Adevěrul, septembrie 1903 (Anul 16, nr. 5061-5090)
1903-09-19 / nr. 5079
Vineri 19 Septemvrie 1903 GĂSIȚI ȘI REVISTE A apărut revista „Sănătatea“, anul III, No. 14 cu următorul sumar: Lupta contra durere. Oftalmia purulentă a nouilor născuți. Anghina difterică. La ce folosește un termometru ! Primele ajutoare de dat copiilor pînă la sosirea medicului. Femeile rușinoase și medicii. Arta de an drăguță. Medicina babelor. Gimnastica higienică. Sifilis și prostituțiune. O operație fatală. Neurastenia, Hipodondria, Isteria. Excitante și otrăvuri. Hipnotismul din punct de vedere științific și medical. Sfaturi și rețete folositoare. Anecdote din viața medicală. Consultații medicale. 1 . Astăzi 18 Septembrie Teatre-Concerte-retroceri: Teatru Bulevard. — Echipa de operete de sub conducerea d-lui Niculescu-Buzău și Nicu Poenaru. Teatru Lyric.—Trupa romînă de opere și operete. Circul Sidoli.—Primul debut al The Great High-Life Company. Fotoplasticul imperial (sub hotel Continental, piața Teatrului) expun vederi din Budapesta. Cozmoplasticul „lrombnia pitorească“ (calea Victoriei 36, vis-a-vis de cifetăria Frederic) expune în sala s-a splendide vederi reprezentind btile de mare în străinătate: Nizza, Cannes, Gibraltar, Boulogne, etc etc., iar în sala a II-a Groaznicul măcel din Belgrad. (Nouă vedem dintr’un împrumut încheiat de guvernul otoman la Paris. Nimeni nu va mai da așadar crezămînt știrea răspîndite în acest moment care zice că autoritățile din Cernavodă au descoperit o mare cantitate de dinamită sub podul cel mare al căii ferate peste Dunăre și că poliția din București a pus mîna pe niște bulgari, autori ai atentatului. Impresii și palavre Bilor Domniei Sale, Domnului Adonis, Loco, îmi vărs focul, domnule Adonis, și sunt foarte fericită de corespondența noastră de pînă acum. Eu nu-ți cer mat ale nimic, mă mulțumesc că nu mă iei peste picior în public cum ai făcut cu scriitoare mai mari ca mine, unele măritate, altele divorțate, cele mai multe nici așa, nici așa. Săptămîna asta am fost mai ocupată ca de obiceiu. Din șiretenie și mai mult de rușine nu ți-am spus că la sfîrșitul anului am întinerit cu oiștea în gard, și am rămas corigentă la fizică. Fizică, adică natură, care vorbește despre cele ce sînt și se întimplă în natură. Madame Popescu, am întîlnit-o era pe bulevard cu un ochiu albastru. Domnu Popescu așa o aranjează din cînd în cînd. Iată, deci, un caz de fizică. Bine ar fi să scap cu o poveste așa de scurtă și de dobitoacă la examenul nou care bate la ușe. Față cu această grije, aș putea spune că nu mai mi-e gîndul nicăeri decit la carte. Toată ziua mă frămînt și nu-î chip să învăț nimic. Pare că-i un făcut cu mine. Am început să mă prostesc și să urăsc pe toată lumea. Taca Șoancă s’a întors de la vie.Mi-a adus un reteven și un coș de ouă proaspete. — Uite ți-am adus. — Bine că nu mă pune să le clocesc, îmi zisei eu în gînd, și fuga pe galerie, tropăind tare ca să nu mă simtă că rici de ea. Așa rău, 2Ü stau de vorbă în loc să-mi văz de treabă. Cireșica, fata lui Procopie mi-a adus de la Viena, un album de cărți poștale ilustrate. Tatăl ei este președinte și toți magistrații de pe unde au fost în vacanță î-au trimis cărți. Ea pe unele le-a rupt și n’a păstrat decît ce-a vrut e.„ Eu cred c’a făcut bine că nu dă nas la toți seneții să se ție de zilele ei și s’o plictisească cu glumele lor. „Aici e admirabil, înghit la aer curat, și mă îndop cu gîscan“. Cu d’aicie astea nu ajungem noi fetele deștepte, nu-î așa ! Cireșica le tac nasul cu metodă, este foarte afurisită. Mi-a spus că este foarte curioasă să afle și ea ce’mî scrii d-ta. I-am spus că ești poet și că aî să mă iei de soție... Și ce adică, la urma urmii ar fi rău ? ! Domnule Adonis, fac ciulamaua de pui la perfecție... D-tale îți place ciulamaua ! Mica și frumoasa d-tale amică. Sala Rezistența insurgenților Corespondentul nostru din Salonic ne scrie următoarele: După informațiunile oficiale iată rezultatele ultimelor încăerări :• La 19 ale curentei, dimineața, a avut loc o încăorare în munții Perlepe : 95 de insurgenți au fost omorîți și 30 răniți. Trupele au avut 9 omorîți și 3 răniți. In aceeași zi, insurgenții comandați de faimosul căpitan Sandanerkci, urmăriți de trupe, au avut doi omorîți, dintre care și un șef. Asta s’a întîmplat la muntele Perin. Lucrurile stau însă altfel. Duminică în 13 ale curentei, vre-o treizeci de insurgenți atacară un post de avant-gardă, lîngă Menak. Un batalion chemat în ajutor, urmărind banda, căzu într’un fel de cursă de unde d’abia putu scăpa. Șapte batalioane fură chemate în agtor, cari dădură un atac jos, asupra crinului. Satul fu bombardat, dar trupele nu putură intra înăuntru. Vineri au loc un nou atac care nu reuși de asemeni. Iată adevărul asupra luptelor trupelor turcești cu insurgenții. Litere-Arte Homme este titlul unei drăgălașe cărți datorită panei d-lui Jean T. Beldea, și în care se află reunite pagini pline de simțire și de lirism. D. G. I. Stăncescu a primit însărcinarea din partea comitetului teatral să dirijeze repetițiunUe la Teatrul Național. •icoana după gineri, comedie nouă in 4 acte de Vasile C. Cosmovici, a fost admisă de comitetul Teatrului Național din Iași. Bustul de bronz al regretatului Duca, din curtea gării de Nord, va fi așezat pe soclu zilele acestea. Inaugurarea se va face în Octombrie. Aflăm că Academia romina a încredințat facerea statuei poetului V. Alexandri, sculptorului Hegel. Nu înțelegem de ce n’a scos la concurs această operă, căci sculptori avem destul. ” D. Al I. Hodoș va scoate revista sa: Viața, după Crăciun.” Miron Godin este numele unei tragedii în 5 acte și în versuri datorită d-lui V. C. Cosmovici. Autorul va citi această piesă înaintea unei delegațiuni a presei înainte de a o prezenta Teatrului Național din București. * Monumentul poetului Th. Șerbănescu 96 va inaugura la inceputul anului viitor. „Cercul Artistic de sub preșidenția iiterului Serafim, va deschide la Atena o expoziție de tablouri la 15 Octbrie. Vor expune: Aricescu, Titu Alexandrescu, Petrescu Costin, iar din culptori Gheorghiu, Paciurea etc. —«MMS» • ------»—Țini Premii pentru cititori Săptămîna aceasta „Adevărul“ oferă ctitorilor și abonaților săi următoarele premii gratuite de la cunoscutul magazin de muzică Jean Fodor, calea Victoriei 54:1 Joi : Wilhelm al Germaniei, cromolit onravură artistică; Marche de salon de G. L’rifu, Valse de noceurs și Valse de noceuris de Ivanovici, din editura magazinului de muzică Jean Fodor, calea Victoriei 55. Vineri : Victor von Scheffel, cromolit ogravură artistică; Quadrille des belles-mies, Monte-Carlo, vals, ambele de Ivanovici și De ce plîng, romanță de E. Carini lin editura magazinului de muzică Jean Peder, calea Victoriei 54. Sîmbătă, Shakespeare, cromolitogravură artistică; Brigitte vals de Namian, Polka reporterilor de L. P. Ricot și Marșul prințului Carol, de Kratochvil, din editura magazinului de muzică Jean Feder, calea Victoriei 54. Duminică , Mozart, cromolitogravură artistică, Sârba lui Don Vag mistru de Namian, Muguet quadrille de Leopold Stern și Ietița dulce, vals de Ziehrer, din editura magazinului de muzică Jean Feder, calea Victoriei 54. Pentru a concura la aceste premii cititorul trebue să trimeată înapoi administrației noastre, cuponul de participare la premiu din pag. IV cu însemnarea deslușită a numelui și a adresei. Tragerea se face totdeauna a zecea zi de la data ziarului ca să poată să se timită mai multe cupoane de odată și cu o simplă marcă de 3 bani, într’un plic deschis.........I Ediția de dimineață INFORMATIUNI Acum zece zile am dat știrea ca regele a trimes de la Gastein d-lui E. Gostinescu, ministru de finanțe, o telegramă foarte măgulitoare înaintea fiecărei sale în concediu. Această telegramă a fost viu comentată în cercurile liberale. Era un ziar conservator a vorbit de această telegramă spunînd că ce a făcut mare impresie în cercurile brătieniste. De astă dată „Voința Națională" a ținut să arate ce fel de impresii a făcut telegrama regelui privic știrea sub rubrica Caraghioslîcuri Aceasta e impresia pe care a făcut-o asupra cercurilor brătieniste telegrama regelui către d. Gostinescu : un caraghioslîc ! ! Intri adevăr că așa caraghioslîc nu s’a mai văzut într- o gazetă guvernamentală. Se cunoaște că d. Pietrarui colaborează la „Voința“, împreună cu suveranii noștri, va sos în țară și fratele principelui Ferdinano Din jud. Suceava se anunță că în Bucovina sa declarat un groaznic foc la podurile de lingă frontieră. Focul se nntinde și amenință a cuprinde și pădurii ,de la graniță din partea Romînia. D. colonel Averescu, de la statul major al armatei, a plecat aseară la Criova. D-sa va comanda brigada I d călărași pe timpul manevrelor regale. hrî s au întrunit la ministerul domaților comisiunea compusă din d-niî . L. Mrazec, C. Alimănișteanu și Vini Brătianu, ocupîndu-se cu studierea cheili instalărea rezervoriilor de petrol la Contanța. Oamenii din marina""militară din contingentul 1899 vor fi trecuți în conciiu la 1 Octombrie, iar cei de la divizia de mare la 16 Octombrie. Oamenii din contingentul 1901 de arsenal, pirotehnie, pulberărie, spital , militar, herghelia armatei, divizionul c , jandarmi călăii și companiile de porpieri, vor fi concediați la 31 Octombri Oamenii din serviciile alternative a celui mai vechiu contingent, din cav lerie și infanterie vor fi concediați . la 31 Octombrie. î Ministerul instrucțiunei a trimis o cirulară directorilor de licee și gimnazi prin care le aduce la cunoștință că constatat că și anul acesta la unei școale s’au admis în clasa I-a peste nmărul de 60 elevi. I" Pentru a reveni la lege și a goli casele de excesul de populație inuti - care face de atîția ani ca învățămînt secundar să fie așa de înapoiat, minierul pune în vederea directorilor anul acesta să nu tolereze nici o alttc.10.de la regulament în clasa I și 0I elimineza fără excepție, pe toți ele din acea clasă cari pînă la 15 Septebrie nu-șî vor fi achitat taxa. i_ In acelaș timp s’a cerut direcțiunii școlare ca să raporteze special aci 1 lucru pînă la 18 c. Pneumoenterita din comuna Secue 4 jud. Dîmbovița, încetînd, măsurile I- poliție veterinară au fost ridicate. D-ra Ana Eftimie, institutoare Urlați, a fost transferată la școala băeți din Mizilat Direcțiunea c. f. r. a fost autoriztte a executa lucrări pentru consolida tăturei liniei din portul Constanța valoare de 430.000. e . e. D. M. S. Iamandi a fost numit ungent de control în serviciul exterior, finanțelor în locul d-lui I. Vaian, tro . în alt post. D. Joeu, inspector veterinar, obținu un concediu de o lână, d. inspector terinar Drăghescu a fost însărcinat conducerea măsurilor pentru combatera febrei aftoase in județul Prahova. tiari s’a expediat de către ministrul domeniilor o circulară către preferi- șefi de pepiniere și administratori forme model, prin care li se face noscut modul cum trebuesc expedia produsele destinate expoziției agricoe din Brăila și condițiunile ce trebu îndeplinite, pentru beneficierea de reducerea de 50 la sută acordată de direcția c. f. r. D. Vasile Brezeanu, șeful serviciului agronomic din ministerul domeniilor a plecat la R.-Sărat, spre a lua înțelegere cu prefectul respectiv, relativ la participarea județului R.-Sărat la expozițiunea agricolă de la Brăila. Direcțiunea generală a închisorilor o in tratative cu direcția regiei monopolurilor statului pentru înființarea la penitenciarul Văcărești a unei secții anume pentru fabricarea diferitelor cutii in care se leagă chibriturile de export pentru Orient. D. Dianu, directorul general al penitenciarelor, care a vizitat fabrica de chibrituri, zilele acestea, studiază pe lîngă această chestiune și altele cu privire la introducerea altor industrii în închisori precum facerea de pălării de pîslă și pat, roți, fringhii etc. Prințul de Wied, fratele reginei, va sosi în Romînia pe la sfîrșitul lunei Octombrie, spre a vizita pe suveranii Romîniei. I ■ [UNK] I D. N. Ponoreanu a fost numit secretar al Camerei de comerț din Brăila, în locul d-lui N. Orășanu, demisionat. Comercianții de băuturi spirtoase din Capitală se vor întruni mîine Vineri d. a. în sala băilor Eforiei. Ministerul de interne a respins recursul făcut contra alegerilor comunale din Oltenița. In locul d-lui Antoniade, revizor comunal în jud. Ilfov, demisionat, a fost • recomandant d. Constantin Maiorescu, • actual șef al biuroului corespondenței. In locul d-lui Maiorescu, va fi numit ‘ d Al. Bădulescu. La expoziția agricolă a școlilor din juddețul Covurluiü s’au decernat premii învățătorilor : G. Macineanu din Vechea, St. Tutovanu din Tulucesti, Chr. Popovici din Lascar Catargi, Enea Potiienî din Sumeți, Nec. Andreiescu din Ceșmele-Smîridan, Dim. Hamza din Frumușița, Gav - Burienescu din Vîrtejî, Axenti Nicu din Traian-Braniștea, Ioan Tăcu din Braniștea și Al. Iorga din Bălenî. i . .Prețul Constanța, în luna August s au tăiat pentru consumațiune 528 vite , mari, 143 viței, 3564 berbeci și oi, 992 miei, 48 cîmătări. I In Călărași, s’au tăiat 178 vite mari, , 353 oi și 29 porci. D. N. G. Popovici, șeful serviciului pădurilor din ministerul domeniilor a obținut un concediu pină la 1 Aprilie I 1904, avînd misiunea de a studia organizarea serviciilor silvice în Franța, I, Italia și Elveția. ’ De fapt această misiune e un simplu I hatîr pe care ministrul domeniilor l’a făcut unui protejat al sau. j Comisiunea permanentă a Camerei de comerț din Capitală se va Întruni peste citeva zile spre a se ocupa cu chestiunile cari vor fi aduse în discuția adunărei generale a acelei camere. D. Al. Davidescu, directorul serviciului tehnic al Capitalei a înaintat d-lui e primar un memoriu privitor la înființarea c crematorilor pentru arderea gunoielor. Prin acel memoriu d. Davidescu arată :D< că pe lingă folosul hi igienic pe care îl iau crematoriile, fac și o economie de 25 _ 1 la sută în cheltuelile ce se fac în prenzent. u j Inscrierile în facultatea de medicină din București se vor face între 1 și 35 Octombrie. 1- 1] D. Radu Pascu, șeful serviciului minelor din ministerul domeniilor s’a înarooiat de la congresul de geologie ce s’a și ținut la Viena. Legațiunea română din Constantinpol <f- a informat direcțiunea serviciului sănieitar că guvernul otoman a suprimat vitzita medicală pentru proveniențele din le Marsilia. In urma intervenției cailor noastre ae ferate pe lîngă administrațiile de căi ne ferate din Austro-Ungaria și Germania, Se sa obținut favoarea ca transportul ouelor din Romînia să se achite la dos,patinație, iar nu la locul de plecare, exhpediindu-se astfel cu taxa transmisă. ■lă La ministerul domeniilor se pregăteștește o hartă care va indica fabricele și și marile ateliere industriale din țară. Acea hartă, împreună cu cea care im dică terenurile petrolifere din întreaga 0a lume, vor fi expuse la expozițiunea științifică. La expozițiunea școalelor de meserii la do pe cheiul Dîmboviței se fac zilnic Ini însemnate vînzări de obiectele expuse de Școala de arte și meserii din București a vîndut toate obiectele pe car ie. le-a expus. !a °_ ^Vineri 26 Septembrie va reapare tot ^ătămîna, revista scrisă în întregime de d. G. Panu. ,jr. D. Al. Locusteanu, șeful serviciului zootehnic din ministerul domeniilor vi i * prezenta d-lui ministru respectiv un ra 0je Port asupra expoziției agricole-industriouale de la Chișinău, pe care d-sa a vizitat-o zilele trecute. :1a La 1 Octombrie va începe să funcilăcționeze pe lîngă școala de arte și mciul serii din Capitală școala de adulți ș is- ucenici. La acea școală vor urma ceca 80 ucenici pe cari îi are școala de menaserii, precum și meseriașii din oraș. să Cursurile vor fi predate de către vii profesorii școalei de arte și meserii. )m" Ministerul" agriculturei a admis cererea celui de instrucțiune publică de a se da învățătorilor de la fermele statului semințele necesare pentru gradele școlare. onî. Fiecare învățător care va lua semn de țe va trebui să depun banii cuveniți [ administrațiile financiare respective , la contul fermelor de unde s’au trimes semințele. Corporația tîmplarilor, perieriforată curărarilor din Capitală a luat măsurarea Ca în conformitate cu legea meseriilorr Și statutele corporațiunoî, să urmăreasc pe toți membrii cari pînă în prezet nu și-au achitat încă taxa de înscrieri acotizațiile către corporațiune. r al Asemenea vor fi urmăriți toți acestui care vin din Provincie cu carnete librate de către corporațiile de acolo aparțin acestei corporații, și cari nu i lînd prezintă pentru a fi înscriși în registrele respective. A € TITA ¥ JITATI Protestul acesta a avut darul să provoace în sînul sinodului și opozițiunea lin Atena, un viu curent contra patruarhului, pe motiv că a fost redactat nu tocmai în stil diplomatic și după ineresele Greciei. Deoarece această notă se referă și aromînii din Macedonia, o reproducem n extenso, așa după cum e publicat în ziarul oficial din Atena „Acropolis“. Nota-protest „Din timpuri încă îndelungate metropoliile greco-ortodoxe și evlavioșiî c impuși ortodoxi de diferite naționalități, idoli însă ortodoxiei și religiei și tradițiilor lor părintești, suferă o singulară neînchipuită prigonire, pentru simplul motiv numai, că vor să trăiască in acord cu legile monarhiei. In decursul îndelungat al acestui răstimp, au suferit fel de fel de prigoniri și neajunsuri, omoruri și devastări a comunităților lor, a bisericelor și școalelor lor, de urmașii exarhlției bulgărești“. După ce se descrie apoi in culori negri situația critică a creștinilor nebulgari, suferințele lor, citîndu-se numeroase fapte, se plînge contra puterilor cari au dat crezămînt comunicărilor false ale guvernului bulgar contra bisericei ortodoxe ecumenice și capului ei. „Dar din nenorocire —continuă nota— acești vandali (bulgarii) au reușit să convingă Europa, că adică Macedonia, locuită în marea majoritate numai de slavi, iar grecii împreună cu romînii și turcii, s’au năpustit asupră-le, comițînd nelegiuirile cele mai de condamnat. Se găsesc oameni cari dau crezămînt acestor spericole și să susțin că într’adevăr Macedonia e slavă și mai ales în părțile nordice. Macedonia, în toate ramurile ei geografice, o locuită de numeroși turci și mult mai numeroși greci, albanezi, romînî și bulgarî ortodoxî nedespărțindu-se de la una din corpurile celor trei dintîi naționalități. Grecii, bulgarii, albanezii ortodoxî și romînii, constitue un total compact al populațiunei macedonene, legați prin religie, vatră, datinile și aspirațiunile lor. Tocmai această solidă legătură împreună cele 4 națiuni grecești, revoltă pe nevropații slavi, cari prin diferite propagande și sacrificii, se silesc să aducă discordia, dezmirea și lupta intestină, între aceste populațiuni ortodoxe, pentru a apare omenirea, că Macedonia e slavă... Dacă însă Macedonia, e intr’adevăr slavă, așa după cum o trîmbițează ei, la ce atunci atîtea omoruri, la ce goana pătimașă contra școlilor și bisericilor grecești la ce prigonirea, profesorilor, preoților și cetățenilor de altă origină decît slavă? Pentru ea lupta aceasta seculară contra ortodoxilor neslavi ? Cum, dacă întreaga Macedonie e slavă, se desfășură lupta aceasta înverșunată ? Nu. Macedonia nu e slavă, precum se încearcă prin toate mijloacele se dovedeas că. Macedonia are populațiuni compacte Numai turcii cu grecii constitue ma bine din trei părți ale populațiunei ei. Ni 0 s-av?' ¥* va rămîne greco-turco romînă, după proporția numeroasă a populațiunei, lucru care orice putere legală trebue să recunoască, și u dreptul nostru sfînt și legal, protestări contra acelora cari au lansat nota falsă prin care atît patrarhiatul ortodox ci și metropolele de sub el sînt calomniați în fața Europei. Protestăm contra caracteristicei naționale ce se dă Macedoniei, că are numai slavă și credem că actele lor d vandalism nu vor găsi aprobare în mințile cu judecată, precum nici pretins gogoașă că Macedonia e slavă, nu v avea adepți“. Da însărcinat cu supraveghierea și lo Luiculizarea mișcărea muncitorilor. Mi Dară muncitorii pierduseră încrederii rea în Sabatov. Numeroșii agenți ai lui Sabatov, prevăzuți cu cele mai mari puteri, nu mai puteau executa cu suc micos teoriile lui Sabatov. Pe de altă parte acești oameni au mai jucat în numeroase cazuri rolul de agenți provocatori, îndemnînd pe munci do teri să stăruiască în calea pe care apuicaseră. Aceasta s’a manifestat mai ales tot cu ocazia tulburărilor din Odessa și Kiev. Agentul lui Subatov, Laovici, a jucat și printre muncitorii din Odessa un rol atît de dubios, încât deși avea, plenitudini yi nelimitate de la Plehno, a fost arestat și exilat la Samara de către șeful poliției Lopușin, care anchetase turburările muncitorilor din Odesa. ^ Aceeași soartă a avut-o un alt agent al lui Subatov, femeia Wilbușevicî. * Subatow scotea sume însemnate din fondurile secrete ale ministerului de interne, asupra cărora nu dădea nimănui cont. D. Acum de curînd el a ordonat unui funcționar al sau ca să aibe grija ca în L curînd să izbucnească încă undeva tur să‘burări. Funcționarul a refuzat însă să satis- nefacă această cerere. Subatow îi spuse că p în acest caz nu va mai rămîne mult timp în slujba sa, dr Funcționarul se duse imediat la locul competent pentru a raporta asupra straniului ordin ce i-l dăduse Subatow. Urmarea a fost că Subatow a fost provocat să demisioneze imediat, după care fapt, a fost forțat să plece condusă de un ofițer de jandarmi in gubernia lui Tambow. C. In judecată se înțelege că nu va fi dat. _ Vom reveni. C ____ Tr. :Ș. Contele Konrad de Hohenlohe- Schillingsiuerst Noul președinte teritorial al Bucovinei rea Nota-protest a patriarhul ecumenic ste- In urma evenimentelor din Macedoniî, asa, patriarhal ecumenic, Ioachim de III, a adresat marelui vizir, o notă-protesț- prin care expunea situațiunea reală late creștinilor ortodoxi din Macedonia,de luptele etnice ale diferitelor popoar iese din acea provincie* * Afacerea Pietorian m Judecarea recursului sc Recursul d rului Măgureanu, în afa pi cerea Pietorian, fiind al 13-lea po rol, ci nu a venit în dezbatere, decît după m orele 3 pm. Im Recursul a fost susținut de d-ni davo-gi 1 cați Scarlat Arion, Paul Negulescu, Da D ' nielopol, Iancu Brătescu și N. Rădulescu. ✓m D. Pictorian a fost asistat de d. avo- d) ■ cat Emanuel Culoglu. tri Fotoliul ministerului public a fost preocupat de către d. procuror general de Insecție Stătescu. tr Multă lume aștepta nerăbdătoare tet rezultatul acestui recurs, r Curtea era prezidată de d. președinte d. l N. Mandrea. Dezbaterile si 3 La ora 4 p. m. se începe judecarea si recursului. g - D. consilier Paleologu dă citire ralii portului. a Un incident zis D. președinte acordă cuvîntul d-lui d - Em Culoglu pentru a ridica un incindent. zii D-sa spune că recursul făcut de d. t .1 Măgureanu nu poate fi admisibil de a oarece partea civilă n’are acest drept. ± [UNK] jurisprudența fiind constantă. s ■- In susținerea acestei afirmațiuni d. n . Culoglu citează jurisprudența romînă și zn franceză. s I D-sa cere respingerea recursului cat s- inadmisibil. Pe cînd pleda d. Culoglu, a 3. d. procuror general Schina vine și a-1 - acupă d-sa fotoliul ministerului public. t Pledoaria d-lui Arion țir Răspunzînd d-lui Culoglu, d. Ariont I, arată că mai sînt și alte păreri, afară i ia de cele arătate de d. Culoglu, cari spun și că recursul părții civile este admisibil, jo D-sa citește mai multe pasagii din Gateraut și Laborde. ( Din Laborde citește un pasagiu în la care acesta spune, că ar trebui o aplia care mai largă a art. 137, căci text pro- <r ăcis nu există, ca astfel să nu se periicliteze drepturile părțeî civile. < so D. Arion termină cerînd respingerea co- incidentului, sperînd că cel ce s’a făcut I , vinovat de un fals, prejudecînd pe deten ■ e.’ toriî de titluri și defăimînd statul român: ai în străinătate, nu va scăpa de pedeapsă iu printr’o subtilitate juridică. : o- D. procuror general a D. procuror general Schina cere de o, la început respingerea recursului ca ii în iadmisibil, jurisprudența fiind constantă, m D-sa spune că partea civilă n’are casălitatea ministerului public, ea punîndu-1 :ît numai în mișcare stimulîndu-1. te D-sa termină spunînd, că ar fi de dorit ca printr’o nouă lege să se dea păratei civile dreptul de recurs, fi La ora 4 și jumătate Curtea intră în ia deliberare, n- Sentința la La ora 5, după o deliberare de ora jumătate de oră, Curtea a admis incidentul, respingînd recursul ca inadmisibil. ă Va" Cum operează poliția russ Am publicat și noi scurta relațiune telegrafică asupra arestare! consilierul de stat rus Subatov și exilare! sale ! Tambov. Iată cîteva amănunte asupra acesti senzațional caz :❖ Sabatov era șeful secției, poliționeș pentru misiuni extra ordinare. Cariera și-a făcut-o în sarcina chestiunea muncitorilor. El servise la Moscova ca simplu ca 3 misar de poliție ; deodată însă l-a unit ideia de a rezolva cestiunea munetorilor cu ajutorul guvernului autoera pentru a zmulge astfel pe muncire a mișcărei revoluționare. Subatov se prezintă la marele dui Sergiu Alexandrovici, guvernatorul gneral al Moscovei, și-î desfășură acestuia planul său de a cuceri muncitera mea rusă pentru autocrație. Q * Planul consista în următoarele : Să acorde muncitorilor de către stat cite-ți libertăți și să li se apere interesele materiale. r Acest așa zis socializm de stat ă d-lui Subatov i-a plăcut atot-puten tcului mare duce și de aceea l-a atribut necunoscutul polițist în anturaj sun. í. La început metoda lui a avut succes. Muncitorii cari fuseseră rați apăsați ii poliție erau foarte bucuroși cînd preintervenția lui Subatov au putut obție anumite ușurări cu privire la drept de întrunire și la libertatea de a veni De fapt relațiunile lui Subatov ii muncitorii au avut de efect că muritorii din raionul Moscovei au luat otitudine mult mai pacinică, și pr ) multe moțiuni s’au pronunțat pentii autocrație, u * . După recomandația marelui duce Sc 8 1111, Subatov a fost transferat la Petersburg și repartizat departamentul poliției de stat, unde ministrul Pielii lui Mita^e^e arăt “Ultime informațiuni ști Consiliul permanent al instrucției a ,ra achitat pe membrii comunităței armene indin,Capitală dați judecății pentru motivul că n’ar fi achitat lefurile institutorilor 30 școale a comunității. k.0. Din actele produse s-a constatat că impleturile au fost achitate. aD Mîine după amiază se va întruni la ° zi ministerul de finanțe comisia de exporțî de pe lîngă direcția vămilor spre a se ie ocupa cu rezolvarea diferitelor contestații la aplicarea tarifului vamal. esc...... >m A?1 a început a se face la ministerul de finanțe plata loturilor funcționarilor statului pe luna aceasta. De Azi ministerul de instrucție a iain vatat școlilor normale diplomele de capaciacitate ale noilor învățători, aj Ministerul comerțului a comunicat •nicolul de eterne că în cursul anului oras costa nu s a introdus nici o modificare ■ju în regulamentul privitor la cărțile de legitimație pentru călătorii de comerț.es. S’a aprobat de către ministerul de comerțului regulamentul privitor la rin vînzarea cerealelor în oborul din Căinoărași. tul . —— :bi. Serviciul sanitar al primăriei Capitalei cu a înaintat expoziției congresului de știrii- 11î ° III aibuni cu tabele grafice și diaagrame, ajutînd morbiditatea și mortaliriutatea cauzate de boale contagioase petru 25~39 ani în urmă pînă la 1898, precum și date statistice de demografie sanitară și o tabelă de numărul nașteloril.r după sex, timp de 33 ani. ft . 10;"i. Procurori" de pe lîngă tribunalui lui Ilfov au următoarele zile de serviiwo cih Duminica d. procuror Ionescu-Dolj. Adeve mea și Marțea d. procuror Obodeanu; I fiercurea și Joia d. procuror Magheru; § ’iuorea și Sîmbăta d. procuror Economu. i Prefectura județului Brăila a cerut buistQrului .lucrărilor publice aprobarea redituicii de 6000 . lei pentru cumpăare de material și vagoane de cereale. § Azi a încefiuit, a se face la ministerul *r le finanțe tragerea, titlurilor de rentă j și 5 la suta ale diferitelor împrumuturi din 1890, 1891, 1892, 1893 și 1894. o Azi consiliul permanent al instrucției ,] 0 întrunește în ședință ordinară. reîine consiliul va "judeca pe profesorul Moise Teodorescu de la liceul „Al. rlasdeü“ din Buzeu. Direcția școaleli externe de menaj din București a angajat pe d. Henri Virague ca bucătar francez. D-sa va preda lecțiile bucătărie franceză superioară odată cu o săptămînă. Lecțiile vor dura 5 ore. Au mai fost numiți agenți regionali J Pentru supravegherea vînzărei vinului și a ochiului: s . Pentru județul Covurluiü : P. Dumitriu, 1 J. Ianaitescu și Em. Vasiliu; Pentru județul Vilcea ; N. C. Frătulea, l. Mihalachescu, Marin Georgescu, Conststantin Niculescu și St. Vlădescu. 1 Pentru județul Constanța: Petre Ionescu și Gh. Vasiliu. Pentru județul Argeș : D. Rădulescu, L. Petrescu, Petre Făureanu, V. Sibiu, N. 1 Căcureanu, Matache Senuțescu și M. Dobroteanu. Pentru județul Muscel: M. Dumitrescu, I V. Calomfirescu, M. Dumitrescu, Mateiu Georgescu, V. Popovici, V. Panaitescu, Ilie Niculescu și Stere Ștefănescu. D-nii Ghițescu, prefect de Suceava, Luca Ionescu, prefect de Tulcea și Dobrovici, prefect de Muscel, au sosit în Capitală. Congresul asociației științelor — Comunicările anunțate — Pînă in prezent s’au anunțat a se face următoarele comunicări la congresul asociației romîne pentru înaintarea și răspîndirea științelor: Secțiunea I. — Matematicele: O. Climescu și Țițeica. Vocabular în științe matematice ; D. Emanoil: Asupra integralelor specialo-oleptice ; G. Țițeica : Deformarea continuă a suprafețelor. Fizica: Dr. Hurmuzescu : a) Despre magnetostricțiune și electrostricțiune, b) considerațiuni asupra eflurviilor electrice și descărcări ; D. Negreanu : a) relațiuni între punctele de fierbere ale lichidelor și presiune, b) Cercetări electrice asupra flacărei ; Ioan Tuzu : Meteorologia agricolă în Romînia și lucrările stațiunei meteorologice din Comîndărești. Secțiunea II.—Chimia . P. Poni: Asupra petroleului; dr. E. Severin : Asupra anhidridelor mixte ; dr. E. Rigler : a) Dozarea calciului și a potasiului; b) Dozarea glucozei ; dr. A. Obreja: a) Acțiunea acidului azotos asupra acizilor aminobenzoici; b) reacțiunea pentru dozarea acidului azotos, un nou calori 1 metru, c) o simplificare a gazo-volumetrului „Lunge“ . P. Bogdan : Asupra teoriei soluțiunilor ; dr. C. Șumuleanu : a) Asupra amino vanilinei (urinare), b) Asupra vinurilor din Moldova, c) Necesitatea fixării unor metode unitare în analizele de alimente și băuturi, d) Rezumat asupra lucrărilor efectuate în institutul de chimie din Iași în cursul anului 1902 : N Costăchescu : Reacțiuni asupra derivaților nitrici aciclici ; dr. Șt. Bogdan: Ponderea atomică a azotului ; dr. Șt. Minovici : Știința în expertizele grafice; doctorul A. Urbeanu : a) Contribuțiuni la studiul toxinelor porumbului stricat ; b) Necesitatea unificărei metoadelor analitice precum și a interpretării regulamentului sanitar al alimentelor și băuturilor; dr. E. Ludvig : Compozițiunea apei din Ploești; dr. C. I. Istrati și Aron Vraciu: Acțiunea fenaminei asupra ionului hexaclorat. Vraciu : Eterii fenolului pentaclorat; dr. C. I. Istrati: Materialul vechin de construcțiune din țară: dr. A. Ostrogovieh: a) Despre „Metildiaminotriazina și Metiliminooxytriazina,“ b) Despre basele cianurice; dr. A. Zidinkia : Compozițiunea griului romînesc; Th. Seidel : Compozițiunea orzului romînesc; dr. A. Polzer : a) Compozițiunea laptelui de bivoliță, b) Compozițiunea untului de vacă, c) Compozițiunea unturea de porc, d) Compozițiunea rapiței din țară și a uleiului extras dintr’însa. Secțiunea III.—Mineralogia, petrografia și geologia ; V. C. Buțureanu : Schisturile cristaline din județele Neamțu și Suceava; D. Cădere : Rocele eruptive de pe Borca; I. Simionescu : Asupra cîlor-va pești fosili din muntele Cozla (județul Neamțu); R. Sevastos: Asupra zonei de gres carpatic din jud. Neamțu și Suceava ; De Martonno : Asupra vechilor ghețari ai Carpaților meridionali; De Martone și Saba Atanasiu: Date nou îe relative la morfologia și geologia masivului Călimanî; dr. Th. Ticolau: a) Studiu mineralogic al unui titanit dintr’un Eleolithsyenit; b) Șisturile cristaline din masivul de nord-vest al Moldovei; c) Contactul unei roci eruptive vechi cu o rocă modernă; L. Mrazec: a) Vîrsta petroleului in Romînia; b) încercarea unei împărțiri tectonice a Romîniei; L. Mrazec și G. Murgoci; O terasă pirogenă din erosiune; Sava Atanasiu; Asupra flișului paleogen din Nordul Moldovei; R. Pascu și G. Munteanu-Murgoci. Studii geologice în nordul Dobrogei; G. Munteanu-Murgoci: Cristale de gips din Covuri Lüü; Emil Baum: Gismentele petrolifere din Poiana-Verbilea și Buștenar; Inginer V. I. Istrati: Rezultatul unei escursiuni geologige în județul Muscel î Secțiunea IV,Botanica, Zoologia și ffiziologia : dr. N. Leon : Asupra bothriocephalidelor din Romînia; Dr. A. Popovici : Flora micologică și în Special i 1 Chimenomicetelor masivului Ceahlăului ; I C- Constantineanu: Contribuțiuni noi asupra uredineelor din Romînia; M. Stamatin: Contribuțiuni la flora hchenologică a Romîniei; C. Chirica: Continuare la studiul briozoarelor de apă dulce din Romînia: P. Bujor Contribuțiune la studiul faunei lacurilor sărite din Rominia Eugène Pittard:a)Les desiderata de l’artropologie de la Roumanie; b) Modifici 0ions anthropométriques apportées par 1 , castration; c) Variations de l’indice cuplu lique des Tziganes; Frantz I. Salay : Mici crolopidopterele țării; N. Florescu: a) și anomenele observate după resecțiunea parțială a rinichiului; b) fiziologia sistemului simpatic la animalele nou născuți c) tocsicitatea glandelor cutanate ] în broască; N. Florescu și Rainer: d) istilogia rinichiului în urma resecțiunilo parțiale; St. Zottu: a) influența temperaturei asupra oboselei mușchilor curb rvați; b) a doua listă a orthoptorelor din Romînia. C. Lacrițeauu: toxicitate pilocarpinei. Secțiunea V.— Geniul civil și militar E. Dimitrescu-Parepa : Comunicarea inilativă la un nou explosibil. Căp. N. Bicțureanu și dr. Burză: Dispozitiv pentru unirea a două biciclete pentru transut: NOUĂ PREMII 1 ♦•PERTUD ARONA ji pe lingă cele 3 burse pentru domni. ;re deta,aSÜ tUrsul de ^^Negoesi, ofe. + nte ne Adeverul ca premii gratuite abonaților săi, premii ca« „’att^tras la 31 thomt ’ 4< T'il nouilor săi a^Uaf ul'niitoarele premii de valoare, ne . g °.r ri'aS'e la 15 Noembrie, de?190V’!tâ «le lux, mo. doi 1101, cu jante de lemn cu aluminiu 0KS‘.nale' frînîh interkle eî§în ‘loc?marcota cu accesoriile ei, in valoare de 400 lei, de la marele magazin de velocipede și arme R teribTr ütC °”,P’ Bucm’L‘?ri» calea Vi”, O mașină de cusut de mîin ț, vîctor, în valoare de 160 lei, Singer-Perfecționat „Nothwann“, renumite în toată lumea prin eleganța, mersul lor ușor și tară zgomot „Silencieuse“ și soliditatea lor neîntrecuta, complectă cu 14 aparate ajutătoare, de la marele magazin de mașin de cusut B. 1. Zismanot Comp., casea Victoriei 44, București. Lin.n «fTa?b?^,*l0n concert cu cilinte de Sinn i < aar,CaroI,util'i l" «"■> vulpaeV,1,5 la marele magazin de muzică Jean Schor, calea Victoriei 54* barraomum, demontabil cu două pedale, 3 octave, și tonuri duble, în vadă de tei’Tol'’ la cunoscutul maga 5 (pÎțâU Sf.i Gi.corghe)‘,a“’ Strada C ° lțeî Mioson, în valoare de lei 63 o grapă flexibilă de oțel, în 3 cîmpuri greutate kgr. 90, în valoare de lei Connnbqlet Casa Niolue Feiler et ’ Societate în comandită, mașine a% f ’ B“case?V Strada Smîrdan 10, Sucursala , Brăila bulevardul Cuza 87. Nefiind agricultor cîștigătorul, casa Fe,.„r Se ° ¥ 1?a plăti în numerar valoarea premiului cîștigat. ^Abonații participă la aceste trageri în raport cu timpul la care sînt abonați. Abonații de un an, vor avea în urnă pase dietre VC,eî ,de șase lunî- șase bilete, cel de trei luni, trei bilete, iar cel de cîte o lună, cite luni au fost abonați atîtea I y °.‘'avea în urnă. de rănițî și munițiuni pe cîmp de răz Tic^^omost ^ Medicina umană : dr. Uleie dr Ma^ : aPea toate timeí ca' Rosculet'« Asupra desinfectă escu A aP?rî r dr. Alex. Lrăescu. Azistența alienaților în Romidinsistenta , c,tate țări din Europa : dr Demetradi. Dermatologia și g eneralogia dr“ P“ct de vedere social ; dr. G. ocor. Tensiunea intra-oculară- dr N- bSol! Diversiunea și hernia bășice, p m uretrn în prima copilărie; circu ,v r .tSUn,er: Incercari terapeutice cu îodipină. dr. Cisalian, Despre igiena , rurate; doctor G. L. Petrescu: P^g “ • medic IÍ Retrini‘Galatz : Conduita + medicului in constatarea infecțiunei ■ si ihtme _ cu proecțiune ; doctor Bui«elm: Tuberculosa ganglionară forma ^ pseudo-leucemică ; dr. Gr. Rimniceanu: ) Ce putem face pentru a micșora mor■talitatea copiilor . dr. G. Marinescu : a) Un cas de epilepsie organică fără lesiuni ale fasciculul piramidal și fără lesiuni de reacțiune în zona rolantică. b) Tratamentul maladiei lui Graves prin 1 artf. 9 ° caPra.. c) Cîteva cestiuni de ocasisan sensitive și motrice; dr Ge * nuki a)tratamentul plăgilor abdomee al’ ib)- Varietatea anatomică a apendicelui cu privire la dificultățile de Sale aPendicitei; dr. M. Manien i" " SerotG1"aP‘a scarlatinei; b) Imuni sarea preventivă cu ser în contra • tusei convulsive c i • • . Uifttfel ^C[ Parfi tel« »SverÎndi ‘e ! »“Eiserndi" t f* serta «A30!' inTM' rh «(Si,'...!*'» ■ țolul acestor hematii; dr. A Urban, :. 7sis“sSoiM »r, ar. O. 1. Severeanu: Progresele dol Hrugiei; dr. M. Minovici: Responsabilitatea medicală; dr. A. Theohari și dr V. Babeș: Asupra unui serum gastroi H toxic; «V. Theohari: Problema dys’ ^picior cu proecțiune, dacă e posibil). 0 Se ÎLStf : Lacurile și baha a) Tetanosul I ?'°‘ajutat dr. G. Miron : in Romînia; dP i nfautila ■- bl APU1 Sdnat ° Și cu sufletul și corpul Í. g studiu comparativ asupra valizei nutrii OT61 nTegr0 Bi a Poinoî albe ; dr. i- 1 Cristescu : Igiena alimentară : dr. D - dr P Asupra Prostituției din țară^ 1 dr. Proca. Cercetări asum o ..i -a dr. C. Parfien si Dr?,P, Pe]aSr^ î ln do hemicranioză • ’dr 's ' ^L'U = ^ CaZ °) supra tuberculinelor ' teu ililf r^!^ ' 0 tuberculoși; dr I G 1 ' °" -a ia studiul" Vidulescu: Contribuțiunile FI pd 1 etiologiei tuberculoase ; dr. El. Cuget: Asupra estincțiunii imaginii F fí imane la achul strabotic ; dr I s- Rușă Maior : a) Despre coeficientul’de al CUAStivitate Plgnct cerc ® t&ri de control • r. Ib) As upra mijloacelor de deosebire ale singelui uman de al color-l’alto animali V 101.’Ulcerului PL’uretic și al mii repede al apelor potabile prin ajutorul lor comprimatelor Pignet și Huo (cSeSS 0- de control cu farmacistul ăin stabU)" SL Medicina veternară: Al. Locusteanu u Itru combaterea boalelor epizootice și a ia ?Pedala aftoase. I. St. Furtună ’ in cercetările făcute de noi relativ la tratamentul Baceolli în febra aftoasă ; Pla • tCgi?r. Vaccinațiunea contra brînei infecțioase m Romînia ; N. Filip : Lînu Ia S 0 dl? tara romînească; G. Udrischy: a’ tefor“de coronare la cal. &) Chriptorchi: ica d!Y a Cal tratamentul ei; Paul Ocean« tehl cYlü, ovanot ° ii)ioî la bivoliță, capră maganta, l) Tratamentul exostosului spa lavan,la cal. C-Motaș: Rolul căpușelor îi te ed0logla pmoplasmosolor la diversel* lor Tu a,10 l G. Călugăreanu : Resistent Do Solara; dr. A. Babeș : Metoadele dt la COnS °’lVare a c^rnui*iloi‘ în stare cruda, 1 I . Asupra unor părăsiți în pește r cu Gabriel Demetrescu: "a) Tratamentul medical al polipilor la animale, b) Fe-0’ : ****—•**** d A se citi urmarea întru j _____pagina 3-a_______ >