Adevěrul, octombrie 1903 (Anul 16, nr. 5091-5121)
1903-10-24 / nr. 5114
Vineri 24 Octombre 1903 2 Astăzi 23 Octombrie Teatre-Concerte-Petreceri: Teatrul Național.—Pentru a doua oară Egle, poem dramatic de Lud. Dans. Sala Edison.—In fiecare seară concerte de orchestră sub dirijarea d-lui Ed. W. Strauss. Fotoplasticul imperial (sub hotel Continental, piața Teatrului) expune de Duminică 19 Octombrie, pînă Duminică 26 Octombrie Marele războia Anglo-bur și Vederî din Africa. Cosmoplasticul „Romînia pitorească” (calea Victoriei 36, vis-a-vis de cofetăria Frederic) expune în sala I-a : Reprezentațiile feerice ale Teatrelor pariziane (Coquelin, Tolny, Dufresne și cei mai celebri artiști ai Parisului pe scenă), iar în sala II-a Sîngeroasa dramă din Belgrad. Acum cîteva zile Edgar Combes, fiul colav Toteanu la un an de zile închipreședintelui, a fost numit membru al soare în lipsă, iar pe Gh. Stănescu și consiliului de stat. Această numire ar sta achită de orice penalitate, în legătură cu hotărîrea de a se retrage a șefului cabinetului, care întotdeauna a asigurat că nu va renunța la serviciile fiului său câtă vreme va sta la cîrma Statului. Le Temps asigură că în această știre se reflectă părerea de rau ce o resimte Combes din cauza ultimelor voturi ale Camerei și pe care nici n a ascuns-o. Chestia este numai dacă această părere de unn va dura sau dacă n’a dispărut chiar. * Din sursă sigură se afirmă acum că Combes nu se cramponează de loc de putere. El e în orice moment gata să se retragă dacă programul silu va fi amenințat. Asupra acestui punct vroește însă mai întîitt să fie lămurit. N. P. Ev. CĂRȚI și REVISTE In editura Institutului» arte grafice Carol Göbl succesor I. S . Rasidescu au apărut următoarele cări" Lecțiuni de aritmetică practică pentru clasa I de licee, gimnazii și școale secundare, gradul I de fete, de St. Stoicescu, profesor de matematice la liceul „Lazăr“ din Capitală. Curs de aritmetică rațională și noțiuni de comptabilitate pentru clasa III de licee, gimnazii și școale secundare gradul I de fete de acelaș autor.____________ Ediția de dimineață Impresii și palavre Lui Adonis Fiindcă mi-am făcut deosebita onoare de a-mi răspunde, cu toate că nu ți-am cerut acel răspuns făcut pe un ton cam...țin să-ți pun sub ochi cîteva linii, care să-ți spună că dacă declari lupta, cetățeana din Cetatea Banilor e gata să ia urma în mînă și să se apere. Vom vedea cine va cădea din această luptă neegală. De vei învinge, cu regret vom capitula, însă, pe cîmpul de onoare. — Am curaj să lupt fiindcă știți că adversarul meu nu e provincial, ci din capitală — și mai cu seamă că are firea incendiabilă — care se poate prea ușor stinge și cu o cănuță de apă din provincia noastră. — Zici că-țî plac micile provinsale, nuna! fiindcă le pot trece drept bani buni, monede șterse, fără curs. A te înșeli. Ia’n te încumetă de poftește la noi — sau pardon — trimite cîteva monede șterse, vei vedea numai: an ,curs ! In altă parte poate da, dar la noi ,ba-ba-ba. — Noi, că știm dacă o monedă e bună o examinăm cu scrupulozitate, observăm bine exteriorul, și dăm o infinită atenție atenorului, și dacă suntem mulțumite, moneda are curs, dacă nu o aruncăm în «51» ca de acolo să-și ia cursul unde-o duce-o soarta. Păcat că cursul Jiului nu merge în spre d-ta ca să vezi cum tratăm noi, monedele șterse, fără curs. — Mai am să-ți fac un compliment. Am o minunată pătrundere de spirit ; ai văzut mai mult ca perfect de bine cum junele magistrat, a uluit capul, într’adevăr al bietei copile, însă nu cu mofturile-i de copist ordinar cum zici d-ta, ci cu cele mai suave, pure și cerești simțimînte. — Coboară-te ceva mai în jos, d-le Adonis, nu prea plana d’asupra tuturor, căci vei cădea, și cum căderea va fi bruscă te pomenești cu tăgîrța d-tale cea sentimentală spartă, și, nu țî-ar mai rămîne nici cele cîteva merinde care sa ceartă acolo și nu le poți mistui. — Adică la ce bun să știi dacă eu sunt o li sau ilicită corespondență ! Vrei poate să-ți faci vre-o armă de apărare din informația aceasta ! Dacă am ghicit atunci îți dau arma în mină. Ei bine ~i”in lina și alta, —■ Și ca să nu mai provoc dureri de cap lui Adonis care are atîtea dușmance ! nu mă mai intitulez din „Capitala Banilor“, ci Craiova Un proces nostim Elise Premii pentru cititor! Sâptimîna marelui magazin muzical „Feder“ In cursul acestei săptămîni „Adeverul“ oferă cititorilor și abonaților săi, ca premii gratuite următoarele obiecte de la marele și cunoscutul magazin de instrumente muzicale, note și obiecte de albă Jean Feder, calea Victoriei 54. Joi: „Shakespeare“ o cromolitogravură artistică, Ojirama vals de Kittier, Edison potpouri de Iulius Matzka, și Pentru Manon, romanță franceză de Paul Dehnet, din bogata colecție de note muzicale, a cunoscutului magazin de muzică Jean Feder, calea Victoriei 54. Vineri: „Mozart“ o artistică, Pensees d’ amour vals cintat, Dorina și Leandru gavota și Poleșui vals de Ani. Kratochvil, din editura cunoscutului magazin de muzică Jean Feder, calea Victoriei 54. Sîmbătă: „Beethoven“ o cromolitogravură artistică, Edison Garten vals de Iulius Marsca, Brigitte vals en vogue și La gracieuse, mazurcă de P. Naimar, din editura cunoscutului magazin de muzică Jean Fodor, calea Victoriei 54. Duminică: „Brahms“ o cromolitogravură artistică, Isabella piesă de salon de E. W. Strauss, Valse Bleu de E. Margis și Edison potpouri de Iulius Mattea, din editura cunoscutului magazin de muzică, Jean Feder, calea Victoriei 54. Pentru a concura la aceste premii cititorul trebue să trimeată înapoi, administrației noastre, cuponul de participare la premiii din pag. IV cu însemnarea deslușită a numelui și a adresei. Tragerea se face totdeauna a zecea zi de la data ziarului ca să poată să se trimită mai multe cupoane deodată și cu o simplă marcă de 3 bani, într'un plic deschis. Curți și tribunale Gheorghe Toteanu, după ce șezuse în timp de doi ani cu chirie la o bătrînă Marghioala Ionescu, plecă într’o bună zi la America, împreună cu un văr al său Nicolae Toteanu, după ce sustrăsese mai multe bonuri de la bătrînă. . D-na Ionescu reclamă poliției, se fac cercetări și rezultatul e că se trimet în judecată cei doi Toteanu ca autorii furtului de 3000 lei comis în prejudiciul d-nei Ionescu și în același timp este dat în judecată pentru tăinuire Gheorghe Stănescu, funcționar, care schimbase bonurile la bancheri și iscălise borderourile. D. Victor Duculescu, advocatul lui Stănescu, a arătat însă tribunalului Ilfov secția II cum se prezintau lucrurile. A dovedit că alta era cauza supărare! d-nei Ionescu pe Toteanu și că banii ce se zic că i s’au furat, au fost dați tot de d sa lui Toteanu cu care ori în cele mai bune relațiuni.... de dragoste. Așa fiind Stănescu care cunoștea proveniența banilor nu maî se poate zice că e tăinuitor, întru cit își putea face ideea că are de unde să i se dea. Terminînd, cunoscutul advocat, în cîteva cuvinte bine simțite, cere achitarea. Tribunalul condamnă pe Gh. si NL INTORMATIUNI Consiliul de miniștri și inga lui Parizianul Un consiliu de miniștri s’a ținut era la ministerul de interne. După informațiunile noastre o discuție vehementă a avut loc în acest consiliu asupra dispariției lui Parizianu. D. Gianni, ministrul justiției, a recunoscut că grație legei d-lui Stoicescu și a modului cum a fost aplicată lui Parizianu se datorește dispariția autorului principal al fraudelor. Din punctul de vedere legal Pariziani se bucura de toată libertatea și poliția nu putea să-l aresteze. D. Gianni a declarat că se impune o urgentă modificare a legei dlui Stoicescu, căci altfel ne vor scăpa toți pungașii. D. Stoicescu a căutat să-și apere legea, a lăsat să se înțeleagă ca d. Stătescu n’a instruit suficient parchetul și că poliția de siguranță a d-nului Lascar nu a supraveghiat bine pe Parizianu cu toate că justiția l’a pus în libertate. Miniștrii s’au împărțit în două tabere, unii criticat procedarea justiției, alții poliția. După această răfuială s’a hotarît să se sfărîme legea d-lui Stoicescu. * Ziarele guvernamentale și-au împărțit rolurile în această chestiune. „Voința“ s’a însărcinat să pună în evidență efectele legiuirei d-lui Stoicescu, iar „L’Indépendance“ are aerul de a confirma acuzarea opoziției că Paizianu a fost făcut scăpat. Iată ce zice Voința : „Voim pentru azi să atragem atenția asupra spiritului räu în care se interpretează libertatea individuală, spirit căruia i se datorește negreșit fuga fraudatorului... „In aceste condiții nu sunt modificări de adus legilor cari să fie seamă de această nouă situație și să ne puc la adapostul unei batjocuri ca aceea cu fuga lui Parizianu ? „Credem că da, și că ar trebui ca numai în cazuri de îndoială să se aplice acel frumos principiu umanitar, dar în nici un caz atunci cînd este în joc o tîlhărie bine constatată și în favoarea unui hoț patentat. „Această modificare ar trebui adusă atît pentru prestigiul în interior al magistraturii, cît și al țărei în afară. „Ce efect va face în străinătate știrea fugei lui Parizianu atunci cînd Liebling Gove și Cie își fac osînda !“ Aceleași observațiuni în ce privește procedarea parchetului cu Parizianu—pe care nici nu l’a fotografiat—și a efectului pe care îl va produce în străinătate această dispariție, le-am făcut și noi cu 24 de ore înaintea „Voinței“, însă fără nici o tendință. „Voința“ însă vrea să pună în evidență atît proasta conducere a procesului fraudelor de către d-nul Stătescu cît și defectele lege d-lui Stoicescu,ceea ce merită a fi relevat. Dar „L’Indépendance“ a avut altă însărcinare și anume aceea de a acuza poliția d-lui Lascar care n’a știut să împodice plecarea lui Pariziana“. Cu alte cuvinte organul francez al d-lui Brătianu confirmă cele spuse de ziarele opoziției că poliția la făcut scăpat pe Parizianu ! D. Saita, prefectul Capitalei, care este și unul din cei 20 de co-proprietari ai ziarului „L’Indépendance“, culege și d-la săgețile ce se îndreaptă contra d-lui Lascar. Dar, în definitiv, cum rămîne: justiția, poliția sau guvernul l’a făcut scăpat pe Parizianu ? Din cele ce spun ziarele guvernamentale reiese categoric că justiția și poliția sunt de vină, dar în fruntea departamentului a stat d-l Stătescu și în fruntea ministerului de interne se află d. Lascar. . Prin urmare ceea ce spun ziarele d-lui Vintilă Brătianu privesc și guvernul, care este solidar. Deci, indirect, oficioasele guvernului confirmă bănuiala că guvernul a înlesnit fuga lui Parizianu. Și dacă este așa, repetăm și noi întrebarea „Voinței“ : ce are să Se zică la Berlin ? Atragem atențiunea cititorilor asupra reportajului din pagina I cu privire la eliminarea din cabinet a d-lui Stoicescu și a unei noui remanieri. Voința d-lui Vintilă Brătianu găsește curioasă „pretenția“ „Adevărului“ de a se face un loc în cabinet și tinerimea generoase și de aceea a trecut la curiozități faptul că am relevat că generoșii nu dețin nici un portofoliu ministerial. „Fostul socialist“ ne-ar face o mare plăcere dacă ne-ar lămuri de ce ar fi curios lucru ca un „tovarăș“ să intre în cabinet. Sîmbătă 25 Octombrie apare în „Adevărul“ începutul noului roman Judecătorul de instrucție Magistrat și ucigaș în care se descrie tortura unui magistrat care printr’o serie de fatalități și împrejurări dramatice e pus în poziție de a-și instrui propria sa crimă. Judecătorul de instrucție Magistrat și ucigas e romanul cel mai de actualitate. Aflăm că Uniunea comercială și industrială din Galați, prin președintele ei d. N. N. Madgearu care e și președintele Camerei de comerț, a invitat pe d. primministru Sturdza să-șî fie promisiunea dată delegației comercianților, într-o audiență acordată, la hotel Bristol, cu ocazia turneului politic, prin care d. Sturdza promisese că imediat la revenirea d-sale din străinătate, va veni aci în Galați unde împreună cu o delegație de comercianți va studia cîteva zile remediile pentru propășirea comerciului atît de decăzut al Galaților. Erî se vorbea în palatul justiției, despre numirea d-lui procuror general de secție Sărățeanu, ca secretar general, la ministerul de justiție. Comercianții de băuturi spirtoase din Capitală, se vor întruni mîine, Vineri da, în sala Băilor Eforiei, spre a se consfătui asupra congresului pe care-l vor ține în Capitală. Ele au început la facultatea juridic din București, înscrierile pentru examele de anii I, II, III, IV și pentru licență. Aceste înscrieri vor dura pînă în ziua de 27 c. inclusiv. Sîmbătă se sfîrșește termenul fixat pentru înscrierea în școala de agenți sanitari. Azi se deschide pavilionul de convalescenți de scarlatina, aranjat în localul fostei cazarme a fostei garde comunale. In acel pavilion vor fi instalați tot azi 23 convalescenți de la spitalul de copii, 10 la spitalul Colentina și 7 din oraș, toți băeți.Eforia spitalelor civile a înzestrat acel pavilion cu tot mobilierul necesar. S’au cumpărat diferite obiecte de distracție convalescenților. Studentul în medicină Radu Moise a fost numit intern al acelui pavilion. Medic curant e, după cum am spus, d. dr. Bacaloglu.* Mîine, Vineri d. Lascar, ministrul de interne, însoțit de directorul serviciului sanitar și de medicul șef al Capitalei, va vizita pavilionul convalescenților de scarlatina. Inființîndu-se la Conservatorul de muzică și declamațiune din București un curs de instrumentație, se face cunoscut că se primește la acest curs și absolvenții claselor instrumentale ale Conservatorului cari au absolvit și clasa de armonie cu succes. Acest curs, indispensabil pentru acei cari vor să devină șefi de orchestră (capelmaiștri de muzică militară) se ține la Conservator Luni, Mercur și Vineri de la 6—7 p. m. înscrierile se fac în cancelaria școalei de la orele 9 și jum.—11 a. m. și 4—6 p. m. Diseară, Joi, la orele 8 și jum. se va întruni la „Bursa Muncei“ sub preșidenția d-lui B. M. Missir, fost ministru al industriei, consiliul federativ, compus din toți președinții corporațiunilor și societăților atașate la Bursa Muncei, pentru a discuta mai multe costiuni importante. Cu această ocaziune se vor numi și profesorii școalei industriale susținută de Bursă. La examenul pentru admiterea în anul I al școalei superioare de războiu au reușit căpitanii N. Mihăilescu, Aristide Razu, I. Ghinescu, Cărni și Marin Olteanu; locot, V. Niculescu, C. Paulian, A. Lupașcu, M. Ionescu, Aurel Alimănescu, Mircea Oprescu, C. Condeescu, Paul Ionescu, N. Condeescu, C. Iacob, Toma Dimitrescu și Gr. Vasilescu. D-ra Maria Theodoru a fost numită ajutoare de maeștrii la școala profesională de fete de gr. II din Capitală. D -na Eufrosina Constantinescu maeștrii la școala profesională de fote din Ploești a obținut un concediu de 6 luni pentru continuarea studiilor. La 1 Noembrie vor începe cursurile la școala superioară de războiu. Ofițerii cari au reușit la examenul de admitere vor trebui să se prezinte la școală în ziua de 28 Octombrie. Iată numele acestor ofițeri : căpitanii N. Mihăescu și Aristide Razu, din ministerul de războiu; I. Ghinescu, de la școala de infanterie și cavalerie; Cărnu și Marcel Olteanu, din reg. 5 roșiori, locotenenții: V. Niculescu, din reg. 2 cetate; O. Paulian, din reg. 1 artilerie; A. Lupașcu, din reg. 3 artilerie; M. Ionescu, din reg. 4 Ilfov No. 21 ; Aurel Alimănescu din reg. 5 artilerie ; Mincu Oprescu, din reg. R.Tărat No. 9; C. Condeescu, de la școala de infanterie și cavalerie; Paul Ionescu, din reg. 8 artilerie; N. Condeescu, din reg. Mircea No. 32; C. Iacob, din reg. 7 artilerie; Toma Dumitrescu, din reg . Ilfov No. 21 și Gr. Vrsilescu din reff. R.Sărat No. 9. D-nii Nicoleanu, directorul agricultoarei, A. Locusteanu, șeful serviciului zootehnic și V. Brezeanu, șeful serviciului agronomic, pleacă diseară la Brăila spre a asista mîine la deschiderea secțiunei de animale a expoziției agricole din acel oraș Eri au sosit în portul Galați douăzeci și cinci case cu cereale venind de pe Prut. S’a aprobat modificarea budgetului ordinar al județului Tulcea, pe exercițiul 1903—904. D. C. Roman, avocat în Dorohoiu, a fost numit avocat al statului pe lângă instanțele judecătorești din acel oraș, în locul d-lui Gherase, demisionat. Dintre elevii școalei de ofițeri din Dealul Spirei au fost destinați a se specializa pentru cavalerie : Antonescu I., Micescu P., Ignat N., Fotescu D., Popescu M., Cozărescu I., Dragomirescu H., Cornovodeanu I., Eliad M., Linaru A., Ciulei I., Tătărescu D., Drăghiceanu N., Piliu A, Piperescu A., Niculescu D., Diana O., Capșa Gh., Lascaref Gr., și Bolintineanu C. Sîmbătă, la orele 2 lum după amiază, va începe în amfiteatrul spitalului Colțea concursul pentru ocuparea locurilor de externi în spitalele și ospiciile pendinte de Eforia spitalelor civile. Comisiunea examinatoare se compune din d. doctor Glineanu, președinte, și doctorii Bonachi și Virgiliu Popescu, membri. Numărul candidaților înscriși este de peste 80. Consiliul de administrație al regiei monopolurilor statului a hotărît întinderile de teren care urmează a fi cultivate cu tutun pe seama regiei în anul 1903, după cum urmează: In județul Dîmbovița se vor cultiva 1050 hectare, în 22 de comune, în județul Muscel 60 hectare, în 3 comune; in județul Ialomița 950 hectare, în 10 comune; în județul Ilfov 1200 hectare, în 12 comune; în județul Romanați 800 hectare, în 20 de comune; în județul Vîlcea 20 de hectare, în 2 comune; în județul Tulcea 400 hectare, în 6 comune; în județul Tutova 400 hectare, în 16 comune; în județul Vlașca 1500 hectare, în 29 de comune. Deosebit de aceasta, consiliul de administrație a decis să se cultive, ca încercare, și în județul Constanța (plasa Silistra Nouă) 100 hectare în 3 comune, situate aproape de frontiera bulgară unde de ceal altă parte a frontierei sunt deja culturi de tutun. întinderea totală a culturilor de tutun ce se vor face în anul viitor pe seama regiei va fi de 6.500 hectare—cu un plus de 500 hectare față de anul curent. Domnul doctor Ion Nanu Muscel, medic primar la spitalul Filantropia, face cunoscut că cu începere de la 26 Octombrie (L-tn Dumitru) se va muta în strada Polonă No. 51. Orele de consultațiune de la 6—7 jum. seara. Ședința consiliului Capitalei — Mercurî 22 Octombrie — Aseară la orele 5 și 30 m. consiliul comunal al Capitalei și-a doschit sesiunea ordinară de Octombrie. A prezidat d. C. F. Robescu, primarul Capitalei, fiind prezenți 15 d-ne consilieri. S’a aprobat sumarul ședinței precedente. D. D. M. Ionescu, vorbind despre bustul care s’a ridicat lui August Laurian în piața Lucaci, a propus ca acea piață pe viitor să poarte numele lui Laurian. De aceeași părere a fost și d. primar. Consiliul a aprobat propunerea. D. Al. Petrovici a cerut cuvîntul spre a vorbi despre modul cum s’a vîndut rampa veche de vinuri. D. primar a fost de părere ca asemenea chestiune să se lase după discutarea chestiunilor aduse la ordinea zilei. Părerea d-sale a fost admisă de consiliu.* S’a cerut deschiderea de credite suplimentare și extraordinare în valoare de 68.000 lei. D. Vereas a propus ca primăria să împrejmuiască în numele proprietarilor locurile virane din ocolul I și al II-a. D. T. Niculescu a atras atenția d-lui primar asupra locului viran din fața palatului regal, proprietatea d-lui Al. Lahovary. A cerut ca primăria să împrejmuiască acel loc în socoteala proprietarilor. D. Niculescu a observat apoi că se fac risipe cu diurnele ce se dau avocaților comunei. A cerut în acelaș timp să i se pue la dispoziție un tablou cu numele avocaților particulari cari în timp de 5 ani au fost angajați pentru procesele comunei. In acel tablou să se specifice și onorariile ce s’au dat acelor avocați, precum și rezultatele obținute în procesele ce le-au susținut. D. primar a răspuns că va soma po d. Lahovary să-și împrejmuiască de urgență locul viran din fața palatului. In ce privește tabloul cerut, s’a luat act. Consiliul a aprobat creditele deschise în valoare de 68.000 lei. * S’a dispus ca suma de 157.000 lei, rămasă din desființarea casei lucrărilor, sa se întrebuințeze pentru plata exproprierilor. D. Lipsom, al doilea ajutor de primar, a cerut consiliului să ia deciziunea ca primăria să fie mai plătească pe viitor exproprieri făcute pentru gara de la Obor, această sarcină fiind a ministerului lucrărilor publice. D Nicudescu a propus ca să se ceară ministerului lucrărilor publice să achite primăriei suma de 154.000 lei, pentru expropierile făcute și plătite de primărie pentru gara de la Obor, cromolitogravură sau sau Mutările in armată — Nu se mai fac mutări — Ziarele oficioase anunță că, din cauza marilor dezagramente cari se creiazâ, acum în iarnă ofițerilor prin mutările din armată, s’a renunțat a se mai face mutări în toamna aceasta. Toți ofițerii rămîn deci la locurile lor. SS%se noteze că de trei luni de zile stau pe biuroul ministrului de războiu ordinele de mutare ale ofițerilor, dar d. Sturdza a refuzat mereu de a se ocupa de ele. Acum, în ajunul Sf. Dumitru, cînd ofițerii cari fuseseră avizați că vor fi mutați, au renunțat de a-și mai închiria case și au făcut nenumărate cheltueli, ordinul d-lui Sturdza a căzut ca o bombă. Se prevede că ultima dispozițiune a d-lui Sturdza va provoca o nemulțumire generală în sînul armatei. ____ E. D. primar a răspuns că s’a făcut o asemenea cerere, dar ministerul n'a răspuns nimic. D. Gezăvescu, primul ajutor de primar a propus consiliului ca să nu mai aprobe exproprieri noui pentru gara de la Obor. In ce privește exproprierile aprobate în trecut, ele trebuesc plătite de primărie. D. E. Ciocanelli făcînd istoricul gării de la Obor, a afirmat că statul nu putea să construiască acea gară, deoarece era angajat, prin contractul împrumutului de 175 milioane lei de a nu face nici o construcție pînă ce împrumutul nu va fi convertit. Atunci a intervenit comuna București și s'a angajat ca să facă exproprierile necesare pentru gara de la Obor. Nu s’a stabilit însă ca ministerul lucrărilor publice să fie obligat a restitui comunei sumele plătite de ea pentru exproprieri. D. primar a afirmat că ministerul s’a angajat să restitue comunei sumele plătite pentru expropieri. D. GiocaneUi a răspuns că d-sa a fost în ședința Consiliului de miniștri în care s’a discutat chestia gărei de la Obor și atunci ministrul lucrărilor publice n’a luat nici un angajament față de comună. D. Ciocanelli a propus consiliului să autorizeze pe d. Robescu a interveni în numele comunei la ministerul lucrărilor publice pentru restituirea sumei pe care comuna a plătit-o pentru exproprierile de la gara Obor. D. Costescu-Comăneanu a ținut să releveze că dacă nu s’a făcut nici un angajament scris între minister și comună, apoi nu există nici un act prin care să se constate că primăria a donat ministerului terenurile expropriate la Obor. Gara nu se face în interesul comunei, ci în al statului, deci nu se poate cere comunei să plătească ea exproprierile făcute pentru stat. Consiliul, după ascultarea lămuririlor date, a dispus ca o comisiune compusă din d-nii C. F. Robescu, Costescu-Comăneanu și Take Protopopescu, să se prezinte d-lul ministru al lucrărilor publice, spre a-i cere să restitue comunei suma de 154.000 lei, ce s’a plătit pentru exproprierile făcute la gara Obor. *♦ După ce au mai fost rezolvate unele chestiuni de mică importanță, ședința consiliului a fost ridicată la orele 7 seara. C. Dem. din Paris Cititorul se va minuna poate aflînd că o compoziție muzicală făcută de un maestru oarecare, dacă merge pentru unele concerte, nu se potrivește pentru unele coruri. Darul acesta îi p are muzica d-lui Muzicescu, impusă corului bisericei românești din Paris. Acei cari au introdus-o nu s’au gîndit ca greutățile ce se întîlnesc în această privință- Complicată, mai dezvoltată în elementele ei corale, această muzică nu merge de loc cu sărăcia de cor pe care-l are biserica de aci. E un mare sonz atît pentru compozitor care-și vede opera stingherită, cît și pentru corul bisericesc care nu poate să se pue la înălțimea muzicei din pricina lipsei de elemente. Muzica d-lui Kiriac intră mai bine în cadrul acestor elemente. Insă, de cînd cu plecarea d-sale, totul s’a schimbat. Statul cheltuește sume importante pentru întreținerea corului de aci care nu e de nici un folos. Sume mai mari n’avem ca să complectăm corul și să’i dăm o mai mare forță. N’ar fi oare mai bună să se desființeze această palidă instituție și cu acea sumă să se’ntrebe un tînăr artist, un român cu talent, dintre cei de-aci, de-o pildă d. Covăceanu ale cărui calități vocale minunează pe cei ce-l aud cîntînd ? N’ar fi mai nimerit să se creieze din acel fond, o bursă perpetuă azi pentru d. Covăceanu, ca să-șî poată termina studiile la Conservatorul din Paris, mîine pentru un altul, tot în același scop, și, după acela, pentru un altul ? Cine a auzit pe d. Covăceanu e convins că e o forță viitoare. Și ne mirăm că guvernul nu s’a gîndit să’l îndemne în cariera artistică, ajutîndu’i. Corul nu-i folositor. O bursă cum am spus, e nu numai necesară, dar chiar ar fi un act frumos în folosul renumelui nostru, căci tot pentru noi lucrează acei artiști cînd ajung la o înflorire îndestulă. Un trecător Procesul profesorilor ploeșteni Continuarea dezbaterilor Aseară au continuat înaintea comisiunei universitare procesul profesorilor ploeșteni dați judecăței pentru că au luat parte la congresul studențesc de la Ploești. Ședința s’a deschis la orele 9 jum., dîndu-se cuvîntul d-lui inspector Rîșcanu spre a continua, ca acuzator, să vorbească în replică. Replica acuzăre. Intrînd in fondul afacere!, d. Rîșcanu spuse că studenții cari s’au decis să se ducă la Ploești cînd congresul fusese oprit au fost niște studenți cari s’au pus pe față în luptă cu ministrul. Deci profesorii ploeșteni trebuiau față de acest fapt să nu caute a ieși întru întimpinarea lor și a-i încuraja astfel în atitudinea lor. Or, ei n’au făcut așa. Citi apoi cîteva corespondențe publicate prin unele gazete, spre a dovedi că profesorii nu numai că au știut că congresul a fost oprit, dar că au și inspirat acele corespondențe. Dovadă e convocarea Ligei din Ploești spre a primi pe studenți și manifestul către cetățenii ploeșteni semnat între alții și de acuzații de azi. Mai departe d. Rîșcanu susține că la Ploești a fost un congres pur studențesc, iar nu o acțiune a Ligei la care studenții au luat parte ca invitați. Și dovadă despre aceasta sunt telegramele către rege și alte persoane, cum și modul cum s’a organizat și cum a decurs congresul. In ce privește faptul că la congres ar fi asistat și alți profesori din Ploești, d-sa spuse că în ancheta ce a făcut nu i s’au pus înainte și alte nume. Apoi dacă erau și alții de ce acuzații nu i-au spus atunci. Dar chiar de-ar mai fi fost unul sau doi pedeapsa nu s’ar fi schimbat întru nimic dacă acuzații erau cu unul sau doi mai mulți. N’au fost însă și de aceea nu s’au întins cercetările mai departe. D. Rîșcanu arătă apoi că alături de conferințele înălțătoare ținute de studenți la congres s’au ținut cuvântări de d-ni. Dobrescu și Luca Elefterescu prin cari se insultă guvernul și în special d. Haret. Ia aceste cuvîntări ca și la cele de la banchet au asistat și inculpații de azi cari le-au aplaudat, aprobînd și încurajînd astfel de studenți. Deci acești profesori merită o pedeapsă— încheie d-sa— și oricare ar fi ea d-voastră trebue s’o dați pentru solicitudinea ce-o aveți pentru școală. Profesorii liberali nedațî judecăței D. dr. Marinescu de la citire Unei liste de numele profesorilor cari ca și cei acuzațî au fost la congres și banchet și totuși n’au fost dați judecăței. Apoi întrebă po d. Rîșcanu ce deosebire este între profesorii dați judecăței și cei l’alțî pentru ca să se justifice hotărârea luată față de unii fără a se lua și fața de cei l’alțî. D. Rîșcanu răspunse că știe despre unul anume Raica că ieșind de la liceu s’a luat după cortegiu și a condus pe studenți la gară dinpreună cu ceî l’alți cetățeni. Asemenea știe despre un alt profesor anume dr. Cosma că a luat parte la congres, dar că ar fi fost o indelicateță să’l fi adus înaintea judecăței (! ?) încolo despre ceil’alți d-sa nu poate afirma nimic, dar își refuză absolut să crează că ar fi luat parte la congres, sau la banchetul dat de Ligă studenților. Apărarea profesorilor D. președinte întrebînd apoi pe acuzați dacă mai au de făcut vre-o observație, d. Bucur Spirescu luă cel d’intíin cuvîntul și răspunse la unele acuzări aduse de d. Rîșcanu. La rîndul säu d. Tutunaru ținu să declare că n’a făcut nici o dată parte din comitetul de redacție al ziarului „Prahova“. In sfîrșit d. Lupulescu depuse o broșură care formează apărarea sa și răspunzînd și d-sa la unele acuzații ce i s’au adus ceru un verdict de achitarea. Mai vorbi după aceasta d. Chr. Negoescu care arătă în cîteva cuvinte de ce profesorii din întreaga țară s’au solidarizat cu cei din Ploești și termină expunînd greutățile prin cari sînt nevoiți să treacă dascălii în tot timpul funcționărei lor și cerînd comisiunei să fie indulgentă în hotărîrea pe care o va da. Replica d-lui Dissescu D. Dissescu, luînd cuvîntul în replică întrebă pe d. Rîșcanu de ce, dacă se recunoaște profesorilor dreptul de a face politică și a scrie prin ziare, li se ridică acest drept cînd e vorba de chestia națională, căci acesta e cazul profesorilor dați judecăței. Se miră apoi cum pe simple citații din ziare, ca „Țara“ și „Prahova“, se pot întemeia acuzații și trage cineva la răspundere. Căci cu documente scoase din „Țara“ și „Prahova“ își sprijină reprezentanții ministerului acuzarea contra profesorilor ploeșteni. De ce însă n’au fost aduși pe aceeași bancă de acuzare și ceil’alți profesori cari au luat parte la congres ? Adică, cum ar fi fost o indelicateță să se urmărească și d. profesor dr. Comșa și n’a fost o indelicateță cu acești trei ? Dar acum se ridică o chestiune mare continuă d. Dissescu. Este vorba de a ști ce se va face cu profesorii cari, deși știau de ce pedepsește ministrul pe cei de la Ploești, au înfruntat autoritatea sa și s’au declarat solidari cu acuzații. Vor fi pedepsiți și aceștia ? Apoi d. Dissescu discută chestiunea subordonarea sentimentului național unor datorii disciplinare explicînd de ce acuzații au declarat că dacă știau că ministrul se va supăra de asistarea lor la congrese n’ar fi luat parte. In urmă d-sa adresîndu-se comisiunei judecătorești ii ceru să cumpănească bine faptele puse înainte și să pronunțe un verdict de achitare. Hotărîrea comisiunei Nemaî fiind nimeni care să ia cuvîntul, d. președinte al comisiunei judecătorești declară dezbaterile închise, apoi comisiunea se retrase ca să delibereze. După vre-o oră de deliberare comisiunea hotărî să amine pronunțarea sentinței pe Sîmbătă, pentru ca pînă atunci să se facă un supliment de anchetă în privința profesorilor denunțați că au luat parte la congres și nu au fost dați judecăței, și tot odată să se rezolve chestiunea profesorilor din țară cari s’au solidarizat cu profesorii ploeșteni. La biserica romism dispariția lui Parizianu Cercetările Deși absolut convinși că Alexandru Parizianu a trecut granița, poliția Capitalei continuă cu cercetările ei secrete pentru a se da de urmele dispărutului. Toți comisarii de poliție, toate circumscripțiile au fost anunțate prin circulară să pornească în raionul circumscripțiilor respective, făcînd minuțioase cercetări în legătură cu dispariția lui Pariziani. Ele în timpul zilei s’au făcut cîteva descinderi la unele persoane, rude cu dispărutul. Cercetările însă acestea, cel puțin pînă în momentul de față nu au dat nici un rezultat bun, și probabil că nici nu-1 vor da. Declarațiunile agenților Că Parizianu e plecat din București, de aceasta nimeni nu se îndoește.Ceia ce însă nu s’a putut stabili o data plecare!. După unele versiuni el ar fi fugit prin ajutorul unor interesați, încă de acum 12 zile, și ar fi trecut în Bulgaria. Soția lui Parizianu însă a declarat că el a dispărut de vre-o trei zile iar agenții de poliție Vasiliu și Popescu, însărcinați cu supravegherea lui, afirmă că au vorbit cu el chiar în ziua judecărei apelului său. Din toate acestea contradicții, poliția pune temeri pe una și anume pe cea din urmă, susținînd că afirmațiunea agenților nu poate fi decît adevărată. Dar dacă Parizianu se afla în ziua procesului sau în București, atunci nu e posibil ca el să fi plecat din București, ci trebue să fie ascuns în Capitală, așteptînd momentul oportun pentru a pleca din țară. Telegrama din Olt Ceea ce însă încurcă și mai mult calculele poliției este o telegramă primită era de la prefectura din Piatra-Olt, in care oficial se afirmă că Alexandru Parizianu a fost văzut Sîmbătă trecută, acum două săptămîni, prin acel oraș. Deci dispariția lui Parizianu datează de la acea epocă, atunci desigur că el se află azi departe. Dacă însă afirmațiunea doamnei Parizianu e adevărată că soțul ei a dispărut de trei zile, atunci iarăși Parizianu avea tot timpul pentru a se îndepărta de Romînia. In cazul acesta însă cum rămîne cu afirmațiunea agenților, pe cuvîntul căroia trebue să se pue oareși care temeia pentru că mai sunt persoane streine care susțin că au zărit pe Pariziana cu o zi înaintea procesului. Din cine rezultă din cod 4? =« AdevSh» mare e încurcătura și nesiguranța asupra zilei cînd Pariziana a dispărut. Ministerul de externa Ministerul nostru de externe a comunicat tuturor legațiunilor și consulatelor noastre din străinătate, să intervie pe lîngă autoritățile guvernelor respective, pentru urmărirea dispărutului. Ministerul, a expediat aseară un stoc de fotografii de a lui Parizianu, reproduse dupe o fotografie a acestuia de acum 5 ani de zile. Fratele lui Parizianu era la ora 12, se răspîndi ca fulgerul în întreaga Capitală, zvonul că Parizianu s’a reîntors singur și că se află acasă. Deși zvonul nu prezintă multă seriozitate, totuși m’am dus la locuința lui Parizianu din strada Azilul de noapte pe»!«, a controla faptul. In împrejurimile locuinței lui Parizianu aceiași mișcare de agenți secreți, ca și în ziua precedentă. Numărul sergenților însă ce-î adevărat se sporise considerabil. Ca unde pină în ajun, un singur sergent era postat în fața caselor, ere se înverteau vre-o 5—6, iar în curțile vecine, cîte doi sau trei așteaptă pitulați aparițiunea dispărutului. Această mișcare și îmulțire de forțe, m’a mirat. Apropiîndu-mă de casă sun clopoțelul, cu intențiunea să controlez zvonul. După o zadarnică așteptare însă de un sfert de oră întreb pe un sergent. — Este adevărat că Parizianu s’a întors ? — Da, a venit azi la 12. Un sub-comisar însă de la siguranță apropiindu-se de mine îmi spune că a sosit în București fratele lui Parizianu din Giurgiu, care are un proces la Curtea de apel. Și că el aflînd de cele întimplate, venea să se informeze de la d-na Parizianu. După afirmațiunile sub-comisarului, fratele lui Parizianu, nu avea idee de cele petrecute. El a mai adăogat că pentru aseară d. Parizianu fratele, trebuia să plece la Giurgiu. Am pîndit mult timp eșirea acestuia din casă, pentru a vorbi cu el. D-sa însă nu s’a arătat pînă noaptea tîrziu, ceeace dovedește că a rămas în gazdă la cumnata sa. După alte versiuni Parizianu ar fi luat direct drumul pe Dunăre pînă la Reni, dispărînd în Basarabia. Se știe că statul nostru nu are convenție cu guvernul rus, pentru extrădarea infractorilor. Zvonul că ar fi plecat prin Giurgiu la Rusciuk în Bulgaria, nu pare a fi întemeiat, deoarece Parizianu fiind bine cunoscut în Giurgiu unde are rude, nu putea să se sinecoare atît de lesne, atențiunea autorităților. Urmăririle Pînă în acest moment, ora 3 de noapte, urmăririle poliției nu au dat nici un rezultat. Alte simăninte După cum am arătat în cele publicate pînă astăzi, Parizianu nu poate fi arestat și readus în Capitală, decit în baza unui mandat de arestare. Or, acest mandat de arestare nu se poate lansa în contra lui Parizianu, decît în baza unei sentințe rămasă definitivă, sau pentru un nou fapt. Condamnarea lui definitivă Să vedem acum cînd devine condamnarea lui de către tribunal executabilă, sentința rămînînd definitivă. După cum știm, Curtea de apel secția I-a a confirmat Luni sentința tribunalului prin care Parizianu este condamnat la 5 ani închisoare și 2000 lei amendă. Această decizie a Curtei a fost era înaintată poliției, spre a fi înmînată prin comisarul secției respective, la ultimul domiciliu al inculpatului. In consecință, comisarul secției respective, se va prezenta astăzi în str. Azilul de noapte spre a iumîna lui Parizianu copia după decizia Curței. Negăsindu-l acasă, conform nouoi proceduri penale, copia de decizie se va fi lipi pe ușa casei. Din acest moment, Parizianu are termen 5 zile ca să facă opoziție contra acestei decizii. Cu alte cuvinte, cel mai tîrziu Marți 28 curent, Parizianu, trebue să se prezinte cu opoziția, dacă voește ca ultima decizie a Curței, care nu e decît o întărire a sentinței tribunalului, să rămână definitivă. Dacă deci, pînă Marți seara, el nu se prezintă cu această opoziție, atunci se poate lansa în mod legal mandat de arestare contra sa. Parizianu la palatul justiției Era după, prînz, se răspândește la un moment dat în palatul justiției, zvonul că Parizianu e în palat. Se înțelege lesne, ce mișcare a provocat acest zvon. In realitate însă, nu era Al. Parizianu, urmăritul poliției, ci fratele sau, avocatul Parizianu din Giurgiu, care venise la palat să se intereseze de un proces, ce-l are la Curtea de apel. Căutînd a vorbi cu d-sa despre misterioasa dispariție a fratelui său, avocatul Parizianu a ocolit a mî da wroutu ®* răspuns, spunindu-mi scurt și cuprinzător că nu știe nimic. Em Expozițiunea de la Brăila Vom reveni de mai multe ori asupra importantei expozițiuni agricole ce s’a deschis Duminica trecută la Brăila. După cum am anunțat, azi Joi, sa deschide secțiunea de animale la acea expoziție. Spre a asista la deschiderea acelei secțiuni au plecat aseară la Brăila, d-ni: Nicoleanu, Locusteanu, Brezeanu, Munteanu, Roman și Nițescu, din direcția agriculturei a ministerului domeniilor. Duminică se vor ține concursurile pentru arături, între țăranii din diferitele comune ale județelor cari participă la expoziție. Intre țăranii cari vor dovedi că ară bine și au vitele bine îngrijite, se vor împărți ca premii : 23000 lei în bani au în mașini agricole; 800 kg. semințe de lucerna; 40 purcei de rasa York și 50 berbeci de rasă, de la forma și de la oferta statului. Tot Duminică se va face și ..distribuirea prunilor la expozanți. După cum am mai spus, se vor distribui diplome de onoare, mențiuni dalii de aur, argint , onoran lo și metasg citi urmarea îi pagina " . Alte versiuni Fidela