Adevěrul, noiembrie 1901 (Anul 14, nr. 4405-4434)
1901-11-25 / nr. 4429
Duminică 25 Noembrie 1901 incurabila şi incompatibile cu serviciul militar, contractate într’un serviciu comandat în timp de pace. * Sub-locotenenţii Mirodescu George şi Alexandresci George, însumaţi in urma artileriei, ravnia definitiv însumaţi la regimentele pe lingă cari sunt ataşaţi : cel dintiiu la reg. 1 roșiori şi cel de al doilea la reg. 5 roşiori. * Maiorul Ciocăneanu Tiberiu din urma artileriei, aflat in poziţie de disponibilitate pentru congediu mai mare de 7 luni, de la 16 Noembrie 1899, se rechiamă in activitate de serviciu pe ziua de 1 Noembrie 1901, la reg. 5 artilerie.* Sublocotenentul Dăbuleanu Ion, din reg. 2 călăraşi, a fost mutat, în interesul serviciului şi după a sa cerere, in reg. 5 roşiori. Sublocotenentul Giuşcă George, din marină, neavind aptitudine de a servi in această armă, şi sublocotenentul Buholţei Cornelul, din reg. 2 geniu, au fost mutaţi unul în locul celuil’alt. Marţi seară va avea loc la d. Sturdza un mare craifi parlamentar,stanţă de inculpat ca delapidată. S’au acordat circumstanţe atenuante, pe motivul că nu exista control serios, după cum au declarat martorii şi pe motiv că inculpatul are proprietăți din care se va despăgubi direcția C. F. R. așa că nu va fi prejudiciată. *■» *** m 'iaswswns«as*—vi, In chestia examenelor de capacitate Majortatea licenţiaţilor în ştiinţele naturale cari au fost admişi la examenul de capacitate de la 1 Decembrie a. c. s’au prezentat azi la ministerul instrucţiune! pentru a protesta inpotriva citorva candidaţi cari au făcut înzistenţe pentru a se amina acest examen, zicînd că din cauza sărbătorilor examenul va trebui să se întrerupă şi dinşii ar trebui prin urmare să vină după 15 zile din nou in Bucureşti spre a continua examenul. Majoritatea candidaţilor a cerut ca sa se ţină examenul la 1 Decembrie dată la care a fost anunţat, pentru următoarele motive: a) Examenul început la 1 Decembrie, se poate foarte bine termina la 23 Decembrie ţintim o zi înainte de vacanţa crăciunului, chiar trebue să se termine, fiindcă candidaţii sunt mare parte înscrişi şi la examenul de cozmografie care începea 8 Ianuarie, şi vor trebui să fie la această dată in Bucureşti pentru examenul de cozmografie. 2) Mare parte din candidaţi şi-a luat concediu de prin Octombrie, şi catedrele lor fiind suplinite de nespecialiştî invâţămîntul suferă. *3) Ministerul fixind examenul acesta la 1 Decembrie, a avut in vedere ca să dea posibilitatea candidaţilor a trece cu înlesnire cele două specialităţi pe care le cere legea. 4) In cazul aminărei examenelor pentru luna Februarie, mulţi candidaţi nu vor pute trece examenul de fizicochimice care se ţine in această lună, şi aşa mai departe. Inmormsestarea lui V. A. Urechiă Azi la orele 2 d. a. are loc inmormintarea regretatului V. A. Urechiă. Corpul defunctului într’un bogat sicriu, e așezat pe catafalc in mijlocul bisericei sf. Gheorghe, înconjurat de glastre de flori cari ii adumbresc chipul. Biserica toată e în doliu. In jurul catafalcului sint depuse coroane din partea : consiliului de miniştrii o coroană de salcim, a Lage culturale, o coroană de stejar, a Academiei române, a facultăţeî de litere şi filosofie, a Casei de depuneri şi consemnaţiunî, o societate macedo-romină, a alegătorilor gălăţeni, etc. *La orele 2 p. m., biserica Sf. Gheorghe era literalmente plină de lume. Asistă toţi d-nii miniştri. In biserică remarcăm următoarele persoane: Balban directorul poştelor, gen. Brătianu dr. Stăncescu, dr. Babeş, dr. Leonte, dr. Stoicescu, dr. Viţu, doctorul St. Minovici, Gr. Tocilescu, G. Danieleanu, C. Alexiu, B. Bancotescu, Sefendache, Pr. Dimitrescu primarul Capitalei, Em. Petrescu prefectul Capitalei, T. Văcărescu senator, dr. Obreji, dr. Gerota, C. Miile, Em. Costinesuc, Sava Șomăcescu și Al. G. Fiorescu din partea «Ligei culturale», inginer Zâne, Pană Buescu, Const. Stăncescu, G. G. Assan, Sakekrie, pictorul Mirea, Ioanin, V. C. A. Rosetti, Poenaru Bordea,C. C. Arion, Steriad, din partea platului scurt. Hegel Al. Vlahuţă, Şt. Soileanu, C. Hiotu Albu, Bibicescu, T. Rădulescu, Gîrboviceanu, gen. Fotino, Şuţu, guvernatorul Băncei naţ., Golescu, Carol G3bl,Em Porumbaru, V. Lascar, G. G. Burghelea. Pilit, T. Grompopescu, Caragiale, Al. Băicoianu, directorul Creditului urban Anton Carp, Radu Porumbaru, C. Iliescu şi încă un mare număr de deputaţi şi senatori, pe lîngă delegaţiunile Camerei şi Senatului.* La orele 2 luni, după oficiarea serviciului divin, vorbeşte d. Spini Hard ministrul instrucţiei, din partea guvernului şi a acestei depărtări nt. D-sa arată marile merite ale lui V A. Urechiă şi-î face mari elogii, zicind că memoria sa va fi eternă. După d. Ilaret, rosteşte o mişcătoare cuvîntare d. profesor Gr. Tocilescu, în numele Academiei române şi a făcut tăţei de litere şi filozofie. In calitate de fost elev al deftunctului arată marile merite ale lui V. A Urechiă, povestind episoade din viaţa sa plină de fapte mari şi generoase pentru neamul rominesc. La orele 3 p. m. d. Tocilescu continuă a vorbi. Afară, in stradă, se observă o trăsură a palatului în doliu şi alte două trăsuri ale suitelor regale, iar in jurul bisericei staţiona armată. De la biserică cortegiul pleacă direct la cimitirul Bellu.* La ora 3.25 după ce mai vorbiseră d-nii Ionescu-Gion și Valerian Urseanu, cortegiul se puse in mișcare. De la palatul justiţiei Condamnarea lui Zăhăresca Secţia I a tribunalului de Ilfov, în urma rechizitoriului d-luî procuror Slătineanu şi pledoariei d-lor Capeleanu, din partea C. F. R. şi a d-lui Atanasovici, din partea inculpatului, a condamnat pe Gh. Zahărescu, fost casier la magazia de mică viteză a gărei de Nord, pentru cumul de delicte , fals şi delapidare, la 3 ani închisoare corecţională, pierderea drepturilor politce, pierderea drepturilor de a mai fi funcţionar şi 27.422 lei despăgubiri ci G. F. R., sumă recunoscută in in INTIMPLARI Din Capitală încercare de sinucidere.—Femeea Elena Em. Şomer, bonă la şcoala de medicină veterinară, a încercat a se sinucide, loind o soluţiune de esenţă de oţet Fiind apucată de dureri atroce, a început să strige şi atunci i-a sărit în ajutor personalul de servicii, care împreună cu comisarul secţiei respective, au transportat-o la spitalul Brmcovenesc. Cauzele acestei sinucideri nu se cunosc momentan. ECOURI Depozitul de bere Azuga, care a fost în strada Popa Nan 44, s-a mutat în clădirea proprie strada Atelierului No. 12 bis. Telegramele Adeveruluî Sibriieiul de noapte Conflict tureo-austriac Viena, 23 Noembrie.—Din sorginte privată.—„Neue Freie Presse” află din Constantinopol că după nişte știri sosite din Smirna, un guard turc al regiei monopolurilor tutunurilor ar fi tras în seara de 39 Noembrie și n trecut un glonte de revolver asupra vice-consulului austro-ungar din acel oraş, pe cînd vice-consulul făcea o plimbare prin oraş. Vice-consulul a fost uşor rănit, iar agresorul arestat. La interogatorul ce i s'a luat guardul a declarat că a luat pe vice-consul drept un contrabandist. Ancheta se urmăreşte cu energie. Consulul austro-ungar ar fi luat toate măsurile pentru a obţine satisfacţiune. Asupra acestei ştiri, lipseşte pînă acum confirmarea oficială. împrumutul bulgar Sofia, 23 Noembrie.— Guvernul a depus la Sobranie proectul de lege relativ la aprobarea convenţiunei încheiate cu sindicatul băncilor din Paris, pentru contractarea unui împrumut de 125 milioane franci, cu o dobînda de 5 la sută şi rambursabil în termen de 50 ani, şi acela prin care se acordă concesiunea regiei monopolului tutunurilor, societăţei anonime bulgare, constituită cu un capital de 10 milioane franci. Cursul de emisiune al acestui împrumut este de 82 luni. Drept garanţie a împrumutului se dau veniturile impozitelor asupra consumaţiuneî şi producţiunei tutunului şi partea statului de 65 la sută din venitul net al regiei. Împrumutul este destinat la plata bonurilor de tezaur către diferitele bănci. Termenul de concesiune al societăţeî este de 50 ani. Convenţiunea trebue să fie ratificată de Sobranie pînă la 10 Decembre. i accident de tren Frankfurt pe Main, 23 Noembrie.— Azi noapte trenul Orientul-Express Ostenda-Viena a trecut cu toată viteza peste bariera staţiunei, a intrat în gară şi dărămind un zid, locomotiva a intrat intr’o sală de aşteptare, unde se găseşte şi acum. Stricăciunile pricinuite sunt considerabile. Nu este nici o victima. Ligă contra duelului Viena, 23 Noembrie. — Din sorginte privată. După ziare, un mare număr de persoane din aristocraţie şi înalţi funcţionari au fondat o ligă contra duelului. Miine se va publica manifestul acestei lige, semnat de peste 300 persoane, prin care se cer măsuri legislative contra duelului și instituirea de arbitri in afaceri de onoare. I*erderile englezilor Londra, 23 Noembrie. —• Oficial. Numărul total al celor uciși, din armata engleză, de la începutul războiului din Africa de Sud, e de 18348 oameni, din cari 893 ofiţeri. Ultim» la Port-Said Pord-Said, 23 Noembrie. — Pe bordul vaporului francez, al companiei Messageries Maritimes, s’a constatat un caz suspect de ciumă. Tariful vamal german Berlin, 23 Noembrie.—Reichstagul a continuat discuţia asupra proiectului noului tarif vamal. Ministrul de finanţe al Bavariei, baronul din Riedel, a declarat că guvernele federale sunt cu totul de acord în privinţa declaraţiunilor făcute de cancelarul imperiului, d. de Buelow, că tariful vamal in discuţiune nu semnifică părăsirea tractatelor comerciale. Aceste tractate însă nu trebuiesc încheiate cu sacrificiul celor mai vitale interese ale Germaniei. Depeșile noastre particulare Iminenta liberare a misionarei Ssone Sofia, 23 Noembrie. — Tratativele pentru liberarea misionarei Stone continuă și sunt conduse de reprezentantul american la Constantinopol. S-a hotărit ca miss Stone să fie predată oamenilor reprezentatului american la Salonic sau la o altă staţiune de drum de fier. Se așteaptă ca afacerea să fie în curînd rezolvată.—Kazac. Noul împrumut bulgar Sofia, 23 Noembrie.— Contractul privitor la noul împrumut va fi probabil ratificat de Sobranie la 27 Moembrie. Soarta împrumutului este foarte nesigură din cauză că unii partizani ai guvernului, mai ales Karaveliști, vor vota probabil contraci. Totuşi guvernul speră că va umfa.—Kazace trn-Frăţia strbo-bulgară Belgrad, 23 Noembrie.— Este definitiv stabilită sosirea membrilor Sobraniei la 23 Decembrie st. n., cind se va ţine un congres. Deputaţii sirbî vor întoarce vizita la Sofia la 2 Ianuarie 1902. Socialiştii italieni şi Crispi Roma, 23 Noembrie.— In şedinţa de azi a Camerei, deputaţii socialişti au combătut propunerea ca Crispi, fostul prim-ministru al Italiei, să fie înmormântat in biserica San Domenico din Palermo. Socialiştii au combătut cu violenţă această propunere arătind că Crispi a fost călăul Sicilieî unde a comis nenumărate crime împotriva muncitorimeî și deci nu poate fi inmormîntat acolo. Demisia lui Turati Roma, 23 Noembrie. — Deputatul socialist Turati şi-a dat demisiunea din pricina veche! dizidenţe care era între el şi partidul socialist. Imcăcram în Yemen Bombay, 23 Noembrie. — (Agenţia Reuter» află că o ciocnire a avut loc aproape de Lohel, în provincia Yemen, între trupele turceşti şi triburile rebele, răsculate din cauza mărirei impozitelor. 40 soldaţi turci au fost ucişi. Ciuma Marsilia, 23 Noembrie. — Pe bordul steamerului «Petito», sosit alaltăerî din extremul Orient, un soldat a fost atins in mod grav de ciumă. Cugetul Germaniei Berlin, 23 Noembre. — Proectul de budget a fost depus la Reichstag. Cheltuelile prevăzute se ridică la suma de 2.349.742.456 mărci, față cu 2.354121046 mărci în anul trecut. Cancelarul imperiului a fost autorizat a cere un credit extraordinar de 182 milioane pentru cheltuelile extraordinare şi a ebute bonuri de tesaur pină la concurenţa sumei de 175 milioane pentru a face faţă creşterii eventuale a trebuinţelor crutenare ale imperiului. Camera austriacă Viena, 23 Noembrie.—Camera deputaţilor a respins, după o discuţiune, care a ţinut 9 ceasuri, moţiunea pe urgenţa în privinţa înfiinţarea unei Universităţi slave la Laibach, împrumutul francez Paris, 23 Noembrie.— Senatul a adoptat cu 224 voturi contra 43, proectul de lege pentru împrumutul de 265 milioane, votat şi de Cameră. Dezminţire Belgrad, 23 Noembrie.— Ştirea ziarelor străine despre demisiunea ministrului de finanţe a fost dezminţită in mod oficial. Depeşile noastre particulare l Scandalul de la Curtea sîrbească Viena, 24 Noembrie.—Ştiri particulare sosite aci arată că perechea regală sîrbă nu s'a împăcat. Regele Alexandru a vroit să alunge pe regina Draga. Miniştrii şi consilierii intimi l'au împiedicat, sperînd o schimbare a relaţiunilor. Suveranii trăesc separaţi, deşi în acelaş palat. Regina Draga se arată mereu geloasă de sora sa şi are crize de nervi, cînd plînge toată ziua. Mişcarea polonilor Viena, 24 Noembrie.—Rusia, Germania şi Austria vor întreprinde o acţiune comună inpotriva nouei mişcări poloneze. Corpurile Legiuitoare CAMERA Şedinţa de la 24 Noembrie Şedinţa se deschide la orele 2 sub preşidenţia d-lui Em. Porumbaru, vicepreşedinte. Se fac formalităţile obicinuite. D. Gherghiceanu, deputat de R.Sărat, cere să i se pună la dispoziţie mai multe dosare relative la judeţul şi oraşul R.Sărat. D. Vespasian Pella, deputat de R. Sărat, depune mai multe petiţiuni ale unor învăţători din jud. R. Sarat, cari cer să fie asimilaţi cu învăţătorii de la stat şi să aibă dreptul la pensie. D. Porumbaru, vice-preşedinte, declară şedinţa ridicată pentru ca deputaţii sa poată lua parte la inmormintarea lui V. A. Urechiă. -WW. CURIERUL TEATRELOR TEATRUL NATIONAL & H! SUBIECTUL BONRMA Libretul operei Bohema e luat după romanul celebru al lui Henri Murgei* „Scénes de la vie de bohéme“. E o serie de scene care arată viaţa artiştilor în mizene, mai mult a rataţilor de cit a artiştilor. Pe timpul lui Murgei* exista în adevăr aceea categorie originală de „bohami“, care îşi rîdea şi de mizeria lor, cintavi sărăcia şi amorul, idealizau „fetele cheflii“ ca Mimi şi Musette şi făceau un cerc de admiraţie mutuală. Figurile lui Rodolphe, Schaunard, ale Musette şi Mimi au rămas clasice şi reapar în operă sub aceeaşi mască atit de caracteristică. ODERA Sîmbătă 24 Noembrie 1901 BOHÉM (La vie de bohlme) Operă in 4 acte. — Muzica de Puccini DISTRIBUȚIA: Rodolfo, poet Marcello, pictor Schaunard, artist muzicant. Colliné, filosof Benoit proprietar de casă Papiginol, vînzător de jucării de copii « Biglia Mario Alcindoro, consilier de stat « N. N. Un sergent de vamă « P. Ghirapeteanu Mimi D-ra Orberin’i Musetta « ima de Spada un avînt mai mare şi a D-na An. Santini « Giuseppe Magi « Alfredo Costa « A. Sabellico « Al. Catopol Gor şi figuraţie : Studenţi, cusătorese, burghezi, circiumarî, vinzători ambulanţi, soldaţi, băeți ponor, etc. distjala PITEŞTI Sinuciderea căpitanului Drăguţescu. Idoi de ori pe seară circula prin oraş ,versiunea că căp. de artilerie Drăguţescu din capitală venit în concediu pe moşia sa comuna Deagurile acest judeţ şi, ar fi tras un glonte de revolver. Cătînd a cerceta mai de aproape aceasta ştire, ea mi-a fost confirmata de autorităţi care au fost avizate. Asupra cauzei care l’a determinat la acest tragic act circulă mai multe versiuni, una pe pan, a fi mai aproape de adevar e eosecinţela unor certuri de famile. Fire prea iritabilă nişte diemţii violente ce ar fi avut cu o cumnată a sa, l’ar fi determinat la acest act nenorocit. El dispune de mai multe moşii în acest judeţ Irit»’*O stare care inspiră serioase temeri el a fost transportat la Bucureşti. Vestea acoasta fulgerătoare a produs o adîncă emoţiune în certurile cunoscuţilor. Groaznică nenorocire.—Azi pe la ora 12 pe cînd un ucenic de la cismăria din str. 81. Vinerea traversa strada de vis a vis din curtea unui brutar scăpînd un cal a dat peste el mutilîndu-l în mod oribil. Ridicat de jos de către trecători, el a fost dus la patron dar sint prea puține speranțe de a putea fi reţinut în viaţă. Teatru.—Aseară trupa de artişti asociaţi sub conducerea artistului I. Gutter a reprezentat în Sala Teatrului Uklar piesa „Dragostea cu N«brad»“. Artiştii au fost binişor în rolurile lor şi bine răsplătiţi prin apluzele mulţime!.—Jovis. TECUCI Prădâciunea de astă-noapte.— Astă noapte, pe la orele 2, mai mulţi făcători de rele au spart circiuma femeei Catinca Eirikă, de lingă noua clădire a spitalului comunal, şi iotrodunîndu-se in odaea din fund a circiumei, au furat de acolo tot ceau găsit mai de valoare. Cu toate cercetările făcute de poliţie, pînă în prezent hoţii n’au putut fi descoperiţi. Sperăm, că d. Binghelev, tinărul nostru poliţai, nu se va lăsa pînă nu va da de urma îndrăzneţilor hoţi. Scandalul cu piinea.—Cu toate ordinele date de primărie şi cu toate trîmbiţările poiţiei de a se vinde pîcea cu preţurile stabilite de consum număl, calitatea a 22 bani şi calitatea a doua 17 bani, brutarii continuă încă a vinde pînea cu 25 şi 20 bani, batîndu-şi astfel joc de autorităţi construite. Sperăm căi ei in drept vor lua în grabă măsuri energice pentru a pune la respectiva recalcitranţii noştri brutali, cari nu se supun măsurilor luate. Cu această ocaziune, atragem atenţiunea d-lui primar asupra comisarului comunal Pamfile, care în Ioc ca să vegheze l» stricta aplicare a dispoziţiunei luate de cons. comunal în privinţa vînzărei “ptrei, d-lui din contra, ba face n'aude n’avede. De va fi nevoe vom reveni. Ziar local.—Feste-cîte va zile va apare în localitate un ziar liberal cu titlul „Săgeata“, sub direcţiunea d-lui avocat M. Costea.—Vas. BURAU O hoţie.—Petre Spirescu, un fost învăţător şi actual pensionar, în urma unei recomandaţii din parteadiaconului Costeacu-Duca isbuti să intre ca administrator al moşiei Largu la d. Dumitru Constantinescu, profesor al liceul local. Gpirescu căpătă cea mai mare încredere a d-lui Constantinescu şi după puţin timp toate afacerile trecură în mina sa. O întîmplare însă veni să facă pe d. Constantinescu bănuitor în privinţa serviciului onest al lui Spirescu şi pentru a sfi convinge în mod cert începu un control serios. Bănuiala de un moment a d-lui Constantinescu se adeveri. Spiresu era un... hoţ. Verificînd gestiunea de 7 luni, d. Constantinescu descoperi o lipsă de 3000 lei, eroul nostru Spiroson văzîndu-se descoperit, fugi într’o noapte de la moșie luînd cu el toate registrele, astfel ea nu se poate cunoaște precis dacă furtul se limi- tează la cifra de 3000 lei sau dacă nu este mai mare. Faptul a fost reclamat parchetului şi e mult disputat în oraş, unde de eltiel Spirescu apărea ca un om onest. Sanitare.—In oraş bîntueau furie scarlatina printre copii ,e destul de regretabil că serviciul nostru sanitar ia prea puţine măsuri pentru oprirea întinderei a- O 'steî boli. Distracţii.—Ca nici un an, anul acesta sîntem aproape complect lipsiţi de orice distracţie.—Sandu. GALAŢI Vuina portului.—V’am transmis prin telegraf ştirea despre agitaţia ce domneşte printe comercianţii de cereale din cauza unei măsuri vexatori luate de direcţia generală a G. F. R. Vom da acum amănunte complecte în această privinţă. Azi mai mulţi exportatori de cereale au fost înştiinţaţi că staţiunile din Moldova au primit ordine de la direcţia C. F. R. de a refuza cerealele cu destinaţie la Galaţi. La primirea acestei veşti, exportatorii de cerale, îngrijaţi cu drept cuvînt, s’au întrunit în localul bursei, şi au discutat în această chestia atit de gravă. S'a hotărât a se interveni telegrafie la direcţia C. F. R., curînd a se anula imediat acel ordin nesăbuit, care pune în grea cumpănă pe comercianţii de cereale de ac şi care ar lovi simţitor interesele portului Galaţi. Am căutat să ne procurăm textul acelei telegrame. Iată-l: „Subsemnaţii comercianţi şi exportatori de cereale din Galaţi vă rugăm respecutos a dispune revocarea ordinului transmis staţiilor din Moldova de a nu primi cerealele pentru Galaţi şi a dispusa ca să se accelereze expediţiunea cerealelor tocmai pentru Galaţi. Contrar li se cauzează, ca şi portului nostru, daune incalcubile considerind apropierea închiderea navigaţiunei şi imposibilitatea de a exporta cerealele destinate pentru străinătate sosite cu întîrziere. In acet timp exportatorii de cereale au cerut Camerei de comerţ, printr’o petiţie, ca să intervie în acest sens, lucru pe care Camera de comerţ l’a şi făcut telegrafie, comunicînd cazul şi guverului. Nu ne putem da de loc seamă de motivul care a îndemnat pe direcţia C. F. R. de a lua o măsură aşa de dezastroasă pentru portul Galaţi. Un financiar cu vază în localitate, mi-a declarat că această măsură e luată de direcţie, în scop ca mai trziu exportatorii să fie nevoiţi a trimite cerealele la Costanţa de unde vor fi apoi încărcate în vase. Aceasta spre a da portului Constanţa pe alt motiv nici nu era păcî în staţiile Barbşi şi Brăila stau sute de vagoane încărcate aşteptând să le vie fundul, iar pentru oraşul Galaţi se ia măsuri ca cele de mai sus. Aceste toate însă, eu afir fi de cit tot în dauna direcţiei c. f. r. căci Rusia a luat deja măsuri de-a reexporta cerealele romîneşti pe căile ei ferate, în care scop eftinătatea transportului pe căile ferate ruse e uimitoare. De la Ungheni la Danzig (Germania) prin Rusia ar costa transportul tot atît cit costă acum de la Iaşi la Constanţa. Noi, la rîndul nostru, unindu-ne glasul cu al exportatorilor de cereale, cerem direcţiei C. F. R. să revoace de urgenţă acel ordin nedrept şi nesprijinit de nici un motiv serios. în acelaş timp ne ridicăm în contra loviturilor ce se dau într’una primului porta ţărel. Teatru.—Compania dramatică de la Teatrul naţional din Bucureşti, va da în teatrul Papadopol mai multe reprezentaţii. ■Duminică Se dă Oedip rege şi Marţi Intrigă şi Amor. îndemnăm publicul să asiste în număr cît de mare aceste reprezentaţii. Serbări.— Secţia zionistă din localitate, va da Duminică seara în localul societate! Kadiniarh. O serbare în amintirea Macabeilor. Intrarea va fi gratuită. — Societatea Cultura petru toţi va da Sîmbătă seara în sala Alcazar un bal, pentru a putea mări fondul societăţei, în scop de de a forma o bibliotecă. botoșani 0. 24 Noembrie.— Joi s’a reprezentat pe eleganta scenă a teatrului Popovici „Strigoii“, de către trupa germană „Ibsen- Theater“ Berlin. Reprezentarea n’a lăsat nimic de dorit. — Joi, 29 Noembrie, are loc la Teatru Popovici un concert dude „Troné de Vladaia“ cu concursul dl-lui Otto Wagner, pianist şi a d-lui Gr. Saul, care va declama bucăţi alese. Acest concert se dă în beneficiul Cantinelor Şcolare. — D. dr Henry Jurim a fost reintegrat ca un dio al plăşii Coşula, post ce l’a ocupat timp de 28 ani. — Epidemia de scarlatură şi anghină difterică conţină, dar e în descreştere.— Coresp. ROMAN Teatru.— Joi seara s’a jucat în sala „Clubului Militar“ frumoasa comedie hashe „Telefonul“ Le premier mari de France de Albin Valabrage. De astă dată lume mai puţină, ca în rîndul trecut, comedia a fost bine jucată. Artistii: N. Poenaru in rolul lui Horace Tibeau lier favoc-1) A-ehile Popescu—Alfred Jouveleu şi Niculescu-Buzea In Teophil M-Jiveaut din Cabots, au fost adevărate creaţiunî în rolurile lor. Nu mai puţin şi artistuk d-na Mgureanu şi Marie Cristesu, cea dintîi în Aurora Maliveant, soacra lui Jouveleu iar a doua în Clementina de Bois-Hoppé, o femee destrăbălată, precum şi d-ra Nathalia Dimitriu In acelle Deonia Jouveleu, soţia lui Jouveleu, au fost la înălţime. Din publicul azistent notez*: D-nai colonel Stroescu, Segîrceanu, d-l Ţurcanovici, Cerchez, Scarlat, Stan, sub 1. Ciocanelli, loc. Macarovicî, maior Plăvănescu, Mustea (primer), Gavrill, Vrănceanu ş. a , apoi d-na cu d-şoarele Stan, d-na Frunză, Segîrceanu , Deker, Mustea, Macarovicî, Misir, Mustea, Melinte ş. a. Pe Duminică s-a anunţat „Mascota“. Diverse.— Parchetul cercetează violul comis de bătrinul Ioniţă Grigoriu în etate de 7 ani, asupra copilei Anica Chirilă în vîrstă de 13 ani, depunîndu-1 astăzi la arestul preventiv. — Luni se va deschide ospătăria populară, unde în schimbul sumei de 10 bani se va da la fie-care, mîncare îndestulătoare. — Duminică va avea loc în sala Primăriei un frumos bol dat de societatea Sporturilor în folosul săracilor.—Octav. INSERŢII ŞI RECLAME *) Domnilor comercianţi, fraţi şi prieteni din oraşul Ploeşti ! Săriţi cu toţii să scăpaţi poliţia oraşului Ploeşti de actualul director Hristache Fotescu, care ca rudenie a venit în casă la mine cu mama sa, mi-a conrupt nevasta, a pus-o să divorţeze de mine ca s’o ia el, a luat-o din casâ în lipsa mea, mi-a luat tot din casă ultima mea speranţă şi m’a lăsat pe drumuri sărac. Casa mea a fost de ani de zile deschisă pentru el şi mama lui, aşa că de bun ce eram am fost jefuit şi sărăcit. Fugiţi ca de ciumă de acest fanariot stricător de case, căci aşa laşitate n’am mai văzut. După 24 de ani de căsătorie, divorţ nu s’a pomenit. Acesta fiind un strigăt de desperare al meu, nădăjduesc că opinia publică îl va înfiera şi ii va da lecţiunea meritată. Atragem atenţiunea celor în drept asupra acestui fapt monstrungindu-i a lua măsuri, Iancu Constantinescu fost 32 ani comerciant Ploeşti, domiciliat în strada Fainarilor No. 39 Bucuresci 1) Redacţia nu îşi ia răspunderea de cele publicate în această rubrică. —O»——o———e# Dora Rothenberg I. II. Stummer logodiţi Roman. Piatra N. Dacă nenumăratele scrieri ştiinţifice, despre hygiena dinţilor şi a gurei şi după examinările comparative făcute de cei maî iluştri savanţi cu cele mai renumite ape de gură, nu maî poate exista, pentru publicul aprociator nici un dubiu. 1) Că odolul întrece cu mult, prin efectul său general şi prin gustul său plăcut, toate apele de gură cunoscute şi, 2) că oricine întrebuinţează odolul consecutiv zilnic conform modului de întrebuinţare, îşi îngrijeşte dinţii şi gura în modul cel mai ln posibil pe care îl cunoaşte starea actuală a ştiinţei. TEATRU BULEVARD SALA BAILOR EFORIEI Azi Sîmbătă 24 Noembrie frepresentaţie Extraordinară meets 'tr. 1. l»ra Maima cântăreaţă franceză Mo audisco excentrici muzicali. 3. 'Erupă Humptl-Dumptl, pantomimă comică de umbre chinezeşti. 4. Alexandre, exerciţiu aerian. 5. The S9 Guardy, equilibrişti extraordinari pe trapez. Duminicile şi Sărbători 2 MARI REPRESENTAŢIUNI 2 ora 3 p.m ora 9 seara la Representaţia de Matinee preoturile sunt în general pe jumătate. Luni 26 Noembrie 1901 Primul Debut M -lle ,VS IIVIBZ, de la Teatrul Olimpia din Paris !$r. JKN Sigler De la Facultăţile din Paris şi Viena fost medic de oraş, fost medic la spital No 9, Calea Călăraşilor No 9 Speelaijst în boala Interne şi de femei 0Anstlt.de.la 2—4. Pentru săraci gratis. Adevért. 1. W. Staatecker Bucuresci, jBrăila, Craiova Batoze de Porumb cu aburi Ruston,ta2mS. rimî, producţiunea 160 şi 300 chile pe zi. ■PrOSS din fân cu abur şi cu manej din fabrica With- man, 2—3 vagoane pe zi şi 7000 kng. pe zi. Tocatoare de pae,făn, coceni in ,6,eu mărimile, cu aburi şi mâna, cu aparat de sigu ranţă contra accidentelor. Maria Ruston pe postament de fer. Victoria“ maşină nouă de făcut uruială din bobe şi coceni de porumb, cu aburi. Producţiune garantată: Unai baniţă pe fiecare minut MARE ! Certificate stau la dispoziţia amatorilor. SOT PROSIECTItiltATK LA C'EKKUE. *1®» ■ - : —801 A4A4 iti A 4A4A44— G. POLONI CALEA VICTORIEI Piaţa Ateneului Aduce la cunoştinţa Onor. Public şi distinsei sale clientele că zilnic primeşte diferite noutăţi. Preţurile fixe, Insă reduse pe cit a fost posibil. 9964--8 Locomobile Ruston cal putere pentru mori. Petre de moară fouarre. Apă d® dinţi de o calitate şi acţiune fără pereche. împrospătează gura. ^ Fortifică gingiile. Conservă dinţii. Din cauza acestor avantagii surprinzătoare şi a proprietăţe! de a omori microbii ce intră in corp prin gură, apa de dinţi «Kosmin» e singura recomandata de toate somităţile medicale. apărat, complectat cu toate legile și modificările făcute pînă în present Mil General Bolitinier (Codurile și legile uzuale în vigoara de la 1860-1901) (3 volume, 4500 pagini) Adnotat cu trimiteri, note explicative și inzestrat cu indexe alfabetice şi cronologice de C. Iamangiu Judecător de Instrucţie la Tribunalul Ilfov. Această colecţie nouă de Coduri şi Legi, sistematic aranjate, în 3 volume, legate în piele,cu 4500 pagini, cuprinde: Vol. I: Toate Codările (Constituţia, Codul civil, noua și vechea procedură civilă, legea jud. de pace, codul comercial cu ultimele modificări, codul penal, procedura penală, codul militar, codul maritim și codul silvic) fiecare cod fiind procedat de un index alfabetic care înlesnește consultarea lor. Vol. II și III cuprind: Toate legile uzuale cu regulamentele lor (de la 1860—1901) convenţiile comerciale şi de extrădare,toate aranjate cronologic, an cu an, cu modificările ce li s'a făcut pînă azi, de asemenea precedate de un detailat index alfabetic și cronologic, prin ajutorul căruia, ori-cine poate găsi, cu cea mai mare înlesnire, legea sau regulamentul necesar. Preţul celor (3) volume, legate elegant şi flexibil în piele, cu eliseu aurit şi puse într-o cutie specială de carton, este de 25 Lei. Comandele se fac direct la Administraţia ziarului „Adeverul“, Str. Sărindar Ar. 11, care va expedia imediat volumele franco, contra ramburs, (adică plata de 350 lei se va face după primirea volumelor la domiciliu). Se va scrie pe o simplă carte poștală, notându-se lămurit adresa. --------CROITORIA Primul Sezon — 70, CALEA VICTORIEI, 70 — Anunță că a primit un stoc însemnat de stofe engleze şi franceze, puţind satisface gusturile cele mai dificile, prin ştiinţa şi priceperea unui excelent „cupeur“ adus d’unadins din străinătate, şi care croeşte costumurile după ultimele jurnale ale modei. Asemenea recomandă Raionul de lingerie complectă pentru bărbaţi, precum şi mănuşi, cravate, bastoane, umbrele şi alte articole, toate de prima calitate şi cu preţurile cele mai moderate. Pentru Dni studenţi şi funcţionari 10% rabat. Nu cumpăraţi pînă nu vizitaţi MALARI.VTL 9619-30 Prismî Sezon. Strada Teatrului No. 4 o odae mobilată de închiriator** Gerota dilittrg, Specialist: Organele genitourinare, bărbat şi femee S'A MUTAT Str. Polonă No. 17 Consultaţiuni ora 51/27 seara franţuzeşti din La Fertb-sous-Societatea Creditului Funciar Urban din Bucureşti Publicaţiune La Societatea Creditului Funciar Urban Bucuresci fiind vacant un post de copist, se publică concurs pentru ocuparea lui. Condiţiunile de admisibilitate sunt: 1) Să fie român. 2) Să fie major. 3) Să fi satisfăcut serviciul militar. 4) Să fie bacalaureat sau diplomat al vreunei şcoli superioare de comerţ. ___ birecţiile» Act de mulţumire Decedatul meu soţ Constanţin G. Bibicescu, fost şef de tren la Căile Ferate Române, mort cu ocasiunea nenorocire de la Balota în noaptea de 6/19 Septembrie a. c., contractase cu citeva zile înainte de a muri, o asigurare pe caşul de moarte la Societatea generală de asigurare «Dacia-România», din Bucuresci, pentru suma de Lei 2000. Deşi poliţa de asigurare nu era încă intrată în vigoare, totuşi Societatea «Dacia-Romania», ’mî a numărat întregul capital asigurat de Lei 2000 (două mii). Pe lîngă mulţumirile ce aduc în public Onor. Societăţei «Racia-România», pentru generositatea ce a arătat faţă cu mine, mă cred datoare de a îndemna pe părinţii de familie şi mai cu seamă ca personalul Căilor Ferate Romina să asigure la menţionata Societate viitorul urmaşilor lor. Maria C. nibicescu Strada Dreptului. No. 84 Bucuresci, 33 Noembrie._____ ___ Doctor Tatusescu b’A mutat, str. Dionisir, 04 Consultaţiuni pentru boale interne şi sifilitice de la fo—*7 p. in. 9713 —M Dumitru N. Comşa Doctor în Drept de la Paris Advocat Str. Episcopiei No. 7 9924—10 Dr. A. Barasch, de la *acuitatea din Paris Font elev al prof. Fournier Specialist pentru boale «le pieli și siphilis Consult, pentru bo*ie interne de la î-6 p. m Cal. Victoriei 9* (colț cu str. Fîntânei) 8581-7« JPasi! MarcoTief întâiul Doctor in Medicină DENTIST Bulevardul Flisabeta NO. Obli alături cu băile Eforiei deasupra magasinului RADI VON 9886—So E. HIRITON 4 b. POLEITOR 114, Calea Victoriei, 114 înştiinţează pe Onor. Public, şi vechea clientelă că a adus un mare asortiment de Pervasuri Parisiene Modele cele mai noi, pentru încadrări de Tablouri. Se efectuează Rame şi se fac Reparaţiuni In atelierul meu, cu preţuri cele maî eftine din cauza crizei. Se găsesc în permanenţă Rame cu oglinzi cu consola lor. 9889—10 Anunţăm că MAGAZINUL Bazarul Regal din CALEA VICTORIEI 38 S’A MUTAT tot în Calea victoriei 35 alături de Librăria Alcalay şi că a desfiinţat cu totul depositul de Heine gata organicind o „Croitorie Specială ■ de hainii. HAiUtA rFlSTf, pentru care scop a angajat şi un eupeur cu cunoştinţe vaste în această branşa Firma avind deja o reputaţiune stabilită, îndemnăm pe cititorii noştri doritori de a îi bine îmbrăcaţi și oftin să se adreseze acolo. ® nu confunda adresa cu altă firmă ase-, *» mănătoare în titlu. 9828—5 Mi I, A ultimul model de 12 ] • i