Holt intră pe peronul gărei din Londra trenul spre Southamp­ton plecase deja. Trebui să se resemneze și să’și petreacă noaptea acasă. A doua zi dimineaţa el plecă cu primul tren la Southampton şi a­­junse pe la orele 10 la hotelul lo­­curilor regale, o circiumă simplă care se afla la marginea staţiune! vapoarelor. Persoana care’I­eşi înainte fu Cad­­man, îmbrăcat într’un costum gris, care a fost efectuat de croitorul sa­tului. El se afla la poartă, cu obravul roșu, emoționat, și părea foarte plo­uat. Vedeai în el pe polițistul ru­ral. — De ce n’ai telegrafiat mai de­vreme ? întrebă Holt cu o voce se­veră. Cadman luă o pozițiune respec­­toasă: — Cred, d-le inspector, că n’am pierdut prea multă vreme — cu ză­bava noastră la Londra se fac șase ore de la sosirea aci. — D­na Cawdrey s’a plimbat prin oraș cît ați stat la Londra ? — Da, a făcut cîte­va mici tîrgu­­eli, apoi se sui în omnibus și plecă la cea­l’altă gară,­­ea înăuntru, ca de­asupra acoperișului. — De sigur nu te-ai lăsat să fii văzut. Fața lui Cadman, plină de bună­tate, luă o înfățișare cu totul schim­bată. El se gîndi un moment. — Vezi, d-le inspector, zise el a­­poi, d-na Cawdrey îmi cunoaște mu­tra tot așa de bine ca și d-v.,— și apoi pare că nici n’am talent pen­tru asemenea urmăriri, căci mă oco­lea mereu. — Bine, bine, ai urmărit-o cu toate astea. A fost așteptată d-na Cawdrey la gară ? — Nu, ea se informă la poartar despre o gazdă convenabilă unde să poată nopta. De-abia se depărta și întrebam și eu pe portar ce a­­dresă i-a indicat. El imi spuse ho­telul și plecaia repede încoace. Cînd ajung la hotel aud pe d-na Cawdrey tocmind o cameră și porun­cind ca să fie sculată dimineața la 8 şi jumătate. — Ah, așa, înțeleg ! exclamă Holt respiring uşurat. Ai înțeles, de­si­gur, stratagema la care voia să re­curgă... — Da, dar... — Doamne, doar nu ți-o fi scă­pat ? — Vezi, d-le inspector, lucru s’a petrecut ast-fel.. — Unde este dînsa ? întrebă Holt cu strictețe. — Asta știe Dumnezeu. M’am sculat la 8 ore crezînd că merg la sigur. Aștept și aștept, pină sună ora 9. In fine întreb pe chelner și aflu că d-na Cawdrey părăsise ho­telul încă da la 6 și jumătate. Inspectorul Holt fixă tăcut figura plouată a lui Cadman — era prea iritat pentru ca să găsească ime­diat cuvinte pentru a’și exprima fu­ria. — Cadman, zise el în sfirșit cu o stăpînire de sine uimitoare, urmează sfatul meu , întoarce*te liniștit acasă și răm­îi de acum pentru tot-d’auna în Rockfield — acolo stai mai bine ca ori­unde. CAP. 26 Părăsit Tot Arnold fu acela care aduse la „Curtea cu lauri“. Miercuri seara, știrea despre reîntoarcerea polițistu­lui Cadman. —­ Cadman este iar aci! exclamă el, deschizînd cu putere ușa sufra­geriei. Vream să aduc imediat nou­tatea. D-na Cawdrey i-a scăpat — în adevăr nici nu’i de mirat! — Unde este inspectorul Holt ? întrebă d-rul Viret. — D-zeu știe unde ? Cadman l’a lăsat în Southampton. Trebue să spun că pe mine nu mă miră de loc. Să nu se deștepte cîinii cari dorm ! Și pe urmă este mai bine ca trista afacere să nu mai formeze iar obiectul de discuție al întregeî prese, nu-i așa, d-le doctor ? — Fii sigur, răspunse acesta cu convingere, ucigașul nu va rămîne nepedepsit. — Asta e vecinica iluzie, vorba de clacă ! Cînd Arnold plecă, Viret intră la Florence. — D-le doctor, zise fata, și îl privi cercetătoare, destâinuește’mi odată gîndurile d-tale — împărtăşești d-ta convingerea că d-na Fairford cunoaște pe ucigaşul tatălui meu ? — Am răspuns la această între­bare de o sută de ori pînă acm, zise Viret, cine poate să o știe ? Poate l’a văzut, poate nu. — Dacă d-na Fairford n’a fost martoră la crimă, atunci nu voia a­­fla adevărul nici­odată. — De-abia erl spuneai că Hoit nu’l va afla. Cel puțin așa spe­rai. — Da, da, o doream chiar. Ah, am devenit așa de nestatornică ! Cîte­odată îmi vine par’că dorința de a afla adevărul cu ori­ce preț și apoi... — Scumpă copilă, întrerupse Vi­ret, despre moartea părinţilor d-tale nu mai încape nici cea mai­­ mică urmă de îndoială, şi ori­ce frământare ar fi de prisos — nici o pu­tere de pe pămînt, nu este, din ne­norocire, în stare să le redea viaţa. Ce ţi-ar folosi ca un nenorocit crimi­nal să fie închis spre a-şi ispăşi fapta ? — O, nu, asta nu pretind, răs­punse Florence, ași vrea numai să aflu unde a fost transportat cada­vrul bietei mele mame și la această dorință am vroit mai bine să renunț de­cît să văd pe d-na Fairford ares­tată de inspectorul Holt. — Florence ! zise Viret, ascultă ce-ți spun eu : nu vei mai vedea nici odată pe Fairford. In tot-d’auna am crezut că este mai bine să priveşti nenorocirea în faţă, dar în cazul a­­cesta, spre binele lui, al d-tale şi al meu, te rog să nu mai scormo­neşti această tristă nenorocire şi să renunţi pentru tot-d’auna de a mai răscoli cele ce s’au petrecut. Dar urmele acestei nenorociri nu se ştergeafi din sufletul Florence!' Ea era încă sub stăpînirea celor petrecute şi în special era preocu­pată de misterul vieţei lui Owen şi de sacrificiul sau extraordinar. Ea Ştia firea’i mîndră şi foarte susceptibilă şi’şi închipuia ce crudă încercare a suferit el în cei 6 ani trecuţi Cît a trebuit el să sufere în o­­pera lui de sacrificiu neîntrecut! El a trecut prin aceste suferinţ, fără să audă o vorbă de consolarei nici un cuvînt măcar de la dînsa, care îl dorea şi’l plîngea ca pe un om pe care l’a iubit şi l’a pier­dut. Lupta sufletească Florencel se ra­­înoi cînd Vinerea următoare inspec­torul Holt făcu iar o vizită la „Cur­tea cu lauri“. Pe obrazul sau se citea eșecul suferit. După oare-cari întrebări ale lu! Viret, în care timp inima Florencel bătu cu cea mai mare putere, in­spectorul Holt povesti următoarele : — Convin că d­in capul locului am procedat greșit. Fairford pare a fi luat hotărîrea să părăsească satul imediat după vizita d tale din noap­tea în chestiune, d-le doctor. „El a plecat cu trenul de dimi­neața la Londra, dădu acolo oameni­lor sei ultimele ordine cu privire la casa şi mobilele din Rockfield şi ordonă ca o parte din ele să fie arse. (Va urma) r

Next