Adevěrul, ianuarie 1903 (Anul 16, nr. 4822-4851)
1903-01-14 / nr. 4834
üdiție de m ALEGEREA d-lui TAKER Balotaje la Dorohoiu, Vasluiu, Putna, Gorj și Mehedinți CHESTIA ZILEI IONESCU Triumful opoziției.interview cu D. jude instructor Săbăreanu asupra falsurilor De la finanțe Conu Mitiță și juneu generos Diamamly trag pe d. Djuvărică fes d'asila la Caracal inul XVI.—No. 4834 FONDATOR ALEX. V. BELDIMANU abonamente Db an Șase itini IV* I«*nin țară . . . . . 30 lei 15 lei a străinătate. 50 „ 25 « »•I »»«I— 5 HEI IO bani in toată țara străinătata i» » Un număr vechiű 20 bani 8 lei 13 , fi v* Maiți 14 ianuarie 1903 DIRECTOR POLITIC CONST. MINLE anunciuri mfa pagina IV Loî. , t . Ill » *; * » 110.50 ban* 2.BIROURILE ZIARULUI Siracs Sărindar —lî tăilor suferite în cazarmă, întors la corp, a fost luat la bătae de către chiar comandantul corpului și băgat la închisoare ! Se poate oare o mai îndrăzneață nesocotire, o mai crâncenă sfidare aruncată ordinelor șefului suprem al armatei, de cît aceea ce s'a petrecut la batalionul I de vînători din Craiova ? Desigur că nu se vor putea găsi nici un om în această țară care să nu recunoască în acest nesocotit act, decît o sălbătecie neînfrînată și o lipsă de respect pentru șeful suprem al armatei. Un soldat împinge deznădejdea pînă a se plînge regelui că i se nesocotesc ordinele, și regele îl ascultă, ia act de plîngerea soldatului, și întors la corp, în loc ca comandantul său să-l sfătuiască că rău a făcut că s'a plîns direct suveranului sau să-l pedepsească în mod legal că a înfrînt ordinea ierarhică, îl ia din nou la bătae pentru a dovedi și victimei și celorlalți soldați, că nici ordinele regelui, nici plîngerile directe, nu pot scuti pe nefericiții soldată de sălbătecia bătăeî și a tortureil Frumoasă morală! Maiestatea sa regele se poate felicita de modul în care i se respectă ordinele și încă date în împrejurări solemnei Al. Ionescu TELEFONI ^ APEVEttlJL^ 116 PACINII ' ........... . ‘ ^ Himhatn am anunțat, r.ititorilor noștri mm bibiica un RlMtlmMit. relativ la ischoată am anunțat cititorilor noștri că de la 1 februarie Adevern l’își mărește formatul. Dorința de a da publicului cititor un organ de publicitate cu adevărat modern ne impune datoria de a face nouă sacrificii și, astfel, a alcătui ziarul ideal, adică care să se ocupe absolut despre tot ce se petrece în lume și să îmbrățișeze întreaga activitate a vieței noastre sociale, satisfăcînd toate trebuințele atît pur practice cît și intelectuale. Organ eminamente politic. Adevărul, pînă acum, din lipsă de spațiu și din cauza bogăției informațiilor și anchetelor sale, n'a putut să dea de cît minimă importanță tuturor celorlalte cestiuni culturale, artistice, economice, militare, precum și a folosi femeei, familiei în general, făcîndul amicul și povățuitorul nedespărțit și ndispensabil al fiecărui cetățean. Pe de altă parte activitatea vieței noastre concentrîndu-se în Capitală, țara în general a fost lăsată la o parte, deși fiecare capitală de județ își are viața sa proprie, care o interesează și pe ea și trebue să intereseze și întreaga țară. Pentru a îmbrățișa dar această întreagă activitate Adevĕrul își mărește cuprinsul cu începere de la 1 Februarie și în așa chip ca să satisfacă în mod absolut toate cerințele unui mare organ de publicitate care trebue să fie în fiecare zi oglinda fidelă a tuturor ramurilor vieței omenești Pe lângă, dar, materia obicinuită și partea propriu zisă ziaristică, ,Adevărul“ în fiecare zi va cuprinde supliment absolut gratuit, care se va îndeletnici cu o ramură a vieței romîne. In fiecare Luni de pildă Adevărul își va consacra suplimentul șilu chestiunilor militare din lăuntru din afară. In fiecare Marți, Literatura și Arta vor fi tratate în supliment; Mercurea va fi consacrată chestiunilor economice, financiare și juridice practice; vom da Joi o gazetă umoristică și satirică; Vinerea vom publica un siMfiment relativ la tot ce se petrece ~ 11F Time, ca fapte diverse și curiositul. Moda Ilustrată va fi transformat inui pentru Sîmbătă într'un număr gratuit și ilustrat, iar Duminica o vom consacra Mamei și Copilului pentru ca vom destina o revistă specială. După cum am zis, cel puțin de trei ori pe săptămînă ne vom ocupa de activitatea generală din țară în chip amănunțit, ocupîndu-ne de tot ce se petrece în orașele noastre principale și îmbrățișîndu-le întreaga lor viață. Cu chipul acesta, fericit de a trata aparte și în chip mai larg chestiunile în afară de politica militantă, ziarul propriu zis rămîne susceptibil de multe îmbunătățiri, de introduceri de rubrici nouî, de ameliorarea celor de față, și în general de-o mai bogată materie, pe care azi eram în neputință să o dăm din lipsă de spațiu. Toate acestea le facem noi, fără a cere publicului nici un sacrificiu, ci din potrivă făcînd noi pentru el jertfe pe tot solid, cu singura speranță, că așa cum ne-a sprijinit timp de șasesprezece ani, ne va sprijini și de aci înainte. Cititorii Adeverului ne-au devenit un fel de prieteni, și pentru acești credincioși amici nu vom cruța nici o jertfă. Din potrivă vom face tot ce ne va sta prin putință pentru a-i lega și mai mult de ziarul nostru, a-i face părtași tuturor combinațiunilor fericite pe cari le poate face numai un ziar mare și puternic în favoarea cititorilor și abonaților săi, încrezători în marele public cititor care nu ne a părăsit niciodată, în lupta noastră pentru adevăr și dreptate, care a fost cu noi și în momente de bucurie și în timpuri de restriște, cînd dușmanii se năpustiseră contra noastră, noi facem această nouă îmbunătățire și ținere în curent în progresul ziaristicei moderne și îl vestim că, deja 1 Februarie viitor, „Ade- i vérül“ In 6 pagini va.-fi o rea* litate. Direcțiunea noastre pentru modulele’ssale industriale. Din acest punct de vedere n'avem deci de ce ne îngriji. Dintre toate statele în relațiune cu Germania, noi putem cere și obține cel mai mult. Dar pentru toate acestea treime să vedem guvernul mișcîndu-se și ,direcția în care se mișcă. Dacă pînă acum nu s’a pronunțat, n’a crezut oportun să se pronunțe, acum desigur nimic nu-l mai împiedecă să vorbească și momentul a sosit pentru ca, după realizarea conversiunei, chestia convențiilor comerciale să fie dată discuțiunii publice. Stat TIHUMFUL OPOZIȚIEI — Alegeri semnificative — Take Ionescu ales la Romanațî. Balotaj la Dorohoiu. Balotaj la Mehedinți. Balotaj la Gorj. Balotaj la Vasluiu. Balotaj la Focșani. Aceasta Înseamnă o cumplită infringere a guvernului. La Muscel guvernul a retras în mod ridicul candidatul sau pentru a evita o rușinoasă infrîngere, căci alegerea d-lui G. Cantacuzino chiar dacă ar fi fost combătută cu toată strășnicia, tot era sigură. * La Dîmbovița dacă opoziția conservatoare lupta unită, triumfa și nu se alegea d. Vintilă Brătianu. • La Focșani s'a jucat o comedie electorală din cele mai scandaloase, și s'a provocat un balotaj pentru a se vedea rezultatul de la Romanați. Guvernul hotărîse balotajul la Focșani și în cazul cînd va triumfa d. Take Ionescu să fie lăsat să se aleagă d. Nicu Filipescu. Garantăm alegerea la balotaj a d-lui Nicu Filipescu. * Foarte semnificativă e însă alegerea d-lui Take Ionescu la Romanați. Combătut cu o furie sălbatică de d. Sturdza, fruntașul conservator însă nu s-a descurajat și unde a găsit un colegiu vacant cu câțiva buni partizani și-a pus candidatura și a luptat. Se știe că pretutindeni s’a dat contra sa o luptă sălbatică. La Caracal s’a încercat erî să se terorizeze alegătorii și pe lingă liberali craioveni cu garda lor electorală, au sosit de la București vre-o 20 de fruntași liberali escortați de agenți electorali. Prefectul avea carte blânche și nu s’a cruțat nici un mijloc pentru ca să triumfe candidatul guvernului. S’a iitrovocat și scandaluri și bătăi și în cele din urmă d. Take Ionescu a avut mai mult 32 de voturi decât candidatul guvernului. S’a dat astfel o lecție teribilă d-lui Sturdza care a prigonit cu o ură sălbatică pe fruntașul conservator. D. Take Ionescu intră în Cameră triumfător și cu o mare aureolă. Privirile vitregeî opozițiuni din țară vor fi de astă dată ațintite asupra acestui strălucit orator și luptător. * Alegerile parțiale sunt pentru guvernul și partidul liberal un avertisment că va pleca în curând de la putere, iar pentru d. Sturdza aceste alegeri înseamnă înfierarea poticei sale de ură și răzbunare contra d-lui Take Ionescu și de protejare a junimiștilor. Alegătorii n'ai luat act de manifestația ce s'a făcut în jurul conversiunei, nu s’au emoționat de loc și au votat contra guvernului în toate părțile, și pretutindeni ar fi triumfat opoziția dacă lupta unită. A. B Conversiunea și convențiile comerciale După ce s’a rezolvat eviliunea conversiunea celor 17 d> milioane lei și S’a luat astfel o mare grijă acelora cari se ocupă cu conducerea statului,— a sosit timpul ca să ne ocupăm serios și de cestiunea reînoirei convensiunilor comerciale. Dacă intr’adevăr e formă detări rea de a rupe cu sistemul împrumuturilor de pînă acum, apoi desigur că pentru a putea duce la bun sfirșit această hotărîre se impune ca viitoarele noastre convențiuni să fie încheiate în cele mai favorabile condițiuni. Este desigur numai o întimplare, dar dintre cele mai fericite, faptul că în momentul cînd am procedat la regenerarea finanțelor statului și vroim să regenerăm întreaga viață economică a țarei, opera aceasta ne este înlesnită prin posibilitatea ce avem de a asigura debușeuri în afară și protecție suficientă înăuntru produselor noastre. Pînă acum însă guvernul a păstrat un mofum inexplicabil nu asupra acelor amănunte la cari discrețiunea se impune, ci și asupra lucrărilor de ordin general, a cărora publicitate este chiar o armă pentru obținerea condițiunilor celor mai favorabile. Germania s’a grăbit să publice tariful său autonom. Acesta, am arătat-o de repetite ori, lovește mult în interesele noastre. Cu ce tarii răspundem noi Germaniei? Statul acesta are neapărată nevoe de piața noastră și dacă pentru grînele noastre putem ori-cind găsi un debușeu, nu tot cu atîta fiilesnire Germania ar putea găsi un debușet de importanța aceluia al țărei După conversiune D. Carp., luînd cuvîntul cu ocaziunea votărei conversiunei, în zeflemea, a spus ca d-sa se bucură și din alt punct de vedere de facerea conversiunei, decît acela din care se pune d. Sturdza și anume din punctul de vedere, că odată conversiunea făcută, guvernul poate fi combătut cu mai multă energie și chemat să-șî amintească ca trebue să-și facă datoria sa întreagă. D. Panu a intervenit și d-sa în discuțiune și ca un bun, și dibacil advocat al guvernului, a combătut ideea d-lui Carp. D. Panu a afirmat că această părere a șefului junimiștilor este tot una cu paradoxala afirmare că un guvern bun trebue dat jos, fiindcă tocmai este un guvern bun și înlocuit prin altul rău care nu și-a făcut datoria Cu tot talentul și cu tot humorul d-lui Panu cari de multe ori îl servă ca să apere cauze detestabile, dreptatea este însă a d-lui Carp. D-sa a susținut cu perfectă dreptate ca opozițiunea pînă acum era oarecum jenată în acțiunea sa. Avea înainte un guvern care era bolnav, care era și cînd ar fi putut să se văscăreze că nu-i acum momentul ca să fie lovit, cînd luptă pentru a scăpa țara de sub sabia lui Damocles, a conversiune. Guvernul întrebuința acest struct nu numai ca să implore mila adversarilor, dar și ca să domolească zelul amicilor săi. Cînd era vorba de vre-o reformă mai democratică, cînd i se cerea să formuleze un plan general de reforme, d. Sturdza se scula furios, își ridica arătătorul și apoi îl apleca epileptic spre pămînt, declarînd că țara n’a scăpat încă de toate greutățile și că finanțele statului nu s’afl asanat încă cu desăvîrșire. Ce să faci față de un asemenea adversar, care încă mai avea și alt argument, față de partidele conservatoare , n’ațî putut să îndreptați lucrurile, le zicea d. Sturdza, lăsați-mă cel puțin pe mine să le îndrept. &zi conversiunea fiind făcută opozițiunea este în drept să ceară guvernului ca să meargă mai departe și să-și compleeteze opera. Dacă nu știe, ori dacă nu poate să facă aceasta, este dator să plece și să lase locul altora. In special este vorba de d. Sturdza. D-sa s’a dovedit cu totul obosit, căzut în senilitate, neputincios să facă ceva mai mult și în același timp nelăsînd pe alții ca să lucreze în locul d-sale, iar d-sa să se retragă ori într’o casă de sănătate, ori la Academie, ca să se ocupe de examenele fetelor de la școala de la Măgurele. Așa a pus chestia d. Carp și așa este. De acum înainte deci ii se poate cere guvernului d-lui Sturdza mult mai mult decît i s’a cerut pînă acum. Partidul liberal, noi credem că și fără d. Sturdza și mai ales fără d-sa ar mai putea da guverne și încă guverne serioase și cu multă autoritate. întrebarea însă este: cum s’ar putea scapa de șef partidul, căci șeful ține morțiș la șefie și el nu pricepe alt guvern decît acela pe care să’l încurce tot el ? In așa condițiuni partidul liberal va fi nevoit întreg să cadă de la putere, afară dacă d-rul Șuțu ori d-rul Obreja nu vor interveni la vreme ca să’l salveze. Const. Miile Ordinele regelui!... Cele ce vezi petrecîndu-se în rîndurile armatei îți dau tot dreptul să ii speresî de această țară!... Nu mai e vorba aci de nerespectarea vre-unei măsuri oarecari, de an abuz de putere al vre-unui sancționăraș sau de cine știe ce ilegalitate de mică importanță. E vorba de un ordin solemn dat de rege, de șeful suprem al armatei, cu ocasiunea unei mari serbări naționale, prin care interzice în mod categoric bătaia in armată. Ei bine, s'a văzut și se vede pe fiecare zi modul în care acest ordin al suveranului e respectat. Soldații sunt bătuți și schingiuiți azi ca și înainte de ordinul regal de care unii ofițeri nici nu vor să știe. O dovadă destul de categorică e telegrama publicată de noi era, și sosită din Craiova, prin care ni se semnalează că soldatul Ispășoiu, cel care s'a plîns regelui n contrabă, Fac e poșta REDAdrien Goncinenta germano-americana D-lui C. Constantinescu Galați Ți se pare curioasă criza economică prin care trece actualmente o țară mare și bogată ca Germania și ai dori o scurtă explicație a acestui straniu fenomen. Ei bine ! Cel mai de căpetenie factor al acestei crize e nebuneasca concurență dintre Germania și Anglia. Statele Unite au imaginat o serie de combinații comerciale din cele mai ingenioase și mai eficace pentru a facilita accesul produselor lor pe piețele străine , dar ele nu se îngrijesc mai puțin de faptul, ca să apere piața lor internă. Germania a căutat să-șî forțeze exportul și cartelurile încheiate oui de scop să urce in țară prețul produselor pentru ca să echilibreze sacrificiile făcute pentru marfa exportată. Aceste exportări silite au ajuns să "'"•^^mine o mare diferență de prețuri ioTre piața internă și cea externă mai ales in industria ferului și a oțelului. Cantitatea de fer și oțel exportat a crescut in mod disproporțonat cu valoarea sa , astfel in primul semestru al anului 1902 Germania a exportat un milion și jumătate tone de fer și oțel, pe cînd in primul semestru al anului 1900 n’a exportat nici pe jumătate. Dar valoarea produsului n’a crescut decît de la 210 la 294 milioane de dolari. Statele Unite au dat o mare lovitură industrie Germaniei prin modul cum aplică acum taxele vamale ad valorem. Vama nu se mai socotește proporțională cu prețul de vinzare pe teritoriul republicei, ci cu prețul practicat în țara exportatoare. America nu vrea să fie victima trusturilor sau cartelurilor din străinătate, dacă aceste coaliții comerciale au de scop să vindă cu,un preț mai scăzut in Statele Unite ca pe propriile lor piețe de origină., Iată o nouă teorie vamală.ch. m. POȘTA.VÎIGA D. Si. M. Arsachi. — Nu a a îras și nu sesia cind se va trage.; Z. N. K. Ziimleva.— La d. Vaseliide, Paris, cabinetul de psiho-fiziologie al profesorului Bluet ; Joneku. Loco.— E «eutit. Poate veni aiuft la 15 Martie. Haus 3 Itxicauti 1) întrebați direct pe d. Prădișteanu, președintele Ligei. a) Ați adresat vreo cerere d-lui Grădișteanu ? 1) Normă e lista după ve Cilimea cerere!. Din fuga colegiului Meșter-votator! Cunoașteți pe ăl cari întrează orașele strigînd: — Maștar-lacatuș, meșter-lacatuș !* Conu Nicu Șireanu-babacu poata să-și ia traista în spate și să întreprindă un turneu prin țară, strigînd : — Meter-votator, meșter-votator ! Ați văzut balotajul de la Focșani! S’a comandat balotaj și balotaj a eșit. Dumnealui se face după comandă : vrei săsă guvernu cu unanimitate, iese cu unanimitate ; vrei cu 2 treimi, poftim și cu 2 treimi; vei să iasă poziția la limită, ies la limită; vrei să iasă balotaj; iese balotaj; vrei să iasă candidatul cu 50 voturi mai mult ca numărul votanilor, iese și asta , vrei să se abții tot corpul electoral de la alegere, se poate și asta! Mare meșter-lacatuș mai o conu Nicu Săveami-babacu ! Cum știe să potrivească... cheia ca să fu zicem, pardon, suveica !! In semn de admirație îi voiți oferi una sută cărți vizită de faionul următor : N. Săveanu, senior Meșter-votator Proclamă alegeri cu unanimitate: 2 treimi, 4. cincimi, 3 dolari, balotage, abțineai după comandă. r Focșani Retragerea se impune! O telegramă din Focșani ne anunță că d. Nicu Filipescu, in urma balotajului provocat de marele meșteșugar elector local, d. N. Săveanu, senior, ar f declarat că nu se va prezenta la al doilea scrutin. Dacă in adevăr această inspirație i-a venit d-lui Filipescu ea este fericită, în tot cazul însă ea se impune, ca o reacție necesară in contra consecințelor profund imorale ale teoriei și practicei cartelurilor, inaugurate de d. Carp. Văzuia d. Carp unde a ajuns cu teoria sa ? si convine d-sale acest rușinos tirg propus de guvern la Focșani ? La primul scrutin să facem balotaj, și a zis guvernul : dacă nu iese Take Ionescu la Caracal nu-l alegem nici pe Nic Filipescu, dacă insă iese Take Ionescu, ceea ce s’a și intimplat, atunci ii trimetem pe Nicu Filipescu în Cameră ca să se ia la harță cu Take Ionescu. Iată toată frumusețea morală a teoriei cartelurilor ! El bine, d. N. Filipescu, care, deși partizan al d-lui Carp, înțelege totuși altfel lupta electorală ca... feneanul electoral Petre Carp, d-lui Filipescu credem că nu poate să-i convice asemenea situația și ar fi perfect explicabil să nu se preteze tristului joc pe care voește să-l facă guvernul cu persoana d-sa!e. Prezența în Cameră a d-lui Filipescu ar fi negreșit de dorit, dar nu este indiferent cum intră cineva în Cameră. ..4 sperăm că d-sa va ști să dovedească d-lui Sturdza că nu e dispus a-i face pe plac intrînd in Cameră pentru a se da în spectacol contra d lui Take Ionescu și spre mai marea jabilare a d-lui Sturdza, care stă la putere, grație sistemei, divide et impera ! Adt. POLITICA EXTERNA din parlamentul german După cum ne-a vestit telegraful, ultimele ședințe ale Reichstagului german au fost foarte animate, eroii zilei fiind socialiștii, cari au coutat să protesteze In contra ultimelor discursuri ale împăratului in afacerea Krupp, prin care reprezentanții muncitorimei sunt in mod trivial atacați. Toate ziarele germane discută și in cea mai mare parte dezaprobă autoritarizmul absurd al președintelui conte de Balleström, care l-a lăsat pe deputatul Voilmar să discute discursurile împăratului, deși aceste pe lângă o parte pur particulară, privitoare la Krupp mai conțin o parte in care se tratează viața publică, deși aceste discursuri au fost publicate in Monitorul oficial. Președintele a declarat categoric, că nu va permite nicî o discuție, care ar fi în legătură cu afacerea Krupp! Dar persoana împăratului Wilhelm a stat la ordinea zilei in Reichstag și Joi, cînd a vorbit Bebel, după cum ne-au vestit telegramele. Suntam in măsură de a da aci un rezumat al cuvintărei cunoscutului leader socialist, care a știut sa spue tot ce a dorit, i se ia cuvîntul, fără ca să Discursul lui Bebel Bebel a zis, că împăratul n’a apărut ca persoană particulară, după euni a susținut d. de Bülow. Ori și unde apare împăratul, el nu apare decît ca împărat ! O excepție ar fi dacă s’ar travesti ca Yarun al Rașid și s’ar arăta astfel in vre-o adunare a muncitorilor pentru a ține un discurs împotriva socialiștilor. (Ilaritate). Astăzi insă Wilhelm al ll-lea ne atacă în calitatea sa de împărat, iar noi nu avea dreptul să răspundem D. de Büilow a mai spus, că împăratul e o natură impulsivă, aceasta ca un soini de scuză pentru modul cum își exprimă ;este odată indignarea. Dar și la noi sunt naturi impulsive ! (Ilaritate). • Chiar eu sunt o natură impulsivă și atunci rog să mi se permită și mie ceea ce i se permite împăratului... De treisprezece ani ține împăratul mereu filipice contra noastră și in 1889 a declarat unei deputații de lucrători, ca pentru diosul social-democrat însemnă trădător de țară! (Mișcare). Cu acest prilej a spus, că soldatul e dator să împuște pe tatâl și pe mama sa, cînd va ordona împăratul ! Cu această frază s’a făcut directă aluzie la social-democrațî. Contra monarciei, dar nu contra monarhului Totuși nui--a continuat oratorul—nu luptăm contra monarhului, ci contra monarchiei. Ce e de vină para Wilhelm al II-lea’că s’a născut prinț moștenitor?. Și dacă ca om nu ar avea o atitudine dușmănoasă și ațîțătoare față de noi, nici n’am pomeni nimic vre odată de persoana sa. Tocmat pentru acest motiv suntem adversarii hotăriți ai anarhiștilor. Cea mai mare nebunie e de a vrea să desființeze pe toți suveranii din lume. Un atentat nu schimbă nimic din ordinea socială a lucrurilor și cînd cade un monarh vine un altul in locul lui. Dar e un mare scandal, că față de atitudinea nechibzuită a împăratului suntem siliți să stăm cu minnile legate. O voce. Mai ales in Reichstag. Rebel continuînd: Insă cînd mă gîndesc bine, discursurile împăratului ar trebui totuși să ne facă plăcere. Credeți că puțini social-democrațî a iășiri șuvira DUPH «Use'-Minriie gale » . ’ • " " Eu cred că fiecare cuvîntare a împăratului ne aduce cel puțin o sută de mii de noui partizani.Mare ilaritate. De cînd cu discursurile împăratului cu prilejul...unei inmormîntări—sunt discret ca să nu pomenesc un cuvint care-l irită pe d. președinte—de cînd imparatul a ținut aceste discursuri, Vorwärts a făcut peste zece mii de noul abonament( (nișele). Cuvintarea prințului moștenitor Dar nu e destul, că împăratul ține mereu la cuvintări contra noastră — a continuat Rebel—acum iată-l și pa prințul moștenitor al imperiului, acest domnișor de douăzeci și unu de ani, că se ridică împotriva noastră, numindu-ne partidul mizerabililor (der Blenden)/ IIlaritate pe băncile socialiștilor). Dir ce merite are oare acest tipar ca să-și permită să vorbească intr’un astfel de ton despre social-democrațî'*? (Bisete pe băncile socialiștilor). Insă poate ne vom schimba porecla un renume, poate ca un viitor congres al nostru să decidă să ne numim : Die Partei der Blenden (a mizerilor, a nenorociților ; oratorul a făcut aci un spiritual joc de cuvinte, imposibil de tradus). * Totuși cred —a continuat oratorul — că tinărul domnișor ar avea azi ceva mai bun de făcut fiecit să ne atace Mai e mult—după toate probabilitățile—pina ce va ajunge suveran și ar putea să-șî petreacă vremea pregăttindu-se mai bine pentru această demnitate. Mai cred că apoi in viitor ca împărat german ar putea să regrete, că In tinerețe s’a arătat dușmanul social-democrației. (Aplauze scrisete pe băncile social-democrate). CARNEȚEL MEU Datoria medicilor Ziarele aduc știrea că direcțiunea serviciului sanitar procedează acum cu mare energie contra medicilor care nu-și fac datoria. Bineînțeles că e vorba de medicii care sunt în serviciul statului. De aceștia depinde soarta neamului și o datorie îndoită de umanitate și de naționalitate, ar trebui să-i facă cu deosebire sem pufoși. Din nefericire nu toți mediciî își cunosc sau vor să-șî cunoascâ datoria. E drept că unii dintre dînșii au un cerc de activitate prea întins, că adesea arî ignoranța pacienților și lipsa de mijloace și ajutoare îngreuie misiunea,— dar dacă cu toate acestea fiecare ar face tot ce-i stă în putință, conform cu datoria sa nu numai de funcționar, ci și de medic și de om, încă s’ar face mult și poate unele din calamitățile ce bîntue sănătatea populationi noastre, dacă nu ar dispare cu totul, desigur însă că ar perde mult din caracterul lor alarmant. Țăranul e în genere neîncrezător și nu cu multă încredere privește periodic. S’a văzut însă că unde acesta își face datoria și procedeazâ cu pricepere țăranii Si înconjoară de dragostea lor, îi primesc cu bucurie, ascultă de sfaturile lui și se arată recunoscători către dînsul. Mulți medici cari afi stat în capul serviciului sanitar al vre-unei plăși și cari a a conceput misiunea lor ca un apostolat, mi-au confirmat aceasta. Cum însă să aibă țăranul încredere într’un medic care s chiamă la primărie, care-î proprie pentru totul și toata chinină, ruină sau acid foic, sau cum să priceapă r stul și glosul medicinei, cînd medicul nu se arată decît foarte rar prin satul sau și numai spre a semna în registru,—sau dacă medicul acordă consultațiuni—lucrul s’a petrecut de fapt constatat într’un raport oficial—prin telefon ? A fost și timpul ca medicii să fie chemați la datoria lor. Aceasta și în intereresul acelor medici cari n’au nevoe de acest apel, cari și așa își îndeplinesc datoria fără însă ca aceasta să fi se fi ținut în seamă. Medicii noștri cari ocupă funcțiuni la stat sunt foarte bine plătiți, în raport cu salariile ce le primesc medicii în funcțiuni similare din străinătate. Sunt mai bine plătiți tocmai fiindcă la noi au o micimne mai grea, dar dacă nici nu se gîndesc sa-și facă datoria, mai bine fără dînșii. Avem destui mediei cari se perii prin orașe din lipsă de clientelă și cari ar munci cinstit în slujbele ocupate astăzi cu condamnabilă ușurință de către unii din colegii lor. Dar să sperăm că procedarea energică a direcției generale a serviciului sanitar va fi suficientă pentru a rechema pe toți la datorie, în interesul neamului și în interesul bunei reputațiuni a profesiunei medicale la noi. 9. Br. Desființarea Accizelor înființarea fondului comunal [Proect de lege prezintat Corpurilor Legiuitoare de d. Emil Costinescu, ministrul finanțelor 1. F7 Argumente în favoarea accizelor Am spus într’un articol precedent, că, pentru a se pătrunde bine chestia accizelor, este absolută nevoe d’a cunoaște, nu numai obicciurile ce se aduc pmpozitului pe consumațiune, ci și argumentele în favoarea lui. Cu chipul acesta, învederăm chestia sub toate fețele ei și ne putem forma o părere. Mă vom ține dar de cuvint, prezentând intr'o formă succintă părerile economiștilor de seamă din Franța. Argumentele invocate în favoarea menținerei sistemului actual al accizelor sînt de mai multe feluri: înainte de toate, trebue să se observe că nu este vorba de o teză de economia politică pură, ci de o înstituțiune proape tot așa de veche ca și organizațiunea comunală, de un venit care ocupă primul loc în resursele orașelor mari, și că teza ridicată a desființării accizelor este mai cu seamă o chestiune socială, care atinge existența și autonomia regimului municipal. «Comuna fiind unitatea primă a societății civile,—zice d. Edmond Tramuset in scrisoarea sa De la réfenne de l’Qetroi — statul politic începe prin viața muncipală și prin adunarea la un lile a acestor societăți locale. In viața comunală se găsesc elementele constitutive ale acestui stat și dintr’insa își ia el forța și durata». Or,această viață presupune necesar msKte pentru comuni libertatea de a se guverna, de a constata și de a satisface interesele sale, de a găsi și de a lua din ea Însăși mijlocul de a face față nevoilor sale în toate lucrurile cari n’au legătură esențială cu marea și generala personalitate politică. Și cum orice gestiune se traduce forța mnie prin cheltuelî, libertatea de a se administra își există in realitate de cit numai atunci cînd cineva este investit in acebș timp cu libertatea de a cheltui, și prin urmare, cu dreptul de a’șî creza resurse proprii și independente. Pretutindeni unde puterea centrală, tezaurul public, regulează și distribui resursele principale, se găsesc comune mai mult sau mai puțin favorizate, mai mult san mai puțin jenate in actele lor, și atunci, in acest caz, nu mai există comună propru zisă, nu mai este personalitate municipală, ci o fracțiune a puterei centrale. Căci, orice ar zice susținătorii ideii de a se desființa accizele, exemplul Betiei este conchizător : fie că perceperea impozitului se face da stat, fie că se face de comună, tot o taxă indirectă de ceea ce dădea impozitul accizelor, cu deosebire numai că comuna ișî pierde printr’aceasta autonomia. Ar fi înțelept deci să nu se angajeze cineva temerar pe o cale care duce la substituirea libertății locale prin acțiunea puterei centrale, întreiarea sarcinilor și nevoilor locale. Cei ce se opun la suprimarea accizelor se întemeiază tocmai pe această considerațiune. Ei s’au pentru acest impozit vre o preferință preconcepută și admit că este criticabil ca ori ce impozit» precum de asemenea recunosc că este însoțit de neajunsuri inerente perceperii lui și de sacrificii bănești. Dar, făcînd această concesiune, susținătorii acestui impozit îl compară, de o parte, cu nevoile administrațiunilor muncipale, iar, pe de altă parte, cu diferitele impozite ce ar fi să se creeze în locul i, și aceasta se autorizează să conchidă la conservarea lui, recunoscind totuși trebuinț de a’i modifica legislațiunea. Această părere este bazată pe următătoarele doupă motive: 1) Imposibilitatea morală de a desființa necesitățile comunelor pe cari Iți satisfăcea; 2) Imposibilitatea de a’i înlocui prin alte sarcini cari să prezinte mai puține inconveniente și cari să nu dea loc la obiecțiuni economice. Accizele din punct de privire al diversității taxelor : ***** ^Α5RU§ M&38 tesate.lEfc Și