Adevěrul, iulie 1901 (Anul 14, nr. 4282-4312)

1901-07-22 / nr. 4303

o Duminică 22 Iulie 10013 de an o sumă asupra căreia nu se poate trece cu uşurinţă. Rusia şi noul tarif Ziarul «Birsewia Wiedomosti», gazeta bursei, care are un­­caracter oare­cum oficios, se ocupă, in ultimul său număr sosit aci, de noul tarif vamal german şi spune: „Dată fiind hotărirea cancela­rului de Buellow de a urca taxele va­male, nici nu mai poate fi vorba de tratative în vederea unui tratat co­mercial». Numitul ziar încheie articolul seu ast­fel : «Nimeni n’a dorit la noi războiul vamal cu Germania şi nici acum nimeni nu’l doreşte. Contra voin­ţei Rusiei el devine inevitabil şi lumea noastră comercială şi industrială tre­buie să se pregătească in vederea lui». Căldurile şi recolta americană Institutul meteorologic american spune în ultimul său buletin ,săptăminal: In ultimele trei zile temperatura a scăzut. In multe părţi a căzut ploaie suficientă. In teritoriile " Missisipului si in valea fluviului Ohio domneste insă seceta. Gravă este situaţia in locurile acestei văi si în Tennesee unde n’a căzut ploaia". Pe coastă Pacifică situaţia ie favorabilă. Ploile au îndreptat porum­­burile in Nebraska, Kansas, Okio, Homa si Missuri. IMPRESIUNI şi PALAVRE {Din coresp. lui Chiţibuş cu cititoarele sale) Sub farmec de lună ! Luă N. Eram singuri... Ce cuvînt dulce pentru îndrăgostiţi !... In tăcerea frumoasă a nopţei, sub privirea discretă a lunei, ne spuneam atîtc de multe far’a zice un cu­vînt.— Ne uitam unul la altul şi o în­treagă viaţă îmi desvăluia privirea ochi­lor tăi. înţelegeam dorinţa ta înainte de a o fi exprimat, alungam temerile tale printr’un dulce sărut. Şi aveam dreptate de ce să ne temem. Părinţii mei lipseau de acasă, puteau sosi dintr’un moment într’altul şi nu voiai ca dragostea noastră să aibă alt martor afară de lună. Te-am înţeles şi ţî-am dat dreptate. E aşa de dulce să iubeşti şi să nu te ştie nimeni, să te bucuri singură de fericirea ta şi întocmai după cum avarul stă de­şi nu­mără, cu aceeaş lăcomie, în fie­care seară comoara, tot aşa şi tu să cauţi a-ţi a­­duce aminte cîte sărutări ai schimbat (dacă se pot număra), ce vorbă ţi-a spus, ce confidenţe ţi-a făcut. Şi atunci, singur să te bucuri în secret că posezi o co­moară mult mai mare, pe care de multe ori şi un rege o invidiază: inima unei femei sincere. Da, bucură-te dragul meu, iubirea mea pentru tine va avea durata zi­lelor mele şi ca Corinne din romanul d-nei de Stael zic şi eu : Dieu puissant sur m’entendez, vous, qui n'etes point impitoyable pour les peines du coeur, Ies plus nobles de toutes ! étez-moi la vie quand il cessera de m'aimer, étez-moi le deplorable reste d’existence qui ne me serv­irait plus qu’y soufîrir. 11 emporte avec lui ce que j'ai de plus généreux et de plus tendre , s’illaisse éteindre ce feu de­pose dans son sein que dans quelque lieu du monde que je sois, ma vie aussi s’éteigne. Ô mon Dieu! la mort ou son amour ! Ne-am despărțit. Ce ceremonioasă des­părţire ! Dar, ce vrei, erau părinţii de faţă, trebuia. Mi-am sărutat mina în mod glacial, sever chiar şi în mintea mea blestemam moravurile societăţei, care te face să fii ipocrită şi nu te lasă să-ţi păs­trezi sinceritatea caracterului tău. Cum m’aş fi aruncat în braţele tale şi te-aş fi sărutat cu acel transport pe care numai cine iubeşte ca mine îl simte. Ai plecat, ducînd cu tine tot sufletul meu. Cînd nu vom mai vedea ? 18 Iulie 1901 Dolores Din toată lumea Războiu între două sate. — Intre satul Kluskewici şi satul Kopaz situate în gubernia Volinia, domneşte de mai mult timp o duşmănie înverşunată din cauza unei bucăţi de pâmint. Acum cite­va zile această ură a degenerat Intr’o bătae monstră la care au parti­cipat toţi bărbaţii din ambele sate un număr de peste opt sute. De­oare­ce mai mulţi dintre dinşii erau prevăzuţi cu diferite instrumente, au­ rămas şi răniţi pe «cimpul de războiţi» şi anume patru răniţi grav şi vre­o doi­spre­zece mai uşor. Intervenţia autorităţilor a pus capăt războiului. O bandă de hoţi în Croaţia. — Croaţia a fost în ultimul timp bintuită de o bandă de hoţi care devenise o permanentă ameninţare pentru popula­­ţiune. De preferinţă banda călca locu­inţele preoţilor, unde prăda tot ce-i cădea sub mină şi unde cu drept cuvînt putea bănui că va găsi bani mai mulţi. A­st-fel in satul Vukomarec banda a reuşit să ia cu forţa casa parochieî care conţinea patru-zeci de mii de coroane. în satul Rem­ete preotul mai energic s’a baricadat în casa sa trăgind mai multe focuri de revolver asupra bandei şi înapiedicind-o ast-fel ca să-l prade, jandarmeria s’a pus în urma bandei, iar pînă acum n’a putut prindă de cit pe un membru al ei. Militare Manevrele flotei engleze.—Am a­rătat ori cum a trecut prima zi a ma­rei manevre a flotei engleze. Sintem­ azi in poziţiune de a da planul acestei ma­nevre. Scopul manevrelor este să re­zolve problemul războiului de crucişă­tor­ şi torpiloare şi să reprezinte respin­gerea unui atac al unui inamic. Vapoa­rele de război și cari formează escadra de rezervă reprezintă apărarea, escadra Canalului atacul. Primele vapoare for­mează escadra B, cele de al doilea es­cadra X. Escadra B trebue să apere intrările în canal şi în canalul Sf. Gheor­­ghe, escadra X trebue să formeze intra­rea in canal. Flota B se reazămă pe Ply­mouth, Portsmouth şi Portland, pe cînd flota X va avea să î şî acopere trebuin­ţele din Queenstown, insulele Scilly şi ale canalului. De la Firth of Forth şi Clyde la Nord şi pînă la capul Finis­­ter, adică între 44 şi 47 grade se în­tinde terenul de manevre. Comandanţii au cea mai deplină libertate şi se tinde ca manevrele să samene cit mai mult cu un război şi serios. Escadra medite­­rană va interveni şi ea. De aceste ma­nevre se leagă şi experienţe mari cu telegrafia fără sîrmă pe distanţe mari.A­­fară de mai multe incrucişătoare,participă la manevre 20 de cuirasate şi 40 tor­piloare.­­Primim cu plăcere spre publicare de la d-nii ofiţeri ştiri privitoare la această rubrică. De asemenea şi informaţiuni asupra evenimentelor din garnizoane : marşuri, inspecţi­­uni, conferinţe, etc. MEMENTO Grădina Mitică Georgescu.— In fie­ care seară trupa de comedii Niculescu- Buzău. Grădina Edison.—In fie­care seară reprezentaţiile trupei germane de comedii şi operete. Varietăţi. Terasa Frascati.—Concerte serale. Grădina Triumf. — Orchestra Ru­binstein. Grădina Oppler. — Orchestra mi­litară. Bufetul de la Şosea. — Muzica mi­litară. Hugo de la Şosea.—Orhestră. Felurimi Chelner deștept. — Cu acceleratul care soseşte la ora trei dimineaţa în gara Cassel sosi un domn elegant care intră in restaurantul clasa I şi pentru a nu atrage atenţiunea nimănui "se aşeză la o masă retrasă. Chelnerul îi aduse lista de bucate şi pînă cînd domnul să a­­leagă ceva, se duse să servească pe alţi clienţi. Revenind află spre marea-i mi­rare că domnul nu găsise pe listă ni­mic ca să-i placă. «Poţi să-mi recomanzi ceva ?» întrebă domnul. Chelnerul sim­ţind că are a face cu om de elită, îi e­­numără tot felul de mîncări fine. To­tuşi după o lungă polologhie domnul în­trebă : «Alta nimic ?» Chelnerul la înce­put cam mirat, zise: «Pardon, domnule, am servit aci d-ni foarte sus puşi şi au­ fost tot­deauna mulţumiţi de bucătăria noastră şi cred că ş­i d-ta poţi fi mulţumit !». Domnul răspunse: — Dar d-ta ştii cu cine vorbeşti ? — Nu, zise chelnerul. — Ei bine, eu sunt prințul Bulgariei. — Alta nimic ? răspunse prompt chel­nerul. P­ăspunsul acesta ii plăcu atit de mult prințului, în­cit îl angaja pe chelner pentru serviciile sale personale. Bicicleta In serviciul maturatu­lui.—Tot mai numeroase devin ramu­rile de ocupafiune practică în cari se u­­tilizează bicicleta. La Koblenz, un oraş în Germania, poţi vedea in fie­care di­mineaţă, cind cîntă cocoşii, cum soseşte in goana mare pe bicicletă o femee, care poartă pe spate, cum poartă soldaţii puşca, o mătură de inele. La casa unuia din clienţii ei bicicleta se opreşte, spri­jină bicicleta de zid, mătură strada şi porneşte în grabă spre cel-l’alt client şi maturatul începe din nou. Cinci ceî-l’alţi oameni apar pentru a merge să-şi vază de ocupaţiunile lor zilnice, biciclista noa­stră şi-a isprăvit prima parte a muncei sale. CURŢI ŞI TRIBUNALE Furtul de la un vinzător de ziare Ştefan Croitoru şi-a pus în gind ca cu ori­ce preţ să pună mina pe 500 lei ai lui Ion Iconomu, vinzător de ziare. Şi fiind­că ştia că Iconomu n’are să-i dea de bună voe de aceea în ziua de 6 Mai, anul curent, pe cind Iconomu nu era acasă, el se duce şi sparge lacă­tul de la odaia acestuia furindu-i cei 500 lei. După comiterea furtului el dispare din Bucureşti umblînd pribeag prin Gosteşti, Buzau şi Iaşi. Isprăvind banii el se reîntoarce în Bucureşti unde a şi fost prins. Tribunalul Ilfov, înaintea căruia­ a venit judecarea acestui proces, a con­damnat pe Ştefan Croitoru la 7 luni închisoare pentru ca să-i taie pofta de a mai fura economiile unui om mun­citor. Din cauza sărbătoreî Sfintului Ilie, tri­bunalul avind vacanță, secţia de notariat n’a lucrat erî. CÂRTI­ELREVISTE Monitorul intereselor petrolifere ro­mâne- Anul II No. 3, Vineri 20 Iulie, are următorul sumar: Programul provizor al congresului in­ternaţional de petrol: Scrisoarea d-lor C. Alimăneşteanu şi dr. L. Edeleanu către d. Lippmann. Programul: înţelegerea în­tre principalii rafinori de petrol. Şoseaua Cîmpina-Buştenaru. Surse de petrol în Ungaria. Pentru Camera de comerţ bel­giană din Bucureşti. Afacerile de petrol în Germania în anul 1900. Exportul pe­trolului american şi sursele din Texas. O bună afacere pentru Romînia care ar putea fi perdută. Reînoirea tratatelor de comerţ. O lămurire. Preţurile şi cota ac­ţiunilor de petrol în străinătate. Mişcarea pieţei petrolului în Romînia. In­formaţiuni. Licitaţii, furnituri, antreprise. Bibliografii. Mine de cărbuni în Bulgaria. Ediţia de dimineaţa INFORMATICII Corespondentul nostru din Galaţi ne telegrafiază urmă­toarele : Eri, Vineri, cinci torpiloare ruseşti au trecut pe la ora douăsprezece prin portul nostru inaintind spre Ţiglina. Apoi s'au intors cu viteză mare spre Reni fără a se opri aci. Această curioasă manevră este foarte mult comentată in cercurile militare de aci. Escadra rusească soseşte la Con­stanţa mîine Duminică dimineaţă. Cu ocaziunea sosire! escadrei ruseşti la Constanţa, S. M. R. organizează pe miine Duminică, după amiazi, o mare escursiune pe mare cu vaporul «Re­gele Carol». In vederea acestei escursiuni, direc­ţiunea C. F. R. acordă o scădere de 50 la sută asupra preţului de transport, cu trenurile ce pleacă din Capitală astăzi Simbătă, orele 3.35 după amiază, şi miine Duminică, orele 6.35 dimineaţa. «Agenţia Roma­nă» ne-a înştiinţat aseară că din cauza intreruperei de comunicaţie serviciul ei telegrafic de noapte nu va fi distribuit de­cit azi dimineaţa. Pentru cumpărările cailor trebuin­cioşi şcoalei de artilerie s’au trimis in Rusia şi Ungaria pe d. veterinar, maior Strehaianu şi d. căpitan R­oné, profesor de călărie de la acea şcoală. In urma introducerei culturei siste­matice a tutunurilor in ţară, regia mo­nopolurilor statului a importat anul a­­cesta din Turcia numai 133.000 kgr tutun de diferite calităţi,­pe cînd anul trecut importase 347.000 kgr. Aceasta din cauză că unele varietăţi de tutunuri turceşti au putut fi obţi­nute şi la noi in ţară, in urma unei culturi sistematice făcută cu seminţe de tutun turcesc. Incontestabil acest lucru constitue un progres simţitor în cultura tutunului în Prominia. A se vedea in pag. IV-a Bursa cerealelor, efectelor, deplasările şi cota apelor. D-na Wechsler, sofia fostului casier al sinagogei mari din Capitală, care delapidat suma de 46.000 lei, a inten­tat soţului acţiune de separare de pa­trimoniu. Comisiunea farmaceutică de pe lingă ministerul de interne, nu va ţine şe­dinţe timp de o săptămină, de­oare­ce a luat vacanţă. D. Dimitrie Sturdza va sosi la Carls­bad peste 2 zile. D-na Aurelia Popoş a fost autorizată de ministerul instrucţiune! să gireze afacerile direcţiune! Azilului Elena Doam­na, in tot timpul absenţei d-nei Roth, titulara. D. Maximilian Popovici, inspector ge­neral al Regiei monopolurilor statului şi şef al depozitului de tutunuri, a ple­cat pentru a inspecta mai multe depo­zite regionale din ţară. La Brăila s’a organizat un corp al guarzilor comunali, după felul celori din Bucureşti, care deveniseră absolut indispensabili, în urma contrabandelor colosale ce se făceau cu băuturi spir­toase, contrabande cari făcuseră ca să scadă la jumătate venitul taxelor de acciz in acel oraş. In urma legei din 22 Iunie 1901, prin care s’a dispus ca constatarea şi aşeza­rea drepturilor la pensiune ale func­ţionarilor să aibă loc numai odată pe an, (la Aprilie), se aduce la cunoştința gene- rată că cererile adresate Curţei pentru constatări de servicii nu vor fi puse în lu­crare de­cit cu începere din luna De­cembrie viitor, exceptindu-se însă con­statările la cari siaut interesate văduve sau minori, cari se vor satisface de ur­­­genţă. Casa şcoalelor a fost autorizată a primi donaţiunea făcută de archiman­­dritul Chiriac Nicolau, donaţiune con­­stind din o bibliotecă, compusă din 7650 volume in favoarea şcoalei din comuna Vinători-Neamţu, din judeţul Neamţu, cu condiţiunea să poarte nu­­­mele său. «nanainiKBtv Pentru a satisface cerinţele artistice ale cititoarelor noastre, am schimbat, în­­cepînd cu No. 29 al „Modei Ilustrate“, formatul şi diferitele desemnuri ale aces­tei reviste. Sîntem siguri că cititoarele noastre ştiu să aprecieze sacrificiile ce facem pentru ca această revistă să nu se deosebească întru nimic de revistele cunoscute pari­­siane­ D. M. Segal, ceasornicar din str. Aca­demiei 6, observind că de mai mult timp i se fură ceasornice de aur şi ar­gint din magazinul d-sale, a reclamat aceasta d-lui comisar Băduiescu de la secţia 6-a. Imediat d. Băduiescu se pune în ur­mărirea hoţului şi reuşi să’l prindă. FsU un anume Osias Goldstein, fost lucrător în ceasornicăria d-luî Segal. D. Rădulescu a găsit 5 ceasornice din cele furate de Goldstein la un cîrciu­­mar din calea Văcăreşti, de asemenea a găsit imediat şi cele­l’alte ceasornice furate. Furtuna violentă de ori noapte a de­ranjat o mulţime de linii telegrafice şi telefonice din Capitală făcîndu-le im­practicabile. Crima din strada Carol ln goană după criminali Pină astă-noapte tirziu, poliţia a lu­crat pe capete ca să poată găsi măcar un singur individ, care să o pună pe urma celor doi inşi cari au stat noaptea tirziu cu albanezul Cristescu în cafenea. La început, după cum am spus, poliţia a arestat pe toţi simigiiî din Capitală, pină la orele 5 d. a. La această oră simigiiî au fost lăsaţi liberi, de­oare­ce unii dintre martorii arestaţi făcuseră declaraţiuni cu totul noi, anume : că acei cari au rămas cei din urmă în ca­fenea au fost nişte olteni. De la această oră, strada Carol se umplu de olteni escortaţi din toate un­ghiurile Capitalei de către agenţi de poliţie. Noaptea au fost ridicaţi 200 cărbunari, umplindu-se aresturile poli­ţiei cu ei. Prinderea elmigiului bătrln Erî d. a. la orele 4, d. comisar de siguranţă Ştefănescu reuşi să prindă la Bucureştii-Nox pe bătrinul simigiu Costa Stoian, care era bănuit că dormise pe cele trei scaune găsite in cafenea unul lingă cel-l’alt. Costa Stoian e un bătrîn neputincios și pipernicit,­care injura că a fost luat" din mijlocul comerţului Cercetat, el a declarat că de o lună de zile nu mai dormise nici­odată la ca­fegiul Gheorghe Cristescu,—totuşi a numărat pe ciţirva dintre acei cari îşi perdeau nopţile in cafeneaua aceasta. Servitoarea Segedin Anica Aceasta a fost cea d’intii care a des­coperit crima. Dinsa se dusese să co­mande 2 cafele pe la orele 6 jum. ca­fegiului,­­şi cind ii văzu mort, strigă pe chelner îndată, şi îi spuse cele ce avuse prilejul să constate. De aci­ mai in urmă, crima a fost aflată de toată lumea. Sergentul cu­­­ral 307 Printre cei­l’alţi inşi, cari a­­i fost a­­restaţi, a fost şi sergentul de noapte cu numărul 307, care păzeşte în str.­­Carol, şi deci era răspunzător să ştie­­ persoanele străine cari pe la orele 3—4 din noapte se aflau in locuinţa cafe­giului. Acesta nu a fost in stare să dea nici o referinţă, de­cit a spus că ştia bine că cafeneaua lui Cristrescu e în­chisă şi că acesta doarme. Declaraţia senzaţională a unui martor Unul din colegii no­ştrii de redacţie mi-a povestit următoarele: La orele 3 juni. noaptea pe cind ter­minasem gazeta şi mă duceana acasă, m’am adăpostit la palatul poştelor pe galeria unde sunt aşezate cutiile de scrisori, de ploaia torenţială care cur­gea cu o furie turbată de sus. In tim­pul cind steteam aci, la vre­ o jum. oră, zării o căruţă oprindu-se in colţul din­tre str. Carol şi calea Victoriei; această căruţă sosise din str. Carol. Un individ se scoală din căruţă, aleargă de 4 ori in­spre str. Carol, ca şi cum ar fi cău­tat să descopere mai curînd pe un to­varăş al lui pe care îl aştepta. Insfir­­şit acel tovarăş apăru. El avea o mică legătură în mină, pe care o ariincă în căruţă, și in urmă dispărură cu căruţă cu tot, pierzindu­­se sub biciuirile ploaei. Mai înainte insă acesta se întoarse în spre strada Ca­rol şi la lumina unui fulger, il văzui" că era numai în izmene şi cu pi­cioarele goale. Cine au fost aceşti doi indivizi sint­ ştrii, nu se ştie. In tot cazul atitudinea pe care o aveau in această noapte gro­zavă, martorul nostru ne-o arată ca bă­nuitoare, spunindu-ne că acei indivizi ar fi agtoi­ii crimei şi că ei se întor­ceau tocmai in acel moment de la 9. mor. Declaraţia lui Iancu Bandita Individul Iancu zis şi Banditu,a de­clarat eri dimineaţă pe stradă, că un om tînăr care şade mai in­tot­deauna in circiuma d-lui Kulbert din str. Smîr­­dan, şi care în acelaşi timp e un client al cafegiului mort, a jucat cu cafegiul pînă la orele trei noaptea biliard, şi a pierdut 20 partide la rînd. Iancu zis banditu a refuzat de a de­clara acest lucru d-lui procuror, şi nu a declarat de­cit după ce a fost constrins cu fapte. Tocmai in cele din urmă el s’a decis să reinoiască ştirea pe care o spusese amicilor săi. Iancu Banditu a fost arestat aseară şi deţinut la poliţie, unde d. Puiu Alexandrescu i-a luat un interogatoriu lung. Bănuelile Se crede că autorii faptului au fost hotărîţi la comiterea lui şi de noaptea întunecoasă şi ploaia torenţială ce cur­gea de sus. Aceştia nu au precugetat crima ci au fost determinaţi a o comite din cauză că ii ciştigase cafegiul la joc, şi fiind­că ii mai ajutase şi întunecimea nopţei. Poliţia şi parchetul au desfăşurat eri o mare activitate. Se crede că autorii acestui omor vor fi descoperiţi chiar azi. Vom căuta să ţinem pe cititori în cu­rent. Marin. Al. Candiano în închisoare Cam trăeşte. — Amuzamentele lui— Procete de viitor. In privinţa lui Alexandru Candiano am putut culege oare­cari informaţiuni, pe cari socotindu-le interesante pentru publicul cititor le dăm in Cele de mai în vale. Al. Candiano îşi petrece timpul alte­­rind plimbările sale prin grădina peni­tenciarului cu redactarea a o sumă de compuneri literare. Temperamentul sau neexplicabil persistă. La perioadele de veselie şi jovialitate succed intervale de deprimare şi tristeţe. Al. Candiano scrie şi desemnează cu multă pasiune, duce însă mult dorul după muzică de care e amorezat ne­­bun. Dar neputind să se ocupe cu a­­ceasta, de­oare­ce introducerea instru­mentelor muzicale e strict interzisă in penitenciar, lucrează la desenurile­ şi bucăţile sale literare cu multă asidui­tate.* In timpul din urmă a compus o se­rie de nuvelete scrise cu multă price­pere in psihologie și intr’un stil foarte plăcut. Posedă incontestabil un talent literar de oare-care valoare și cu vre­mea e probabil că dacă lucrurile n’ar fi luat turnura aceasta tristă, Candiano ar fi ajuns o personalitate literară. In unele din aceste nuvelete vorbeşte de Siberia şi chiar face o descriere a ei, cu un lux de detalii ce te uimeşte, in privinţa persoanelor şi localităţilor. în­trebat de unde cunoaşte aşa bine viaţa şi lucrurile in Siberia, Candiano afirmă că a vizitat-o intr’un lung voiaj ce a făcut prin acele regiuni. De­oare­ce insă nu se știe să fi făcut atare voiaj prin acele locuri, sîntem înclinaţi a crede că e numai operă fantezistă a creerului sau detracat. In adevăr, fisio­­logii iluştri ca Lombroso, Ferri, citează cazuri de degeneraţi superiori, cari su­ferind de grafomanie, umplu pagini in­tregi cu fapte de senzaţie, cit mai ex­tra,­ordina­re, citite de ei sau scornite de imaginaţia lor înferbintată şi ele dau ca­m raportindu-se la dinşii sau făcute de dinşii. Se poate să fim şi aci in faţa unuia din aceste cazuri. Se prea poate însă să fim şi în faţa adevărului şi realităţeî. Poate Al. Candiano a făcut intr’adavăr acel voiaj pe care’l descrie cu atita preciziune. In tot cazul lucrul e de con­trolat. Nuveletele lui Candiano au su­biecte exotice a căror acţiune sa pe­trece cind prin Congo şi ţările tropi­cale, cind prin nord, prin ţările mun­ţilor de ghiaţă şi troienelor de zăpadă la 50 grade sub zero. In afară de nuvelete şi alte producţii literare, Alexandru Candiano a scris şi un memoriu pentru advocatul sau. Acest memoriu e scris pe toate cele patru feţe ale unei coaje mari de hir­­tie cu o scriitură îndesată şi măruntă şi conţine un istoric minuţios al vieţei sale. In această biografie a sa, Can­diano face multă psihologie, aduce date frenologice şi fiziognomice din susţi­nerea apărarea sale. Descriind atrocităţile şi abominaţiu­­nile la cari a asistat activ sau pasiv prin Africa centrală, climă sufocantă, etc., caută să explice prin înm­urirea tuturor acestora şi a prezenţei glonţului în creerul sau, fapta de care s’a făcut culpabil. Apropos de această chestiune, să spunem că lucrează la redilarea de observaţiuni asupra deţinuţilor cu cari vine în contact, și citește diverse u- ám' *4 |% I­S­f. vrage. însăși lucrările^observațiiinile­­de car! vorbirăm mai s«f,-. nu.' sint de cit niște îndrumări pe trenul** crimi­nologie pe pare îî place atft să’i abor-. deze. Cu aceste ocupațiunî Alexandru Can­diano se maî consolează și divertizează oare cum ; dar ceea­ ce ii tortură mai mult e lipsa de muzică. Se ştie că eroul dramei din strada Icoanei, e un pasionat adorator al mu­­ziceî. Nu odată şi-a exprimat dorinţa de a se devota numai şi numai acesteia în cazul dud s’ar vedea scăpat într’un fel sau într’altul din această unită afacere. E o adevărată tortură pentru dînsul, faptul că n’are un piano, și in nostal­gia acestui instrument ciuită din cind în cînd din voce melodii clasice. Acesta e in scurt, traiul lui Can­diano in penitenciar. — — O — Iar propaganda cato­lică in ţară Pericolul catolicismului. —Scrisoa­­rea unui părinte de familie. Sunt pericole asupra cărora trebue să se insiste necontenit, pentru ca necon­tenit să se ţie atenţiunea opiniei publice deşteptată. Aci avem in vedere propaganda cato­lică despre care ziarul nostru a vorbit în atîtea rinduri şi despre care, de­si­gur, va mai trebui să se ocupe în viitor. Propaganda Catolică nu dezarmează nici­odată. Ea se face cînd­­pe ascuns, cînd mai făţiş, după împrejurări, dar se face. E o lucrare înceată, dar continuă, o infiltraţiune sigură, cu urmări cari numai din cind în cînd izbucnesc printr’o convertire m­aî senzaţională. * Intr’un număr trecut am vorbit de propaganda catolică in spitale. In urma acestui reportaj am primit la redacţie o mulţime de scrisori şi denunţuri prin care ni se atrage atenţia asu­pra unor fapte de o gravitate excepţională. Nu dăm insă curs denunţurilor, întiin­­s fiind­că sunt anonime, şi apoi fiind­că vem de gind să supunem denunţările unei anchete minuţioase, pentru ca să ne convingem dacă faptele sunt adevă­rate. De­ocamdată, voim să împărtăşim publicului rezumatul unei scrisori foarte interesante ce am primit la redacţie şi care scrisoare conţine multe lucruri nostime. Aşa, călugării şi călugăriţele, nemul­ţumiţi de propaganda directă in familii şi şcoli, au inventat o nouă formă prin care caută să răspindească catolicismul în ţară. Trimit acasă, însă anonim, fie­cărei eleve cîte o rugăciune tipărită, la care adaogă un blestem groaznic în caz dacă elevele nu vor împărţi rugă­ciunea şi la alte nouă persoane. Nu numai atita. Fetele la şcoală sunt aduse la un asemenea grad de religio­­sitate in cit noaptea, înainte de a se culca, pretextează că vor să şi repete lecţiile, în realitate însă ele se pun pe citit rugăciuni catolice. Cititorul care ne scrie toate acestea, un părinte de familie care dăduse fe­tele la un institut catolic, povesteşte cum toată educaţia la şcoală se face, mai ales, în vederea unei eventuale ca­tolicizări a elevelor. Rugăciunile cari se ţin în şcoală, ru­găciunile anonime ce se trimit acasă sunt adevărate mijloace de propagandă şi foarte periculoase. Mai mult. Pentru a se căpăta rezul­tate mai palpabile, se întrebuinţează toate mijloacele care să izbească ima­ginaţia elevelor şi a familiilor pentru a le predispune in favoarea catolicizmului. * Acela care ne scrie toate acestea, un bun părinte şi un bun romin, spune ca va veni vremea cind ţara întreagă se va speria de rezultatele propagandei cato­lice. Nu vor fi cazuri izolate cari toc­mai fiind­că sint mai rare atrag maî mult atenţiunea publicului, ci—ne spune cititorul—convertirile se vor număra cu zecile, s’ar putea spune chiar cu­­ su­tele. Am ţinut să dăm un mîc rezumata! plîngereî unui bun cetăţean în potriva instituţiunilor catolice, fiind­că conse­­cinţi liniei noastre de purtare în a­­ceastă chestiune, dorim ca şi­autorităţile şi opiniunea publică să ia notă de dinsa. Rep. Persecutarea albanezilor din Romînia Amănuntei© cu Adevarului» Adevărul a dat o serie de informa­ţiuni cu privire la purtarea guvernului român faţă de revoluţionarii albanezi su­puşi turci cari locuesc în Romînia. De­şi am protestat în contra faptelor pe cari le-am denunţat şi am cerut să ni se dea explicaţiuni, totuşi pină azi orga­nele oficiale şi oficioase n’au răspuns nimic învinuirilor grave cari s’au adus prin publicitate d-lui Dimitrie Sturdza. Astăzi aflăm fapte noui, menite să dovedească că d. Sturdza a dat or­dine severe autorităţilor ca să stea la dispoziţiunea d-luî Kiazim-Bey, ministrul Turciei in Capitală. A devenir Teroarea între albanezii din Bucu­reşti Atit agenţii regaţiunei otomane cit şi aceia ai poliţiei Capitalei au organizat un riguros serviciu de supraveghere îm­potriva albanezilor stabiliţi în Bucureşti. Aproape zilnic se expulzează in urma cererei d-lui Kiazim-Bey mai mulţi al­banezi, presupuşi revoluţionari. Cum se fac aceste expulsări am arătat cititori­lor noştri. Expulzările sunt în realitate adevă­rate extrădări in iiinile Turciei, căci, după cum am aflat, nenorociţii a căror expulzare s’a cerut de către legafimne, nu sunt lăsaţi nici odată să-şi aleagă punctul pe unde voesc să părăsească ţara, ci sunt trimeşî direct prin Con­stanţa la Constantinopol, ca un fel de peşkeş sultanului pentru avantagiile ce­l acordat d-lui Sturdza in ce priveşte aliatul şi halvaua ! Din cauza aceasta între albanezii din Bucureşti, domneşte o adevărată teroare, căci fie­care se simte la discreţia lui Kiziam-Bey. Centrala din Scopia Albanezii cari, din pricina că în con­tra lor nu există cituşi de puţin acu­zări sau pretexte oare­cari de expul­zare, nu pot fi trimişi de legaţiune la Constantinopol, nu scapă însă. Ei sunt cu persistenţă urmăriţi şi vai de acel albanez, mai ales dacă e creştin, care se hazardează să plece in patrie. Imediat legaţiunea otomană din Ca­pitală telegrafiază centrelor de spionaj din Turcia spre a aresta pe cel plecat. In special oraşul Scopia este o adevă­rată cursă pentru albanezii cari pleacă din Romînia cu gindul de a se stabili în Turcia, de­oare­ce agenţii din acest loc, cari stau în neîntreruptă corespon­denţă cu legaţiunea turcească din Bu­­cureşti, sunt neobosiţi în funcţiunea lor. Ei arestează pe "cei desemnaţi de marii spioni din Capitală şi-i predă în­chisorilor turceşti. Zilele trecute a fost arestat la Scopia albanezul Simon Cosovrasi care tocmai venise din Bucureşti. Cosovrasi a fost dat pe mina cărților din Constan­­tinopol. Organizarea spionajului In Bu­cureşti După cite suntem informaţi legaţiu­nea otomană a dat o mare "extensiune In utimul timp serviciului de spionaj in contra creştinilor supuşi turci din Romînia. Săptămină trecută au sosit în Capi­tală mai mulţi agenţi din Scopia cărora li s’au dat instrucţiuni de către nega­­ţiunea otomană. In timp ce spionii aceştia se aflau în Capitală a fost arestat albanezul Hazir, bănuit că ar fi un agent al comitetu­lui albanez din Bucureşti. Tot în scopul de a se organiza ser­viciul de spionaj pe lingă legaţiunea otomană din Capitală, Kiazim Bey, mi­nistrul Turciei la Bucureşti, a făcut in cursul săptăminei trecute o vizită la Galaţi şi la Constanţa spre a avea con­vorbiri cu consulii otomani din aceste localităţi. Afară de aceasta, e lucru cam sus­pect faptul că Turcia întreţine la noi doui ataşaţi militari cînd unul singur ar fi archi-suficient. ___ Rep. îl­.­....... ...................................... Ediţia de seară * _____ Ultime informata! Săptămină viitoare va apare în „Monitorul oficial” în întregul ei legea învăţămîntului public votată de Corpurile legiuitoare in seziunea din Iulie a. c. Pe lingă şcoala normală de învăţă­toare din Craiova, înfiinţindu-se cl. I şi a Il-a secundare gr. I, ministerul instrucţiune! va publica prin «Monito­rul Oficial» că in aceste clase secun­dare sunt 15 locuri de bursiere şi 30 de solvente. Pentru bursiere se va ţine concurs la 1 Septembrie la acea şcoală. Pentru solvente cererile vor trebui adresate ministerului. Candidatele pen­tru burse vor fi examinate de materia cl. a IV-a primară pentru a fi admise în cl. I secundară,­­ și de cl. I secun­dară, pentru a fi admise in cl. II. Taxa anuală pentru solvente e de 700 lei anual. Condițiunile de admitere la aceste examene, se vor publica prin «Monitorul Oficial». Au fost detaşaţi, spre a face practică pe timpul vacanţei, în serviciul technic al primăriei Capitalei, elevii ingineri: Paraschivescu Badea anul al IV-lea, E­­nacovici Titus anul al IlI-lea, Porubski Scarlat anul al IlI-lea, elevi-conductori anul al II-lea, Baciu Nicolae, Negoescu Mihail şi Constantinescu Alex. Er, trăznetul a căzut asupra minis­terului de finanţe şi a stricat aparatul telegrafic de la­­oficiul telegrafo-poştal. Din fericire, nu e de înregistrat nici o victimă. FOIŢA ZIARULUI ADEVERUL — 35 Ucigaş şi martir ROMAN CRIMINAL de A. K. GREEN Imediat am telegrafiat la postul Cel mai apropiat de care depinde strada în cestiune ca să se urmă­rească scrisoarea a cărei adresă era scrisă cu creionul Cînd veni­ la poştă văzuiî că un bilet admirabil lipit cu o marcă so­sise și el tocmai atunci. Mi s’a permis să văd conținutul. — Și ce cuprindea ? — D-lui Henry R. Clavering, ho­tel Hoffman, New-York. Eu respirai greu. — Și in modul acestat atențiunea d-tale a fost îndreptată asupra lui Clavering ?? — Da. — Curios! Totuși te rog continuă. — Mă luam natural după urme și întrebai chiar în hotel Hoffmann. Aflai ca d. Clavering locuește aici, că sosise de trei săptămînî ca un vapor în Liverpool, că se înscrisese în hotel sub numele Henry R. Cla­vering, London, și că ocupa una din camerile cele mai bune. — Deși nu se știa nimic pre­cis despre dînsul, totuși era văzut în tovărășia unor persoane foarte onorabile cari 11 tratau cu mult res­pect ; și, după purtarea lui, se putea conchide că are o stare bunicică. Intra­ în biroul hotelului pentru ca să pot observa purtarea lui cînd i se va da biletul curios al Măriei Leavenworth. — Și ți-a reușit să observi? — Nu. Tocmai în momentul ho­­tărîtor se puse cine­va între noi do­ și nu putui vedea ceea­ ce am voit. Totuși aflai de la servitori chiar în noaptea aceea că la primirea bi­letului căzu într’o mare iritație. Trimisei numai­de cît oamenii mei afară și făcui cald. Clavering să fie bine păzit timp de doue zile. Dar n’am putut face nimic. Amestecul lui la crimă se învăluia în cel mai profund mister, şi deşi era văzut foarte adesea pe stradă citind cu aviditate gazetele şi se ţinea în apropiere de Avenue 5, totuşi nu intra în Avenue şi nu făcea nici o încercare de a se pune în legă­tură cu vre-un membru al familiei. In timpul acesta încrucișa­ drumul meu. In speranța că îţî va succede să stabilești ceva din legătura lui Cla­vering cu familia Leavenworth, îjţî predasem omul și.... — Și ai găsit un coleg greu de tratat. Gryce se strîmba ca și cum ar fi înghițit un măr acru, totuși nu răs­punse, așa că se făcu o mică tă­cere. — Te-ai gîndit să te informezi, întrebai eu în sfîrșit, unde a petre­cut Clavering în noaptea crimei ? — Da, dar fără cine știe ce suc­ces. Ca în noptea aceea a fost absent asta spun toți, asemet­ea că atunc cînd servitoare a venit să fac foc el era în pat; mai mult de aflat îmi fuse imposibil. — Va să zică nu știi nimic alt­ceva despre legătura lui cu acest omor de­cît faptul că se interesează foarte mult de crimă și că o nepoată a ucisului i-a trimis o scrisoare ? — Asta e tot ce știu. — Acum încă o întrebre : Ai aflat în ce­ chip și-a procurat el, în noap­tea crimei, o gazetă ? — Ah, am aflat numai că i s’a adus în sala de mîncare „Evening Post“ și că, fără a atinge bucatele, s’a dus imediat în odaia lui. — Hm, asta nu spune nimic. — Dacă Clavering ar fi avut vre-o parte la crimă nu și-ar fi comandat un dineu înainte de a fi citit ziarele său, după ce l-a comandat, l-ar fi și mîncat.­­ — Vra să zică crezi că d. Cla­vering nu e vinovat? Gryce dădu din umeri, se uită la hârtiile care se vedeau din obuzuniarul meu și spuse : „In urma celor șpse de d-ta cred că el e vinovatul.8 Fără a discuta mai departe, relua­ din nou întrebările .* In ce chip ai aflat că Clavering a fost vara trecută în oraș ? Tot la hotel Hoffmann te-ai interesat ? — Nu, informația o am dintr’un alt izvor din Londra. — Din Londra? — Am acolo un coleg, care, din timp în timp, se ocupă și cu afa­cerile profesiune! noastre. — Dar cum e posibil asta ? Dar de cînd cu crima n’ai avut de loc vreme să scrii la Londra și să primești răspuns. — Nu era nevoe de asta. Pentru mine e de ajuns ca să te­legrafiez prietenului meu nu­mele persoane! își el știe deja că trebue să se informeze de tot ce privește pe acea persoană. — I-ai telegrafiat deci numele Iul Clavering ? — Da, însă cifrat. — Și ai primit răspuns ? — Ieri. Puse mîna în buzunar și scoase o hîrtie îndoită. — Scuză întrebările mele, spusei eu, dar știi, ocupația de detectiv e nouă pentru mine. In scrisoarea aceea, cam lungă, spunea că Clavering e în vîrstă de 43 ani și că trăești cu mama lui în Portland Place în Londra. Venitul lui anual era socotit cam la vre­o 5000 pfeuzl sterling­. Averea o avea parte de la tatăl sau, parte de la un unch­iu. In 1875 el plecă spre America, peste trei luni se întoarse pentru că mama lui se îmbolnăvise. Ce a făcut în America nu se ştie. In vremea din urmă se observă că devenise tăcut, câ aştepta cu nerăbdare poşta şi maî ales scri­sori din streinătateus un drac azvîrlit în coş se citi numele „Mary Beiden ”. Corespondenţii săi din America locuesc cei mai mulţi în Boston, doi totuşi în New-York. Numele acestora nu sunt cunos­cute, se crede însă că sunt ban­cheri. Aduse cu sine mult bagaj şi îşi aranja casa ca şi cum ar fi trebuit să primească o femee. Totuşi casa fu închisă peste pu­ţină vreme. Acum două luni se duse iarăși in America și de atunci telegrafiase de doue ori la Protland Place. Nu de multă vreme s’au primit două scrisori datată din New- York. Una din aceste scrisori,­care sosi în ultimul vapor, fusese dată din F. statue New-York. Hîrtia îmi căzu din mină . ..era un sat în apropiere de R. locul de bae. — Scrisoarea amicului d-tale este cea mai bună din dovezi; îmi spune anume ce mă interesa mai mult. Pînă într’o săptămină sper să des­­coper această taină care învăluește pe d. Clavering. — Și cînd trebue să sper că voiu putea să intru și eu în acest joc, întrebă Gryce. — Imediat ce-mi voiu forma con­vingerea că sînt pe calea cea bună. — Cît timp va fi nevoe pentru asta ? — Nu mult. Am numai un punct de stabilit și..... — Stai un moment, poate voiu face ceva pentru d-ta. Spunînd aceste cuvinte Gryce ară­tă spre colțul unui birou. El mă rugă să [tragă sertarul de sus și sâ’i aduc rămășița unei hîrtii arsă pe jumătate, care se afla acolo. Urmai cerere! sale și luaia cîte­va bucăți de hîrtie punîndu-le pe masă în fața lui. — Este rezultatul cercetări lui Fobbs în seara cînd s’a plecat de­asupra jeraticului ce ardea în soba odăeî în care se afla d-ra Leaven­worth, zise Gryce. „Credeai de sigur că el a găsit numai cheia. Va urma.

Next