Adevěrul, august 1901 (Anul 14, nr. 4313-4343)

1901-08-01 / nr. 4313

Mercur 1­1 August 1901 Intimitatea tot maî mare dintre Serbia şi Muntenegrul, vechea reşedinţă a tutu­ror tendinţelor austrofobe din peninsula balcanică, "indică o schimbare în politica sirbească. De­sigur că nu vom greşi dacă vom presupune că există o triplă, alianţă balcanică intre Serbia, Mun­­tenegru şi Bulgaria, cel puţin în senzul că se poate cu siguranţă că a­­ceste trei state în cazul unei compli­­caţiuni europene vor apare ca aliaţii militari ai Rusiei. ECONONICE Incurajarea meseriaşilor Ministerul de război austriac a luat o măsură menită să încurajeze mai ales pe micii meseriaşi. In toţi anii se sta­bileşte suma pentru care administraţia armatei trebue să cumpere obiecte de la industria austriacă. De acea dată mini­sterul de război a hotărît ca să cum­pere şi să comande a patra parte din obiectele de inbrăcăminte şi armament de piele de la micii meseriaşi. Recolta franceză După­ ultimele ştiri recolta griului in Franţa, nu este atît de abondentă pe cît se crezuse. Se contase pe o recoltă de 115 milioane hectolitri aşa că, dat fiind că Franţa are nevoe pe an de 110 milioane hectolitri, consumaţiunea in­ternă ar fi fost acoperită de producţiunea internă. Acum se constată însă că recolta internă nu va fi de­cît de 90 milioane hectolitri. Anul acesta este deci un an cu deficit şi Franţa va fi silită să importeze cel puţin două­zeci de mi­lioane de hectolitri de griu­. Ca ur­mare a acestei costatări preţul griului s-a urcat puţin. ... ..................................... .­ ■■TOWCig» IM­PRESIUNI şi PALAVRE Idealiştii Minţi largi şi amorezate de ideal, voi aţi fost atraşi spre marele ideal cum fluturii sînt atraşi spre lumină. Aveţi nevoie in­stinctivă de căldura ideei, de lumina ei, orbitoare şi dogoritoare, siguri că veţi că­păta şi voi o parte din razele ei străluci­toare, ori veţi cădea pradă acelei nebunii, de a vă apropia prea mult de soare. Obscuri, neştiuţi încă de nimeni, cu ca­pul plin de visuri, voi luptaţi cu sărăcia, cu toate neajunsurile ei, dar nu disperaţi, mergeţi înainte, cu focul credinţei în voi şi cu speranţa că veţi reuşi. Totul ori nimic este deviza voastră, luptători neobosiţii cari aţi fi putut găsi de mult şi uşor bu­cata de pîine a cîinelui ţinut în lanţ. Voi aţi rupt însă lanţul societăţeî, aţi eşit din cercul ei strimt şi înăbuşitor, aţi luat-o razna prin o lume nouă şi o viaţă aşa cum v’o arăta imaginaţiunea voastră înfier­­bîntată şi de frigurile foamei şi de ace­lea ale propriei voastre minţi. O sfinţi apostoli, rămîneţi la lumea voastră de visuri! Ce bine este acolo, ce frumoase perspective vi se deschid vouă, ci­ sînteţi de fericiţi! Suferă corpul vos­tru, tremuraţi iarna de''frig, vara vă pră­­jiţî sub coperişurile mansardelor înalte , stomahul vă cintă veşnic simfonia foa­­mei, hainele vă sînt rupte, dar le purtaţi cu mîndria hidalgilor spanioli, vă lip­­seşte chiar mîngîarea minei de femeei căci cine o să se urite la voi vagabonzi, cari nu puteţi oferi unei femei nici măcar o gingaşe floare?... Şi totuşi, totuşi, cînd ui­taţi toate aceste mizerii, ce fericiţi şi mul­ţumiţi sînteţi în lumea voastră de visuri, in care este bine, fericire, iubire, pacea şi mulţumirea corpului şi a sufletului... Şi apoi o­i­da mult este măgulit a­­morul vostru prepiu. In lumea asta care merge ca oile, voi sînteţî cei aleşi, voi vedeţi numai limpede, voi sînteţî rarii cari printre veacuri răsar din linia comună şi dau popoarelor legi şi o îndrumare nouă. Au suferit şi aceştia—Isus n’a mu­rit pe cruce ca na tâlhar ?—dar faima nu­mel­ui lor, trece printre veacuri şi aceasta este o răsplată pe care nimic nu o poate egala. O, nu vă acoborîţî din visul vostru! Aici jos în valea în care ara căzut noî, idealiştii de altă dată, e jale, e noroiu, este pliictis, este un orizont strimt şi în cloaca vieţeî ordinare miroase greu şi trăim închişi. Cum ne pare rău, că ne-am pă­răsit visul şi am avut naivitatea să-l a­­ducem la îndeplinire ! S'a spart ca o bă­şică de săpun, n'a mai rămas din el ab­solut nimic, iar noi ca nişte insecte u­­rîte, arse de lumina orbitoare a soarelui, ne tîrîm pe pămînt, regretînd soarele de altă dată şi văzînd cît de hidoasă este lumea în care sîntem osîndiţî să trăim. Apropierea de lumină ne-a făcut să vedem mai bine viaţa în care sîntem, să-i constatăm amărăciunea şi deşertăciunea, dar totuşi aici să trăim, Icari nebuni, cari nu vom mai putea să ne înălţăm spre sferele de idei. Rămîneţi dar în cercul vostru de visuri, trăiţi şi muriţi acolo, legănaţi de visuri şi de speranţe, sfinţi copil al idealului pur şi imaculat ! ___Chiţibuş. 368.—Constantin Săvulescu împrumută de la Creditul Urban lei 9000 ipotecînd imobilul din str. Popa Nan prelungită No. 13. 5370.—G. A. Sater împrumută de la d. Elefterie Georgescu lei 700 ipotecînd i­­mobilul din str. Albă No. 13 (Cîmpul Iul Grant). 5393. — Costică Potlogeanu împrumută de la d. Arh. I. Niţeanu lei 800 ipotecînd imobilul şoseaua Mihai Bravu No. 267. 5394. —Sofia și Petre L. Zugravu împru­mută de la d. Toma Georgescu lei 1000 ipotecînd imobilul din strada Ignatiu No. 12. Vânzări.—5371.— Ilinca Marin Christea vinde d-luî Marin Petrescu un loc în co­muna Floreştî jud. Ilfov cu lei 170. 5374.— Tudorache Şerban Martoi vinde d-lor Nicolae şi Alexandru Dinu Popa Stoica două pogoane loc arabil în comuna Stoeneştî-Palanga jud. Ilfov cu leî 500. 5376. — Ion şi Maria Florea vînd d-lor Ana şi Gh­eorghe Ioniţă Marin imobilul din str. Florea No. 10 cu lei 3500. 5377. —Radu Dumitru Biţă şi alţii vînd d-lui Ilia Năstase un loc în comuna Bo­­lintinu din Deal cu lei 900. 5379. — Ilie Şerban Marţoi vinde d-lor Nicolae şi Alexandru Dinu Popa două pogoane loc în comuna Stoeneştî-Palanga cu­ lei 600. 5383.—Pinath Iosef vinde d-neî Ruhala Solomon P­­loset partea sa indiviză din proprietatea din calea Văcărești No. 9 cu leî 12333. 5385. — Zisu Ionescu vinde primărie! Capitalei o parte din terenul din str. 11 Iunie No. 40 (Filaret) cu lei 948. 5386. —Mihalcea Durcă vinde d-lor Eli­­sabeta și preotul I. Todorescu un loc în comuna Iepureşti jud. Vlaşca cu lei 600. 5390.—Stan Constantin Răduţ şi Dina Stan vînd d-nei Iuliana P. Balaş imobilul din şoseaua Pandurilor No. 13 cu leiiOOO. 5395. —Dr. Eno Kiţu vinde d-lul Hristea Deşliu un loc în bulevardul Pake Proto­­popescu No. 11 cu lei 6000. Cesiuni. 5369— Maria P. Mincu cedează d-lui M. I. Hornstein Iei 7000 ce are a primi de la defunctul D. Maluta în vir­tutea actului de ipotecă înscris la No. 3411/90 împreună cu procente și cheltuelî de preț de lei 5000. 5391 Societatea romînă de întreprin­deri technice cedează d-luî Carol Fischer suma de lei 15.009 ce are a primi de la direcţia C. F. R. 5392— D. Călinescu şi Ana Marian ce­dează d-lul Petre­ Soş lei 4500 din creanţa în-­crisă la trib. Buzau la n-rul 92/97. 5396 — Vasile Po­povici cedează d-neî Lucreţia P. Muşetescu creanţa înscrisă la No. 642/95 cu lei 2000. Diverse.— 5378.—Elisa Pascu își con­­stitue dotă la căsătoria cu d-1 căpitan Dumitru Grecescu lei 30.000. 5397. — Marit Bercovici donează ficei sale Sofia Iosef Marcu trusou mobilier și numerariu în valoare de lei 2500. 5398. —Ana Haimscha își constitue dotă la căsătoria cu d-l Alexandru A. Hirsch lei 6000. 5398.— Emanuel și Chiriaca Nicolau constituesc dota ficei lor Zoe Em. Nico­­lau la căsătoria cu d-1 Moise I. Saba­­reanu lei 7000. Jurist. MEIERTO Grădina Mitică Georgescu.— In fie­care seară trupa de comedii Niculescu- Buzăui. Grădina Edison.—In­ fie­care seară reprezentaţiile trupei germane de comedii şi operete. Varietăţi. Terasa Frascati.—Concerte serale-Grădina Triumf. — Orchestra Ru­binstein. Grădina Oppler. — Orchestra litară. Bufetul de la Şosea. — Muzica litară. Hugo de la Şosea.—Orhestră, mi'­mi CURII SI TRIBUNALE Unde duce invidia N. Stroescu, agricultor din judeţul Constanţa, văzînd la un vecin al sau un orz de o calitate mai bună şi pe care acela il ţinea de sămînţă, invidia a pă­truns în sufletul săi­şi şi-a zis : adică de ce el să aibă un orz mai bun ca al meu­i? Acest gind chinuindu-l, se apucă şi intr’o noapte fură din hambarul ve­cinului său o baniţă de orz pe care-1 sem­ănă. Pentru acest fapt fiind dat in jude­cită tribunalul din Constanţa il con­damnă la o lună închisoare. Contra acestei hol£ri'rî el face apel care i-a fost admis reducindu-î pedeapsa la 15 zile. Nefiind însă mulţumit face recurs, care i-a fost respins de către Curtea de Casaţie. Lăptar condamnat pentru falsifi­carea laptelui Este ştiut de toată lumea că toţi lăp­tarii falsifică laptele, insă lăptarul T. Stan i-a întrecut pe toţi. Acest Stan cu toate­ că a fost amen­dat de nenumărate ori pentru că a fost prins cu lapte falsificat, nu s’a lăsat, ci din contra îl falsifica şi mai rau.De unde pină aci punea maî mult lapte şi maî puţină apă, acum din contra punea mai multă apă şi mai puţin lapte şi pentru ca laptele să nu-şi piardă dulceaţa a­­dăuga zahăr. Fiind prins asupra faptului de către agenţii sanitari a fost dat în judecată. El se justifică înaintea tribunalului că este nevoit a falsifica faptele de care­ce muşteriii îl cer pe un preţ mic ceea ce nu-i convine. Tribunalul Ilfov secţia de vacanţă insă l-a condamnat la 15 zile Închisoare. De la Notariat Ipoteci.—5361. — Alexandrina Niculescu împrumută de la d. colonel P. Zlăteanu lei 25.000 ipotecînd moșia Slobozia de jos jud. Tecuci. 5367.-Constp.ntin Săvulescu împrumută de la Creditul Urban lei 7000 ipotecînd imobilul din str. Popa Nan prelungită No. 11. Ediţia de dimineaţa UTORMATIUNI Ziua de eri a fost un mare succes pentru „Adeverul“. Ce­titorii ediţiei de seară din Ca­pitală au­ putut citi toată da­rea de seamă a şedinţei de di­mineaţă a procesului Sara­­foff. In provincie, în toată Moldova şi în cea mai mare parte a Munteniei „Adevărul“ a plecat aseară cu aproape întreaga şedinţă de eri. In ce priveşte darea de sea­mă cetitorii s-au putut con­vinge că ne-am ţinut de pro­misiunea pe care am dat-o ea este tot atît de complectă cum a fost şi aceea a şedin­ţelor procesului din Bucureşti Numai în decursul isilei de eri corespondenţii noştri din Sofia ne-au transmis peste mie două sute de cuvinte te­legrafice. Cetitorii vor vedea că n'am cruţat nici un sacrificiu pen­tru ca să fim la înălţimea u­­nui ziar european şi modern, şi să-l informăm fără întîr­­ziere pe larg asupra unui proces care este pentru ţara noastră de cea mai mare im­portanţă. Succesul nostru este tot­o­­dată un succes al complica­tuluî aparat tehnic al ziaris­ticei moderne: nicî dacă pro­cesul s'ar fi judecat în Bucu­reşti nu am fi putut da sea­mă cetitorilor mai prompt despre el. La ora I s'a citit la Bucureşti şedinţa de dimi­neaţă care a durat pînă a­­proape de două, iar la şapte jumătate plecam în provin­cie cu darea de seamă a celor petrecute la Sofia pînă la şease. Experienţa reuşind ori, ce­titorii pot fi asiguraţi că vor fi la fel serviţi în tot decursul procesului. Comisiunea pentru examinarea că­pitanilor aspiranţi la gradul de ma­ior pentru arma infanteriei se va compune din : general Tătărescu Ni­colae, preşedintele comisiunei, pen­tru toate corpurile ; membrii: pentru corpul I de armată d-nii col. Pavle, maior Antonescu, corpul II col. As­lan şi Budişteanu, corpul 111 col. Marca Alexandru, corpul IV col. Tei­­şa­nu şi Paciurea. Se anunţă că in curind marele duce Gheorghe Alexandrovicî, moştenito­rul presumptiv al tronului rusesc, se va logodi cu princesa de Con­naught, nepoata reginei Angliei. Se anunţă că între Serbia şi Rusia s’a încheiat o convenţie militară. De asemenea se anunţă şi alcătuirea unei triple alianţe balcanice Amănunte .­ supra acestor chestiuni precum şi a­­supra mai multor alte evenimente din streinătate, la rubrica „Politica ex­ternă“ din pagina întîia a numărului de faţă. Din cauza ploilor din ultimul timp tot fîrtul care fusese cosit în judeţul Muscel, s’a stricat. De aceia s’au luat măsuri pentru a nu mai cosi fînul de­cît la finele luneî viitoare, prin părţile muntoase ale acestui judeţ. Comisiunea industrială de pe lingă ministerul de domenii, nu s’a putut în­truni săptămîna trecută, şi nici nu se va­ mai întruni pină la finele lunei Au­gust. Poliţia din Bruxelles a înştiinţat ori prefectura poliţiei Capitalei, că d. Char­les Rottm­ann din acel oraş a fost vic­tima unui furt de juvaeruri în valoare de peste 80.000 lei. Autorul furtului nu se cunoaşte. Primim din Londra o scrisoare din partea tinăruluî Friptu, expulzat acum doi ani din ţară şi despre care mai multe ziare au anunţat că a murit la ifiladelfia, victimă a unui accident. D. Friptu ne anunţă că fratele d-sale a murit, şi că d-sa se află la Londra sănătos. Scrisoarea poartă data din 7 August st. n. şi adresa: 20 East Moant street Mile End B­d. E. Cu ocazia aniversărei împăratului Frantz Iosef I, un Te-Deum se va o­­ficia la catedrala Sft. Iosef din Capitală in ziua de 5 August la orele 10 dimi­neaţa. După oficiarea serviciului divin va a­­vea Ioc o recepţiune la legaţiunea au­­stro-ungară. D. inspector financiar Gr. Culcer, ina­­poindu-se din inspecţia ce a făcut ad­ministraţiilor financiare din Oltenia, a înaintat un raport prin care a arătat că situaţia financiară a casieriilor sta­tului s’a îmbunătăţit in mod foarte sim­ţitor şi că recolta e de o abundenţă fe­nomenală. La requiemul care se va ţine astăzi la biserica protestantă din strada Lute­rană pentru odihna sufletului decedatei împărătese Frederic va asista şi princi­pele Ferdinand, care după cum am a­­nunţat, soseşte in acest scop in Capi­tală. Prima societate anonimă romînă de tramvaiurî şi societatea anonimă romînă pentru construirea şi exploatarea de căi ferate şi tramvaiuri a realizat în luna Iulie o recetă de 254721.70 la 521204 kilometri vagoane faţă cu o recetă din luna corespunzătoare a anului 1900 de lei 279945.15 şi de 294738.80 in 1899. D. G. Gr. Cantacuzino, şeful parti­dului conservator, va sosi in Capitală Vineri. D. AL Vrany, inginer din Piteşti, des­coperind în regiunea Gorţei de Argeş bogate mine de lignit, a cerut ministe­rului de domenii să-i acorde dreptul de descoperitor şi explorator. Ministerul de domenii studiază ches­tiunea hamalilor din portul Brăila. S-a comunicat ministerului de interne că uzina de apă de la Sulina a început să funcţioneze. Apa a început să curgă în oraş şi a mai rămas numai ca tuburile să fie spălate. Diseară consiliul sanitar superior se va întruni în şedinţă pentru a expedia mai multe afaceri curente. La marile manevre de toamnă din a­­nul acesta toţi ofiţerii inferiori din in­fanterie vor purta răniţi uşoare, în lo­cul gentilor din trecut. Direcţiunea serviciului sanitar a fost înştiinţată că un turc anume Husein Nuredin a debarcat la T.-Severin, ve­nind din Constantinopol. Da la T.-Se­verin călătorul acesta a plecat la Călă­raşi, unde a luat gazdă la cafegiul Boţi Pavel. Atit la T.­Severin cit şi la Călăraşi călătorul a fost supus unor riguroase observaţiuni medicale. In portul Sulina se află actualmente 3 vapoare şi 2 corăbii, sosite din Con­stantinopol şi supuse carantinei. Corabia «Constantinos» a eşit de sub carantină.­­ Direcţiunea serviciului sanitar supe­rior a cerut guvernului ca să se infor­meze prin ministerul de externe dacă există sau nu ciuma la Salonic. In acest timp au cam­ 3 mortale, fost 14 cazuri din C. Lelescu, agent pe lîngă biroul de servitori din Botoşani. Gh. Tomescu comandant al sergenţi­lor din oraşul C.­Lung. George Negoescu comisar în oraşul C.­­Lung. Gh. Sasa secretar de secţie poliţienea­­scă în oraşul Brăila. N. Borcezescu poliţaifi al găreî Piatra- Olt, judeţul Romanaţî, Te-Deumul d© la biserica luterană Serviciul divin Azi dimineaţă s’a oficiat la biserica luterană din Capitală un serviciu divin pentru odihna sufletului răposatei îm­părătesc Frederic a Germaniei. A oficiat preotul Heift, parohul bi­­sericeî, acompaniat de orgă şi cor. Altarul era îmbrăcat in doliu, avind de o parte şi de alta verdeaţă. Polican­­drele erau şi ele îmbrăcate în crep negru. In faţa altarului s’au plasat scaune pentru persoanele invitate şi cele din corpul diplomatic, iar băncile din urmă erau rezervate publicului. Serviciul divin a început la orele 12 fix şi s’a terminat la 12 şi 45 ua. Au­ asistat la Te-Deum . persoanele prezente Prinţul Ferdinand, care a venit direct de la gară la biserică, însoţit de d. ma­ior Demetrescu aghiotantul sǎu , prinţul Ferdinand purta uniformă germană. Apoi d-nii miniştri Aurelian, Stoicescu, Ionel Brătianu şi Sp. Haret, d. Kinderlen Wächter, ministrul Germaniei, cu d. De­­dlarr ataşat militar pe lîngă legaţiunea germană şi dr. Kranner, cancelar al con­sulatului german, d. co­onel Trotter, în­sărcinat de afaceri­ al legaţiunei engleze, de Sommow, însărcinatul de afaceri al legaţiunei ruse, de Flottow, însărcinat de afaceri al Austriei şi de Rosadowsky a­­taşatul militar austriac, d. Mihailovici ministru al Serbiei, d. Kiazim­-Bey, mi­nistru al Turciei, d. cavaler Cucolni Boa­­sso însărcinatul de afaceri al legaţiunei italiane, d- Henry ministrul Franţei cu primul secretar al legaţiunei, d. Arghi­­ropulos ministrul Greciei cu primul-secre­­tar al legaţiunei d. Sutzu, d. Soleiman Bey prim-secretar al legaţiunei turceşti, d. Del­oque secretarul legaţiunei belgiane, ataşaţii militari ai legi turce şi al agenţiei bulgare, d. Westmann secretarul legaţiu­­neî ruse, d-uiî Biscaborne preşedintele co­­munităţei luterane, d. Rietz, vice preşe­dintele, d. dr. Schlawe, d. von Engel­­brecht, d. de Stolz, directorul Bănceî Romîniei, d. Sărea procuror la Curtea de compturi, d. Procopie Demetrescu primarul Capitalei, d. Emil Petrescu pre­fetitul poliţiei­, general Wartiade şeful casei militare a regelui, d. col. Averescu, col. Constantinescu, comandantul pieţei, general Robescu, d. I. Kalinderu, d. Nanu, secretarul general al ministerului de ex­terne, col. Coandă, col. Graţoski, maior B­ava­r­ga, col. Mavrocordat, d.f Paul Sittescu,­­căpitan Slătineanu ajutor de primar, d. procuror Stambulescu, d. locot. Niculescu şeful poliţiei comunale etc., etc.­­ Ordinea a fost ţinută de d-nii comi­sari ai siguranţei Gaspard, V. Boambă şi N. Alexandrescu. In urma revărsărilor Oltului, sursa de apă de Căciulata de la băile Govora care e una dintre cele mai bune surse minerale din ţară,­a fost înecată. Chiar pavilionul care Înconjura această sursă a fost distrus. Apele Oltului retrăgindu-se, şi date fiind mijloacele de restabilire luate de către ministerul de domenii, se crede că această bogată sursă de ape mine­rale va fi salvată. Ministerul de domenii a adresat o circulară tuturor fabricelor din jurul Capitalei, cari se bucură de avantagiile legei pentru încurajerile industriale, fu­­gindu-le de a lua pe lingă acele fabrici dintre copiii orfani pe cari i-a îngrijit primăria Capitalei, pină ce au terminat 4 clase primare, ca ucenici interni. Denunţăm parchetului următorul caz Un anume Fănică, de 18 ani, a aten­tat la pudoarea copilului Tănase Ghiţă. Atît atentatorul cit şi victima, care a­cum se află bolnavă în spitalul Filantro­pia, sunt în serviciul d-luî Nicu Dragomi­­rescu, comerciant în şoseaua Basarab No. 226. Faptul acesta s’a petrecut acum 6-7 zile. Copilul Tănase Ghiţă, în vîrstă de 12 ani, se află într’o stare gravă la spitalul Filantropia, şi cu toate acestea nu s’a lua nici o măsură în contra criminalului a­­tentator. Sperăm că parchetul nu va sta în ne­mişcare. In urma unui raport al serviciului tech­nic de la primăria Capitalei, prin care se arată că iluminarea părţii excentrice a oraşului lasă de dorit, primăria a dispus înfiinţarea a două posturi de revizori că­lări cari vor inspecta părţile de la foar­­ginele oraşului, de la orele 12 noaptea în sus. In aceste posturi au fost numiţi d-nii D. Manolescu şi C. Măldărescu. La ministerul de domenii s’au primit maî multe rapoarte din partea comune­­lor din regiunile muntoase, prin care se arată că din cauza ploilor din ultimul timp, s’au produs numeroase surpături de maluri şi torenţi, cari ameninţă de a distruge locurile sătenilor şi chiar casele din sat. In consecinţă serviciul pădurilor a dis­pus întocmirea grabnică a unor proecte da apărare precum: barace, plantaţii, în­tăriri etc. pentru a se înlătura dezastrele. Serviciul pădurilor din ministerul de domenii a hotărît să se pună în toamna acestui an, arbuşti de diferite esenţe fo­restiere de valoare, precum stejari, brazi, molifţi, etc., pe preţuri cît mai mici po­sibile. Aceasta în vederea numeroaselor cereri ce au fost adresate ministerului de către proprietarii cari voesc a face lu­crări de împădurire și plantări. Consiliul comunal din Predeal s'a con­stituit ast­fel: d-nii P. Frîncu primar, I. N. Popa ajutor de primar, Gr. Petre Top I, Moise Enache, Toma Dumitrescu, Ghiță Oprea, consilieri. CÎOfiA Erî s’au împlinit 40 de zile de cînd epidemia de «urnă datează I» C­ofts­­tantinopol. 3 CEREALE Bucureşti, 38 iulie. In interior tendinţa griului este fermă, pe cînd în Brăila, piaţa, care dictează interiorul, tendinţa "este calmă. Iată ul­timul eveniment "al zilei al campaniei cerealelor pină în prezent. Deosebirea cea mare în tendinţe este uşor explicabilă ; în interior agriculto­rii prezintă ofertele cit se poate de rare şi nu se poate cumpăra mai eftin de lei 65—70 chila predat la staţiuni, pe cind in Brăila o parte din agricultori continuă să-şi trimeată mărfurile in co­mision spre vînzare, aceste adunîndu se zilnic la un loc constitue o cantitate însemnată disponibilă, de care ocaziune cumpărătorii profită a se cumpăra la prețul posibil de eftin ; ast­fel vedem zil­nic în Brăila, precum a fost ori un număr de 600 vagoane griu, cea mai mare parte disponibil spre vînzare, incheiarea unor transacțiuni la prețul pentru grin de tei 1340 vagonul, aproape preţul cit pretind agricultorii mai reservaţi în in­terior predat la gările moşiilor lor. In schimb tendinţa porumbului este fermă în toată ţara, America nu mai contestă recolta ei dezastroasă de po­rumb, producţiunea anului trecut a fost de 2105 milioane bushels pe cînd acea a anului curent probabil că nu va în­trece 1300 bushels, şi acest factor se resimte destul de bine în pieţele noas­tre, mai cu seamă faţă de aşteptările unei recolte de porumb din cele mai mari din diie s’au văzu­t în ţară. Pe lingă porumbul vechiu, care se plăteşte deja Iei 46—48 chila la gări, se observă de cîte­ va zile o mişcare in porumbul aflat încă pe cîrap din re­colta anului curent. S’au încheiat chiar cîte­va contracte de porumb nou cu lei 35 chila predat la gări. Exportatorii noştri au vîndut deja în străinătate cantităţi însemnate de porumb nou a­­mestecat cu vechili, predabil în lunile Octombrie, Noembrie a. c. şi aceasta explică iarăşi fermitatea actuală a a­­cestui articol. Perspectivele preţurilor sunt spre urcare. In ultimul moment aflăm că telegra­mele sosite in ţară referitoare la ra­­portele departamentului agricultureî­ din Washington, asupra stăreî recoltei griu­lui in America, sunt cit se poate de nefavorabile şi precum se afirmă, vii­toarea producfiune a griului nu va co­respunde nici pe jumătate aşteptărilor Se ştie că întreaga recoltă a griului în America a fost estimată luna tre­cuta la 715 milioane bushels, şi că în acest interval, semănăturile grinelor de vară au suferit colosal din cauza căl­durilor. Dacă raportul nefavorabil, se va con­firma, săptămîna aceasta se va redes­chide cu cursuri urcate, şi probabil in acest caz, că efectul se va simţi imediat în pieţele noastre. In piaţa noastră s’a vindut vre-o 2000 chile gri, in greutate de kgr. 76- 79 cu leî 62-67 chila, predat la gară, legiatură, va pleca la Kopenhaga unde se va întilni cu regele Danemarcei. In timpul absenţei regelui George din Grecia, consiliul de miniştri elin a fost investit cu funcţiunile regenţei. D-na Iazinca Lespezeanu, despre care am anunţat că a fost chemată la par­chet spre a da oare­cari informaţiuni in chestia falsurilor de timbre, ne roagă să insistăm asupra faptului că nu i s’a făcut nici o perchiziţie la domiciliu, ci că a depus chiar d-sa timbrele false pe care Baier a reuşit să le strecoare prin­tre timbrele ce le cumpărase din ordi­nul sau de la regie. Ministerul de­­­domenii a primit din partea prefecturei de Constanţa un ra­port prin care acesta arată că transpor­tul intre unele comune limitrofe cu frontiera bulgară, pe vechile drumuri cari ocoliau pădurile, fac cotituri pe te­ritoriul bulgar, este adese­ori împiedicat de către soldaţii bulgari. In consecinţă ministerul de domenii a decis ca acele drumuri să­iedeschise chiar prin pădure, spre a se putea face ast­fel circulaţia în linişte. Cota preţului grinelor sosită azi, arată o evidentă tendinţă spre ur­care. Atrăgem asupra ei atenţiunea celor interesaţi. Comisiunea veterinară, în şedinţa de aseară, a opinat pentru suspendarea me­dicului veterinar Păsculescu din cauză de neglijenţă. Ministerul de domenii a dispus, spre a se putea reduce şi înlesni formalită­ţile prea grele ale arendărilor la să­teni a poeţilor din pădurile statului, ca aceste arendări să se facă şi să se aprobe pînă la cel mult 2000 lei pe an, de către d-nii şefi ai regiunilor silvice. Ministerul de domenii a primit un foarte interesant raport din partea con­sulului general al ţârei la Atena, raport care cuprinde date foarte interesante asu­pra rii­şcarei comerţului de cereale, vite şi legume. Tot in acest raport, consulul ţârei la Atena se ocupă de posibilitatea" de a găsi in Grecia, debuşeurî pentru desfa­cerea petrolului rominesc care ar face o puternică concurenţă petrolului ame­rican, dacă s’ar desface pe un preţ mai redus de cit acesta. Vaporul «Horatius Gopas» care din cauza furtunei n’a putut intra în por­tul Sulina, are­ pe bordul săli 23 de oameni aî echipagiului şi 123 călători, turci, greci şi evrei. Douî din aceşti că­lători s’au îmbarcat în portul Marsilia. Vaporul acesta a fost supus caranti­nei, de­oare­ce a venit prin Constan­­tinopol. La alegerile colegiului 111 pentru consi­liul general al judeţului Neamţ au reuşit următorii candidaţi: D-nii Iorgu Zaharia, Gh. Popescu,­căp. Dim. Pornici, Iordache Camaribă, O. Mi­­ronescu şi Nicol­ae Nicolau. D.. căpitan D. Voinov din reg. 7 Călă­raşi, a fost mutat în reg. 9 Călăraşi. Teodorescu din reg. 9 mutat în reg. 7 că­ D. căpitan A. Călărași, a fost fărași. D. sub-locot. Porumbaru Ion din reg. Argeș 4, a fost mutat după cerere la reg. Mircea 32. D. sub-locot. Firtulescu Dimitrie din reg. Calafat 31, a fost mutat în reg. Cantemir 12. D. medic-veterinar N. Lucea a fost în­sărcinat în jud. Ilfov cu combaterea e­­pizootiilor din acest judeţ. D. Ghimpa D. Ştefan sub-şef de biu­­rou cl. II de la comandamentul corp. II, a fost mutat la comandamentul diviziei a 4-a de infanterie, în aceeaşi calitate. D. Burdan Alexe registrator archivar cl. II de la şcoala militară de infanterie şi cavalerie, la comandamentul corpului II în aceeaşi calitate. D. Teodorescu Alexandru sub-şef de biurou cl. II-a la comandamentul diviziei a IV-a de infanterie, a fost şters din controalele ministerului de rǎzboiu pen­tru infirmităţi. Zilele acestea se va supune semnătu­­rei regelui, decretul prin care se înfiin­ţează două posturi de inspector­ al învă­­ţămîntuluî profesional, conform cerinţe­lor legii asupra acestui învăţămînt. Un post va fi de inspector industrial şi altul de inspector agricol. Cel dintăiu va fi ocupat de d. Hazu, iar celăl­alt de d. Druţu, foşti inspectori domeniali. D-na Ecaterina Cracu­ a fost numită di­rectoarea şcoalei de fete din Bîrlad, şcoală fondată din iniţiativa lui N. R. Codreanu, din fondul de 300.000 lei lăsat de acesta, şi care vă începe să funcţio­neze de la 1 Septembrie. M­işcarea de la C. F. IS. D. Mavrodi Le­mides, actual şef de gară cl. I. în administraţia C. F. R., a fost înaintat pe ziua de 16 August st. n., în postul de şef de gară principală în a­­ceiaşi administraţie.* D. Alexandru Florea Al., actual şef de echipă în administraţia C. F. R., a fost înaintat pe ziua de 15 August st. n. în postul de Dioher. * D. Chirovici loan P., actual impiegat de mişcare cl. II în administraţia C. F. R., a fost înaintat pe ziua de 17 August st. n., în postul de impiegat de mişcare cl. I. D. Chiriac Constantin N. actual casier cl. II, şi d. Niculae Iosef, actual casier cl. III în administraţia C. F. R„ au fost numiţi: cel dintâiu pe ziua de 16 August st. n. în postul de impiegat de mişcare cl. I, şi cel d’al doilea în postul de ca­sier cl. II.* D-nii Gros Emil, actual impiegat defini­tiv cl. III şi Apostol Vasile M., actual casier cl III, au fost reintegraţi pe ziua de 16 August st. n. — Cel dintâiu în pos­tul de impiegat definitiv cl. II, iar cel d’al doilea în postul de casier cl. II. * D. Widman Carol, actual impiegat de­finitiv cl. IV-a în administrația C. F. R. a fost înaintat pe ziua de 16 August st. n. în postul de impiegat definitiv clasă III-a.* Au fost înaintaţi următorii impiegaţi din administraţia C. F. R : Kiriţescu George, actual şef de gară cl. II, şef de gară cl. I. Ariescu­ O., actual şef de gară cl. III, impiegat definitiv cl. II. Radulescu George, actual impiegat de­finitiv cl. III, impiegat definitiv cl. II. Zossima Teodor, actual şef de gară cl. III-a, şef de gară cl. II. Gherasim loan V. Marinescu Alexandru şi Teodorescu Richard, actuali şefi de gară cl. IV, şefi de gară cl. 111-a. Nicelaide loan, actual impiegat de miş­care cl. 11-a, impiegat de mişcare cl. I. Popescu Luca, Georgescu loan şi Filip loan, actuali casieri cl. III-a, casieri cl. II. Numiri în administraţie Au fost numiţi d-nii: Gh. M. Felea­co­pist la cancelaria revizoratului şcolar din jud. Covurluiu. Pr. Ediţia de seară Ultime informaţii şi Agenţia romînă anunţă din Constan­tinopol, cu data de 12 Augu­st. n. că tratatul de comerţ turco-romin a fost definitiv semnat ori pentru o durată de 5 ani de către Tevfik Paşa, mi­nistrul afacerilor străine al Turciei, şi d. Al. Ghika, ministrul Romîniei. Ministerul instrucţiune! a luat urmă­toarea d­eciziune cu privire la admite­rea elevilor bacalaureaţi: Se aduce la cunoştinţa tuturor, că şcolarii cari au absolvit clasa VII-a in liceele statului după programa din 1881, se pot înscrie de-a dreptul în universitate fără alt examen, conform legei din 1898 care s’a pus din nou în vigoare. Ni se denunță următorul caz: D. N. Vilcu, institutor din Brăila, care in ca­litate de revizor școlar a fost destituit pentru diverse abuzuri, a fost din nou dat in judecată de tribunalul din Bră­ila, sub acuzarea că a luat mită 500 Iei de la Michel Solomon, antreprenor de băi din Brăila, pentru ca să inter­vină ca primăria din acest oraş să dea o autorizare ilegală de funcţionare a băilor. Conform art. 76 al. 2 din legea invă­­ţămîntului, d. Vilcu a fost suspendat tocmai in iunie, de­şi instrucţia in con­tra d-sale a început încă din Martie. Cum însă acest institutor este cum­natul d-lui Pallade, ministru de finanţe, d. Vilcu a fost reintegrat cu ordinul No. 34.666 din 28 Iunie 1901,­­8 zile după ce fusese suspendat prin ordinul No. 31.634. Protestăm in contra acestui act de favoritism. S’a vorbit prin ziare despre cazul co­misarul Carpeş de la poliţia oraşului T.-Jiu, care in mod ilegal a rupt si­giliile aplicate pe averea rămasă de la decedatul Filiades din acest oraş. Cum e poliţaiul—condamnat pentru abuz de putere—aşa şi comisarul. Cu toate astea ambii funcţionează inca şi sunt nesupăraţi in posturile lor. Ce "zice d. ministru de interne ? D. ministru de interne Aurelian, în urma unei reclamaţiuni prin care se arată că la poliţia din T.-Jiu se comit multe abuzuri şi neregularităţi, a or­donat o ancheta. Regele George al Greciei, care se a­­flă actualmente la Aix-les-Bains­in vi- Adever­! INTIMPEARI Din Capitală Pungaşi arestaţi. — au fost arestaţi pungaşii: Istrati Cărdănuţă prins vaga­­bondÎnd prin raionul secţiei a II-a, Gh­eor­­ghe Tănase care a furat o pungă cu 20 lei scriitorului Tănase Teodorescu pe cînd se afla pe maidanul Duca, Radu Marin care căuta să comită furturi în piaţă, şi soldatul Florea Costică dezertor din reg. 2 artilerie, bateria 3-a. Hoţi de aguridă­— Au fost arestaţi indivizii Ghuţă Grigore, Gheorge loniţă, Costache loniţă, domiciliaţi în str. Buni­cului 15, cari au sărit în via d-nea Irina Cu­borie din aceeaşi stradă, au furat 15 kgr. aguridă. Arestări de pungaşi.—Au fost ares­taţi . Niţă Niculae, care fiind în servi­ciul braşoveanului Nae Dumitrescu din str. Michaia-Bravu 39, a furat acestuia un cufăr cu mai multe lucruri. Băiatul de prăvălie Alexandru Roman, care a furat din tejgheaua!'stăpînului sau d. Vrînceanu, din calea Victoriei 2 lei, Ma­rin Petrescu şi Pandolo Marinescu, găsiţi vagabonzi, pungăşoaica Alexandrina Nicu care a fost găsită cu o bluză de furat pe str. Cîmpineanu, pungaşii Sotir Dumitru şi Nae Constantinescu, găsiţi astă-noapte prin grădina Cişmigiu, umb­înd după fu­rat, Anastase Petrescu, vagabond. Accident de tramway.—Aseară pe la orele 8 jum., guardul comunal Ambrozie loan, pe cînd trecea în tramvai pe str. Colţei, a alunecat şi căzînd jos, tram­­vaiul l’a călcat pe piciorul sting. El a fost trimis spitalului Colţea. Alţi pungaşî.—Individul Gheorghe He­­rea recunoscut pungaş, a fost arestat azi dimineaţă, fiind găsit în curtea d-lui Cle­ment Santalina, din calea Griviţeî 198, de unde vroia să fure. A fost arestată şi fe­meia Anica Gros care fiind în serviciul d-lui Solatar din calea Griviţeî 94, a fu­rat nişte obiecte. Furt de cercei de aur.­A fost ares­tat Matei Ilie şi Vasile Ilie, cari sunt in­culpaţi că au furat o pereche de cercei de aur de la d. Mihail Gheorghe Eco­­nomu, din str. 11 Iunie. Procesul Sarafoff - telegramele corespondenţilor noştri speciali — şedinta inutiia Prima şedinţă a procesului Sarafoff a avut loc. Din amănunţitele telegrame cari ur­mează cititorii işî pot face o complectă idee despre modul cum au urmat dez­baterile şi acum vor urma. Tactica acuzaţilor e evidentă. Ei neagă totul. Pe de altă parte martorii apărărei depun că asasinatul Fitowski a fost spion turcesc. Aceasta se face cu sistem şi nu fără scop. In cazul cel mai rău­, dacă ju­raţii ar crede că acuzaţii sunt vinovaţi de asasinarea lui Fitowsky, apoi ar avea suprema circumstanţă uşurătoare că au ucis pe un­ spion, pe un trădător al unei mari cauze naţionale. «Impresia lăsată—ne telegrafiază co­respondenţii noştri—după prima zi de dezbatere a procesului, în care totul a­­rulat in jurul afacere! Fitowsky, este că nu s’a constatat nimic compromiţă­tor nici pentru Sarafoff, nici pentru Sto­­ianoff». Dar cum să se constate ceva compro­miţător? Martorii sunt toţi de bună voie sau de teamă favorabili lui Sarafoff, iar a­­supra sigurului martor serios al acuză­­reî, asupra bătrinului Fitowsky, tatăl ucisului, s’a căutat să se arunce discre­ditul afirmîndu-se că chiar el —care a zăcut în lanţurile şi în temniţele tur­ceşti,—este spionul Sultanului. Singur faptul acesta este suficient pentru a ne face să pricepem ce va a­­duce ziua de miine.—East. Serviciu de noapte Atentatul contra regelu! Fâcînd aluzie la atentatul plănuit contra persoanei regelui Carol, pre­şedintele îl întreabă pe Sarafoff dacă ştie unde e situat in Bucureşti, pa­latul regal. Sarafoff răspunde la aceasta că nu. Cumpărarea armelor româneşti Sarafoff mai declară că a trimes în numele comitetului oameni in Ro­mania fiind­că aflase că Romînia are de vînzare o sută de mii de puşti, iar comitetul vrea să le cumpere. Tot pentru ca să se cumpere ar­me Sarafoff declară că a trimes bani şi la Viena şi în mai multe alte părţi. Interogatorul lui Stoianoff Se procede la ascultarea acuzatu­lui Sofronie Stoianoff. La toate acuzările acesta opune o negare încăpăţînată. „Despre asasinarea lui Fitowsky— zice el—am aflat din gazete“. La întrebarea preşedintelui dacă a dat vre­un ajutor al Boiciu Ilieff şi altora dintre condamnaţii din Bu­cureşti, Stoianoff răspunde: — „Pe cînd mă aflam la Rusciuk s’au adresat la mine cerînd ajutoare atîţia macedoneni, în­cît nu-mî maî pot aduce aminte dacă printre dîn­­şii a fost Ilieff sau alţii“. Preşedintele: Ce este cu telegrama adresată lui Sarafoff prin care-i ceri ca să scoată paşapoarte lui Ilieff şi tovarăşilor săi ? Stoianoff: Nu este exact că eu aş fi telegrafiat lui Sarafoff la Sofia ca să stăruiască pentru a obţine a­­utorizaţia ca să se acorde paşapoarte lui Boiciu Ilieff şi tovarăşilor săi. Asasinarea lui SUMlteanu Se procedează la ascultarea acu­zatului Vladislav Kovaceff care de­clară că despre asasinarea lui Mi­­hăileanu nu ştie de cît atît cît a putut afla din ziare. Preşedintele : Cunoşti pe Stoian Dimitroff ? Kovaceff: Nu. Preşedintele : N’a­ tocmit d-ta De ca să-l omoare pe Mi-cîţi­va inşi h­ăileanu ? Kovaceff: Eu n’am tocmit pe ni­meni şi nicî nu m’am gîndit să toc­mesc. Sistemul Serafimovici Preşedintele­ Troleff­ul*a scris o scri­soare în care îţi recomandă ca să urmezi după „sistemul Serafimovici*. Ce fel de sistem e acesta? Ce-i a­­cela „sistem Serafimovici“? Kovaceff. Numi amintesc de scri­soarea aceasta. Ca secretar al co­mitetului macedonean aveam de re­­zolvat zilnic peste o sută de scrisori. Interogatoriul lui Troleff Se procedează la ascultarea acu­zatului Dumitru Troleff. Preşedintele: Ce rol aveai d-ta? Troleff: Ajutam pe macedonenii cari treceau prin Rusciuk. Preşedintele : La ce se referă „sis­temul Serafimovici?“ Troleff: La modul de procedare al comitetului macedonean din Rus­ciuk. Cu aceasta se isprăveşte de­o­cam­dată interogatorul acuzaţilor. Şedinţa se ridică anunţîndu-se cea următoare pentru după amiază. Şedinţa de după amiază După o întrerupere de o oră se deschide şedinţa de după amiază. Se face apelul martorilor, cari a­­par toţi înaintea preşedintelui. Mare impresie face martorul Gan­­ciu Kirow Fitowsky, tatăl asasinatu­lui Fitowsky, un moşneag de peste nouă­zeci de ani, care este surd şl, care încă sub turci a petrecut patru ani în exil şi temniţe. Martorii Ganciu Fitowsky, tatăl a­­sasinatului, precum şi Ivanciu Fitow­sky şi Petrache Fitowsky nu sunt puşi să jure. B­artorul Popow Martorul Christea Popow care a fost primar al Sofiei sub ministerul Radoslawoff după ce răspunde la o­­bicinuitele întrebări, are următorul dialog cu preşedintele: Preşedintele : Pedepsit ai fost? Popow tace. Preşedintele: Răspunde la întrebarea mea: ai fost pedepsit vre­o­dată ? Popow: Da, cu patru ani închisoare corecţională. ÎMartora Dumitrow Martora Tinka Dumitrow depune că ştie din chiar gura soţiei omo­­ritului Fitowsky, că acesta a fost spion turcesc. Nevasta lui Fitowsky—swina, Ivan Seleskovs preşedintele Curtei cu juraţi

Next