Adevěrul, ianuarie 1903 (Anul 16, nr. 4822-4851)

1903-01-24 / nr. 4844

am hi­t cu mine și că am fost core­ctulT favorizat, grație legaturilor mele perso­nale. Nu cred să fie­ tort ast­fel pentru ori­care cetățean. Dar astăzi nu există în București* de cit 90 de comptoiii.Ce va fi cînd vom avea a face Ctt tmî și zecimi da mii ! Negreșit că formalitățile sa vor sim­plifica cînd primăria se va însărcina cu întreținerea coruptorilor; nu e mai pu­țin adevărat insă că atunci cind vor fi mii și mii de asemenea aparate primit­rin va trebui să dispună de un perso­nal de control foarte numeros și că cu toate astea abonatul va avea multe străgăniri. Ar trebui să nu ne cunoaș­tem­­ țara ca să presupunem contrariul. Căci de nu va avea un personal nu­meros de control, cum va ști primăria că la cutare abonat comptorul a în­cetat de a funcționa ? Abonatul nu va avea nici un interes să înștiințeze pe primărie. Dacă verificările nu vor fi foarte frecvente, ce se va întimpla ? Cind agentul primăriei va constata că cutare comptor nu funcționează, el nu va putea ști dacă nu funcționează de trei zile sau de trei luni. Calcularea după mijlocia celor­l­alte luni nu e justă, căci abonatul poate să consume în unele luni mai mult și in altele mai puțin Cazul acesta mi s’a întimplat chiar mie. Comptorul meu­ a încetat să func­ționeze de astă-vară sau mai bine zis agentul primăriei a constatat astă-vară că nu mai funcționează, dar nici el, nici eu n’am putut ști In acel moment de cînd nu mai funcționa- Cu toate astea ,din cauze care ar fi prea lung sa le explic—el n’a putut fi reparat de cit a­­cum vr’o trei zile. De astă primă­vară pînă in Noembrie am fost la țară, așa că n’am­ consumat mai de­loc apă în timpul acesta. Cu toate astea primăria mă va taxa, după buna ei chibzuială, calculindu-mi consumarea­ apei și pe timpul celor ș­ase luni în care n’am consumat aproape de loc. Atunei, mă întreb, de ce am comptor? Mi se va răspunde poate că abonatul n’are de­cit să-și controleze in toate zi­lele comptorul și să înștiințeze pe pri­măria îndată ce va fi încetat de a func­ționa. Ei bine, sînt sigur că puțini abo­nați se vor găsi cari să fie dispuși a se coborî in toate zilele cu luminarea in pimnita ca să-șî controleze comptorul. încă un lucru se va întîmpla. De cite ori un comptor va înceta să funcționeze —și aceasta se va întimpla la toți abo­nații—abonatul va putea lăsa deschise toate robinetele, căci el tot nu va plăti mai mult. Și cum în practică se va a­­deveri că la noi va trece tot­dea­una un spațiu de timp foarte îndelungat de la poticnirea comptorului pînă la repararea lui, iată că nici risipa de apă nu se va stînjeni prin introducerea comptorului. Pentru toate aceste considerațiuni mă pronunț din nou și categoric nn contra introducerea comptorului, afară de sta­bilimentele industriale. Pe lingă importanta chestie a salubri­tății și a igienei publice, pe lingă mo­tivul foarte serios al unei cheltueli con­siderabile pentru un aparat de lux și al exportului de bani în străinătate, ceea­­ce mai militează in contra acestei re­­form­e este că ea ar fi o complicație, și ori­unde, dar mai ales la noi, lucrurile trebuesc pe cit se poate simplificate. Comptorul va fi la noi, fiind date mai ales obiceiurile­ noastre, un izvor nese­cat de străgăniri și de neplăceri atit pentru public cit și pentru administra­ția comunală. Adevărata reformă salutară nu e de la introducerea obligativității abona­mentului la apă după chipul pe care lam expus în precedentul meu articol din Ade­virul și în două numere din Con­­servatorul. Asupra acestei importante reforme vwt­ reveni cu noui argumente. Al. Ciurcu fir­iceanul clubului meseriașilor, Ilfov No. 2. str.­ Se cântă depozitari pentru locali­tățile Tg­ -Ocna și Panciu. A se adresa la adm. ziarului. Curiozitățile barului presei Neîntrecut în senzațiune și distracție, va fi anul acesta Balul presei rare se dă Mereu» 29 ale curentei luni, în vas­tele saloane ale palatului Băilor Eforiei. Iată numai cîte­va numere din strălu­citul program al­ acestui bal : Tenorul Sarooll care a obținut un așa de mare succes în „Bohema“ cu d-na Darclée e tot odată­ primul artist pe chitară al Italiei. El a luat premiul I de chitară la concursul de Turin și a cîntat înaintea curiei re­gale a Italiei. La Balul presei, d. Sarcoli va da o probă a minunatei sale arte pe chitara și va fi singura dată cînd d-sa va apare ast­fel înaintea publicului bucureștean, întreg baletul Operei Teatrului Național de sub direcția d-lui Villa Mario, împreu­nă cu primele balerine d-na Villa și d-ra Rachele Borghini vor face trai numere în programul­­ seratei bialului. Spiritul Xullei Poloneza! La acest bal d-nela din loji vor avea o distracțiune mai mult, și din cele mai ve­sele. O cărturăreasă—să juri că e spiritul Iuliei Poloneza—va ghici trecutul, pre­zentul și viitorul și va căuta și în palmă! — Absolut senzațional — Cine va face ca veselia să nu înceteze un singur moment la Balul presei ? Această misiune șî-a­ luat-o doi artiști favoriți ai publicului: Brezeanu și Liciu Corul mascat compus din 12 persoane, doamne și domni cari doresc a păstra anonimatul, (provi­zoriu) va cînta diferite arii moderne. MAM’ZELLE COUELDON sau VRĂJITOAREA din paris Prezice viitorul îndrăgostiților și mai ales al militarilor, artiștilor și oamenilor poliției! ROTI­AN­IT^jFI Un tînăr artist, care a repurtat un succes decisiv la Operă în rolul lui Ro­­dolf, poetul, din „Bohema“ de Puccini. E tot odată un virtuos la chitară. A luat premiul X la concursul de chitară din Turin, a cîntat înaintea Curței regale din Italia și va da concursul său cu cîte­­va numere de chitară la „Balul presei“, care are loc în vastele saloane ale Efo­riei. Mereu», 29 Ianuarie. Tenorul Sarcell Ediția de dimineață INFORMATIT JUTI In toate cercurile politice a făcut aseară senzație știrea că Ia consfătuirea de la clubul conservator s'a hotărit ca par­tidul să Înceapă o campanie pentru ca toată lumina să se facă asupra fraudelor de la fi­nanțe și să se urmărească toți vinovații. In pagina I­a reproducem articolul organului autorizat al partidului conservator, pri­vitor la această afacere. In consiliul de miniștri care s-a ținut ori s'a discutat asu­pra nouilor descoperiri pri­vitoare la fraudele de la mi­nisterul de finanțe. In cercuri bine informate persistă zvonul că afacerea se complică mereu. Proectul de lege pentru reorga­nizarea poliției generale a statului a trecut nemodificat prin toate sec­țiunile Senatului. In ultima ședință a Camerei avo­caților din Arad trei­zeci și trei de avocați de acolo au cerut, ca să se voteze 1000 de coroane pentru mo­numentul lui Kosut. Șase avocați ro­­mîni au depus un protest semnat împotriva acestei propuneri. Citirea protestului a provocat protestări zgo­motoase din partea avocaților unguri, cari au cerut ca semnatarii protes­tului să fie dați în judecată, luîndu­­se măsuri disciplinare în­potrivă-le. Camera a respins eri indigenatul u­­nor domni I. Constantinov și D. Con­stantinov din Teleorman. In culoarele Camerei s’a făcut propa­gandă contra acestora, fiind bănuiți că ar fi bulgari cari n’au fost străini de mișcarea bulgărească de la noi și ceea ce se pare mai grav e că ar fi în Te­leorman partizanii d-lui general Manu ! Recomandăm cititorilor noștri, ultima lucrare a poetului Radu Rosetti: Din largul lumii, note din călătorie, un ele­gant volum avind aproape 300 pagini și peste 30 ilustrații in text. Se află de vînzare la editori, frații Grigoriu din Constanța, și la toate librăriile din țară. Prețul 3 lei. Vineri, 24 Ianuarie 1903, fiind aniver­sarea Principatelor-Unite, clubul meseria­șilor romîni din Capitală ține o mare în­trunire publică la ora 3 p. m. Sîmbătei, 25 Ianuarie 1903, ora 8 seara fix, d. d-r V. Cristoduro va ține o confe­rință cu subiectul „Higiena meseriașilor“ , CE11 EULE București, 23 Ianuarie Neuf-York. In urma știrilor nefavora­bile sosite din Europa, griul, notează o urcare pentru dispon cu 1 cents și pen­tru Main cu 3/8 cents. Porumbul, des­chise susținut cu 507/s cents per Main, continuînd ferm toată ziua, in urma a­­coperirilor făcute din partea baissiștilor, închiderea susținută, cu o cerere bună notind cu 1/4 cents în scădere per Main. Chicago. Griul notează o urcare de 1/2 cents, in simpatie cu Chicago, iar po­rumbul cu 1/8 cents in simpatie cu griul. In continent tendința fermă. Bursa din Paris ne trimeta o urcare de 25 centime pentru griu, 30 centime pentru porumb, și 25 centime pentru ulei și pe suta de kilograme. La Berlin tendința continuă spre ur­care notînd, pentru griu 75 pf., secara 25 pf., porumbul neschimbat, ruble co­tează 216.25. Pe piața Londrei, tendința griului e fermă, p. Danubiü și slab p. Red., a po­rumbului depreciat. Pentru orz și ovăz calm și neglijat. Din transacțiunile fă­cute notind o vînzare­ de 1 vapor griu american sosit cu 31 schilling­. Din Budapesta știrile sosite ne aduc urcări: griul notează 7.58, secara 6.57, ovăz 6.05, porumbul 5.94, uleiul 11.65. Grlnele superioare sunt foarte căutate, asemenea porumb mrie noui ne garan­tate de 73—74 kgr. cari se plătesc cu lei 47—48 chila predat la gară. Printre transacțiunile de grin efectuate notăm una de 2.000 chile în greutate de 8­ kilograme, hectolitru cu lei 75 chila pre­dat la gara Caracal. Ade­vĕrul Parchetul a operat eri jje seară nouă noui arestări cari n’av pas» tîrziat a provoca o vie senzație pe piață. La ora © jam., în ur­ma unor noui dest­ăi­ nusri făcute la instruc­ție de Helsar, a fost depus de Rafael Hallj, casierul și procuristul casei de bancă Ch­riso» veloBii. Din aceeași oră s-a lansat din mandat de arestare și în contra d-lui în mii­, socrul lui Heliar. Ediția a IV-a a «Adevărului» Singurul ziar din Capitală care a dat amindouă aceste știri publicului, aseară la ora 7 jum., a fost Adevărul care a lansat imediat o a patra edițiune. Lesne de înțeles curiozitatea și emo­­țiunea cu care a fost primită această edițiune specială a ziarului nostru de către publicul de pe strade, din beră­rii, cafenele și restaurante. Vinzatorii erau literalmente impr­e­­surați și foile erau luate cu asalt. Pînă­ noaptea tirziu vinzatorii reve­neai­ mereu cu noui cereri de foi. Ca și din primul moment al desco­perirea acestei senzaționale afaceri Ade­vărul a avut și aseară vitietatea nouilor știri. Comunicatul de alaltă seară Alaltă seară ,Voința Națională, în ur­ma sinucidere! lui Măcărescu, a publi­cat un fel de notă­ cerannicat, prin care arată că pînă acum afară de cei im­plicați între cari număra și pe Măcă­­rescu, nici o altă persoană nu e bănu­ită și zvonurile despre noui arestări nu sunt exacte. Unii atribueau această notă inter­venției unor înalți funcționari liberali, ale căror nume circulau în public, iar alții o atribueau parchetului, care ar fi stăruit pe lângă ministrul justiției să se publice această notă pentru a liniști pe unii bănuiți, cari ar fi fost deciși să dispară. Probabilitatea acestei ultima păreri a fost întărită prin arestările de aseară, efectuate in 24 de ore după apariția acelei note. La casa de bancă Chrisoveloni Imediat ce am aflat despre arestarea lui Rafael Bally, m’am prezentat la con­­toarul casei de bancă a d-lui Chrisove­­lony. Șeful casei lipsea. Am găsit pe doi funcționari pe cari i-am întrebat despre cauza arestărei lui Bally. Unul din ei, Musulino, mi-a declarat următoarele : — N’am priceput de ce a fost arestat d. Bally. Convingerea mea e că justiția s'a pripit de data aceasta. D. Bally era un om absolut corect, cu o reputație strălucită și cu un venit anual de 20- 30.000 lei. Ce nevoe mai avea dînsul să se amestece în afaceri necinstite ? — Acesta nu e un argument. Dar dacă nu’mi poți spune pentru ce a fost arestat, spune’mî in ce împrejurări s’a operat arestarea ? — La orele 4 d. Bably sta la biuroul său­, in contoar. De­odată intră pe ușe un d. comisar de la siguranță care în­treabă de d. Bally și după ce il găsește îl invită să meargă la poliție, unde-l așteaptă d. judecător Săbăreanu. D. Bal­ly s’a executat imediat, ducîndu-se la poliție, de unde nu s’a mai înapoiat. Peste puțin tim­p apoi am aflat că d. Bally a fost arestat. — Dar d. judecător Săbăreanu mai fusese p’aicî ? — Da, fusese azi de dimineață și ne ceruse din nou­ o listă de numerele ti­tlurilor de rentă pe cari le-am vîndut in timpul din urmă. — Numai ati­? Pe d. Bally nu l’a cercetat? Nu î-a cerut nici o explicație? — Nici n’a vorbit cu d-sa. —­ De la data arestare! și »pm’acum n’a mai venit aici nimeni de la par­chet ? — A venit d. judecător Săbăreanu. — V'a cerut ceva deslușiri sau acte? — Nu­­ s’a urcat în etajul de sus și a făcut o perchiziție in casa d-lui Bally de unde însă n’a luat­­ nimic și n’a a­­flat nimic. — De unde știți că d. judecător n’a aflat nimic în casa d-lui Bally ? — Chiar c# ia é, judecător și de la d-na Bally. — Crezi că ași putea vedea pe d-na Bally ? — Nu, căci abia ce a plecat la mama sa, și apoi dinsa nu v’ar putea spune de cit că soțul său­ a fost arestat, fără nici o vină. Itelațiile lui Baliy cu Behar — Mă rog, eu știu că d. Baliy a fost arestat în urma declarațiilor făcute de Behar, ai putea să’mi spui ce relațiuni erau intre d. Baliy și Behar ? — Behar era asociatul d-lui Aftalion, la casa de schimb din str.. Zarafilor. Acea casă făcea diferite operațiuni de bancă cu casa noastră. Prin relațiunile dintre cele două case, Behar a cunoscut pe d. Bal­y. —■ Erau intimi ? — Nu. Relațiunile d-lor se mărgineau la afacerile de bancă pe cari se tranșau aici. Ne putind obține alte explicațiuni, m’am retras. La d. Steriu Eșind din bi­rourile casei Chrisove­loni am intrat alături, la casa d-lui Sterili. Găsind, pe d. Steriu, l’am întrebat ce știe despre Bally. D. Steriu nu știa nimic despre soarta procuristului casei vecine. I am spus că Bally a fost arestat. D. Steriu, la afla­rea acestei știri, a rămas uimit. — Cum ? Rafael Bally a fost arestat ? — Da, e fapt împlinit. — Știrea aceasta e pentru mine ceva extra­ordinar. Dar de ce a fost arestat ? întreabă d. Steriu. — L’a indicat Behar ca amestecat în afacerea falsurilor de la finanțe. Un tînăr funcționar care asista la convorbirea mea cu d. Steriu, intervine in discuție și spune: — Eu credeam că i’a arestat pentru altă afacere. — Pentru ce ? întrebăm, d. Steriu și eu, in acelaș timp. Tinărul răspunde: — NI știam în relațiuni strînse cu Isac Benzal, cel care a înșelat pe mulți cu vinzarea bonurilor și "de aceea bă­nuiam că a fost amestecat în pungășiile aceluia. Și apoi nu-l văzusem de mult timp. D. Steriu răspunde: — A fost bolnav. Suferă de nervi și de șira spinărei. L’a căutat mult timp d-rul Marinescu. Fiind grăbit, am părăsit pe d. Steriu și m’am îndreptat in altă direcție spre a alia cauza arestarea lui Bally." Declarațiile lui Behar Piscu Behar fusese lăsat la o parte de către judele instructor. Eri, însă, d. Săbăreanu s’a decis să vorbească și cu acest client al său. Deciziunea a venit în urma faptului că la Casa de bancă a d-lui Chrisove­­loni, d. Săbăreanu găsise mai multe tit­luri de rentă de cite 5000 lei, cari a­­parțineau lui Be­har și cari toate eși­­ser­ă la sorți, în urma tragerilor făcute. Piscu Behar a fost adus era la parchet și interogat. El a declarat că la casa Chriso­­veloni avea ca bun amic pe Rafael Bally. Judecătorul inzistind pe lângă Behar spre a spune ce relațiuoe a avut cu Bally. Behar a mărturisit că procuristul casei Chrisoveloni e părtașul sau la șantajul Încercat pe lângă casele de bancă din Berlin fi mai mult, Rafael Bally a fost a­­cela care i­a propus lui Behar să încerce șantajul știut. La acel șantaj, a declarat Behar, părtaș și Ban Albahary. Behar a mai declarat că sacrul ]sufi, d. Smith, care era bănuit a fi­­ amestecat în afacerea șantajului, n’are nici un amestec in chestie. Scrisorile confiscate la Dan Albahary Se crede că parchetul avea indi­­cațiuni de culpabilitatea lui Bally, din niște scrisori scrise in limba e­­braică, fără­­ adresă, fără semnătură și fără dată. Acele scrisori au fost conoscute in biuroul lui Dan Albahary și date spre a fi traduse în romînesie profe­sorului de limbă ebraică Bejarano. Pe acest profesor l’am­ vizitat ori la locuința sa din str. Corbului. Dînsul mi-a declarat insă că nu poate să mi spue nimic asupra con­ținutului scrisor­ilor ce i-au fost date pentru a le traduce, de oare­ce a jurat că va păstra secretul ce i s’a încredințat de parchet N’am mai inzistat și l am lăsat pe d. Bejarano in posesia secretului ce i se încredințase. Rafael Bally Bally ducea o viață destul de largă, deși avea o familie numeroasă. Știrea despre arestarea lui a pro­dus o adevărată consternare în piață. La percheziția făcută la locuința lui Bally de d. judecător Săbăreanu nu s’a găsit nici o scrisoare și nimic alt­ceva care ar putea­­ de folos instrucției. C. Demetrescu Parchetul la casa Chiisovelon. In urma unor declarațiuni ale lui Behar, d. Săbăreanu a făcut ori după am­ează o descindere la casa Chrisove­­ioni din strada Lipscani No. 14. Cauza acestei descinderi e următoa­rea : Behar a declarat d-lui Săbăreanu, că a avut depuse în depozit la casa Chrisoveloni o sumă de titluri. D. Săbăreanu, împreună cu d. prim­­procuror Ham­angiu, au descins era la orele 4 p. m. la bi­rourile d-lui Chri­so­­velon­i. Aci au rugat pe d. L Chrisoveloni, fiul marelui bancher, a le da explicați­­unile cuvenite, asupra titlurilor lăsate de Behar în depozit. D. I. Chrisoveloni, insărcină pe casie­rul său­, d. Bally, a da toate explicațiu­­nile. D. Săbăreanu examinînd bordero­­urile, observă că toate titlurile lă­sate de Behar erau eșite la sorți. Atunci invită la cabinetul d-sale pe Bally căruia î-a cerut să ia și borderourile pentru a se putea face cercetări mai amănunțite. Arestarea lui Bally Cercetările au urmat vre­o două ore, iar rezultatul a fost lansarea unui mandat de arestare contra lui Bally. Convorbire cu d. Chrisoveloni Imediat cum am aflat de nouile are »târî făcute de instrucție, am căutat să căpătăm amănunte. In acest scop ne-am dus la locuința d-lui N. Chrisoveloni, din strada Pitar Moșu No. 15. D. N. Chrisoveloni, lipsind din țară, am cerut amănunte fiului d-sale, d-lui Jean Chrisoveloni. D-sa a rămas foarte surprins afiind că instrucția a lansat un mandat de a­­restare contra funcționarului sau. La afirmațiunea mea că intr’adevr Babiy a fost arestat, d-sa a opus­­ cea mai formală dezmințire zicind că lucrul nu poate fi adevărat. —Știu ne-a declarat d. Chrisoveloni junior, că parchetul a chemat pe d. Bally a da unele explicațiuni, în legă­tură cu titlurile ce Behar le-a avut un depozit la noi. Nu pot înțelege însă cum să fie arestat Bally. «Lucrul e inexact, și posibil că che­marea lui Bally la parchet, a scornit acest zvon. La biuron Totuși pentru a se convinge de cele petrecute d. I. Chrisoveloni ne invită să-l însoțim pînă la biurou, în strada Lipscani. Biuroul fiind închis, ne-am introdus in interiorul lui prin strada Smirdan No. 11. De-asupra biuroului e locuința lui Bally. In momentul cînd intram in locuința acestuia sosi și un alt funcționar al d-lui Chrisoveloni, d. Conidari, care co­munică patronului sau că Bally a fost arestat. La d-na Bally Foarte surprins de confirmarea afir­­mațiunei noastre, d. Chrisoveloni se urcă la locuința casierului sau Bally. In întreaga familie domnea o adevă­rată consternare. D na Bally, foarte a­­bătută, neștiind ce se petrecuse cu so­țul ei, se rugă de d. Chrisoveloni să-l salveze. Cine e Bally D. Jean Chrisoveloni nu putea să-și explice cele intem­plate. — Mî-e imposibil să cred,— ne-a re­petat d-sa — că Bally e vinovat întru ceva. E cel mai vechi din funcționarii no­ștri și un om mai corect și mai cinstit nu am intilnit incă. In serviciul nostru e de 20 de ani, și da 16 ani el ocupă funcțiunea de casier. încrederea noastră in el era oarbă. Sute de mii de lei lăsam să-l mi­­nuiască și nici odată n’am avut prilejul să constatăm cea mai mică incorecti­tudine sau greșală chiar. Din această cauză chiar nu aveam un al doilea casier. E imposibil de bănuit și pentru din­sul, tatăl meu și eu aveam un cult deosebit. Nu pot să-mi explic care să fie acu­zarea atât de gravă contra acestui func­ționar model, care a silit parchetul să­­aresteze. E un mister pentru mine și vă rog dacă știți ceva mai precis sau dacă veți afla astă seară, să-mi comunicați. Sunt foarte nerăbdător să aflu. Bally bolnav De câte­va zile Bally se simțea indis­pus, suferind chiar. Medicii i-au prescris o cură și l-au oprit a mai lucra mult. Rafal Bally, e de origină spaniolă. El e căsătorit de 15 ani și are 5 copii trei bâefi și două fete. Precum am spus, el se află in servi­ciul casei Chasovelom de 20 de ani și se bucura de cea mai nemărginită incre­dere. Alte amănunte D. NP. Chrrsovelom tatăl, se află la Mont­e­ Gado. D-sa se va reîntoarce în țară peste două luni. Cind ne am despărțit de d. Ghrisove­­soni-junior d-sa ne-a declarat că du crede ca Bab­y să fie amestecat în afacerea Pa­rizian­a, ei posibil să fie o altă afacere, cu totul particulara, la mijloc. Acasă la d. Smill Oaliga Cum am aflat de mandatul de ki­rajo­sa­re lansat contra d-lui Smill, socrul lui Behar am căutat să aflăm ce e cu d­ ss. Acasă la d. Smill, unde m’am pre­zentat aseară la orele 11 și jumătate, nu am găsit de­cit familia sa. B-n­i Smill mi a spus că soțul ei nu este arestat și că e la avocatul säu d. A. Ionescu. «Intr’adevăr, mi-a spus d-na Smill, soțul meu a fost chemat astăzi la ju­decătorul de instrucție, ca informator. «După ce și-a făcut însă depoziția, el a fost lăsat liber și s’a întors acasă. «A stat acasă pină la orele 9 seara,, cînd s’a dus la avocatul sau. » Cu alte cuvinte, după d-voastre, d. Smill nu este arestat ? — Nu, domnule. El e, după cum v’am spus, in momentul acesta la a­­vocatul sau. — Atunci, scuzați, vă rog, deranjul, mă duc mai bine la d. Ionescu, să vor­besc acolo cu d. Smill, replic­­ă: — E de prisos, mă întrerupe d-na Smill, căci nu cred să mai găsiți acasă, pe d. Ionescu. Convorbire cu d. avocat A. Ionescu Plecind de la locuința d-lui Smill, m’am întors la redacție, și am avut cu d. Ionescu, următoarea convorbire tele­fonică : — Alici, d. Ionescu ? — Da, eu sunt. Acolo cine e? — «Adevărul», care dorește a ști ce s’a făcut cu d. Smill, clientul d-v. e arestat sau nu ? — D. Smill nu este arestat, răspun­de d. Ionescu. Acum chiar a plecat de la mine. — Dar a fost azi citat și ascultat de d. Săbăreanu, întrerup­eü, și acum e căutat spre a fi arestat. — Da, îmi răspunde d. Ionescu. Smill a fost citat și ascultat de d. Săbăreanu, dar nu a fost arestat. «El și-a făcut declarațiile și în urmă a fost lăsat liber să se ducă acasă. — Nu ne-ați putea spune și nouă ce scop a avut citarea d-lui Smill la ca­binetul d-lui jude instructor Săbăreanu? Depozițiile d-lui Smill — D. Smill a fost chemat de d. Săbăreanu, ca să răspundă la ur­mătoarele Întrebări, ne răspunde d. Ionescu: 1) Ce relațiuni avea Baliy, casie­rul și procuristul casei Chrisoveloni, cu Behar, ginerele sau ? 2) Venea el în casa lui Behar, adesea ori ? 3) Care era scopul acestor vizite? — Și ce a răspuns d. Smill? întreb pe d. avocat Ionescu,"care în calitate de avocat al d-lui Smitl, e in măsură a ști aceasta. —D. Smitl a arătat că între Behar ginerele său, și Baly procuristul ca­sei Chrisovelony, existau relațiuni, dar numai relațiuni comerciale ca intre oameni ce se ocupă cu acelaș fel de afaceri, afaceri de bancă. «D. Smill a mai spus judelui in­structor că a văzut de mai multe ori pe Bally in casa ginerelui său Be­har. „Scopul acestor vizite, nu-l cu­noaște însă. El crede că erau tot în legătură, cu afacerile lor de bancă. „D. Smill ne mai puțind da alte informațiuni d-lui Săbăreanu, d-sa î-a mulțumit și i’a lăsat să se în­toarcă acasă. —­Va să zică, d. Smiil nu este arestat? întreb din nou­ pe d. advocat Ionescu. —A’n e arestat, și tot ce-ți pot spune, e că pînă acum este­va minute d. Smill a fost la mine acasă. Emilian Mandat de înfățișare Judele-instructor a lansat, în urma declar­ațunilor ce î-a făcut în cursul zilei, un nou mandat de înfățișare contra d-lui Smith, care se va prezenta azi din nou pentru a-șî clarifica po­­zițiunea sa. Sunt bănuele grave că ar fi com­plice cu ginerele sau. Banii lui Albahary La percheziția făcută la Dan Albahary pe lîngă titlurile de rentă și scrisorile confiscate, s-a mai găsit și o listă pe care erau trecute numerele a 185 titluri de cîte 5000 lei, cari aparținuseră lui Albahary și eșiseră toate la sorți, la o singură tragere. Renta de 4 la sută fiind scăzută la epoca tragere­ la 80, Albahary a reali­zat dintr-o singură lovitură un bene­ficiu de 185.000 lei. Toate sumele găsite pe la diferite bănci ca aparținînd lui Albahary cons­tituesc un total de 725.000 lei. Cum acea sumă e reprezentată a­­proape toată în titluri de rentă de cite 5000 lei, se înțelege pe ce scară în­tinsă se pregătea să opereze banda fal­sificatorilor de la finanțe, căci toate titlurile erau să fie­­ scoase la sorți. Ediția de seară Ultime inform­ațiuni 1 se vedea în pagini a 1V Impresiuni­ și palavre.— Curți și tribunale.— Fuga prințesei Saxon­el Importanta întrunire de la clubul conservator.— Memento.— Teatru- Muzică In culoarele Camerei se vor­bește că d. Sturdza ar fi pro­pus portofoliul lucrărilor pu­blice d-lui Petre Poni. Ministrul Justiției a dat o circula­ră dispunind ca toate procesele so­rocite pentru miine 24 ianuarie să fie amînate din oficiu. Proectul de lege privitor la băn­cile populare sa fi supus zilele ace­stea aprobărea consiliului de mini­ștri. Berliner Tageblatt înregistrează faptul, că noua rentă romînă se o­­feră publicului pentru conversiunea bonurilor de tezaur din 1899 cu un curs de 97 și trei sferturi. Se crede că familia princiară va renunța la călătoria ce proed­ase a face la Nisa. Renunțarea ar proveni din cauză că principesa Maria se află indis­pusă. Adunarea generală a societăței agra­re a marilor proprietari din România, care trebuia să se ție Sîmbăta trecută, va avea loc negreșit Simbătă 25 Ianu­arie, după amiază, în localul societăței calea Victoriei 54. Venitul general al vămilor pe a doua decenie a lunei Ianuarie a fost de 462.519 lei. Azi d. a., a avut loc obicinuita recep­ție diplomatică la ministerul de externe. Azi a venit înaintea tribunalului co­­recțional secția I procesul de calomnie intentat d-rei Aurelia Becherescu și Pe­tre Antonescu în afacerea torturărei la instrucțiune a lui Dimitrie Becherescu. Din cauza absenței mai multor mar­tori, procesul s-a amin­at pentru ziua de 22 Februarie. D. Al. Rubin, redactorul șef al zia­rului Independance Roumaine, a pus sub tipar un volum in limba franceză con­sacrat anului jubiliar 1902. In partea istorică, se descrie eveni­mentele ce au precedat și hotărit pro­clamarea independenței Rominiei și par­ticiparea la războiul de la 1877, nego­cierile pentru cooperarea armatei române cu armata rusă și partea hotâritoare luată de trupele române la victoriile de pe câmpiile Bulgariei. Intr’un capitol special sunt grupate toate mărturiile: documentele oficiale, discursuri, scrisori, etc., relative la bra­vura armatei române și ia acțiunea per­sonală a șefului suprem al armatei, regele Carol. Nespusele lipsuri suferite de soldați și șefii lor, cu regele in cap, formează de asemenea obiectul unui capitol a­parte. Sărbătorile jubiliare cu ocazia zilei de 10 Mai și 28 Noembrie, călătoria rege­lui La Bulgaria, în sfîrșit, toate mani­festările și actele comemorative prin cari s’au onorat a 25-ea aniversare a războiului glorios, un­ori n’a fost uitat. Recomandăm călduros cititorilor noș­trii această frumoasă și conștiincioasă lucrare. D. Emil Costinescu, ministru de fi­nanțe, a lucrat azi dimineață acasă cu directorii de serviciu din acel mi­nister. Consiliul de miniștri a iscălit jurnalul prin care se aproba ca orașul Fălticeni să perceapă mai multe taxe conform­­«­ gel maximului» Mîine va veni înaintea Cu­rței de apel s. I. Procesul dintre primăria Capitalei si societatea de tramway pentru ca so­­^eti^6a obligată a plăti taxele de 69 lei la fi­care­­ gen pe an conform maximele. Taxele care le va in­casa primăria de la so­cetate se urcă la 1.000.000 lei. Miine după am­iaz se va ține examen la școala de antropologie din paratul de justiție. La examen va asista minis­trul de interne Lascar, d. ministru al domeniilor C. Stoicescu, Gr. Dianu, di­rectorul general al închisorilor etc. Pro­fesor al acestei școale este d. dr. N. Mi­no­vici. Din cauza sărbătorii naționale de miine «Unirea principatelor» consiliului sanitarjc superior nu va ține ședință de cu­ par­țea viitoare. Consiliul de revizie al armatei a casat azi sentința prin care locotenentul Teo­­d­orescu Tom­a din regimentul I de că­lărași fusese condamnat la 7 luni pen­tru că ar fi călcat consemnul cu oca­­ziunea răscoalei din comuna Buda­­cind cu aplicarea legei țulcei. De asemenea consiliul a casat și sen­tința prin care se reformase sub­ loco­­tenentul farmacist Rotbard din Iași pen­­tru că ar fi bătut pe un cafegiu din Iași. Ambele­ recursuri su fost susținute de către d. avocat Iacob. Teodorescu. La direcția agriculturei din ministe­rul domeniilor se întocmește un raport de starea actuală a viilor din întreaga țară. Prin acel raport se arată că, de be­­beneficiile acordate de legi cultivatorilor de vii, numai mari cultivatori au pro­­fitat, pe cînd țarinii, aproape toți, nu și au putut reconstitui­ viile cari­ fuse­­seră distruse de filoxeră. Miine Vineri 24 ianuarie la ora 3 după amiază se vor întruni la primăria capitalei d-nii G. F. Robescu, Gezărescu prim ajutor, Giulini, inginer șef, Bour­­ron și Gaston Darlu de Baissy inginer din Paris pentru a tranșa definitiv di­ferendul dintre comună și companie de gaz. Guvernul va prezenta peste cîte­va zile parlamentului convenția de pescuit din­tre Rominia și Ungaria, spre a fi rat­» ficată. Prin acea convenție se admite un re­gim unic de pescuit in apela Dunărei, de la Presburg pină la Marea­ Neagră. Textul convenției a fost depus eri de d. dr. Antipa la ministerul de externe. D. prim-procuror Ha­man­gu­t a făcut ori descinderi la m­ai mulți dricari din Capitală, cari sunt bănuiți a fi adus pa­gube primăriei. Dricarii, de conivență cu unii inten­denți ai cimitirelor, frustău primăria declarind că au făcut înmormîntări cu dricuri de clasa II-a și a IlI-a, pe cînd în realitate făceai­ cu dricuri de clasa I și de lux. Prin aceste declarații false, dau pri­măriei mai puțin de­cit i se cuvinea, ca taxe de la comerțul de­­ pompe fu­nebre. Parchetul caută să stabilească respon­sabilitățile. Ni se comunică știrea că un incendiu puternic a distrus complectamente lo­calul unde se afla secția vamală de la balta Brateșului, în apropriere de Ga­lați. Erl. Mercur 1, 22 Ianuarie, a venit îna­­in­tea Curtei de apel din Galați, proce­sul moștenitorilor lui Tache Anastasiu, cu Academia romînă. Procesul s’a aminat din cauză ca Lip­seau niște dosare importante. La acest proces trebuia să pledeze și d. Take Ionescu, în care scop se și afla la Galați. Două cărți de valoare pe care le semn mlam cititorilor noștri: Hagi Tudose, tipuri și moravuri de Delavrancea, la librăria Socec și C­ai‘o, care face parte din seria operilor com­plecte ale eminentului prozator ; șitroducțiun­ea la studiul dreptului constituțional (partea I) de C. G. Stere. Publicațiunea cuprinde prima parte a pr a­­legărilor ținute de d. deputat Stere, la universitatea din Iași, unde figurează­ ca profesor suplinitor. Asupra acestor două cărți vom reveni. „Mam’zelle Couescion“ preocupă azi în­treg Parisul și va da o singură ședință numai la Balul presei, Chemin de fer Călătorie prin toată Europa, cu mari premii în bani pentru voiajori. Ultima oră Pentru „Ultima oră“ se rezervă Bombe de surpriză care vor produce adevărate explozii de vis și admirațiune. Prețurile locurilor : Loje baignoire, 60 lei. Loja bel­etage, 40 lei. Loja de sus, 30 lei. Un bilet de persoană 8 lei. Bilet pentru o mască 6 lei.­­ Biletele sînt de vînzare la agenția tea­trală de la „l’Independance Roumaine“. FALSURILE DE LA EIMITE Rouile arestai­ din seară.—Anchetele „Adeveratul“ Percheziția acasă la Bally Două notă arestări [ CREDITUL URBAN ȘI PROPRIETARII — O propunere făcută de Credit ministerului de justiție . Mișcarea proprietarilor a avut de efect câ Creditul urban, tot atât de interesat ca și dînșii în cestiunea i­­mobilelor urbane, a înaintat minis­trului de justiție un proect de lege însoțit de o expunere de motive, prin cari se iau măsuri riguroase pentru a se asigura drepturile proprietari­lor față de chiriașii săi platnici și șicanatori și drepturile Creditului față cu debitorii abuzivi. „Adeverul“ este singurul ziar care poate publica atît expunerea de mo­tive cît și proiectul de lege. Citito­rii propietari și chiriași de­sigur că ne vor fi recunoscători pentru servi­ciul ce le facem prin aceasta, vor aprecia fără îndoială serviciul nostru prompt de informațiuni. Sîntem în măsură de a afirma că d-l Stătescu a primit în mod simpa­tic acest proect și că este probabil să fie supus, cu oare­care modificări, încă în sesiunea aceasta deliberăre a Camerelor. Situațiunea proprietăței urbane Domnule ministru, criza, care în anul 1899 s’a năpustit cu atita furie asupra țarei, n’a lăsat nealterat nici unul din izvoarele noastre de venituri. Nici unul, însă, n’a fost atins cu intensitatea cu care a fost atinsă proprietatea funciară urbană și mai cu deosebire cea din Ca­pitală, atit in fondul cit și în rentabi­litatea ei. Este fapt că criza, care s-a atenuat pentru noi și a dispărut pentru alții, continuă de a apăsa și astăzi cu aceiași greutate asupra proprietarului funciar urban. Creditul «1 Imobilele ipotecate Peste această stare de depresiune și ca cum dînsa n’ar fi fost suficientă pentru strivirea acestei clase de pro­prietari s’a adăugat și faptul neplatei chiriiilor de către generalitatea locata­rilor, cari au găsit in criză un pretext la Îndămină pentru aceasta. Și cum în societate toate interesele sînt legate și formează intre dinsple un lanț nesfîrșit, efectele acestei stări de lucruri s’au res­­frînt imediat asupra societăței noastre, căreia ii sînt ipotecate peste 7000 de imobile urbane. De aici nevoia pentru instituție de a lua in posesiune un mare număr dintr’insela spre încasarea chi­­rielor în comptul anuităților datorite. Acest fapt a avut de efect punerea ad­ministrației noastre in contact cu­ loca­tarii acestor imobile. Chiriașii noștri! Dificultățile insă de tot momentul ca întim­pinăm cu aceștia, experiența, puțin Inbucurătoare ce am făcut cu a­­plicațiunea textelor de lege, privitoare la executarea obligațiunilor cari derivă din contractele de locațiuni, diferitele și multele mijloace ce fla catani de rea credință au la­ indemina pentru a in­­tirata și în cele mai multe cazuri pentru a zădărnici drepturile și stăruințele pro­prietarului, ne-a silit să cugetăm la măsurile cu care s’ar­ putea înlătura a­­ceste strigătoare neajunsuri. Mișcarea proprietarilor Aceste împrejurări nu ne-au alarmat numai pe noi, dînsele au dat naștere unei mișcări destul de însemnată și di­n partea proprietarilor cari cer modifica­rea textelor de lege relativă la mate­rie. La aceasta ii înping­e necesitatea de a se asigura plata exactă și cit mai neintirziată a chiriilor și arenzii­lor, de care atîrnă regulați indepli­­nire­a obligațiunilor proprietarilor pen­tru plata impozitelor grele care apasă asupra lor, plata sarcinelor ipotecare, cheltuelile de întreținere a imobilului, asigurarea în sine—pe cit­e cu putință —a existenței­ proprietarului. Pe cind fiscul și autoritățile comu­nale pot urmări în mod sumar și pe baza unor legi speciale pe proprietarul rămas in întirziere cu dările imobilului către stat, județ și comună, aceste, la rindul său, nu are la indemină nici un mijloc de a ajunge mai repede la rea­lizarea creanței sale. E nemăsurat de mare greutatea obținerei unui titlu «­v­›*.

Next