Adevěrul, iulie 1902 (Anul 15, nr. 4641-4670)

1902-07-22 / nr. 4661

Luni 22 Iulie 1902 diviseazâ ia grupuri, care sint puse sub comanda unui ofiter ajutat de un agent. Art. 6.— Toate sub-comitetele sint dirijate de un sub-presedinte, cea& » ales in tot-d’a«una dintre locuitorii lo­cului. Sub-presedinteie va primi numai a­­tuncî ordine din partea comiteUiluî centrai din Nis, cind e vorba de ches­tiuni pure. Art. 7.—Comitetele din comunele ur­­iale sau cătune, sînt puse sub supra­vegherea comitetelor din comunele ur­bane, iar acestea depind de comitetele din capitalele de judeţe. Intreaga acţiune se conduce de către comitetul central din Niş, precum şi de cîte­va persoane influente din Belgrad. Art. 8.—Membrii înscrişi in comite­tele din sate sau tîrguri sînt recunos­cuţi direct de comitatul central. In Împrejurări extraordinare comite­tul central poate să încredinţeze rezolvi­­rea orî-cărei chestiuni grave, unuia din subpreşedinţii săi, după ce mai înainte va depune jurământul. Art. 9.—Membrii comitetului central sunt aleşi în fie­care an de către mem­brii influenţi din Belgrad, iar ai sub­comitetelor­­din Macedonia şi Turcia, se face în mod secret. Locul şi timpul alegerilor se specifică de comitetul central. j^LArt. 10.— In timpul alegerei comite­tului central, se fixează locul adunarei, numai subpreşedinţ­ior comitetelor. Art. 11.—Fie­care centru revoluţionar, posedă şefii săi speciali cari vor fi con­duşi de un regulament special. Art. 12.-- Fie­ce membru va purta un pseudonim, ce i se va da de către comitetul central, precum şi două re­volvere şi un pumnal. Art. 13.—Ştampila comitetului cen­tral poartă o efigie compusă dintr’un steag, spadă, bombă şi arme, şi poartă următoarea inscripţie: «Peire bulgari­lor, comitetul central sirb». Art. 14.—Pentru corespondenţe din­tre diferite subcomitete, fie­care din ele posedă poşta lui secretă. Art. 15.—Pentru urmărirea acţiunei fie interne sau externe, a inamicilor, Comitetul are poliţia sa secretă. Art. 16.— Toate subcomitetele ţin in curent, comitetul central, cu activitatea lor, iar la finele fie­cărei luni, predau cont amănunţit de lucrările făcute. Art. 17. — Organizaţia revoluţionară secretă îşi va procura bani: 1) din do­­naţi­unile bene­vole, 2) din cotizaţia re­gulată a membrilor şi 3) din sumele pe care comitetul şi le va procura prin mijloacele care va crede de cuviinţă. 2 Art. 18.—Gel ce se va surprinde, că aduce pagube comitetului, fie el mem­bru sau nu va fi pedepsit. Pedeapsa se decide de subcomitetul respectiv și se aplică cu aprobarea celui central. Ori­ce membru e dator a stîrpi, bul­gari omorîndu-î. Se obligă ori să-l omoare, ori să fie omori­t. Accidentul! de la Câlimăneştî — D. şi d-ra P. S. Aureîian victime ale accidentului — Eri, la ora 10 dimineaţa, se răs­­pîndi prin Capitală zvonul că d. P. S. Aurelian, ministrul domeniilor, a foat victima unui grav accident la Câlimăneştî. Am căutat imediat să controlăm zvonul şi el ne-a fost confirmat la poliţia Capitalei spunîndu-ni-se că d-rul Bardescu a fost trimes la Că­limăneşti şi s’a telegrafiat asemenea d-ruluî Leonte, care se află la pro­prietatea sa din Olt, să plece la Căli­­mâneşti. Pe de altă parte am telegrafiat corespondentului nostru din această staţiune balneară ca să ne trimeată amănunte. Iată telegrama care am primit-o la ora 3 şi 50 m. Câlimăneşti, 20 Iulie. Ora 2 şi 30 m. D. P. R. Aurelian, ministrul do­meniilor, ducîndu-se cu trăsura, îm­preună cu fiica­­ sale, la sursa Că­ciulită, caii s'au speriat, au rupt oiştea şi au­ răsturnat trăsura. D. Aurelian şi-a fracturat umărul sting. D-ra Aurelian a fost uşor conta­­eionată la obraz. D-rul Sabini a sosit imediat la locul accidentului şi a dat primele ajutoare d-lui şi d­reî Aurelian. S'au adus apoi pansamente necesare de la farmacia Thomas. D-rul Leonte a fost chemat şi se aşteaptă sosirea sa cu un tren spe­­c­ial. A sosit mediat la Călimăneşti d. Crăsnaru, prefectul de Vîlcea. fi­er epe Plecarea d-nei Aurelian — Prin fir telefonic — Ploeşti, orele 3 şi 50 m. D-na Aurelian care se afla la mo­şia Albeşti primind vestea de la Că­­limăneşti cu d. Aurelian şi fiica d-sale au fost victimele unui grav accident a intervenit imediat la direcţia căi­lor ferate pentru a i se pune la dispoziţie un tren special. La orele 1 şi jum. p. m. d-na Aurelian a pornit cu un tren spe­cial din gara Ploeşti la Călimăneşti.­­ D-na Aurelian era foarte afectată şi cu ochii plini de lacrimi. • Călimăneşti, 20 Iulie, orele 6.35 p. m. — Pînă în momentul de faţă nici o complicaţie n'a intervenit în starea ministrului de domenii. Starea pacientului urmează cursul normal. Trei medici au pansat partea frac­turată a braţului, d-nii d-ni Nico­­lau­, Sabin şi Andreescu. Sunt însă temeri ca la noapte să nu intervie complicaţii. Copiii d-luî Aurelian, care se aflau cu d-sa în trăsură, au fost mai u­­şor răniţi. Tînărul fiu al ministrului de do­menii s’a ales cu uşoare leziuni la faţă şi la cap, d-ra Aurelian cu u­­şoare leziuni la picior. Aceiaşi d-nî doctori au pantat rif­­tiile. Se aşteaptă pe diseară sosirea d-lui dr. Leonte.—Cap. 1 Afară de d. dr Leonte, a mai ple­­cat eri la arela 4 ca la tren special şi d. dr. Bardescu, care a primit din partea familiei d-lui Aurelia­n o te­legramă urgentă.* D. Sturdza, primul ministru, aflînd despre accident a cerut relaţii tele­grafice şi apoi a comunicat tot tele­grafic d-nei Aurelian, că din fericire accidentul nu prezintă nici o gravi­tate. * Știrea despre acest accident a produs o vie emoţie printre cetăţenii Capitalei. Durerosul accident întîmplat mi­nistrului de domenii, mai ales la vîrsta la care acesta se află, ar pu­tea avea urmări neplăcute. In tot cazul fracturarea braţului va necesita o lungă şi îngrijită cău­tare pe care bătrînul ministru o va suporta de sigur cu multă greutate, cu atît mai mult cu cit abia a eşit din convalescenţă. * Din Capitală s’au expediat nume­roase telegrame de simpatie d-nul Aurelian. B. O arestare senzaţională Asasinarea arendaşului Ath­anasiu.— Cursa nefastă.— Condamnarea ban­diţilor.—Urmărirea bandiţilor dispă­rut!.— Descoperirea d-lui procuror Obedeanu.—Prinderea asasinului Tu­­dorache.— Sesizarea parchetului de Muscel. Au trecut maî bine de zece ani, de cind în comuna Pu­rcarea judeţul Ilfov, s’a săvîrşit un oribil asasinat. Arendaşul moşie! Purcărea, V. Atha­­nasiu, pe cind stătea la masă, cu soţia şi copiii săi, a fost surprins de o bandă de hoţi, mascaţi şi bine înarmaţi. Banda compusă din 14 inşi cu revol­verele gata a trage foc, ameninţă pe Athanasiu şi pe întreaga lui familie, dacă vre­unul din ei ar da cel mai mic semn de alarmă. In acest moment, cînd bandiţii stri­gari: «daţi-ne bani, sau vă omorîm» o idee nefastă veni nenorocitului Athana­­siu­ şi anume să înşele pe bandiţi şi să ie întindă o cursă. Cursa nefastă La cererea bandiţilor de a le da bani, nefericitul Ath­anasiu răspunse : — Să vă dau, dar nu-i am aci, ci în altă odae Să meargă unul din voi cu m­ine şi-i voim­ da. Capul bandei eşi din mulţime şi zise — Bine, hai cu mine! Ambii, arendaşul Atanasiu şi capul bandei eşiră din odaia, unde înlemniţi de groază, sub ameninţările a 13 ban­diţi înarmaţi, a rămas familia neferici­tului arendaş. Cum s’a văzut singur, Athmasifi a început a striga ajutor, că au venit hoţii. Imiste insă de a sosi ajutorul cerut, un glonţ din revolverul însoţitorului l’a r­ăpis. Asasinul după ce s’a convins de-a-bi­­nelea că arendaşul Ath­anasiu nu mai trăeşta a reintrat in casă şi prin ame­ninţări a aflat de la soţia ucisului unde sunt banii. Au­ găsit in total vre­o 500 lei. Ban­diţi­ după ce au luat aceşti barci şi alte obiecte de valoare, au părăsit casa aren­daşului, lăsind familia nefericitului in cea mai crudă dezolare. Condamnarea bandiţilor Parchetul de Muscel a deschis o an­chetă şi cu multe greutăţi a reuşit să prindă trei din bandiţi cari au călcat casa arendaşului şi au comis fioroasa crimă. Aceşti trei bandiţi anume­: Costache Stan, Zamfir Constantin şi Ion Tudor, judecaţi de Curtea cu juraţi de Muscel, au fost condamnaţi la cite 11 ani re­cluziune. Cei­i’altî bandiţi au fost judecaţi şi condamnaţi în lipsă. Urmărirea bandiţilor dispăruţi Parchetul de Muscel a dat imediat o circulară pe la toate parchetele din ţară, ca să urmărească pe bandiţii dis­păruţi şi in special pe Tudorache Ne­­culae zis şi Gheorghe, care e autorul principal al asasinărei săvirşite în acea noapte, nefastă arendaşului Athanasiu. In zadar s’au făcut toate cercetările. Asasinul arendaşului Athanasiu intrase ca in pămint. Descoperirea d-lui procuror Obedeanu D. procuror Obedeanu, actualmente locţiitor de prim procuror, pe lingă tri­bunalul Ilfov, răsfoind archivele cabine­tului, dă peste mandatul de arestare emis in contra banditului Tudorache Neculae. O inspiraţie fericită vine atunci d-lui Obedeanu, de a pune pe agenţii săi in urmărirea fiorosului asasin. Ordinul a fost dat şi n’a trecut mult timp, pină cînd d. Obedeanu a avut fericirea să vadă întreprinderea urmată de izbîndă. Prinderea asasinului Tudorache ggAgenţii d-lui prim procuror Obedea- Bi­, însoţiţi de Costache Stan, un to­varăş al asasinului Tudorache, — care luînd parte la crima de la Purcarea, a fost condamnat la 10 ani recluziune şi n­-a făcut şi osinda,—au inceput a cer­­ceta printre sălaşile ţiganilor, că doar vor da peste Tudorache. In adevăr, Vineri 19 iulie, pe înse­­■ate, agenţii d-lui prim procuror Obe­­leanu, afiindu-se, însoţiţi de ţiganul Erin Costache, pe bariera Mogoşoaiei, cresc pe mult căutatul asasin Tudo­­ache Neculae, trecînd liniştit şi fără doi o grije, călare pe un măgăru­ş.­­ Arestarea asasinului * Imediat agenţii pun mina pe Tudo- ^ ache şi dindu’i jos de pe măgăruş îi d uc sub straşnică pază la secţia 25, u­nde s’au şi inceput primele ce’rcetari. I Li inceput banditul a tăgăduit că el r i' fi Tudorache Neculae, nume trecut d­e mandatul de arestare. r la adevăr el își schimbase numele In­t astică Gheorghe. g După multă trudă, d. prim procuror bedeanu, isbutește a face pe Tudora- * ie să mărturisească că în adevăr el e 3 mdittdl şi asasinul mult st îndelung 11 utat. * C E Sesizarea parchetului de Muscel D. prim procuror Obedeanu, fată cu t irturisiriie asasinului, H va trimite la b escortă, parchetului de Muscel, ca esta să-i dea in judecată Aia nou ii ntru crima ce a săvîrşit’o. ce fată cum graţie activi­tatei ct.Jgî­­ţi procuror Obedeanu, după zisce ani de de dosire, un primejdios şi crud asasin a fost prins, spre a’şi lua osinda ce­­merită. Emilian întrunirea timplarilor Un mare număr de lucrători timplari a ţinut eri dimineaţă in localul „Bursa Munceî" o întrunire care s’a deschis la orele 10 şi jum., sub preşidenţia d-luî Grigore Ştefănescu. S’a dat cuvîntul m­ai intim d-lui G. Roman care a arătat lăcomia unor pa­troni carî lucrează numai cu ucenici, producind lucrători mai mult de cit ar fi nevoe industriei lemnului. Ar trebui să se decidă ca ori­ce pa­tron care are de la 1 pină la 5 lucră­tori să poată angaja numai un ucenic, de la 6—10 lucrători 2 ucenici etc. D-sa face apel la toţi lucrătorii tim­plari să se grupeze în jurul societăţei lucrătorilor tîmplați de la „Bursa Mun­­cei“ şi vor putea sa şi creeze o poziţiune mai bună în viitor. Au mai luat cuvîntul d. Gh. Membru şi d. Ia­ncu Vailler care fiind de aceeaşi părere au susţinut că e mult maî prac­tic ca societatea să fie compusă numai din lucrători, şi patronii să fie asociaţi intr’o secţie deosebită, iar amindouâ secţiunile*să poată forma corporaţiunea conform legei meseriilor. întrunirea s’a terminat la orele 12 luni, anunţindu-se o alta pentru Du­minica viitoare la 28 iulie, cînd se va alege o comisiune de 3 persoane pen­tru redactarea unui memoriu care va fi prezentat d-lui ministru al industriei. Serbarea artileriei Eri, Sf. Ilie, a fost patronul artileriei. Această zi a fost serbată cu mare so­lemnitate de toate regimentele de ar­tilerie din ţară. In Capitală patronul artileriei a fost serb­t in mod deosebit de către regi­mentele 2 şi 10 de artilerie. Serviciul divin Dis de dimineaţasoldaţii­ regimentelor de artilerie erau in ţinuta de serviciu, iar ofiţer­ii de asemenea. Curtea şi manejul cazărmei erau splendid decorate cu drapele tricolore şi verdeaţă. La orele 11 toţi ofiţerii se aflau la cazarmă, unde serbarea trebuia să în­ceapă. La orele 11 şi jumătate preotul Se­rafion oficiază un serviciu religios, care a fost ascultat cu smerenie de către o­­fiţeri şi trupe, aşezate în linie de defi­lare. După terminarea serviciului religios preotul Serafion a ţiinut un discurs foarte mişcător, in atenţia generală, a­­rătînd rolul frumos al oşteanului. Defilarea trupelor După ce serviciul religios fu termi­nat, trupele, comandate de d. maior Ni­­sipeanu, defilară in faţa d-lui colonel Boleanu, a celor­l­alţi ofiţeri superiori şi a d-lui maior Baranga, aghiotant re­gal, care a fost invitat să participe la această serbare. Defilarea a reuşit de minune şi d. colonel Boteanu a mulţumit pentru ţi­nuta trupelor. Banchetul Terminîndu-se defilarea, atit ofiţerii cit şi soldaţii au luat loc la mesele pre­gătite, in vastul manej al cazărmei. In timp ce mesenii erau delectaţi de muzica reg. 4 Ilfov No. 21, s’a servit un prînz din cele mai bogate. Vinul curgea din abundenţi, iar după misă s’a servit soldaţilor prăjituri. Masa a decurs in cea maî deplină or­dine, şi cea mai frumoasă animaţiune a domnit in tot timpul. La şampanie s’au ridicat cîte­va toas­turi. D. colonel Boteanu, intr’o scurtă dar călduroasă cuvîntare închină pentru rege şi familia regală. D. maior Nisipeanu închină pentru re­gimentul 6 de artilerie din Piteşti, care a luat parte la razboiu, şi a repurtat succese spre fala artileriei romine. D-nii capilarii Drăguţescu şi Urlăţeanu baatt pentru d. general Arion, coman­dantul corpului II de armată, şi pentru d. general Tell. D. maior Baranga a ridicat de aseme­nea un bine simţit toast. Urale puternice au subliniat toasturile. Petrecere­a soldaţilor Muzica a cântat apoi diverse arii de dans, iar soldaţii bine dispuşi, au jucat nu numai dansuri naţionale, i­ar şi dan­suri de salon. Ast­fel petrecerea a durat pînă seara in modul cel maî plăcut. La orele 7 seara un bric mare, inhă­mat cu 6 cai, a luat pe ofiţeri spre a’i duce în oraş—şi serbarea s’a terminat. Rep. La gară suveranii au fost întâm­pinaţi de d. Emil Ghika, ministrul României la Viena cu personalul le­­gaţiuneî, de cavalerul de Lindheim, consulul general al România la Vie­na, de colonelul regimentului 6 de infanterie, al cărui proprietar este regele Carol. Doamna Philippescu, soţia mare­lui mareşal al Curţeî, aflîndu-se la Viena în ziua sosireî suveranilor a oferit reginei Elisabeta un buchet de flori. Regele şi regina Romîniei, îna­inte de a descinde la hotel, s’au o­­prit la biserica Capucinilor și au depus o coroană pe mormîntul îm­părătesei Elisabeta. Crima de la Pantelimon — Un ţăran ucis de soldaţi — Eri dimineaţă, 4 soldaţi din regimen­tul I geniu, de la postul Cernica, au împuşcat pe locuitorul Stancu Gheorghe. Soldaţii spun că din eroare, şi că voind să încarce revolverele, ei au ucis pe nefericitul sătean. Existînd oare­cari bănueli, că omorul ar fi fost comis cu intenţie, soldat , avînd necaz pe săteanul Stancu Gheor­­ghe, parchetul de Ilfov, înştiinţat de a­­ceastă crimă a luat măsuri "ca să se ncheteze cazul. telegramele Adevărului Serviciul de noapte Regele Carol la Ischl Viena, 20 Iulie.—Ziarele salută In mod călduros apropiata so­sire a M. S. Regelui Carol Ia­­ Ischl. ' Ziarul Neues Wiener Tagblatt re­­evlnd marele merite ale re- g jelui Carol In desvoltarea Ro­­ntniei, constată că Romtnia 11 latoreşte regelui său, locul e­­m­nent şi de înaltă ‘considera­ d­ie pe care-1 ocupă in politica a­trăină. Regatul Rom­lniei a as­c­uns astăzi prin situaţiunea sa a fi un factor determinant In menţinerea pace! In peninsula n­­alcanică. n * D Viena, 20 Iulie.—Regele şi regina romîniei au sosit azi după amiazî d­e Viena. Regina va pleca astăzi la Ragatz;­a( '■gélé va pleca mîine la Ischi Petre- C£ rea suveranilor romîni la Viena •e un caracter tgipt privat. Ui Datoria publică otomană Constantinopole, 20 Iulie.—Proi­ectul Rouvier pentru unificarea da­toriei publice otomane a fost aprobat printr’o iradea imperială, închiderea asociaţiilor congre­­ganiste Paris, 10 Iulie.— Un consiliu de mi­niştrii s'a ţinut astăzi la Rambouillet, în cursul căreia d. Combes, preşedintele consiliului, a făcut expunerea situaţiunei stabilimentelor congreganiste atinse de decretele de închidere. Rezultă din a­ceasta expunere că din 6000 stabilimente congreganiste, jumătate au­ rămas în­afară de acţiunea guvernului; cea­laltă jumă­tate s'a supus incitaţiuneî guvernului exceptîndu-se 100 de stabilimente congre­ganiste care au declarat că aşteaptă, pentru a se supune, decret de închidere. Aceste decrete au fost semnate aslant. Incendiu In Marsilia Marsilia, 20 Iulie.—Un incendiu a isbucnit la fortul Marelle. Incendiul ia proporţiuni din ce în ce mai mari. Călătoria Împăratului Wilhelm Kiel, 20 Iulie. — împăratul Wil­helm va pleca Luni la Reval (Esto­nia, Rusia) însoţit de d. de Bü­low, cancelarul imperiului. Deputaţii naţionalişti şi con­­gr­eraţiunile Paris, 20 Iulie.­D. Combes, pre­şedintele consiliului de miniştri, a primit azi dimineaţă pe deputaţii na­ţionalişti d­in departamentul Senei cari i-au adus la cunoştinţă diferi­tele chestiuni ridicate de aplicaţiunea legei asupra asociaţiunilor. D. Com­bes a declarat cu această ocazie că cererile de autorizaţiune formulate de stabilimentele congreganiste ime­diat după dizoluţiunea sau închide­rea lor nu puteau să aibă un efect suspensiv, consiliul de stat va avea să statueze asupra mai bine de 12 mii cereri de autorizaţiune. Particulare Regele Carol la Viena Viena, 20 iulie.— „Neues Wiener Tagblatt“ salută călduros călcarea re­gelui pe pămînt austriac. Ziarul vienez arată marea prietenie, care este între monarchia ţărilor vecine şi amice şi adaugă că Romînia dato­­reşte regelui Carol, ridicarea nivelului ei politic, material şi intelectual. livrei! In mişcarea rusă Petersburg, 20 Iulie.—N’a instituit o anchetă, care sa cerceteze situaţia evreilor şi motivele, pentru cari mulţi evrei intră în mişcarea revoluţionară. Greva plugarilor din Lemberg Lemberg, 20 Iulie.— O proclama­­ţiune a guvernatorului a fost afişată în toate districtele unde greva plu­garilor n’a încetat încă îndemnînd populaţiunea de a se abţine de la acte de violenţă contra persoanelor sau proprietăţilor, căci în caz con­trar măsuri severe şi extraordinare vor fi luate. Ex-preşedintele Steyn Southampton, 20 iulie.—D. Steyn, președintele fostei republici a Oran­­gelui, și cu soţia sa au sosit aci. D­I­ ŢARA — TELEGRAME — Doi ofiţeri atacind un şef de gară Galaţi, 20 Iulie.—• La orele 10 seara, a sosit ştirea aci că la orele 6 doi ofiţeri de cavalerie au tăiat cu săbiile pe şeful gărei Lascar Catargi. Procurorul însoţit de d. căpitan de jandarmi Fănică Ionescu şi comandantul pieţei, au plecat în anchetă. Amănunte lipsesc. Din gara Maria se comunică că ofi­ţeriri sînt din Tecuci. După rănirea şefului gărei Lascar Ca­targi, cei doi ofiţeri, cari au gradul de căpitan, au fost închişit de către perso­nalul gărei intr'un loc izolat postindu-se ca gardă un detaşament de soldaţi. Comunicaţia cu gara Lascar Catargi e imposibilă. La orele 10 seara a plecat cu un tren expres, comisiunea de anchetă. * O altă versiune circulă că ofiţerii au fost bătuţi de întregul personal al gărei. De frică şeful gărei s’a baricadat. Aştept întoarcerea anchetei. In oraş ştirea a produs mare sen­zaţie.— Corespondent. Incendiile din Moşna. — Spargere. — Crima de la bariera Bechetului.— Soţ barbar.—Emigrările ţăr­ă­­neşti din judeţ. Craiova, 20 Iulie.— Nişte făcători m­e rele necunoscuţi au pus foc la şura de griu a proprietarului M. Păunes­cu, din comuna Moșna. Flăcările au distrus cu desăvîrșire sura atacată, oauzind pagube foarte mari. — Tot în timpul cînd locul consu­ma griul d-lui Păunescu, s’a ivit un incendiu și la surele preotului G. San­­dulian din aceeași comună. Acestea au ars de asemenea. Pină in prezent, făcătorii de rele, cari au cauzat însemnatele pagube, n’au putut fi dovediţi. — Intr’un şanţ din apropierea baric­­ei Bechetului, a fost găsit azi de dimi­neaţă, in stare de nesimţire, un anume Dumitru Zali. El avea capul zdrobit de lovituri şi mai multe leziuni tot pe atît de grave pe corp. Se bănueşte că nefericitul muribund a fost adus in această stare de către costolari Adir Mustafa şi Adir Săli, cari aveau o neîmpăcată ură impotrivă-i. Poliţia cercetează, spre a se convinge U&& bpuifba se adevereşte. — D. Nicu Constantinescu, care prin­sese o neîmpăcată ura impetiiva femeei, Floarea Constantinescu din str. Buzeşti, s’a răzbunat astă-noapte pe dinsa, bă­­tînd’o în mod cumplit. Bătăuşul a fost dat pe mina autori*­taţilor. — Atit din cauza persecuţiilor admi­nistrative cit şi din cauză că pămîntul­­de muncă li se dă în condiţii vii prea spoliatoare, mai mulţi ţărani din comu­nele Bîrca şi Pleniţa s’au hotărît a e­­migra la America. Emigrarea e hotărită pentru la toam­nă, cind, dacă nu vor fi împiedicaţi de alte împrejurări protivnice, emigranţii vor părăsi ţara în mase, cu familiile lor. Vom mai reveni, la timp, asupra a­­cestor emigrări. Scinteie — PRIN POŞTA — GOVORA Bal.—In seara zilei de 18 Iulie a avut loc în sala restaurantului Traian un bal al cărui succes n’a fost aşa strălucit. Nu aşteptam cu toţii la ceva frumos, la o distracţie plăcută, dar cauza a fost numai şi numai lipsa de domnişoare! Şi nimic nu ne face să fim curioşi, dar dorinţa de a şti ne pune întrebarea: Cum vor putea d-rele sa motiveze absenţa d-Ior de la acest bal. Eu unul să fiu diriginte al balurilor nu le-aşi iscăli scuzele!. Pe de o parte mai zic, că multe au dreptate şi aceasta nu pentru a fi pu­rtaş al sena­tul frumos, ci a fi drept aşa cum se cere din partea tutulor,—au dreptate într'un punct dansatoarele noastre din cauză că, dacă ar veni, apoi tinerii cavaleri atît de doritori pentru dans se năpustesc fără milă la vals asupra 2 sau 3 domnişoare care dansează bine şi apoi ţine-te picioare a doua­ zi, aşa că în seara asta am cam suferit de dansatoare. Ne vom răzbuna însă Duminecă. S’a petrecut bine din cauză că lume a fost puţină şi ţinerile perechi au putut să se avînteze mai uşor în salon.. Printre cei de faţă observ pe doamnele: Vlădo­­ianu, Orăscu, Bădulescu, Lupaşcu, Ştefu, Olanescu, Petrovici, etc. Apoi nostimul buchet compus din domnişoarele: Lupaş­cu, Euoişteanu, Grigoriu, Golescu, Vlădo­­ianu, Bădulescu, Răsvanu, Ştefanescu etc. Se simte lipsa d-relor: Lucie Cristescu, Zorn­eanu şi Vidraşcu care s’au înapoiat de la uşa să îeî da dans, spre regretul tu­turor. Dar aşteptăm cu nerăbdare ziua de Duminecă şi îmi place să cred că de data viitoare, d-rele sunt destul de odihnite pentru a putea satisface prin tururile ele­gante pe dansatorii pasionaţi aî valsului. Printre domni observ pe : Rădulescu, For­­tunescu, o bomboană de băiat, Petrescu, Drăgescu Puiu, Grigorescu, Demetreanu, Popa, Isvoranu, Dupont etc. Epoletul străluceşte reprezentat prin d. căpitan Strămbulescu, Prissa, Simionescu, Darvari, locotenenţii: Corneliu Slăvescu c­el mai simpatic, Cristescu din cavalerie, Russu Grigoriu, Tim­oteiu, sub locotenenţii Ivalmuskî, Eliad, Vişan, Vassiliu, Teodo­­rescu, Gologan, Cristescu, Predescu, Ma­­rinescu etc. Elevii scoate­ da ofiţeri: Ştirbei, Drăghici, Makarovitsch, Poenaru şi alţii al căror nume îmi scapă.—Balul s’a terminat la orele 12 noaptea. Băile.—Aglomeraţia ce există în acest timp la Govora e de nedescris, băile funcţi­onează de la 4 dim.—6 seara şi de abia sunt sufic­iente pentru vizitatori, hotelu­rile şi vilele sunt complectamente pline. Lumea ce soseşte conţinu e nevoită a lua loc prin sat, pînă ce şi monastirea Govora e plină de vizitatori, şi să se noteze că distanţa de la monastire pînă la băi este aproape de o oră c­u trăsura. Toujours vileu SARATA-RI031TEORU Joi s’a dat în marele salon al Casinului obişnuit-i serată dansată săptîmînală. Una din cele mai plăcute şi în acelaşi timp din cele mai inocente distraţii ale tineretului vioi fiind dansul, nu este lucru de mirat că, lăsînd la o parte murmurul ce se auzea contra administraţiei care a binevoit a pune taxă de intrare şi la a­­ceastă serată, sala cu toată mărimea ei să fie mai plină de dansatori. Sunatele armonioase şi perfect execu­tate ale frumosului vals al d-lui Cirillo „Perle” au deprins din vesela asistenţă pe doi din cei mai perfecţi valsatori, pe graţioasa d-nă dr Miron şi pe neobositul dansator advocatul Popescu-Călăraşi Rind pe rînd alte iubitoare de dans pe­rechi urmau perechia d’intrî.. Îşi ast­fel i s'a dat balului fiinţă. Printre edorabilele doamne dansatore observ pe: d na dr. N. Fl­rescu, d-na El. Damian, d-na Teodorescu, d-na Vernes­cu, d-na Văitoianu­, d-na Drugănescu, d-na Borănescu şi alte d-ne. Printre drăgălaşele d-re observ pe d-rele : Stoenescu, Valter, Iliescu, Pleşoianu, Protopopescu, Varveris, Segîrceanu, Ioanid Neabetide şi alte d-re Printre domni observ pa d-nii colonel Bogdănescu, dr. Florescu, dr. Miron, dr. Graţoschi, căpitan Băncilă, Lazaridi, sub­­locot. de cavaleri,­­ C. Constanţin­eseu, sub­­locot. de cavaleria Giorman, Terpu, sub­­locot. Manolescu, Aurel Catuneanu, Maria A. Nicoletti, Ioanid şi alţii. Duminecă balul muzicei cel mai frumos bal din vara aceasta. Incident.—La această serală an incident care putea avea urmări regretabile era să se nască între un tînăr valsator și o dră­gulașă d­ră, intervenind amicii tînăruîni incidentul a fost evitat.--Marietta Adevărul Dr. A. Barasch de la fiacuitatea din­ Paris Fost «nev al prof. bournler Specialist pentru boale de piele și siphilis Consult, pentru boale interne de la 1-5 p. m Cal. Victorieî 9S (colţ cu str. Fîntâneî) 8687 -30 Pentru sesonul VERII este de recomandat Vinul,Ştirb­eyi care se expediază în provincie con­tra ramburs în lăzi de 20, 50 şi 100 sticle a se cere preţul curent la Desfacerea produselor de pe proprietăţile Principelui B. ŞTIRBEY. 121, Calea Victoriei, 121 B­ucureşti 611072-De arendat FRAŢILEŞTI BADENI întindere 4000 pogoane arabile, arendarea la tropietară D-na Vrfibiescu moşia Trăţileşti prin Slobozia ^Ialomiţa WtkmiA hiÂh­U­e. fUCÎîh.­­ al acestui sezon verocipedic aparţine ne­apărat renumitelor biciclete CRA­W­­FOfiSBÎ cu roată liberă şi frină auto­matică. De­şi modeste cu preţ, bicicletele Crawford'ţţi"10d"°11" e uşoare și grațios v^l a W IUI ti construite. Crawford *i£i'Uâreaigw siou r'lv'i wiYvi’/l 39 face numai o singu­­ridWUUU ră și bună calitate. Crawford sf^g0*,t,erg ușor ( wfVvp/l ou roată liberă și frînă i O it JUJ ti automatică e idealul unui biciclist. fVn wf nr fi8Îilt ?srant,,ite °a solidita­ VAl d W­­ I şi ţ)U11ă construcţiune. 5®" ÎIMVVfOid costă 315 lei complect cu accesorii şi 350 Iei avînd roată liberă şi frînă automaţi­­ă" Cereţi gratis şi franco catalogul ilustrat la repre­­zentanţii şi depozitarii generali pentru România B- D. ZISMAN & C-IE Marele magazin de velocipede Calea Victoriei No. 44, Bucureşti Vînzare şi în raţe avantagioase. 3260­­—to jpypAŞINELE dlSCRÎS ORI­CE SISTEM II CUM S’AR NUMI CADE FATA DE 3TOUA MASINA A COMPANIEI „FAY-SHOLES“ C. N. FAY Preşedinte F. REMINGTON v. Prospecte şi Explicaţiuni dă la cerere R­epresentantul General BUCUREŞTI Strada Simirdan No. 2. doctor fardescif Chirurg al Spitalului Brăncovenesc, pe tot timpul verei se află in Capitală — Consultaţiuni ora 6 seara — pentru boalele chirurgicale, genito-urinare şi sifilitice. 40. Calea Dorobanţilor. 40.­­ 064—50 vinde preţ« scăzttt Carl Gotten Calea Griviţei 191 ' lingă Gara de Nord, Bucureşti INSTITUTUL D£ BÂEŢI ,‘Lumina’ CArtEA MAlBilEI 40 Fondat in 1876. — JîUCUREŞTI. Direcţiunea faca toate sacrificiile pentru a menţine buna reputaţiune a acestui insti­tut, care, după o existenţă de 26 anî oferă părinţilor cele maî bune garanţii de instruc­ţie serioasă şi îngrijire cu adevărat parin­­tească. Preţurile simt foarte reduse. Se fac şi înlesniri de plată. Preparaţiunî speciale pentru elevii cari ur­mează la liceele Statului, iar în vacanţă se prepară corigenţi. Director M. V. GURVESCU licenţiat în litere, profesor lit 110591— Seminarul „Cseh­al“, nr.STEIIlE N. OTDIOU IX. Pelibang­asso.—Kbî. !©, Viena consultaţii!ni cu celebrităţile medicale şi cu specialiştii de la facultatea de medicină din Viena. 10090­011 “Bac* ii: OTlFSnf^inTi „SLQU­IOT“ BU­CURESTI.­ 5, STR. ITALIANA, 5 Institut de invâţămint primar secun­dar şi comercial, pus sub patronagiul şi supravegherea morala educativă a P.S. Arhiereu Sifon N. Ploeşteanu, Vicarul Sf. Mitropolit (anul al 2-lea). Institutul posedă şi două divisiuni speciale pentru elevii cari urmează la şcoalele publice şi pentru tinerii cari pregătesc bacalaureatul francez. La examenele generale din iunie trecută, nici un elev n’a rămas repetent. Prospectul­­cu programele de instruc­ţie şi educaţie, ninta corpului profesoral şi a conferinţelor lunare, regulamentele, etc.) se trimite franco, la cerere. Preţuri foarte moderate. Inscripţiunile se primesc de la 5(18) August, între 9—h­i/,, a. m. şi 3—Gl/a P­­m-Director : H. L. LOLLIOT de vînzare un loc la Bucureşt­l-Noul de 600 metri pătraţi, pe preţ foarte redus. Doritorii se vor adresa la ziar sub iniţialele 1. L. 3 De vînzare cu preţul foarte reduse la Fabrica de Zahăr «Brânceni* mare asortiment de mobilă pentru birou şi casă, cuprinzând : 1 Aranjament complect pentru Salon 1 ,. „ „Sofragerie 4 „ „ „ Dormitor mese, scaune şi dulapurile de birou; roleuri pentru ferestre şi obiecte de sufragerie şi de bucătărie; garderoabe, scaune, mese, lavoire complecte, pa­turi şi aşternuturi precum şi 4 cai 2 trăsuri Victoria 1 Sa­nie 2 Docare şi Hirnaşamente. însemnarea complectă se trimite la ce­­rere gratis şi franco. FRASSE R & C­ JE Fabrică şi Rafineria de Zahăr 1 io6r-5 Gara Ţigăneşti (Jud. Teleorman). Cea­ CVÎsbl Perfecta Cea IVr^i. essânelitei Ifasină de j^Hnînet in |f­înduri este astăzi .,¥SGTORIA-DEN­«L,S Din fabrica HOFHERR & SOHRANTZ, Viena FIIND Cea mai simplă, cea maî solidă şi cea maî uşoară în tracţiune aptă pentru ori­ce semânţă mică şi mare, de la rapiţă până la porumb şi fasole, fără a schimba fusul sau rotiţe de semînat. MAŞINA de 2 Metrii 75 c-metrii cu 21RINDURI, pentru 4 vite; MAŞINA de 2 Metrii lăţime cu 15 RINDURI, pentru 2 vite. UM­ICEIJIN DEPOSIT K­h Societatea anonimă pentru Comercial de Maşini şi intrejirtifieri technice EUGENIU BEHLES Bucureşti, Strada Bi­bescu-Vodă 1 & 3 Filiale: Brăila, Craiova şi Constanţa O mulţime de certificate din partea agricultorilor celor mai în­semnaţi din ţară sunt la dispoziţie Garanţie absolută pentru perfecta functionare. aois­ io PLlKillHI «ti RUD. SACK $ GARANTAT ORIGINALE # P­este­­toi­ de Oţel Cormană dintr’o bucată de oţel cuirasat Bărsa de Oţel. Refusaţî imîtaţiunil­e inferioare. V. Staadecker IFCVRESCI str. smîrdan 30. -it«AILA.-CHilOi,l..BO­rOȘ.I BOTOS4JXH, CANT­ARE BASCUL! noi F­AlRfiAIK§_________ Singurii depositori si r­epresen­tanţi in România NKcOLAEFEiiEK A ©­ie. Societate în Comandită BUCDHB8CI, — Mo. IO, STRADA SMARDAM No. 10 ^Maşine agricole și industriale, ACCKOItî. RBZdrve.­­ Catalogul ilustrat se trimite gratis FOST 11078—26

Next