Adevěrul, noiembrie 1901 (Anul 14, nr. 4405-4434)

1901-11-25 / nr. 4429

Duminică 25 Noembrie 1901 incurabila şi incompatibile cu serviciul militar, contractate într’un serviciu co­mandat în timp de pace. * Sub-locotenenţii Mirodescu George şi Alexandresci George, însumaţi in urma artileriei, ra­vnia definitiv însumaţi la regimentele pe lingă cari sunt ataşaţi : cel dintiiu la reg. 1 roșiori şi cel de al doilea la reg. 5 roşiori. * Maiorul Ciocăneanu Tiberiu din urma artileriei, aflat in poziţie de disponibi­litate pentru congediu mai mare de 7 luni, de la 16 Noembrie 1899, se re­­chiamă in activitate de serviciu pe ziua de 1 Noembrie 1901, la reg. 5 arti­lerie.* Sublocotenentul Dăbuleanu Ion, din reg. 2 călăraşi, a fost mutat, în intere­sul serviciului şi după a sa cerere, in reg. 5 roşiori. Sublocotenentul Giuşcă George, din marină, neavind aptitudine de a servi in această armă, şi sublocotenentul Bu­­holţei Cornelul, din reg. 2 geniu, au fost mutaţi unul în locul celui­l’alt. Marţi seară va avea loc la d. Sturdza un mare craifi parlamentar,­stanţă de inculpat ca delapidată. S’au acordat circumstanţe atenuante, pe mo­tivul că nu exista control serios, după cum au declar­at martorii şi pe motiv că inculpatul are proprietăți din care se va despăgubi direcția C. F. R. așa că nu va fi prejudiciată.­ ­*■» *** m 'iaswswns«as*—vi, In chestia examenelor de capacitate Majortatea licenţiaţilor în ştiinţele naturale cari au fost admişi la exame­nul de capacitate de la 1 Decembrie a. c. s’au prezentat azi la ministerul instrucţiune! pentru a protesta in­po­triva citor­va candidaţi cari au­ făcut înzistenţe pentru a se amina acest exa­men, zicînd că din cauza sărbătorilor examenul va trebui să se întrerupă şi dinşii ar trebui prin urmare să vină după 15 zile din nou­ in Bucureşti spre a continua examenul. Majoritatea candidaţilor a cerut ca sa se ţină examenul la 1 Decembrie dată la care a fost anunţat, pentru urmă­toarele motive: a) Examenul început la 1 Decem­brie, se poate foarte bine termina la 23 Decembrie ţintim o zi înainte de va­canţa crăciunului­, chiar trebue să se termine, fiind­că candidaţii sunt mare parte înscrişi şi la examenul de cozmografie care începe­a 8 Ianuarie, şi vor trebui să fie la această dată in Bu­cureşti pentru examenul de cozmografie. 2) Mare parte din candidaţi şi-a luat concediu de prin Octombrie, şi ca­tedrele lor fiind suplinite de nespecia­­liştî invâţămîntul suferă. *3) Ministerul fixind examenul acesta la 1 Decembrie, a avut in vedere ca să dea posibilitatea candidaţilor a trece cu înlesnire cele două specialităţi pe care le cere legea. 4) In cazul aminărei examenelor pen­tru luna Februarie, mulţi candidaţi nu vor pute trece examenul de fizico­­chimice care se ţine in această lună, şi aşa mai departe. Inmormsestarea lui V. A. Urechiă Azi la orele 2 d. a. are loc inmor­­m­in­tarea regretatului V. A. Urechiă. Corpul defunctului într’un bogat sicriu, e așezat pe catafalc in mijlocul bisericei sf. Gheorghe, înconjurat de glastre de flori cari ii adumbresc chipul. Biserica toată e în doliu. In jurul catafalcului sint depuse co­roane din partea : consiliului de miniştrii o coroană de salcim, a Lage­ culturale, o coroană de stejar, a Academiei române, a facultăţeî de litere şi filosofie, a Casei de depuneri şi consemnaţiunî, o socie­tate­ macedo-romină, a alegătorilor gă­­lăţeni, etc. *La orele 2 p. m., biserica Sf. Ghe­­orghe era literalmente plină de lume. Asistă toţi d-nii miniştri. In biserică remarcăm următoarele persoane: Bal­ban directorul poştelor, gen. Brătianu dr. Stăncescu, dr. Babeş, dr. Leonte, dr. Stoicescu, dr. Viţu, doctorul St. Minovici, Gr. Tocilescu, G. Danieleanu, C. Alexiu, B. Bancotescu, Sefendache, Pr. Dimitrescu primarul Capitalei, Em. Petrescu prefectul Capitalei, T. Văcă­­rescu senator, dr. O­breji, dr. Gerota, C. Miile, Em. Costinesuc, Sava Șomă­­cescu și Al. G. Fiorescu din partea «Ligei culturale», inginer Zâne, Pană Buescu, Const. Stăncescu, G. G. Assan, Sakekrie, pictorul Mirea, Ioanin, V. C. A. Rosetti, Poenaru Bordea,C. C. Arion, Steriad, din partea p­­latului scur­­t. Hegel Al. Vlahuţă, Şt. Soileanu, C. Hiotu Albu, Bibicescu, T. Rădulescu, Gîrbo­­viceanu, gen. Fotino, Şuţu, guvernato­r­ul Băncei naţ., Golescu, Carol G3bl,Em Porumbaru­, V. Lascar, G. G. Burghelea­­. Pilit, T. Grom­popescu, Caragiale, Al. Băicoianu, directorul Creditului urban Anton Carp, Radu Porumbaru­, C. Iliescu şi încă un mare număr de deputaţi şi senatori, pe lîngă delegaţiunile Camerei şi Senatului.* La orele 2 luni, după oficiarea servi­ciului divin, vorbeşte d. Spini Hard ministrul instrucţiei, din partea guver­nului şi a acestei depărtări nt. D-sa arată marile merite ale lui V A. Urechiă şi-î face mari elogii, zicind că memoria sa va fi eternă. După d. Ilaret, rosteşte o mişcătoare cuvîntare d. profesor Gr. Tocilescu, în numele Academiei române şi a făcut tăţei de litere şi filozofie. In calitate de fost elev al deftunctu­lui arată marile merite ale lui V. A Urechiă, povestind episoade din viaţa sa plină de fapte mari şi generoase pen­­tru neamul rominesc. La orele 3 p. m. d. Tocilescu conti­nuă a vorbi. Afară, in stradă, se observă o tră­sură a palatului în doliu şi alte două trăsuri ale suitelor regale, iar in jurul bisericei staţiona armată. De la biserică cortegiul pleacă direct la cimitirul Bellu.* La ora 3.25 după ce mai vorbiseră d-nii Ionescu-Gion și Valerian Urseanu, cortegiul se puse in mișcare. De la palatul justiţiei Condamnarea lui Zăhăresca Secţia I a tribunalului de Ilfov, în urma rechizitoriului d-luî procuror Slă­­tineanu şi pledoariei d-lor Capeleanu, din partea C. F. R. şi a d-lui Atana­­sovici, din partea inculpatului, a con­damnat pe Gh. Zahărescu, fost casier la magazia de mică viteză a gărei de Nord, pentru cumul de delicte , fals şi delapidare, la 3 ani închisoare corecţională, pierderea drepturilor poli­­tce, pierderea drepturilor de a mai fi funcţionar şi 27.422 lei despăgubiri ci G. F. R., sumă recunoscută in in­ INTIMPLARI Din Capitală încercare de sinucidere.—Femeea Elena Em. Şomer, bonă la şcoala de me­dicină veterinară, a încercat a se sinu­cide, loind­ o soluţiune de esenţă de oţet Fiind apucată de dureri atroce, a înce­put să strige şi atunci i-a sărit în aju­tor personalul de servicii, care împreună cu comisarul secţiei respective, au tran­sportat-o la spitalul Brmcovenesc. Cau­zele acestei sinucideri nu se cunosc mo­mentan. E­COURI Depozitul de bere Azuga, care a fost în strada Popa Nan 44, s-a mutat în clădirea proprie strada Atelierului No. 12 bis. Telegramele Adeveruluî Sibriieiul de noapte Conflict tureo-au­striac Viena, 23 Noembrie.—Din sorginte privată.—„Neue Freie Presse” află din Constantinopol că după nişte știri sosite din Smirna, un guard turc al regiei monopolurilor tutunurilor ar fi tras în seara de 39 Noembrie și n­ trecut un glonte de revolver asupra vice-consulului austro-ungar din acel oraş, pe cînd vice-consulul făcea o plimbare prin oraş. Vice-consulul a fost uşor rănit, iar agresorul arestat. La interogatorul ce i s'a luat guardul a declarat că a luat pe vice-consul drept un contrabandist. Ancheta se urmăreşte cu energie. Consulul austro-ungar ar fi luat toate măsurile pentru a obţine sa­­tisfacţiune. Asupra acestei ştiri, lipseşte pînă acum confirmarea oficială. împrumutul bulgar Sofia, 23 Noembrie.— Guvernul a depus la Sobranie proectul de lege relativ la aprobarea convenţiunei în­cheiate cu sindicatul băncilor din Paris, pentru contractarea unui îm­prumut de 125 milioane franci, cu o dobînda de 5 la sută şi rambur­sabil în termen de 50 ani, şi acela prin care se acordă concesiunea re­giei monopolului tutunurilor, socie­­tăţei anonime bulgare, constituită cu un capital de 10 milioane franci. Cursul de emisiune al acestui îm­prumut este de 82 luni. Drept ga­ranţie a împrumutului se dau veni­turile impozitelor asupra consuma­­ţiuneî şi producţiunei tutunului şi partea statului de 65 la sută din venitul net al regiei. Împrumutul este destinat la plata bonurilor de tezaur către diferitele bănci. Termenul de concesiune al socie­­tăţeî este de 50 ani. Convenţiunea trebue să fie rati­ficată de Sobranie pînă la 10 De­cembre. i accident de tren Frankfurt pe Main, 23 Noembrie.— Azi noapte trenul Orientul-Express Os­­tenda-Viena a trecut cu toată viteza peste bariera staţiunei, a intrat în gară şi dărămind un zid, locomotiva a in­trat intr’o sală de aşteptare, unde se găseşte şi acum. Stricăciunile pricinuite sunt conside­rabile. Nu este nici o victima. Lig­ă contra duelului Viena, 23 Noembrie. — Din sorginte privată. După ziare, un mare număr de persoane din aristocraţie şi înalţi funcţionari au fondat o ligă contra du­elului. Miine se va publica manifestul acestei lige, semnat de peste 300 per­soane, prin care se cer măsuri legisla­tive contra duelului și instituirea de arbitri in afaceri de onoare. I*erderile englezilor Londra, 23 Noembrie. —• Oficial. Numărul total al celor uciși, din ar­mata engleză, de la începutul războ­iului din Africa de Sud, e de 18348 oameni, din cari 893 ofiţeri. Ultim» la Port-Said Pord-Said, 23 Noembrie. — Pe bordul vaporului francez, al com­paniei Messageries Maritimes, s’a constatat un caz suspect de ciumă. Tariful vamal german Berlin, 23 Noembrie.—Reichstagul a continuat discuţia asupra proiectului noului tarif vamal. Ministrul de finanţe al Bavariei, ba­ronul din Riedel, a declarat că guver­nele federale sunt cu totul de acord în privinţa declaraţiunilor făcute de cancelarul imperiului, d. de Buelow, că tariful vamal in discuţiune nu semni­fică părăsirea tractatelor comerciale. A­­ceste tractate însă nu trebuiesc înche­iate cu sacrificiul celor mai vitale in­terese ale Germaniei. Depeșile noastre particulare Iminenta liberare a misiona­rei Ssone Sofia, 23 Noembrie. — Tratati­vele pentru liberarea misio­narei Stone continuă și sunt conduse de reprezentantul a­­merican la Constantinopol. S-a hotă­rit ca miss Stone să fie predată oamenilor re­prezentatului american la Sa­lonic sau la o altă staţiune de drum de fier. Se așteaptă ca afacerea să fie în curînd rezolvată.—Kazac. Noul împrumut bul­­gar Sofia, 23 Noembrie.— Contractul privitor la noul împrumut va fi pro­babil ratificat de Sobranie la 27 Moembrie. Soarta împrumutului este foarte nesigură din cauză că unii par­tizani ai guvernului, mai ales Ka­­raveliști, vor vota probabil contra­ci. Totuşi guvernul speră că va umfa.—Kazace trn-Frăţia strbo-bulgară Belgrad, 23 Noembrie.— Este defini­tiv stabilită sosirea membrilor Sobra­­niei la 23 Decembrie st. n., cind se va ţine un congres. Deputaţii sirbî vor în­toarce vizita la Sofia la 2 Ianuarie 1902. Socialiştii italieni şi Crispi Roma, 23 Noembrie.— In şedinţa de azi a Camerei, deputaţii socialişti au­ combătut propunerea ca Crispi, fostul prim-ministru al Italiei, să fie înmormântat in biserica San Do­menico din Palermo. Socialiştii au combătut cu violenţă această propunere arătind că Crispi a fost călăul Sicilieî unde a comis nenumărate crime împotriva munci­­torimeî și deci nu poate fi inmor­­mîntat acolo. Demisia lui Turati Roma, 23 Noembrie. — Deputatul socialist Turati şi-a dat demisiunea din pricina veche! dizidenţe care era între el şi partidul socialist. Imcăcram­ în Yemen Bombay, 23 Noembrie. — (­Agenţia Reuter» află că o ciocnire a avut loc aproape de Lohel, în provincia Yemen, între trupele turceşti şi triburile re­bele, răsculate din cauza mărirei im­pozitelor. 40 soldaţi turci au­ fost ucişi. Ciuma Marsilia, 23 Noembrie. — Pe bordul steamerului «Petito», sosit alaltă­erî din extremul Orient, un soldat a fost atins in mod grav de ciumă. Cugetul Germaniei Berlin, 23 Noembre. — Proectul de budget a fost depus la Reichstag. Chel­tuelile prevăzute se ridică la suma de 2.349.742.456 mărci, față cu 2.354121046­ mărci în anul trecut. Cancelarul impe­riului a fost autorizat a cere un credit extraordinar de 182 milioane pentru cheltuelile extraordinare şi a eb­ute bo­nuri de tesaur pină la concurenţa su­mei de 175 milioane pentru a face faţă creşterii eventuale a trebuinţelor crute­nare ale imperiului. Camera austriacă Viena, 23 Noembrie.—Camera depu­taţilor a respins, după o discuţiune, care a ţinut 9 ceasuri, moţiunea pe ur­genţa în privinţa înfiinţarea unei Uni­versităţi slave la Laibach, împrumutul francez Paris, 23 Noembrie.— Senatul a a­doptat cu 224 voturi contra 43, proec­tul de lege pentru împrumutul de 265 milioane, votat şi de Cameră. Dezminţire Belgrad, 23 Noembrie.— Ştirea ziare­lor străine despre demisiunea ministru­lui de finanţe a fost dezminţită in mod oficial. Depeşile noastre particulare l Scandalul de la Curtea sîrbească Viena, 24 Noembrie.—Ştiri par­ticulare sosite aci arată că perechea regală sîrbă nu s'a împăcat. Regele Alexandru a vroit să alunge pe regina Draga. Miniştrii şi consilierii intimi l'au­ împiedicat, sperînd o schimbare a relaţiunilor. Suveranii trăesc separaţi, de­şi în acelaş palat. Regina Draga se arată mereu geloasă de sora sa şi are crize de nervi, cînd plînge toată ziua. Mişcarea polonilor Viena, 24 Noembrie.—Rusia, Ger­mania şi Austria vor întreprinde o acţiune comună in­potriva nouei miş­cări poloneze. Corpurile Legiuitoare CAMERA Şedinţa de la 24 Noembrie Şedinţa se deschide la orele 2 sub preşidenţia d-lui Em. Porumbaru­, vice­preşedinte. Se fac formalităţile obicinuite. D. Gherghiceanu, deputat de R.­­Sărat, cere să i se pună la dispoziţie mai multe dosare relative la judeţul şi oraşul R.­Sărat. D. Vespasian Pella, deputat de R. Sărat, depune mai multe petiţiuni ale unor învăţători din jud. R. Sarat, cari cer să fie asimilaţi cu învăţătorii de la stat şi să aibă dreptul la pensie. D. Porumbaru, vice-preşedinte, de­clară şedinţa ridicată pentru ca deputaţii sa poată lua parte la inm­ormintarea lui V. A. Urechiă. -WW. CURIERUL TEATRELOR TEATRUL NATIONAL & H! SUBIECTUL BON­RMA Libretul operei Bohema e luat după romanul celebru al lui Henri Murgei* „Scénes de la vie de bohéme“. E o se­rie de scene care arată viaţa artiştilor în mizene, mai mult a rataţilor de cit a artiştilor. Pe timpul lui Murgei* exista în adevăr aceea categorie originală de „bohami“, care îşi rîdea şi de mizeria lor, cintavi sărăcia şi amorul, idealizau „fe­tele cheflii“ ca Mimi şi Musette şi făceau un cerc de admiraţie mutuală. Figurile lui Rodolphe, Schaunard, ale Musette­ şi Mimi au rămas clasice şi rea­par în operă sub aceeaşi mască atit de caracteristică. ODERA Sîmbătă 24 Noembrie 1901 B­OHÉM (La vie de bohlme) Operă in 4 acte. — Muzica de Puccini DISTRIBUȚIA: Rodolfo, poet Marcello, pictor Schaunard, artist muzicant. Colliné, filosof Benoit proprietar de casă Papiginol, vînzător de jucării de copii « Biglia Mario Alcindoro, consilier de stat « N. N. Un sergent de vamă « P. Ghirapeteanu Mimi D-ra Orberin’i Musetta « ima de Spada un avînt mai mare şi a D-na An. Santini « Giuseppe Magi « Alfredo Costa « A. Sabellico « Al. Catopol Gor şi figuraţie : Studenţi, cusătorese, burghezi, circiu­­marî, vinzători ambulanţi, soldaţi, băeți ponor, etc. d­istjala PITEŞTI Sinuciderea căpitanului Drăguţescu. Idoi de ori pe seară circula prin oraş ,versiunea că căp. de artilerie Drăguţescu din capitală venit în concediu pe moşia sa comuna Deagurile acest judeţ şi, ar fi tras un glonte de revolver. Cătînd a cerceta m­ai de aproape aceasta ştire, ea mi-a fost confirmata de autorităţi care au fost avizate. Asupra cauzei care l’a determinat la acest tragic act circulă mai multe versiuni, una pe pan­, a fi mai aproape de adevar e eosecinţela unor certuri de famile. Fire prea iritabilă nişte diemţii violente ce ar fi avut cu o cumnată a sa, l’ar fi determinat la acest act nenorocit. El dispune de mai multe moşii în acest judeţ Irit»’*O stare care in­spiră serioase temeri el a fost transportat la Bucureşti. Vestea ac­oasta fulgerătoare a produs o adîncă emoţiune în certurile cunoscuţilor. Groaznică nenorocire.—Azi pe la ora 12 pe cînd un ucenic de la cismăria din str. 81. Vinerea traversa strada de vis a vis din curtea unui brutar scăpînd un cal a dat peste el mutilîndu-l în mod oribil. Ridicat de jos de către trecători, el a fost dus la patron dar sint prea puține spe­ranțe de a putea fi reţinut în viaţă. Teatru.—Aseară trupa de artişti aso­ciaţi sub conducerea artistului I. Gutter a reprezentat în Sala Teatrului Uklar pie­sa „Dragostea cu N«brad»­“. Artiştii au fost binişor în rolurile lor şi bine răs­plătiţi prin apluzele mulţime!.—Jovis. TECUCI Prădâciunea de astă-noapte.— Astă noapte, pe la orele 2, mai mulţi făcători de rele au spart circiuma femeei Catinca Eirikă, de lingă noua clădire a spitalului comunal, şi iotrodunîndu-se in odaea din fund a circiumei, au furat de acolo tot ce­­au găsit mai de v­aloare. Cu toate cer­cetările făcute de poliţie, pînă în prezent hoţii n’au putut fi descoperiţi. Sperăm, că d. Binghelev, tinărul nostru poliţai, nu se va lăsa pînă nu va da de urma îndrăzneţilor hoţi. Scandalul cu piinea.—Cu toate ordi­nele date de primărie şi cu toate trîmbi­­ţările p­oiţiei de a se vinde pîcea cu pre­ţurile stabilite de cons­­um număl, calitatea a 22 bani şi calitatea a doua 17 bani, bru­tarii continuă încă a vinde pînea cu 25 şi 20 bani, batîndu-şi ast­fel joc de autori­tăţi const­ruite. Sperăm căi ei in drept vor lua în grabă măsuri energice pentru a pune la respectiva recalcitranţii noştri bru­tali, cari nu se supun mă­surilor luate. Cu această ocaziune, atragem atenţiu­nea d-lui primar asupra comisarului comu­nal Pamfile, care în Ioc ca să vegheze l» stricta aplicare a dispoziţiunei luate de cons. comunal în privinţa vînzărei “ptrei, d-lui din contra, ba face n'aude n’avede. De va fi nevoe vom reveni. Ziar local.—Feste-cîte­ va zile va apare în localitate un ziar liberal cu titlul „Să­geata“, sub direcţiunea d-lui avocat M. Costea.—Vas. BURAU O hoţie.—Petre Spirescu, un fost învă­ţător şi actual pensionar, în urma unei recomandaţii din partea­­diaconului Cos­­teacu-Duca isbuti să intre ca administra­tor al moşiei Largu la d. Dumitru Con­­stantinescu, profesor al liceul local. Gpirescu căpătă cea mai mare încredere a d-lui Constantinescu şi după puţin timp toate afacerile trecură în mina sa. O în­­tîmplare însă veni să facă pe d. Con­st­antinescu bănuitor în privinţa serviciului onest al lui Spirescu şi pentru a sfi con­vinge în mod cert începu un control serios. Bănuiala de un moment a d-lui Constan­­tinescu se adeveri. Spires­u era un... hoţ. Verificînd gestiunea de 7 luni, d. Con­­stantinescu descoperi o lipsă de 3000 lei, eroul nostru Spiroson văzîndu-se descope­rit, fugi într’o noapte de la moșie luînd cu el toate registrele, ast­fel ea nu se poate cunoaște precis dacă furtul se limi-­ tează la cifra de 3000 lei sau dacă nu este mai mare. Faptul a fost reclamat parchetului şi e mult disputat în oraş, unde de elt­iel Spirescu apărea ca un om onest. Sanitare.—In oraş bîntueau furie scar­latina printre copii ,­­e destul de regreta­bil că serviciul nostru sanitar ia prea pu­ţine măsuri pentru oprirea întinderei a- O 'steî boli. Distracţii.—Ca nici un an, anul acesta sîntem aproape complect lipsiţi de ori­ce distracţie.—Sandu. GALAŢI Vuina portului.—V’am transmis prin telegraf ştirea despre agitaţia ce­ domneşte printe comercianţii de cereale din cauza u­­nei măsuri vexatori luate de direcţia ge­nerală a G. F. R. Vom da acum amănunte complecte în această privinţă. Azi mai mulţi exportatori de cereale au fost înştiinţaţi­ că staţiunile din Moldova au prim­it ordine de la direcţia C. F. R. de a refuza cerealele cu destinaţie la Ga­laţi. La primirea acestei veşti, exportatorii de cerale, îngrijaţi cu drept cuvînt, s’au întrunit în localul bursei, şi au discutat în această chestia atit de gravă. S'a hotărât a se interveni telegrafie la direcţia C. F. R., curînd a se anula ime­diat acel ordin nesăbuit, care pune în grea cumpănă pe comercianţii de cereale de ac şi care ar lovi simţitor interesele portului Galaţi. Am căutat să ne procurăm textul acelei telegrame. Iată-l: „Sub­semnaţii comercianţi şi exportatori de cereale din Galaţi vă rugăm respecutos a dispune revocarea ordinului transmis staţiilor din Moldova de a nu primi cerea­lele pentru Galaţi şi a dispusa ca să se accelereze expediţiunea cerealelor tocmai pentru Galaţi. Contrar li se cauzează, ca şi portului nostru, daune incalcu­bile considerind­ apropierea închiderea naviga­ţiunei şi imposibilitatea de a exporta cerealele destinate pentru străinătate sosite cu întîrziere. In ace­t timp exportatorii de cereale au cerut Camerei de comerţ, printr’o pe­tiţie, ca să intervie în acest sens, lucru pe care Camera de comerţ l’a şi făcut te­legrafie, comunicînd cazul şi guver­ului. Nu ne putem da de loc seamă de mo­tivul care a îndemnat pe direcţia C. F. R. de a lua o măsură aşa de dezastroasă pentru portul Galaţi. Un financiar cu vază în localitate, mi-a declarat că această măsură e luată de direcţie, în scop ca mai trziu expor­tatorii să fie nevoiţi a trimite cerealele la Co­stanţa de unde vor fi apoi încărcate în vase. Aceasta spre a da portului Constanţa pe­ alt motiv nici nu era păcî în staţiile Barb­­şi şi Brăila stau sute de vagoane încărcate aşteptând să le vie fundul, iar pentru oraşul Galaţi se ia măsuri ca cele de mai sus. Aceste toate însă, eu afir fi de cit tot în dauna direcţiei c. f. r. căci Rusia a luat deja măsuri de-a reexporta­ cerealele ro­­mîneşti pe căile ei ferate, în care scop eftinătatea transportului pe căile ferate ruse e uimitoare. De la Ungheni la Danzig (Germania) prin Rusia ar costa transportul tot atît cit costă acum de la Iaşi la Constanţa. Noi, la rîndul nostru, unindu-ne glasul cu al exportatorilor de cereale, cerem di­recţiei C. F. R. să revoace de urgenţă acel ordin nedrept şi nesprijinit de nici un motiv serios. în acelaş timp ne ridi­­căm în contra loviturilor ce se dau în­­tr’una primului port­a­ ţărel. Teatru.—Compania dramatică de la Teatrul naţional din Bucureşti, va da în teatrul Papadopol mai multe reprezentaţii. ■Duminică Se dă Oedip rege şi Marţi In­­trigă şi Amor. îndemnăm publicul să asiste în număr­ cît de mare­­ aceste reprezentaţii. Serbări.— Secţia zionistă din locali­tate, va da Duminică seara în localul societate! Kadiniarh. O serbare în aminti­rea Macabeilor. Intrarea va fi gratuită. — Societatea Cultura p­etru toţi va da Sîmbătă seara în sala Alcazar un bal, pentru a putea mări fondul societăţei, în scop de de a forma o bibliotecă. botoșani 0. 24 Noembrie.— Joi s’a reprezentat pe eleganta scenă a teatrului Popovici „Stri­goii“, de către trupa germană „Ibsen- Theater“ Berlin. Reprezentarea n’a lăsat nimic de dorit. — Joi, 29 Noembrie, are loc la Teatru Popovici un concert d­ude „Troné de Vla­­daia“ cu concursul dl-lui Otto Wagner, pianist­ şi a d-lui Gr. Saul, care va de­clama bucăţi alese. Acest concert se dă în beneficiul Cantinelor Şcolare. — D. d­r Henry Jurim a fost reinte­grat ca un dio al plăşii Coşula, post ce l’a ocupat timp de 28 ani. — Epidemia de scarlatu­ră şi anghină difterică conţină, dar e în descreştere.— Coresp. ROMAN Teatru.— Joi seara s’a jucat în sala „Clubului Militar“ frumoasa comedie has­­he „Telefonul“ Le premier mari de Fran­ce­ de Albin Valabrage. De astă dată lume mai puţină, ca în rîndul trecut, c­omedia a fost bine jucată. Artistii: N. Poenaru in rolul lui Horace Tibeau lier favoc-1) A-­e­hile Popescu—Alfred Jouveleu şi Nicu­­lescu-Buzea In Teophil M-Jiveaut din Cabots, au fo­st adevărate creaţiunî în rolurile lor. Nu mai puţin şi artistuk d-na M­gureanu şi Marie Cristes­u, cea dintîi în Aurora Maliveant, soacra lui Jouveleu iar a doua în Clementina de Bois-Hoppé, o femee destrăbălată, precum şi d-ra Na­­thalia Dimitriu In acel­­le Deonia Jouve­leu, soţia lui Jouveleu, au fost la înălţime. Din publicul azistent notez*: D-nai colo­nel Stroescu, Segîrceanu, d-l Ţurcanovici, Cerchez, Scarlat, Stan, sub­ 1. Ciocanelli, loc. Macarovicî, maior Plăvănescu, Mustea (primer), Gavri­ll, Vrănceanu ş. a , apoi d-na cu d-şoarele St­an, d-na Frunză, Se­gîrceanu , Deker, Mustea, Macarovicî, Mi­sir, Mustea, Melinte ş. a. Pe Duminică s-a anunţat „Mascota“. Diverse.— Parchetul cercetează violul comis de bătrinul Ioniţă Grigoriu în etate de 7­ ani, asupra copilei Anica Chirilă în vîrstă de 13 ani, depunîndu-1 astă­zi la arestul preventiv. — Luni se va deschide ospătăria popu­lară, unde în schimbul sumei de 10 bani se va da la fie-care, mîncare îndestulă­toare. — Duminică va avea loc în sala Pri­măriei un frumos bol dat de societatea Sporturilor în folosul săracilor.—Octav. INSERŢII ŞI RECLAME *) Domnilor comercianţi, fraţi şi prieteni din oraşul Ploeşti ! Săriţi cu toţii să scăpaţi poliţia oraşu­lui Ploeşti de actualul director Hristache Fotescu, care ca rudenie a venit în casă la mine cu mama sa, mi-a conrupt ne­vasta, a pus-o să divorţeze de mine ca s’o ia el, a luat-o din casâ în lipsa mea, mi-a luat tot din casă ultima mea speranţă şi m’a lăsat pe drumuri sărac. Casa mea a fost de ani de zile deschisă pentru el şi mama lui, aşa că de bun ce eram am fost jefuit şi sărăcit. Fugiţi ca de ciumă de acest fanariot stricător de case, căci aşa laşitate n’am mai văzut. După 24 de ani de căsătorie, divorţ nu s’a pomenit. Acesta fiind un strigăt de desperare al meu, nădăjduesc că opinia publică îl va înfiera şi ii va da lecţiunea meritată. Atragem atenţiunea celor în drept asupra acestui fapt mon­stru­­ngindu-i a lua măsuri, Iancu Constantinescu fost 32 ani comerciant Ploeşti, domi­ciliat în strada Fainarilor No. 39 Bucuresci 1) Redacţia nu îşi ia răspunderea de cele publicate în această rubrică. —O»——o———e# Dora Rothenberg I. II. Stummer logodiţi Roman. Piatra­ N. Dacă nenumăratele scrieri ştiinţifice, despre hygiena dinţilor şi a gurei şi după examinările comparative făcute de cei maî iluştri savanţi cu cele mai re­numite ape de gură, nu maî poate exista, pentru publicul aprociator nici un dubiu. 1) Că odolul întrece cu m­ult, prin e­­fectul său general şi prin gustul său plăcut, toate apele de gură cunoscute şi, 2) că ori­cine întrebuinţează odolul consecutiv zilnic conform modului de întrebuinţare, îşi îngrijeşte dinţii şi gura în modul cel mai l­n posibil pe care îl cunoaşte starea actuală a ştiinţei. TEATRU BULEVARD SALA BAILOR EFORIEI Azi Sîmbătă 24 Noembrie frepresentaţie Extraordinară meets 't­­­r. 1. l»­ra Maima cântăreaţă franceză Mo aud­isco excentrici muzicali. 3. 'Erupă Humptl-Dumptl, panto­mimă comică de umbre chinezeşti. 4. Alexandre, exerciţiu aerian. 5. The S9 Gu­­ardy, equilibrişti extra­ordinari pe trapez. Duminicile şi Sărbători 2 MARI REPRESENTAŢIUNI 2 ora 3 p.­m ora 9 seara la Representaţia de Matinee preoturile sunt în general pe jumătate. Luni 26 Noembrie 1901 Primul Debut M -lle ,VS IIVIBZ, de la Teatrul Olimpia din Paris !$r. JKN Sigler De la Facultăţile din Paris şi Viena fost medic de oraş, fost medic la spital No 9, Calea Călăraşilor No 9 Speelaijst în boala Interne şi de femei 0Ans­tlt.de.la 2—4. Pentru săraci gratis. Adevért. 1. W. Staatecker Bucuresci, jB­răila, Craiova Batoze de Porumb cu aburi Ruston,ta2mS. rimî, producţiunea 160 şi 300 chile pe zi. ■PrOSS din fân cu abur şi cu manej din fabrica With-­ man, 2—3 vagoane pe zi şi 7000 kn­g. pe zi. Tocatoare de pae,făn, coceni in ,6,eu mărimile, cu aburi şi mâna, cu aparat de sigu­­ ranţă contra accidentelor. Mari­a Ruston pe postament de fer. Victoria“ maşină nouă de făcut uruială din bobe­ şi coceni de porumb, cu aburi. Producţiune garantată: Unai baniţă pe fie­care minut M­ARE ! C­ertificate stau la dispoziţia amatorilor. SOT PROSI­ECTI­­tiltATK LA C'EKKUE. *1®» ■ - : —801 A4A4 iti A 4A4A44— G. POLONI CALEA VICTORIEI Piaţa Ateneului Aduce la cunoştinţa Onor. Public şi distinsei sale cli­entele că zilnic primeşte diferite noutăţi. Preţurile fixe, Insă reduse pe cit a fost posibil. 9964--8 Locomobile Ruston cal putere pentru mori. Petre de moară fouarre. Apă d® dinţi de o calitate şi acţiune fără pereche. împrospătează gura. ^­­ Fortifică gingiile. Conservă dinţii. Din cauza acestor avantagii surprinză­toare şi a proprietăţe! de a omori mi­crobii ce intră in corp prin gură, apa de dinţi «Kosmin» e singura recoman­data de toate somităţile medicale.­­ apărat, complectat cu toate legile și modi­­ficările făcute pînă în present Mil General B­olitinier (Codurile și legile uzuale în vigoara de la­ 1860-1901) (3 volume, 4500 pagini) Adnotat cu trimiteri, note explicative și inzestrat cu indexe alfabetice şi cronologice de C.­­ Iamang­iu Judecător de Instrucţie la Tribunalul Ilfov. Această colecţie nouă de Co­duri şi Legi, sistematic aranjate, în 3 volume, legate în piele,­­cu 4500 pagini, cuprinde: Vol. I: Toate Codările (Constituţia, Codul civil, noua și vechea procedură civilă, legea jud. de pace, codul comercial cu ultimele modificări, codul penal, procedura penală, codul militar, codul maritim și codul silvic) fie­care cod fiind procedat de un index alfabetic care înlesnește consultarea lor. Vol. II și III cuprind: Toate legile u­­zuale cu regulamentele lor (de la 1860—1901) convenţiile co­merciale şi de extrădare,toate aran­jate cronologic, an cu an, cu modi­ficările ce li s'a făcut pînă azi, de asemenea precedate de un detailat index alfabetic și cronolog­ic, prin ajutorul căruia, ori-cine poate găsi, cu cea mai mare înlesnire, le­gea sau regulamentul necesar. Preţul celor (3) volume, legate elegant şi flexibil în piele, cu eli­­seu aurit şi puse într-o cutie spe­cială de carton, este de 25 L­ei. Comandele se fac direct la Admi­nistraţia ziarului „Adeverul“, Str. Sărindar A­r. 11, care va expedia imediat volumele franco, con­tra ramburs, (adică plata de 35­0 lei se va face după primirea volume­lor la domiciliu). Se va scrie pe o simplă carte poștală, notându-se lă­murit adresa. --------­CROITORIA Primul Sezon — 70, CALEA VICTORIEI, 70 — Anunță că a primit un stoc însemnat de stofe engleze şi franceze, puţind sa­tisface gusturile cele mai dificile, prin ştiinţa şi priceperea unui excelent „cu­­peur“ adus d’unadins din străinătate, şi care croeşte costumurile după ultimele jurnale ale modei. Asemenea recomandă Raionul de lin­gerie complectă pentru bărbaţi, precum şi mănuşi, cravate, bastoane, umbrele şi alte articole, toate de prima calitate şi cu preţurile cele mai moderate. Pentru D­ni studenţi şi funcţionari 10% rabat. Nu cumpăraţi pînă nu vizitaţi MALARI.VTL 9619-30 Pr­ismî Sezon. Strada Teatrului No. 4 o odae mobilată de închiriat­or** Gerota d­ilittrg, Specialist: Organele genito­­urinare, bărbat şi femee S'A MUTAT Str. Polonă No. 17 Consultaţiuni ora 51/2­­7 seara franţuzeşti din La Fertb-sous-Societatea Creditului Funciar Urban din Bucureşti Publicaţiune La Societatea Creditului Funciar Ur­ban Bucuresci fiind vacant un post de copist, se publică concurs pentru ocupa­rea lui. Condiţiunile de admisibilitate sunt: 1) Să fie român. 2) Să fie major. 3) Să fi satisfăcut serviciul militar. 4) Să fie bacalaureat sau diplomat al vre­unei şcoli superioare de comerţ. ___ birecţiile» Act de mulţumire Decedatul meu­ soţ Constanţin G. Bibicescu, fost şef de tren la Căile Fe­rate Române, mort cu ocasiunea nenoro­cire­ de la Balota în noaptea de 6/19 Septembrie a. c., contractase cu cite­va zile înainte de a muri, o asigurare pe caşul de moarte la Societatea generală de asigurare «Dacia-România», din Bucuresci, pentru suma de Lei 2000. Deşi poliţa de asigurare nu era încă intrată în vigoare, totuşi Societatea «Dacia-Romania», ’mî a numărat în­tregul capital asigurat de Lei 2000 (două mii). Pe lîngă mulţumirile ce aduc în public Onor. Societăţei «Racia-România», pen­tru generositatea ce a arătat faţă cu mine, mă cred datoare de a îndemna pe pă­rinţii de familie şi mai cu seamă ca personalul Căilor Ferate Romina să asigure la menţionata Societate viitorul urmaşilor lor. Maria C. nibicescu Strada Dreptului. No. 84 Bucuresci, 33 Noembrie._____ ___ Doctor Tatusescu b’A mutat, str. Dionisir, 04 Consultaţiuni pentru boale in­terne şi sifilitice de la fo—*7 p. in. 9713 —M Dumitru N. Comşa Doctor în Drept de la Paris Advocat Str. Episcopiei No. 7 9924—10 Dr. A. Barasch, de la *acuitatea din Paris Font elev al prof. Fournier Specialist pentru boale «le pieli și siphilis Consult, pentru bo*ie interne de la î-6 p. m Cal. Victoriei 9* (colț cu str. Fîntânei) 8581-7« JPasi! MarcoTief întâiul Doctor in Medicină DENTIST Bulevardul Flisabeta NO. O­bli alături cu băile Eforiei deasupr­a ma­­gasinului RADI VON 9886—So E. HIRITON 4 b. POLEITOR 114, Calea Victoriei, 114 înştiinţează pe Onor. Public, şi vechea clientelă că a adus un mare asortiment de Pervasuri Parisiene Modele cele mai noi, pentru înca­drări de Tablouri. Se efectuează Rame şi se fac Reparaţiuni In atelierul meu, cu preţuri cele maî eftine din cauza crizei. Se găsesc în permanenţă Rame cu oglinzi cu consola lor. 9889—10 Anunţăm că MAGAZINUL Bazarul Regal din CALEA VICTORIEI 38 S’A MUTAT tot în Calea victoriei 35 alături d­e Librăria Alcalay şi că a desfiinţat cu to­­tul depositul de Heine gata organicind o „Croitorie Specială ■ de hainii. HAiUtA­ rFlSTf, pentru care scop a angajat şi un eupeur cu cu­­noştinţe vaste în această branşa Firma avind deja o reputaţiune stabilită, în­demnăm pe cititorii noştri doritori de a îi bine îmbrăcaţi și oftin să se adreseze acolo. ® nu confunda adresa cu altă firmă ase-, *» mănătoare în titlu. 9828—5 Mi I, A ultimul model de 12 ] • i

Next