Adevěrul, iulie 1902 (Anul 15, nr. 4641-4670)
1902-07-22 / nr. 4661
Luni 22 Iulie 1902 diviseazâ ia grupuri, care sint puse sub comanda unui ofiter ajutat de un agent. Art. 6.— Toate sub-comitetele sint dirijate de un sub-presedinte, cea& » ales in tot-d’a«una dintre locuitorii locului. Sub-presedinteie va primi numai atuncî ordine din partea comiteUiluî centrai din Nis, cind e vorba de chestiuni pure. Art. 7.—Comitetele din comunele uriale sau cătune, sînt puse sub supravegherea comitetelor din comunele urbane, iar acestea depind de comitetele din capitalele de judeţe. Intreaga acţiune se conduce de către comitetul central din Niş, precum şi de cîteva persoane influente din Belgrad. Art. 8.—Membrii înscrişi in comitetele din sate sau tîrguri sînt recunoscuţi direct de comitatul central. In Împrejurări extraordinare comitetul central poate să încredinţeze rezolvirea orî-cărei chestiuni grave, unuia din subpreşedinţii săi, după ce mai înainte va depune jurământul. Art. 9.—Membrii comitetului central sunt aleşi în fiecare an de către membrii influenţi din Belgrad, iar ai subcomitetelordin Macedonia şi Turcia, se face în mod secret. Locul şi timpul alegerilor se specifică de comitetul central. j^LArt. 10.— In timpul alegerei comitetului central, se fixează locul adunarei, numai subpreşedinţior comitetelor. Art. 11.—Fiecare centru revoluţionar, posedă şefii săi speciali cari vor fi conduşi de un regulament special. Art. 12.-- Fiece membru va purta un pseudonim, ce i se va da de către comitetul central, precum şi două revolvere şi un pumnal. Art. 13.—Ştampila comitetului central poartă o efigie compusă dintr’un steag, spadă, bombă şi arme, şi poartă următoarea inscripţie: «Peire bulgarilor, comitetul central sirb». Art. 14.—Pentru corespondenţe dintre diferite subcomitete, fiecare din ele posedă poşta lui secretă. Art. 15.—Pentru urmărirea acţiunei fie interne sau externe, a inamicilor, Comitetul are poliţia sa secretă. Art. 16.— Toate subcomitetele ţin in curent, comitetul central, cu activitatea lor, iar la finele fiecărei luni, predau cont amănunţit de lucrările făcute. Art. 17. — Organizaţia revoluţionară secretă îşi va procura bani: 1) din donaţiunile benevole, 2) din cotizaţia regulată a membrilor şi 3) din sumele pe care comitetul şi le va procura prin mijloacele care va crede de cuviinţă. 2 Art. 18.—Gel ce se va surprinde, că aduce pagube comitetului, fie el membru sau nu va fi pedepsit. Pedeapsa se decide de subcomitetul respectiv și se aplică cu aprobarea celui central. Orice membru e dator a stîrpi, bulgari omorîndu-î. Se obligă ori să-l omoare, ori să fie omorit. Accidentul! de la Câlimăneştî — D. şi d-ra P. S. Aureîian victime ale accidentului — Eri, la ora 10 dimineaţa, se răspîndi prin Capitală zvonul că d. P. S. Aurelian, ministrul domeniilor, a foat victima unui grav accident la Câlimăneştî. Am căutat imediat să controlăm zvonul şi el ne-a fost confirmat la poliţia Capitalei spunîndu-ni-se că d-rul Bardescu a fost trimes la Călimăneşti şi s’a telegrafiat asemenea d-ruluî Leonte, care se află la proprietatea sa din Olt, să plece la Călimâneşti. Pe de altă parte am telegrafiat corespondentului nostru din această staţiune balneară ca să ne trimeată amănunte. Iată telegrama care am primit-o la ora 3 şi 50 m. Câlimăneşti, 20 Iulie. Ora 2 şi 30 m. D. P. R. Aurelian, ministrul domeniilor, ducîndu-se cu trăsura, împreună cu fiica sale, la sursa Căciulită, caii s'au speriat, au rupt oiştea şi au răsturnat trăsura. D. Aurelian şi-a fracturat umărul sting. D-ra Aurelian a fost uşor contaeionată la obraz. D-rul Sabini a sosit imediat la locul accidentului şi a dat primele ajutoare d-lui şi dreî Aurelian. S'au adus apoi pansamente necesare de la farmacia Thomas. D-rul Leonte a fost chemat şi se aşteaptă sosirea sa cu un tren special. A sosit mediat la Călimăneşti d. Crăsnaru, prefectul de Vîlcea. fier epe Plecarea d-nei Aurelian — Prin fir telefonic — Ploeşti, orele 3 şi 50 m. D-na Aurelian care se afla la moşia Albeşti primind vestea de la Călimăneşti cu d. Aurelian şi fiica d-sale au fost victimele unui grav accident a intervenit imediat la direcţia căilor ferate pentru a i se pune la dispoziţie un tren special. La orele 1 şi jum. p. m. d-na Aurelian a pornit cu un tren special din gara Ploeşti la Călimăneşti. D-na Aurelian era foarte afectată şi cu ochii plini de lacrimi. • Călimăneşti, 20 Iulie, orele 6.35 p. m. — Pînă în momentul de faţă nici o complicaţie n'a intervenit în starea ministrului de domenii. Starea pacientului urmează cursul normal. Trei medici au pansat partea fracturată a braţului, d-nii d-ni Nicolau, Sabin şi Andreescu. Sunt însă temeri ca la noapte să nu intervie complicaţii. Copiii d-luî Aurelian, care se aflau cu d-sa în trăsură, au fost mai uşor răniţi. Tînărul fiu al ministrului de domenii s’a ales cu uşoare leziuni la faţă şi la cap, d-ra Aurelian cu uşoare leziuni la picior. Aceiaşi d-nî doctori au pantat riftiile. Se aşteaptă pe diseară sosirea d-lui dr. Leonte.—Cap. 1 Afară de d. dr Leonte, a mai plecat eri la arela 4 ca la tren special şi d. dr. Bardescu, care a primit din partea familiei d-lui Aurelian o telegramă urgentă.* D. Sturdza, primul ministru, aflînd despre accident a cerut relaţii telegrafice şi apoi a comunicat tot telegrafic d-nei Aurelian, că din fericire accidentul nu prezintă nici o gravitate. * Știrea despre acest accident a produs o vie emoţie printre cetăţenii Capitalei. Durerosul accident întîmplat ministrului de domenii, mai ales la vîrsta la care acesta se află, ar putea avea urmări neplăcute. In tot cazul fracturarea braţului va necesita o lungă şi îngrijită căutare pe care bătrînul ministru o va suporta de sigur cu multă greutate, cu atît mai mult cu cit abia a eşit din convalescenţă. * Din Capitală s’au expediat numeroase telegrame de simpatie d-nul Aurelian. B. O arestare senzaţională Asasinarea arendaşului Athanasiu.— Cursa nefastă.— Condamnarea bandiţilor.—Urmărirea bandiţilor dispărut!.— Descoperirea d-lui procuror Obedeanu.—Prinderea asasinului Tudorache.— Sesizarea parchetului de Muscel. Au trecut maî bine de zece ani, de cind în comuna Purcarea judeţul Ilfov, s’a săvîrşit un oribil asasinat. Arendaşul moşie! Purcărea, V. Athanasiu, pe cind stătea la masă, cu soţia şi copiii săi, a fost surprins de o bandă de hoţi, mascaţi şi bine înarmaţi. Banda compusă din 14 inşi cu revolverele gata a trage foc, ameninţă pe Athanasiu şi pe întreaga lui familie, dacă vreunul din ei ar da cel mai mic semn de alarmă. In acest moment, cînd bandiţii strigari: «daţi-ne bani, sau vă omorîm» o idee nefastă veni nenorocitului Athanasiu şi anume să înşele pe bandiţi şi să ie întindă o cursă. Cursa nefastă La cererea bandiţilor de a le da bani, nefericitul Athanasiu răspunse : — Să vă dau, dar nu-i am aci, ci în altă odae Să meargă unul din voi cu mine şi-i voim da. Capul bandei eşi din mulţime şi zise — Bine, hai cu mine! Ambii, arendaşul Atanasiu şi capul bandei eşiră din odaia, unde înlemniţi de groază, sub ameninţările a 13 bandiţi înarmaţi, a rămas familia nefericitului arendaş. Cum s’a văzut singur, Athmasifi a început a striga ajutor, că au venit hoţii. Imiste insă de a sosi ajutorul cerut, un glonţ din revolverul însoţitorului l’a răpis. Asasinul după ce s’a convins de-a-binelea că arendaşul Athanasiu nu mai trăeşta a reintrat in casă şi prin ameninţări a aflat de la soţia ucisului unde sunt banii. Au găsit in total vreo 500 lei. Bandiţi după ce au luat aceşti barci şi alte obiecte de valoare, au părăsit casa arendaşului, lăsind familia nefericitului in cea mai crudă dezolare. Condamnarea bandiţilor Parchetul de Muscel a deschis o anchetă şi cu multe greutăţi a reuşit să prindă trei din bandiţi cari au călcat casa arendaşului şi au comis fioroasa crimă. Aceşti trei bandiţi anume: Costache Stan, Zamfir Constantin şi Ion Tudor, judecaţi de Curtea cu juraţi de Muscel, au fost condamnaţi la cite 11 ani recluziune. Ceii’altî bandiţi au fost judecaţi şi condamnaţi în lipsă. Urmărirea bandiţilor dispăruţi Parchetul de Muscel a dat imediat o circulară pe la toate parchetele din ţară, ca să urmărească pe bandiţii dispăruţi şi in special pe Tudorache Neculae zis şi Gheorghe, care e autorul principal al asasinărei săvirşite în acea noapte, nefastă arendaşului Athanasiu. In zadar s’au făcut toate cercetările. Asasinul arendaşului Athanasiu intrase ca in pămint. Descoperirea d-lui procuror Obedeanu D. procuror Obedeanu, actualmente locţiitor de prim procuror, pe lingă tribunalul Ilfov, răsfoind archivele cabinetului, dă peste mandatul de arestare emis in contra banditului Tudorache Neculae. O inspiraţie fericită vine atunci d-lui Obedeanu, de a pune pe agenţii săi in urmărirea fiorosului asasin. Ordinul a fost dat şi n’a trecut mult timp, pină cînd d. Obedeanu a avut fericirea să vadă întreprinderea urmată de izbîndă. Prinderea asasinului Tudorache ggAgenţii d-lui prim procuror Obedea- Bi, însoţiţi de Costache Stan, un tovarăş al asasinului Tudorache, — care luînd parte la crima de la Purcarea, a fost condamnat la 10 ani recluziune şi n-a făcut şi osinda,—au inceput a cerceta printre sălaşile ţiganilor, că doar vor da peste Tudorache. In adevăr, Vineri 19 iulie, pe înse■ate, agenţii d-lui prim procuror Obeleanu, afiindu-se, însoţiţi de ţiganul Erin Costache, pe bariera Mogoşoaiei, cresc pe mult căutatul asasin Tudoache Neculae, trecînd liniştit şi fără doi o grije, călare pe un măgăruş. Arestarea asasinului * Imediat agenţii pun mina pe Tudo- ^ ache şi dindu’i jos de pe măgăruş îi d uc sub straşnică pază la secţia 25, unde s’au şi inceput primele ce’rcetari. I Li inceput banditul a tăgăduit că el r i' fi Tudorache Neculae, nume trecut de mandatul de arestare. r la adevăr el își schimbase numele Int astică Gheorghe. g După multă trudă, d. prim procuror bedeanu, isbutește a face pe Tudora- * ie să mărturisească că în adevăr el e 3 mdittdl şi asasinul mult st îndelung 11 utat. * C E Sesizarea parchetului de Muscel D. prim procuror Obedeanu, fată cu t irturisiriie asasinului, H va trimite la b escortă, parchetului de Muscel, ca esta să-i dea in judecată Aia nou ii ntru crima ce a săvîrşit’o. ce fată cum graţie activitatei ct.Jgîţi procuror Obedeanu, după zisce ani de de dosire, un primejdios şi crud asasin a fost prins, spre a’şi lua osinda cemerită. Emilian întrunirea timplarilor Un mare număr de lucrători timplari a ţinut eri dimineaţă in localul „Bursa Munceî" o întrunire care s’a deschis la orele 10 şi jum., sub preşidenţia d-luî Grigore Ştefănescu. S’a dat cuvîntul mai intim d-lui G. Roman care a arătat lăcomia unor patroni carî lucrează numai cu ucenici, producind lucrători mai mult de cit ar fi nevoe industriei lemnului. Ar trebui să se decidă ca orice patron care are de la 1 pină la 5 lucrători să poată angaja numai un ucenic, de la 6—10 lucrători 2 ucenici etc. D-sa face apel la toţi lucrătorii timplari să se grupeze în jurul societăţei lucrătorilor tîmplați de la „Bursa Muncei“ şi vor putea sa şi creeze o poziţiune mai bună în viitor. Au mai luat cuvîntul d. Gh. Membru şi d. Iancu Vailler care fiind de aceeaşi părere au susţinut că e mult maî practic ca societatea să fie compusă numai din lucrători, şi patronii să fie asociaţi intr’o secţie deosebită, iar amindouâ secţiunile*să poată forma corporaţiunea conform legei meseriilor. întrunirea s’a terminat la orele 12 luni, anunţindu-se o alta pentru Duminica viitoare la 28 iulie, cînd se va alege o comisiune de 3 persoane pentru redactarea unui memoriu care va fi prezentat d-lui ministru al industriei. Serbarea artileriei Eri, Sf. Ilie, a fost patronul artileriei. Această zi a fost serbată cu mare solemnitate de toate regimentele de artilerie din ţară. In Capitală patronul artileriei a fost serbt in mod deosebit de către regimentele 2 şi 10 de artilerie. Serviciul divin Dis de dimineaţasoldaţii regimentelor de artilerie erau in ţinuta de serviciu, iar ofiţerii de asemenea. Curtea şi manejul cazărmei erau splendid decorate cu drapele tricolore şi verdeaţă. La orele 11 toţi ofiţerii se aflau la cazarmă, unde serbarea trebuia să înceapă. La orele 11 şi jumătate preotul Serafion oficiază un serviciu religios, care a fost ascultat cu smerenie de către ofiţeri şi trupe, aşezate în linie de defilare. După terminarea serviciului religios preotul Serafion a ţiinut un discurs foarte mişcător, in atenţia generală, arătînd rolul frumos al oşteanului. Defilarea trupelor După ce serviciul religios fu terminat, trupele, comandate de d. maior Nisipeanu, defilară in faţa d-lui colonel Boleanu, a celorlalţi ofiţeri superiori şi a d-lui maior Baranga, aghiotant regal, care a fost invitat să participe la această serbare. Defilarea a reuşit de minune şi d. colonel Boteanu a mulţumit pentru ţinuta trupelor. Banchetul Terminîndu-se defilarea, atit ofiţerii cit şi soldaţii au luat loc la mesele pregătite, in vastul manej al cazărmei. In timp ce mesenii erau delectaţi de muzica reg. 4 Ilfov No. 21, s’a servit un prînz din cele mai bogate. Vinul curgea din abundenţi, iar după misă s’a servit soldaţilor prăjituri. Masa a decurs in cea maî deplină ordine, şi cea mai frumoasă animaţiune a domnit in tot timpul. La şampanie s’au ridicat cîteva toasturi. D. colonel Boteanu, intr’o scurtă dar călduroasă cuvîntare închină pentru rege şi familia regală. D. maior Nisipeanu închină pentru regimentul 6 de artilerie din Piteşti, care a luat parte la razboiu, şi a repurtat succese spre fala artileriei romine. D-nii capilarii Drăguţescu şi Urlăţeanu baatt pentru d. general Arion, comandantul corpului II de armată, şi pentru d. general Tell. D. maior Baranga a ridicat de asemenea un bine simţit toast. Urale puternice au subliniat toasturile. Petrecerea soldaţilor Muzica a cântat apoi diverse arii de dans, iar soldaţii bine dispuşi, au jucat nu numai dansuri naţionale, iar şi dansuri de salon. Astfel petrecerea a durat pînă seara in modul cel maî plăcut. La orele 7 seara un bric mare, inhămat cu 6 cai, a luat pe ofiţeri spre a’i duce în oraş—şi serbarea s’a terminat. Rep. La gară suveranii au fost întâmpinaţi de d. Emil Ghika, ministrul României la Viena cu personalul legaţiuneî, de cavalerul de Lindheim, consulul general al România la Viena, de colonelul regimentului 6 de infanterie, al cărui proprietar este regele Carol. Doamna Philippescu, soţia marelui mareşal al Curţeî, aflîndu-se la Viena în ziua sosireî suveranilor a oferit reginei Elisabeta un buchet de flori. Regele şi regina Romîniei, înainte de a descinde la hotel, s’au oprit la biserica Capucinilor și au depus o coroană pe mormîntul împărătesei Elisabeta. Crima de la Pantelimon — Un ţăran ucis de soldaţi — Eri dimineaţă, 4 soldaţi din regimentul I geniu, de la postul Cernica, au împuşcat pe locuitorul Stancu Gheorghe. Soldaţii spun că din eroare, şi că voind să încarce revolverele, ei au ucis pe nefericitul sătean. Existînd oarecari bănueli, că omorul ar fi fost comis cu intenţie, soldat , avînd necaz pe săteanul Stancu Gheorghe, parchetul de Ilfov, înştiinţat de această crimă a luat măsuri "ca să se ncheteze cazul. telegramele Adevărului Serviciul de noapte Regele Carol la Ischl Viena, 20 Iulie.—Ziarele salută In mod călduros apropiata sosire a M. S. Regelui Carol Ia Ischl. ' Ziarul Neues Wiener Tagblatt reevlnd marele merite ale re- g jelui Carol In desvoltarea Rontniei, constată că Romtnia 11 latoreşte regelui său, locul emnent şi de înaltă ‘considera die pe care-1 ocupă in politica atrăină. Regatul Romlniei a ascuns astăzi prin situaţiunea sa a fi un factor determinant In menţinerea pace! In peninsula nalcanică. n * D Viena, 20 Iulie.—Regele şi regina romîniei au sosit azi după amiazî de Viena. Regina va pleca astăzi la Ragatz;a( '■gélé va pleca mîine la Ischi Petre- C£ rea suveranilor romîni la Viena •e un caracter tgipt privat. Ui Datoria publică otomană Constantinopole, 20 Iulie.—Proiectul Rouvier pentru unificarea datoriei publice otomane a fost aprobat printr’o iradea imperială, închiderea asociaţiilor congreganiste Paris, 10 Iulie.— Un consiliu de miniştrii s'a ţinut astăzi la Rambouillet, în cursul căreia d. Combes, preşedintele consiliului, a făcut expunerea situaţiunei stabilimentelor congreganiste atinse de decretele de închidere. Rezultă din aceasta expunere că din 6000 stabilimente congreganiste, jumătate au rămas înafară de acţiunea guvernului; cealaltă jumătate s'a supus incitaţiuneî guvernului exceptîndu-se 100 de stabilimente congreganiste care au declarat că aşteaptă, pentru a se supune, decret de închidere. Aceste decrete au fost semnate aslant. Incendiu In Marsilia Marsilia, 20 Iulie.—Un incendiu a isbucnit la fortul Marelle. Incendiul ia proporţiuni din ce în ce mai mari. Călătoria Împăratului Wilhelm Kiel, 20 Iulie. — împăratul Wilhelm va pleca Luni la Reval (Estonia, Rusia) însoţit de d. de Bülow, cancelarul imperiului. Deputaţii naţionalişti şi congreraţiunile Paris, 20 Iulie.D. Combes, preşedintele consiliului de miniştri, a primit azi dimineaţă pe deputaţii naţionalişti din departamentul Senei cari i-au adus la cunoştinţă diferitele chestiuni ridicate de aplicaţiunea legei asupra asociaţiunilor. D. Combes a declarat cu această ocazie că cererile de autorizaţiune formulate de stabilimentele congreganiste imediat după dizoluţiunea sau închiderea lor nu puteau să aibă un efect suspensiv, consiliul de stat va avea să statueze asupra mai bine de 12 mii cereri de autorizaţiune. Particulare Regele Carol la Viena Viena, 20 iulie.— „Neues Wiener Tagblatt“ salută călduros călcarea regelui pe pămînt austriac. Ziarul vienez arată marea prietenie, care este între monarchia ţărilor vecine şi amice şi adaugă că Romînia datoreşte regelui Carol, ridicarea nivelului ei politic, material şi intelectual. livrei! In mişcarea rusă Petersburg, 20 Iulie.—N’a instituit o anchetă, care sa cerceteze situaţia evreilor şi motivele, pentru cari mulţi evrei intră în mişcarea revoluţionară. Greva plugarilor din Lemberg Lemberg, 20 Iulie.— O proclamaţiune a guvernatorului a fost afişată în toate districtele unde greva plugarilor n’a încetat încă îndemnînd populaţiunea de a se abţine de la acte de violenţă contra persoanelor sau proprietăţilor, căci în caz contrar măsuri severe şi extraordinare vor fi luate. Ex-preşedintele Steyn Southampton, 20 iulie.—D. Steyn, președintele fostei republici a Orangelui, și cu soţia sa au sosit aci. DI ŢARA — TELEGRAME — Doi ofiţeri atacind un şef de gară Galaţi, 20 Iulie.—• La orele 10 seara, a sosit ştirea aci că la orele 6 doi ofiţeri de cavalerie au tăiat cu săbiile pe şeful gărei Lascar Catargi. Procurorul însoţit de d. căpitan de jandarmi Fănică Ionescu şi comandantul pieţei, au plecat în anchetă. Amănunte lipsesc. Din gara Maria se comunică că ofiţeriri sînt din Tecuci. După rănirea şefului gărei Lascar Catargi, cei doi ofiţeri, cari au gradul de căpitan, au fost închişit de către personalul gărei intr'un loc izolat postindu-se ca gardă un detaşament de soldaţi. Comunicaţia cu gara Lascar Catargi e imposibilă. La orele 10 seara a plecat cu un tren expres, comisiunea de anchetă. * O altă versiune circulă că ofiţerii au fost bătuţi de întregul personal al gărei. De frică şeful gărei s’a baricadat. Aştept întoarcerea anchetei. In oraş ştirea a produs mare senzaţie.— Corespondent. Incendiile din Moşna. — Spargere. — Crima de la bariera Bechetului.— Soţ barbar.—Emigrările ţărăneşti din judeţ. Craiova, 20 Iulie.— Nişte făcători me rele necunoscuţi au pus foc la şura de griu a proprietarului M. Păunescu, din comuna Moșna. Flăcările au distrus cu desăvîrșire sura atacată, oauzind pagube foarte mari. — Tot în timpul cînd locul consuma griul d-lui Păunescu, s’a ivit un incendiu și la surele preotului G. Sandulian din aceeași comună. Acestea au ars de asemenea. Pină in prezent, făcătorii de rele, cari au cauzat însemnatele pagube, n’au putut fi dovediţi. — Intr’un şanţ din apropierea baricei Bechetului, a fost găsit azi de dimineaţă, in stare de nesimţire, un anume Dumitru Zali. El avea capul zdrobit de lovituri şi mai multe leziuni tot pe atît de grave pe corp. Se bănueşte că nefericitul muribund a fost adus in această stare de către costolari Adir Mustafa şi Adir Săli, cari aveau o neîmpăcată ură impotrivă-i. Poliţia cercetează, spre a se convinge U&& bpuifba se adevereşte. — D. Nicu Constantinescu, care prinsese o neîmpăcată ura impetiiva femeei, Floarea Constantinescu din str. Buzeşti, s’a răzbunat astă-noapte pe dinsa, bătînd’o în mod cumplit. Bătăuşul a fost dat pe mina autori*taţilor. — Atit din cauza persecuţiilor administrative cit şi din cauză că pămîntulde muncă li se dă în condiţii vii prea spoliatoare, mai mulţi ţărani din comunele Bîrca şi Pleniţa s’au hotărît a emigra la America. Emigrarea e hotărită pentru la toamnă, cind, dacă nu vor fi împiedicaţi de alte împrejurări protivnice, emigranţii vor părăsi ţara în mase, cu familiile lor. Vom mai reveni, la timp, asupra acestor emigrări. Scinteie — PRIN POŞTA — GOVORA Bal.—In seara zilei de 18 Iulie a avut loc în sala restaurantului Traian un bal al cărui succes n’a fost aşa strălucit. Nu aşteptam cu toţii la ceva frumos, la o distracţie plăcută, dar cauza a fost numai şi numai lipsa de domnişoare! Şi nimic nu ne face să fim curioşi, dar dorinţa de a şti ne pune întrebarea: Cum vor putea d-rele sa motiveze absenţa d-Ior de la acest bal. Eu unul să fiu diriginte al balurilor nu le-aşi iscăli scuzele!. Pe de o parte mai zic, că multe au dreptate şi aceasta nu pentru a fi purtaş al senatul frumos, ci a fi drept aşa cum se cere din partea tutulor,—au dreptate într'un punct dansatoarele noastre din cauză că, dacă ar veni, apoi tinerii cavaleri atît de doritori pentru dans se năpustesc fără milă la vals asupra 2 sau 3 domnişoare care dansează bine şi apoi ţine-te picioare a doua zi, aşa că în seara asta am cam suferit de dansatoare. Ne vom răzbuna însă Duminecă. S’a petrecut bine din cauză că lume a fost puţină şi ţinerile perechi au putut să se avînteze mai uşor în salon.. Printre cei de faţă observ pe doamnele: Vlădoianu, Orăscu, Bădulescu, Lupaşcu, Ştefu, Olanescu, Petrovici, etc. Apoi nostimul buchet compus din domnişoarele: Lupaşcu, Euoişteanu, Grigoriu, Golescu, Vlădoianu, Bădulescu, Răsvanu, Ştefanescu etc. Se simte lipsa d-relor: Lucie Cristescu, Zorneanu şi Vidraşcu care s’au înapoiat de la uşa să îeî da dans, spre regretul tuturor. Dar aşteptăm cu nerăbdare ziua de Duminecă şi îmi place să cred că de data viitoare, d-rele sunt destul de odihnite pentru a putea satisface prin tururile elegante pe dansatorii pasionaţi aî valsului. Printre domni observ pe : Rădulescu, Fortunescu, o bomboană de băiat, Petrescu, Drăgescu Puiu, Grigorescu, Demetreanu, Popa, Isvoranu, Dupont etc. Epoletul străluceşte reprezentat prin d. căpitan Strămbulescu, Prissa, Simionescu, Darvari, locotenenţii: Corneliu Slăvescu cel mai simpatic, Cristescu din cavalerie, Russu Grigoriu, Timoteiu, sub locotenenţii Ivalmuskî, Eliad, Vişan, Vassiliu, Teodorescu, Gologan, Cristescu, Predescu, Marinescu etc. Elevii scoate da ofiţeri: Ştirbei, Drăghici, Makarovitsch, Poenaru şi alţii al căror nume îmi scapă.—Balul s’a terminat la orele 12 noaptea. Băile.—Aglomeraţia ce există în acest timp la Govora e de nedescris, băile funcţionează de la 4 dim.—6 seara şi de abia sunt suficiente pentru vizitatori, hotelurile şi vilele sunt complectamente pline. Lumea ce soseşte conţinu e nevoită a lua loc prin sat, pînă ce şi monastirea Govora e plină de vizitatori, şi să se noteze că distanţa de la monastire pînă la băi este aproape de o oră cu trăsura. Toujours vileu SARATA-RI031TEORU Joi s’a dat în marele salon al Casinului obişnuit-i serată dansată săptîmînală. Una din cele mai plăcute şi în acelaşi timp din cele mai inocente distraţii ale tineretului vioi fiind dansul, nu este lucru de mirat că, lăsînd la o parte murmurul ce se auzea contra administraţiei care a binevoit a pune taxă de intrare şi la această serată, sala cu toată mărimea ei să fie mai plină de dansatori. Sunatele armonioase şi perfect executate ale frumosului vals al d-lui Cirillo „Perle” au deprins din vesela asistenţă pe doi din cei mai perfecţi valsatori, pe graţioasa d-nă dr Miron şi pe neobositul dansator advocatul Popescu-Călăraşi Rind pe rînd alte iubitoare de dans perechi urmau perechia d’intrî.. Îşi astfel i s'a dat balului fiinţă. Printre edorabilele doamne dansatore observ pe: d na dr. N. Flrescu, d-na El. Damian, d-na Teodorescu, d-na Vernescu, d-na Văitoianu, d-na Drugănescu, d-na Borănescu şi alte d-ne. Printre drăgălaşele d-re observ pe d-rele : Stoenescu, Valter, Iliescu, Pleşoianu, Protopopescu, Varveris, Segîrceanu, Ioanid Neabetide şi alte d-re Printre domni observ pa d-nii colonel Bogdănescu, dr. Florescu, dr. Miron, dr. Graţoschi, căpitan Băncilă, Lazaridi, sublocot. de cavaleri, C. Constanţineseu, sublocot. de cavaleria Giorman, Terpu, sublocot. Manolescu, Aurel Catuneanu, Maria A. Nicoletti, Ioanid şi alţii. Duminecă balul muzicei cel mai frumos bal din vara aceasta. Incident.—La această serală an incident care putea avea urmări regretabile era să se nască între un tînăr valsator și o drăgulașă dră, intervenind amicii tînăruîni incidentul a fost evitat.--Marietta Adevărul Dr. A. Barasch de la fiacuitatea din Paris Fost «nev al prof. bournler Specialist pentru boale de piele și siphilis Consult, pentru boale interne de la 1-5 p. m Cal. Victorieî 9S (colţ cu str. Fîntâneî) 8687 -30 Pentru sesonul VERII este de recomandat Vinul,Ştirbeyi care se expediază în provincie contra ramburs în lăzi de 20, 50 şi 100 sticle a se cere preţul curent la Desfacerea produselor de pe proprietăţile Principelui B. ŞTIRBEY. 121, Calea Victoriei, 121 Bucureşti 611072-De arendat FRAŢILEŞTI BADENI întindere 4000 pogoane arabile, arendarea la tropietară D-na Vrfibiescu moşia Trăţileşti prin Slobozia ^Ialomiţa WtkmiA hiÂhUe. fUCÎîh. al acestui sezon verocipedic aparţine neapărat renumitelor biciclete CRAWFOfiSBÎ cu roată liberă şi frină automatică. Deşi modeste cu preţ, bicicletele Crawford'ţţi"10d"°11" e uşoare și grațios v^l a W IUI ti construite. Crawford *i£i'Uâreaigw siou r'lv'i wiYvi’/l 39 face numai o singuridWUUU ră și bună calitate. Crawford sf^g0*,t,erg ușor ( wfVvp/l ou roată liberă și frînă i O it JUJ ti automatică e idealul unui biciclist. fVn wf nr fi8Îilt ?srant,,ite °a solidita VAl d W I şi ţ)U11ă construcţiune. 5®" ÎIMVVfOid costă 315 lei complect cu accesorii şi 350 Iei avînd roată liberă şi frînă automaţiă" Cereţi gratis şi franco catalogul ilustrat la reprezentanţii şi depozitarii generali pentru România B- D. ZISMAN & C-IE Marele magazin de velocipede Calea Victoriei No. 44, Bucureşti Vînzare şi în raţe avantagioase. 3260—to jpypAŞINELE dlSCRÎS ORICE SISTEM II CUM S’AR NUMI CADE FATA DE 3TOUA MASINA A COMPANIEI „FAY-SHOLES“ C. N. FAY Preşedinte F. REMINGTON v. Prospecte şi Explicaţiuni dă la cerere Representantul General BUCUREŞTI Strada Simirdan No. 2. doctor fardescif Chirurg al Spitalului Brăncovenesc, pe tot timpul verei se află in Capitală — Consultaţiuni ora 6 seara — pentru boalele chirurgicale, genito-urinare şi sifilitice. 40. Calea Dorobanţilor. 40. 064—50 vinde preţ« scăzttt Carl Gotten Calea Griviţei 191 ' lingă Gara de Nord, Bucureşti INSTITUTUL D£ BÂEŢI ,‘Lumina’ CArtEA MAlBilEI 40 Fondat in 1876. — JîUCUREŞTI. Direcţiunea faca toate sacrificiile pentru a menţine buna reputaţiune a acestui institut, care, după o existenţă de 26 anî oferă părinţilor cele maî bune garanţii de instrucţie serioasă şi îngrijire cu adevărat parintească. Preţurile simt foarte reduse. Se fac şi înlesniri de plată. Preparaţiunî speciale pentru elevii cari urmează la liceele Statului, iar în vacanţă se prepară corigenţi. Director M. V. GURVESCU licenţiat în litere, profesor lit 110591— Seminarul „Csehal“, nr.STEIIlE N. OTDIOU IX. Pelibangasso.—Kbî. !©, Viena consultaţii!ni cu celebrităţile medicale şi cu specialiştii de la facultatea de medicină din Viena. 10090011 “Bac* ii: OTlFSnf^inTi „SLQUIOT“ BUCURESTI. 5, STR. ITALIANA, 5 Institut de invâţămint primar secundar şi comercial, pus sub patronagiul şi supravegherea morala educativă a P.S. Arhiereu Sifon N. Ploeşteanu, Vicarul Sf. Mitropolit (anul al 2-lea). Institutul posedă şi două divisiuni speciale pentru elevii cari urmează la şcoalele publice şi pentru tinerii cari pregătesc bacalaureatul francez. La examenele generale din iunie trecută, nici un elev n’a rămas repetent. Prospectulcu programele de instrucţie şi educaţie, ninta corpului profesoral şi a conferinţelor lunare, regulamentele, etc.) se trimite franco, la cerere. Preţuri foarte moderate. Inscripţiunile se primesc de la 5(18) August, între 9—hi/,, a. m. şi 3—Gl/a Pm-Director : H. L. LOLLIOT de vînzare un loc la Bucureştl-Noul de 600 metri pătraţi, pe preţ foarte redus. Doritorii se vor adresa la ziar sub iniţialele 1. L. 3 De vînzare cu preţul foarte reduse la Fabrica de Zahăr «Brânceni* mare asortiment de mobilă pentru birou şi casă, cuprinzând : 1 Aranjament complect pentru Salon 1 ,. „ „Sofragerie 4 „ „ „ Dormitor mese, scaune şi dulapurile de birou; roleuri pentru ferestre şi obiecte de sufragerie şi de bucătărie; garderoabe, scaune, mese, lavoire complecte, paturi şi aşternuturi precum şi 4 cai 2 trăsuri Victoria 1 Sanie 2 Docare şi Hirnaşamente. însemnarea complectă se trimite la cerere gratis şi franco. FRASSE R & C JE Fabrică şi Rafineria de Zahăr 1 io6r-5 Gara Ţigăneşti (Jud. Teleorman). Cea CVÎsbl Perfecta Cea IVr^i. essânelitei Ifasină de j^Hnînet in |fînduri este astăzi .,¥SGTORIA-DEN«L,S Din fabrica HOFHERR & SOHRANTZ, Viena FIIND Cea mai simplă, cea maî solidă şi cea maî uşoară în tracţiune aptă pentru orice semânţă mică şi mare, de la rapiţă până la porumb şi fasole, fără a schimba fusul sau rotiţe de semînat. MAŞINA de 2 Metrii 75 c-metrii cu 21RINDURI, pentru 4 vite; MAŞINA de 2 Metrii lăţime cu 15 RINDURI, pentru 2 vite. UMICEIJIN DEPOSIT Kh Societatea anonimă pentru Comercial de Maşini şi intrejirtifieri technice EUGENIU BEHLES Bucureşti, Strada Bibescu-Vodă 1 & 3 Filiale: Brăila, Craiova şi Constanţa O mulţime de certificate din partea agricultorilor celor mai însemnaţi din ţară sunt la dispoziţie Garanţie absolută pentru perfecta functionare. aois io PLlKillHI «ti RUD. SACK $ GARANTAT ORIGINALE # Pestetoi de Oţel Cormană dintr’o bucată de oţel cuirasat Bărsa de Oţel. Refusaţî imîtaţiunile inferioare. V. Staadecker IFCVRESCI str. smîrdan 30. -it«AILA.-CHilOi,l..BOrOȘ.I BOTOS4JXH, CANTARE BASCUL! noi FAlRfiAIK§_________ Singurii depositori si representanţi in România NKcOLAEFEiiEK A ©ie. Societate în Comandită BUCDHB8CI, — Mo. IO, STRADA SMARDAM No. 10 ^Maşine agricole și industriale, ACCKOItî. RBZdrve. Catalogul ilustrat se trimite gratis FOST 11078—26