Adevěrul, octombrie 1903 (Anul 16, nr. 5091-5121)

1903-10-24 / nr. 5114

Vineri 24 Octombre 1903 2 Astăzi 23 Octombrie Teatre-Concerte-Petreceri: Teatrul Național.—Pentru a doua oară Egle, poem dramatic de Lud. Dans. Sala Edison.—In fie­care seară concerte de orchestră sub dirijarea d-lui Ed. W. Strauss. Fotoplasticul imperial (sub hotel Continental, piața Teatrului) expune de Duminică 19 Octombrie, pînă Duminică 26 Octombrie Marele răz­boia Anglo-bur și Vederî din Africa. Cosmoplasticul „Romînia pitorească” (calea Victoriei 36, vis-a-vis de co­fetăria Frederic) expune în sala I-a : Reprezentațiile feerice ale Teatrelor pariziane (Coquelin, Tolny, Dufresne și cei mai celebri artiști ai Parisului pe scenă), iar în sala II-a Sîngeroasa dramă din Belgrad. Acum cîte­va zile Edgar Combes, fiul colav Toteanu la un an de zile închi­­președintelui, a fost numit membru al soare în lipsă, iar pe Gh. Stănescu și consiliului de stat. Această numire ar sta achită de ori­ce penalitate, în legătură cu hotărîrea de a se retrage a șefului cabinetului, care în­tot­dea­una a asigurat că nu va renunța la serviciile fiului său­ câtă vreme va sta la cîrma Statului. Le Temps asigură că în această știre se reflectă părerea de rau ce o resimte Com­bes din cauza ultimelor voturi ale Came­rei și pe care nici n a ascuns-o. Chestia este numai dacă această părere de unn va dura sau­ dacă n’a dispărut chiar. * Din sursă sigură se afirmă acum că Combes nu se cramponează de loc de putere. El e în ori­ce moment gata să se retragă dacă programul silu va fi ame­nințat. Asupra acestui punct vroește însă mai întîitt să fie lămurit. N. P. Ev­. CĂRȚI și REVISTE In editura Institutulu­i» arte grafice Carol Göbl succesor I. S . Rasidescu au apărut următoarele cări" Lecțiuni de aritmetică practică pentru clasa I de licee, gimnazi­i și școale secun­dare, gradul I de fete, de St. Stoicescu, profesor de matematice la liceul „Lazăr“ din Capitală. Curs de aritmetică rațională și noțiuni de comptabilitate pentru clasa III de li­cee, gimnazii și școale secundare gradul I de fete de acelaș autor.____________ Ediția de dimineață Impresii și palavre Lui Adonis Fiind­că m­i-am făcut deosebita onoare de a-mi răspunde, cu toate că nu ți-am cerut acel răspuns făcut pe un ton cam...­­țin să-ți pun sub ochi cîte­va linii, care să-ți spună că dacă declari lupta, cetă­­țeana din Cetatea Banilor e gata să ia urma în mînă și să se apere. Vom vedea cine va cădea din această luptă neegală. De vei învinge, cu regret vom­­ capitula, însă, pe cîmpul de onoare. — Am curaj să lupt fiind­că știți că adversarul meu nu e provincial, ci din capi­ta­lă — și mai cu seamă că are firea incendiabilă — care se poate prea ușor stinge și cu o cănuță de apă din provin­cia noastră. — Zici că-țî plac micile provinsale, nu­na! fiind­că le pot trece drept bani buni, monede șterse, fără curs. A­ te înșeli. Ia’n te încumetă de pof­tește la noi — sau pardon — trimite cîte­­va monede șterse, vei vedea numai: an ,curs ! In altă parte poate da, dar la noi ,ba-ba-ba. — Noi, că știm dacă o monedă e bună o examinăm cu scrupulozitate, observăm bine exteriorul, și dăm o infinită atenție atenorului, și dacă suntem­ mulțumite, moneda are curs, dacă nu o aruncăm în «51» ca de acolo să-și ia cursul unde-o duce-o soarta. Păcat că cursul Jiului nu merge în spre d-ta ca să vezi cum tratăm noi, mo­nedele șterse, fără curs. — Mai am să-ți fac un compliment. Am o minunată pătrundere de spirit ; ai văzut mai mult ca perfect de bine cum junele magistrat, a uluit capul, într’adevăr al bietei copile, însă nu cu mofturile-i de copist ordinar cum zici d-ta, ci cu cele mai suave, pure și cerești simțim­înte. — Coboară-te ceva mai în jos, d-le Adonis, nu prea plana d’asupra tuturor, căci vei cădea, și cum căderea va fi bruscă te pomenești cu tăgîrța d-tale cea sentimentală spartă, și, nu țî-ar mai rămîne nici cele cîte­va merinde care sa ceartă acolo și nu le poți mistui. — Adică la ce bun să știi dacă eu sunt o li­ sau ilicită corespondență ! Vrei poate să-ți faci vre-o armă de apărare din in­formația aceasta ! Dacă am ghicit atunci îți dau arma în mină. Ei bine­­ ~i”i­n lina și alta, —■ Și ca să nu mai provoc dureri de cap lui Adonis care are atîtea dușmance ! nu mă mai intitulez din „Capitala Bani­lor“, ci Craiova Un proces nostim Elise Premii pentru cititor! Sâptim­îna marelui magazin muzical „Feder“ In cursul acestei săptămîni „Ad­everul“ oferă cititorilor și abonaților săi, ca pre­mii gratuite următoarele obiecte de la marele și cunoscutul magazin de instru­mente muzicale, note și obiecte de albă Jean Feder, calea Victoriei 54. Joi: „Shakespeare“ o cromolitogravură artistică, Ojirama vals de Kittier, Edison potpouri de Iulius Matzka, și Pentru Ma­non, romanță franceză de Paul Dehnet, din bogata colecție de note muzicale, a cunoscutului magazin de muzică Jean Feder, calea Victoriei 54. Vineri: „Mozart“ o artistică, Pense­es d’ amour vals cin­tat, Do­rina și Leandru gavota și Pole­șui vals de Ani. Kratochvil, din editura cunoscutului magazin de muzică Jean Feder, calea Victoriei 54. Sîmbătă: „Beethoven“ o cromolitogra­­vură artistică, Edison Garten vals de Iu­lius Marsca, Brigitte vals en vogue și La gra­­cieuse, mazurcă de P. Naimar, din edi­tura cunoscutului magazin de muzică Jean Fodor, calea Victoriei 54. Duminică: „Brahms“ o cromolitogra­vură artistică, Isabella piesă de salon de E. W. Strauss, Valse Bleu de E. Margis și Edison potpouri de Iulius Mattea, din editura cunoscutului magazin de muzică, Jean Feder, calea Victoriei 54. Pentru a concura la aceste premii citi­torul trebue să trimeată înapoi, adminis­trației noastre, cuponul de participare la premiii din pag. IV cu însemnarea des­lușită a numelui și a adresei. Tragerea se face tot­dea­una a zecea zi de la data zia­rului ca să poată să se trimită mai multe cupoane de­odată și cu o simplă marcă de 3 bani, într'un plic deschis. Curți și tribunale Gheorghe Toteanu, după ce șezuse în timp de doi ani cu chirie la o bătrînă Marghioala Ionescu, plecă într’o bună zi la America, împreună cu un văr al său Nicolae Toteanu, după ce sustrăsese mai multe bonuri de la bătrînă. . D-na Ionescu reclamă poliției, se fac cercetări și rezultatul e că se tri­met în judecată cei doi Toteanu ca au­torii furtului de 3000 lei comis în pre­judiciul d-nei Ionescu și în același timp este dat în judecată pentru tăinuire Gheorghe Stănescu, funcționar, care schimbase bonurile la bancheri și iscă­lise borderourile. D. Victor Duculescu, advocatul lui­­ Stănescu, a arătat însă tribunalului Il­fov secția II cum se prezintau­ lucrurile. A dovedit că alta era cauza supăra­re! d-nei Ionescu pe Toteanu și că ba­nii ce se zic că i s’au­ furat, au­ fost dați tot de d sa lui Toteanu cu care ori în cele mai bune relațiuni.... de dra­goste. Așa fiind Stănescu care cunoștea proveniența banilor nu maî se­ poate zice că e tăinuitor, întru cit își putea face ideea că are de unde să i se dea. Terminînd, cunoscutul advocat, în cîte­va cuvinte bine simțite, cere achi­tarea. Tribunalul condamnă pe Gh. si NL­ INTORMATIUNI Consiliul de miniștri și inga lui Parizianul Un consiliu de miniștri s’a ținut era la ministerul de in­terne. După informațiunile noastre o discuție vehementă a avut loc în acest consiliu asupra dis­pariției lui Parizianu. D. Gianni, ministrul justiției, a recunoscut că grație legei d-lui Stoicescu și a modului cum a fost aplicată lui Parizi­anu se datorește dispariția au­torului principal al fraudelor. Din punctul de vedere legal Pariziani se bucura de toată libertatea și poliția nu putea să-l aresteze. D. Gianni a de­clarat că se impune o urgentă modificare a legei d­lui Stoice­scu, căci alt­fel ne vor scăpa toți pungașii. D. Stoicescu a căutat să-și apere legea, a lăsat să se în­țeleagă ca d. Stătescu n’a in­struit suficient parchetul și că poliția de siguranță a d-nului Lascar nu a supraveghiat bine pe Parizianu cu toate că justi­ția l’a pus în libertate. Miniștrii s’au împărțit în două tabere, unii criticat­ procedarea justiției, alții poliția. După această răfuială s’a ho­­tarît să se sfărîme legea d-lui Stoicescu. * Ziarele guvernamentale și-au­ împărțit rolurile în această chestiune. „Voința“ s’a însărcinat să pună în evidență efectele le­­giuirei d-lui Stoicescu, iar „L’In­­dépendance“ are aerul de a confirma acuzarea opoziției că Pa­­izianu a fost făcut scăpat. Iată ce zice Voința : „Voim pentru azi să atragem atenția asupra spiritului räu în care se interpre­tează libertatea individuală, spirit căru­ia i se datorește negreșit fuga fraudato­rului... „In aceste condiții nu sunt modificări de adus legilor cari să fie seamă de a­­ceastă nouă situație și să ne puc la a­­dapostul unei batjocuri ca aceea cu fuga lui Parizianu ? „Credem că da, și că ar trebui ca numai în cazuri de îndoială să se aplice acel frumos principiu umanitar, dar în nici un caz atunci cînd este în joc o tîlhărie bine constatată și în favoarea unui hoț patentat. „Această modificare ar trebui adusă atît pentru prestigiul în interior al ma­­gistraturii, cît și al țărei în afară. „Ce efect va face în străinătate știrea fugei lui Parizianu atunci cînd Liebling Gove și C­ie își fac osînda !“ Aceleași observațiuni în ce pri­vește procedarea parchetului cu Pa­rizianu—pe care nici nu l’a foto­grafiat—și a efectului pe care îl va produce în străinătate această dis­pariție, le-am făcut și noi cu 24 de ore înaintea „Voinței“, însă fără nici o tendință. „Voința“ însă vrea să pună în e­­vidență atît proasta conducere a procesului fraudelor de către d-nul Stătescu cît și defectele lege­ d-lui Stoicescu,­ceea ce merită a fi rele­vat. Dar „L’Indépendance“ a avut al­tă însărcinare și anume aceea de a acuza poliția d-lui Lascar care n’a știut să împodice plecarea lui Pa­riziana“. Cu alte cuvinte organul francez al d-lui Brătianu confirmă cele spuse de ziarele opoziției că poliția la fă­cut scăpat pe Parizianu ! D. Saita, prefectul Capitalei, care este și unul din cei 20 de co-pro­­prietari ai ziarului „L’Indépendan­­ce“, culege și d-la săgețile ce se îndreaptă contra d-lui Lascar. Dar, în definitiv, cum rămîne: jus­tiția, poliția sau guvernul l’a făcut scăpat pe Parizianu ? Din cele ce spun ziarele guver­namentale reiese categoric că justi­ția și poliția sunt de vină, dar în fruntea departamentului a stat d-l Stătescu și în fruntea ministerului de interne se află d. Lascar. . Prin urmare ceea ce spun zia­rele d-lui Vintilă Brătianu privesc și guvernul, care este solidar. Deci, indirect, oficioasele guver­­­nului confirmă bănuiala că guver­nul a înlesnit fuga lui Parizianu. Și dacă este așa, repetăm și noi întrebarea „Voinței“ : ce are să Se zică la Berlin ? Atragem atențiunea cititorilor a­­supra reportajului din pagina I cu privire la eliminarea din cabinet a d-lui Stoicescu și a unei noui rema­nieri. Voința d-lui Vintilă Brătianu gă­sește curioasă „pretenția“ „Adevă­rului“ de a se face un loc în cabi­net și tinerimea generoase și de a­­ceea a trecut la curiozități faptul că am relevat că generoșii nu dețin nici un portofoliu ministerial. „Fostul socialist“ ne-ar face o mare plăcere dacă ne-ar lămuri de ce ar fi curios lucru ca un „tova­răș“ să intre în cabinet. Sîmbătă 25 Octombrie apare în „Adevărul“ începutul nou­lui roman Judecătorul de instrucție Magistrat și ucigaș în care se descrie tortura unui magi­strat care printr’o serie de fatalități și împrejurări dramatice e pus în poziție de a-și instrui propria sa crimă. Judecătorul de instrucție Magistrat și ucigas­ e romanul cel mai de actualitate. Aflăm că Uniunea comercială și indus­trială din Galați, prin președintele ei d. N. N. Madgearu care e și președintele Camerei de comerț, a invitat pe d. prim­­ministru Sturdza să-șî fie promisiunea dată delegației comercianților, într-o au­diență acordată, la hotel Bristol, cu oca­zia turneului politic, prin care d. Sturdza promisese că imediat la revenirea d-sale din străinătate, va veni aci în Galați unde împreună cu o delegație de comer­cianți va studia cîte­va zile remediile pen­tru propășirea com­erciului atît de decăzut al Galaților. Erî se vorbea în palatul justiției, des­pre numirea d-lui procuror general de secție Sărățeanu, ca secretar general, la ministerul de justiție. Comercianții de băuturi spirtoase din Capitală, se vor întruni mîine, Vineri d­­a, în sala Băilor Eforiei, spre a se con­­sfătui asupra congresului pe care-l vor ține în Capitală. Ele au început la facultatea juridic din București, înscrierile pentru exame­­le de anii I, II, III, IV și pentru li­cență. Aceste înscrieri vor dura pînă în ziua de 27 c. inclusiv. Sîmbătă se sfîrșește termenul fixat pentru înscrierea în școala de agenți sa­nitari. Azi se deschide pavilionul de conva­lescenți de scarlatina, aranjat în localul fostei cazarme a fostei garde comunale. In acel pavilion vor fi instalați tot azi 23 convalescenți de la spitalul de copii, 10 la spitalul Colentina și 7 din oraș,­ toți băeți.­­Eforia spitalelor civile a înzestrat acel pavilion cu tot mobilierul necesar. S’au cumpărat diferite obiecte de dis­tracție convalescenților. Studentul în medicină Radu Moise a fost numit intern al acelui pavilion. Me­dic curant e, după cum am spus, d. dr. Bacaloglu.* Mîine, Vineri d. Lascar, ministrul de interne, însoțit de directorul serviciului sanitar și de medicul șef al Capitalei, va vizita pavilionul convalescenților de scarlatina. Inființîndu-se la Conservatorul de mu­zică și declamațiune din București un curs de instrumentație, se face cunoscut că se primește la acest curs și absol­venții claselor instrumentale ale Conser­vatorului cari au absolvit și clasa de ar­monie cu succes. Acest curs, indispensabil pentru acei cari vor să devină șefi de orchestră (ca­­pelmaiștri de muzică militară) se ține la Conservator Luni, Mercur­ și Vineri de la 6—7 p. m. înscrierile se fac în cancelaria școa­­lei de la orele 9 și jum­.—11 a. m. și 4—6 p. m. Diseară, Joi, la orele 8 și jum. se va întruni la „Bursa Muncei“ sub preși­­denția d-lui B. M. Missir, fost ministru al industriei, consiliul federativ, com­pus din toți președinții corporațiu­­nilor și societăților atașate la Bursa Muncei, pentru a discuta mai multe cos­­tiuni importante. Cu această ocaziune se vor numi și profesorii școalei industriale susținută de Bursă. La examenul pentru admiterea în a­­nul I al școalei superioare­­ de războiu au reușit căpitanii N. Mihăilescu, Aris­tide Razu, I. Ghinescu, Cărni­ și Marin Olteanu; locot, V. Niculescu, C. Pauli­­an, A. Lupașcu, M. Ionescu, Aurel A­­limănescu, Mircea Oprescu, C. Conde­­escu, Paul Ionescu, N. Condeescu, C. Iacob, Toma Dimitrescu și Gr. Vasi­­lescu. D-ra Maria Theodoru a fost numită ajutoare de maeștrii la școala profesio­nală de fete de gr. II din Capitală. D -na Eufrosina Constantinescu ma­eștrii la școala profesională de fote din Ploești a obținut un concediu de 6 luni pentru continuarea studiilor. La 1 Noembrie vor începe cursurile la școala superioară de războiu. Ofițerii cari au reușit la examenul de admitere vor trebui să se prezinte la școală în ziua de 28 Octombrie. Iată numele acestor ofițeri : căpitanii N. Mihăescu și Aristide­ Razu, din mi­nisterul de r­ăzboiu; I. Ghinescu, de la școala de infanterie și cavalerie; Cărnu­ și Marcel Olteanu, din reg. 5 roșiori, locotenenții: V. Niculescu, din reg. 2 cetate; O. Paulian, din reg. 1 artilerie; A. Lupașcu, din reg. 3 artilerie; M. Io­­nescu, din reg. 4 Ilfov No. 21 ; Aurel Alimănescu din reg. 5 artilerie ; Mincu Oprescu, din reg. R.­Tărat No. 9; C. Condeescu, de la școala de infanterie și cavalerie; Paul Ionescu, din reg. 8 artilerie; N. Condeescu, din reg. Mircea No. 32; C. Iacob, din reg. 7 artilerie; Tom­a Dumitrescu, din reg­ . Ilfov No. 21 și Gr. Vr­silescu din reff. R.­Sărat No. 9. D-nii Nicoleanu, directorul agricultoarei­, A. Locusteanu, șeful serviciului­ zoo­teh­­nic și V. Brezeanu, șeful serviciului a­­gronomic, pleacă diseară la Brăila spre a asista mîine la deschiderea secțiunei de animale a expoziției agricole din acel oraș Eri au sosit în portul Galați două­zeci și cinci cas­e cu cereale venind de pe Prut. S’a aprobat modificarea budgetului or­dinar al județului Tulcea, pe exercițiul 1903—904. D. C. Roman, avocat în Dorohoiu, a fost numit avocat al statului pe lângă instanțele judecătorești din acel oraș, în locul d-lui Gherase, demisionat. Dintre elevii școalei de ofițeri din Dealul Spirei au fost destinați a se spe­cializa pentru cavalerie : Antonescu I., Micescu P., Ignat N., Fotescu D., Po­­pescu M., Cozărescu I., Dragomirescu H., Cornovodeanu I., Eliad M., Linaru A., Ciulei I., Tătărescu D., Drăghicea­­nu N., Piliu­ A, Piperescu A., Nicule­scu D., Diana O., Capșa Gh., Lascaref Gr., și Bolintineanu C. Sîmbătă, la orele 2 lum după amiază, va începe în amfiteatrul spitalului Col­­țea concursul pentru ocuparea locurilor de externi în spitalele și ospiciile pen­dinte de Eforia spitalelor civile. Comisiunea examinatoare se compune din d. doctor Glineanu, președinte, și doctorii Bonachi și Virgiliu Popescu, membri. Numărul candidaților înscriși este de peste 80. Consiliul de administrație al regiei monopolurilor statului a hotărît întinde­rile de teren care urmează a fi cultiva­te cu tutun pe seama regiei în anul 1903, după cum urmează: In județul Dîmbovița se vor cultiva 1050 hectare, în 22 de comune, în ju­dețul Muscel 60 hectare, în 3 comune; in județul Ialomița 950 hectare, în 10 co­mune; în județul Ilfov 1200 hectare, în 12 comune; în județul Romanați 800 hectare, în 20 de comune; în județul Vîlcea 20 de hectare, în 2 comune; în județul Tulcea 400 hectare, în 6 comu­­ne; în județul Tutova 400 hectare, în 16 comune; în județul Vlașca 1500 hec­tare, în 29 de comune. Deosebit de aceasta, consiliul de ad­ministrație a decis să se cultive, ca în­cercare, și în județul Constanța (plasa Silistra Nouă) 100 hectare în 3 comu­ne, situate aproape de frontiera bulgară unde de cea­l­ altă parte a frontierei sunt deja culturi de tutun. întinderea totală a culturilor de tu­tun ce se vor face în anul viitor pe sea­ma regiei va fi de 6.500 hectare—cu un plus de 500 hectare față de anul curent. Domnul doctor Ion Nanu Muscel, medic primar la spitalul Filantropia, face cunos­cut că cu începere de la 26 Octombrie (L-tn Dumitru) se va muta în strada Po­lonă No. 51. Orele de consultațiune de la 6—7 jum. seara. Ședința consiliului Capitalei —­ Mercurî 22 Octombrie — Aseară la orele 5 și 30 m. consiliul comunal al Capitalei și-a doschit sesiu­nea ordinară de Octombrie. A prezidat d. C. F. Robescu, prima­rul Capitalei, fiind prezenți 15 d-ne consilieri. S’a aprobat sumarul ședinței prece­dente. D. D. M. Ionescu, vorbind despre bustul care s’a ridicat lui August Lau­­rian în piața Lucaci, a propus ca acea piață pe viitor să poarte numele lui Laurian. De aceeași părere a fost și d. primar. Consiliul a aprobat propunerea. D. Al. Petrovici a cerut cuvîntul spre a vorbi despre modul cum s’a vîndut rampa vech­e de vinuri. D. primar a fost de părere ca ase­menea chestiune să se lase după discu­tarea chestiunilor aduse la ordinea zi­lei. Părerea d-sale a fost admisă de con­siliu.* S’a cerut deschiderea de credite su­plimentare și extra­ordinare în valoare de 68.000 lei. D. Vereas a propus ca primăria să împrejmuiască în numele proprietarilor locurile virane din ocolul I și al II-a. D. T. Niculescu a atras atenția d-lui primar asupra locului viran din fața pa­latului regal, proprietatea d-lui Al. La­­hovary. A cerut ca primăria să împrej­muiască acel loc în socoteala proprieta­rilor. D. Niculescu a observat apoi că se fac risipe cu diurnele ce se dau avoca­ților comunei. A cerut în acelaș timp să i se pue la dispoziție un tablou cu numele avocaților particulari cari în timp de 5 ani­­ au fost angajați pentru procesele comunei. In acel tablou să se specifice și onorariile ce s’au dat ace­lor avocați, precum și rezultatele obți­nute în procesele ce le-au susținut. D. primar a răspuns­ că va soma po d. Lahovary să-și împrejmuiască de ur­gență locul viran din fața palatului. In ce privește tabloul cerut, s’a luat act. Consiliul a aprobat creditele deschise în valoare de 68.000 lei. * S’a dispus ca suma de 157.000 lei, rămasă din desființarea casei lucrărilor, sa se întrebuințeze pentru plata expro­prierilor. D. Lipsom, al doilea ajutor de pri­mar, a cerut consiliului să ia deciziu­nea ca primăria să fie mai plătească pe viitor exproprieri făcute pentru gara de la Obor, această sarcină fiin­d a mi­nisterului lucrărilor publice. D Nicudescu a propus ca să se ceară ministerului lucrărilor publice să achite primăriei suma de 154.000 lei, pentru expropierile făcute și plătite de primă­rie pentru gara de­ la Obor, cromolitogravură sau sau Mutările in armată — Nu se mai fac mutări — Ziarele oficioase anunță că, din cauza marilor dezagramente cari se creiazâ, acum în iarnă ofițerilor prin mutările din armată, s’a renunțat a se mai face mutări în toamna a­­ceasta. Toți ofițerii rămîn deci la locu­rile­ lor. SS%se noteze că de trei luni de zile stau pe biuroul ministrului de războiu ordinele de mutare ale ofi­țerilor, dar d. Sturdza a refuzat me­reu de a se ocupa de ele. Acum, în ajunul Sf. Dumitru, cînd ofițerii cari fuseseră avizați că vor fi mutați, au renunțat de a-și mai închiria case și au făcut nenumă­rate cheltueli, ordinul d-lui Sturdza a căzut ca o bombă. Se prevede că ultima dispozițiune a d-lui Sturdza va provoca o ne­mulțumire generală în sînul ar­matei. ____ E. D. primar a răspuns că s’a făcut o asemenea cerere, dar ministerul n'a ră­spuns nimic. D. Gezăvescu, primul ajutor de primar a propus consiliului ca să nu mai apro­be exproprieri noui pentru gara de la Obor. In ce privește exproprierile apro­bate în trecut, ele trebuesc plătite de primărie. D. E. Ciocanelli făcînd istoricul gă­­rii de la Obor, a afirmat că statul nu putea să construiască acea gară, de­oa­­re­ce era angajat, prin contractul împru­mutului de 175 milioane lei de a nu face nici o construcție pînă ce împru­mutul nu va fi convertit. Atunci a in­tervenit comuna București și s'a anga­jat ca să facă exproprierile necesare pentru gara de la Obor. Nu s’a stabilit însă ca ministerul lucrărilor publice să fie obligat a restitui comunei sumele plătite de ea pentru exproprieri. D. primar a afirm­at că ministerul s’a angajat să resti­tue comunei sumele plă­tite pentru expropieri. D. GiocaneUi a răspuns că d-sa a fost în ședința Consiliului de miniștri în care s’a discutat chestia gărei de la Obor și atunci ministrul lucrărilor publice n’a luat nici un angajament față de co­mună. D. Ciocanelli a propus consiliului să autorizeze pe d. Robescu a interveni în numele comunei la ministerul lucră­rilor publice pentru restituirea sumei pe care comuna a plătit-o pentru expro­prierile de la gara Obor. D. Costescu-Comăneanu a ținut să re­­leveze că dacă nu s’a făcut nici un an­gajament scris între minister și comu­nă, apoi nu există nici un act prin care să se constate că primăria a donat mi­nisterului terenurile expropriate la Obor. Gara nu se face în interesul comunei, ci în al statului, deci nu se poate cere comunei să plătească ea exproprierile făcute pentru stat. Consiliul, după ascultarea lămuririlor date, a dispus ca o comisiune compusă din d-nii C. F. Robescu, Costescu-Co­­măneanu și Take Protopopescu, să se prezinte d-lul ministru al lucrărilor pu­blice, spre a-i cere să restitue comunei suma de 154.000 lei, ce s’a plătit pen­tru exproprierile făcute la gara Obor. *♦ După ce au mai fost rezolvate unele chestiuni de mică importanță, ședința consiliului a fost ridicată la orele 7 seara. C. Dem­. din Paris Cititorul se va minuna poate aflînd că o compoziție muzicală făcută de un ma­estru oare­care, dacă merge pentru u­­nele concerte, nu se potrivește pentru unele coruri. Darul acesta îi p are mu­zica d-lui Muzicescu, impusă corului bi­­sericei românești din Paris. Acei cari au introdus-o nu s’au gîndit ca greu­tățile ce se întîlnesc în această privință- Complicată, mai dezvoltată în elemen­tele ei corale, această muzică nu merge de loc cu sărăcia de cor pe care-l are biserica de aci. E un mare sonz atît pentru compozitor care-și vede opera stingherită, cît și pentru corul biseri­cesc care nu poate să se pue la înălți­mea muzicei din pricina lipsei de ele­mente. Muzica d-lui Kiriac intră mai bine în cadrul acestor elemente. Insă, de cînd cu plecarea d-sale, totul s’a schimbat. Statul cheltuește sume importante pentru întreținerea corului de aci care nu e de nici un folos. Sume mai mari n’avem ca să complectăm corul și să’i dăm o mai mare forță. N’ar fi oare mai bună să se desfiin­țeze această palidă instituție și cu acea sumă să se’ntreb­e un tînăr artist, un român cu talent, dintre cei de-aci, de-o pildă d. Covăceanu ale cărui calități vocale minunează pe cei ce-l aud cîn­­tînd ? N’ar fi mai nimerit să se creieze din acel fond, o bursă perpetuă azi pentru d. Covă­ceanu, ca să-șî poată termina studiile la Conservatorul din Paris, mîine pentru un altul, tot în ace­lași scop, și, după acela, pentru un al­tul ? Cine a auzit pe d. Covăceanu e convins că e o forță viitoare. Și ne mi­răm că guvernul nu s’a gîndit să’l în­demne în cariera artistică, ajutîndu’i. Corul nu-i folositor. O bursă cum am spus, e nu numai necesară, dar chiar ar fi un act frumos în folosul renume­­lui nostru, căci tot pentru noi lucrează acei artiști cînd ajung la o înflorire în­destulă. Un trecător Procesul profesorilor ploeșteni Continuarea dezbater­ilor Aseară au continuat înaintea comi­­siunei universitare procesul profesorilor ploeșteni dați judecăței pentru că au luat parte la congresul studențesc de la Ploești. Ședința s’a deschis la orele 9 jum., dîndu-se cuvîntul d-lui inspector Rîș­­canu spre a continua, ca acuzator, să vorbească în replică. Replica acuzăre. Intrînd in fondul afacere!, d. Rîșcanu spuse că studenții cari s’au decis să se ducă la Ploești cînd congresul fusese oprit au fost niște studenți cari s’au pus pe față în luptă cu ministrul. Deci profesorii ploeșteni trebuiau față de a­­cest fapt să nu caute a ieși întru în­­timpinarea lor și a-i încuraja ast­fel în atitudinea lor. Or, ei n’au făcut așa. Citi apoi cîte­va corespondențe publi­­cate prin unele gazete, spre a dovedi că profesorii nu numai că au știut că con­gresul a fost oprit, dar că au și inspi­rat acele corespondențe. Dovadă e con­vocarea Ligei din Ploești spre a primi pe studenți și manifestul către cetățe­nii ploeșteni semnat între alții și de a­­cuzații de azi. Mai departe d. Rîșcanu susține că la Ploești a fost un congres pur studen­țesc, iar nu o acțiune a Ligei la care studenții au luat parte ca invitați. Și dovadă despre aceasta sunt telegramele către rege și alte persoane, cum și mo­dul cum s’a organizat și cum a decurs congresul. In ce privește faptul că la congres ar fi asistat și alți profesori din Ploești, d-sa spuse că în ancheta ce a făcut nu i s’au pus înainte și alte nume. Apoi dacă erau și alții de ce acuzații nu i-au spus atunci. Dar chiar de-ar mai fi fost unul sau doi pedeapsa nu s’ar fi schim­bat întru nimic dacă acuzații erau cu unul sau doi mai mulți. N’au fost însă și de aceea nu s’au întins cercetările mai departe. D. Rîșcanu arătă apoi că alături de conferințele înălțătoare ținute de stu­denți la congres s’au ținut cuvântări de d-ni. Dobrescu și Luca Elefterescu prin cari se insultă guvernul și în special d. Haret. I­a aceste cuvîntări ca și la cele de la banchet au asistat și inculpații de azi cari le-au aplaudat, aprobînd și încurajînd ast­fel de studenți. Deci a­cești profesori merită o pedeapsă— în­cheie d-sa— și ori­care ar fi ea d-voas­­tră trebue s’o dați pentru solicitudinea ce-o aveți pentru școală. Profesorii liberali ned­ațî judecăței D. dr. Marinescu de la citire Unei liste de numele profesorilor cari ca și cei a­­cuzațî au fost la congres și banchet și totuși n’au fost dați judecăței. Apoi în­trebă po d. Rîșcanu ce deosebire este între profesorii dați judecăței și cei l’alțî pentru ca să se justifice hotărârea luată față de unii fără a se lua și fața de cei­ l’alțî. D. Rîșcanu răspunse că știe despre unul anume Raica că ieșind de la liceu s’a luat după cortegiu și a condus pe studenți la gară dinpreună cu ceî­ l’alți cetățeni. Asemenea știe despre un alt profesor anume dr. Cosma că a luat parte la congres, dar că ar fi fost o indelicateță să’l fi adus înaintea judecăței (! ?) în­colo despre cei­l’alți d-sa nu poate a­­firma nimic, dar își refuză absolut să crează că ar fi luat parte la congres, sau la banchetul dat de Ligă studen­ților. Apărarea profesorilor D. președinte întrebînd apoi pe acu­zați dacă mai au de făcut vre-o obser­vație, d. Bucur Spirescu luă cel d’in­­tíin cuvîntul și răspunse la unele acu­zări aduse de d. Rîșcanu. La rîndul säu d. Tutunaru ținu să declare că n’a făcut nici o dată parte din comitetul de redacție al ziarului „Prahova“. In sfîrșit d. Lupulescu depuse o broșură care formează apărarea sa și răspunzînd și d-sa la unele acuzații ce i s’au adus ceru un verdict de achitarea. Mai vorbi după aceasta d. Chr. Nego­­escu care arătă în cîte­va cuvinte de ce profesorii din întreaga țară s’au solida­rizat cu cei din Ploești și termină ex­­punînd greutățile prin cari sînt nevoiți să treacă dascălii în tot timpul funcțio­­nărei lor și cerînd comisiunei să fie in­dulgentă în hotărîrea pe care o va da. Replica d-lui Dissescu D. Dissescu, luînd cuvîntul în replică întrebă pe d. Rîșcanu de ce, dacă se recunoaște profesorilor dreptul de a face politică și a scrie prin ziare, li se ridică acest drept cînd e vorba de che­stia națională, căci acesta e cazul pro­fesorilor dați judecăței. Se miră apoi cum pe simple citații din ziare, ca „Țara“ și „Prahova“, se pot întemeia acuzații și trage cine­va la răspundere. Căci cu documente scoase din „Țara“ și „Prahova“ își sprijină re­prezentanții ministerului acuzarea contra profesorilor ploeșteni. De ce însă n’au fost aduși pe aceeași bancă de acuzare și cei­l’alți profesori cari au luat parte la congres ? Adică, cum­­ ar fi fost o indelicateță să se ur­mărească și d. profesor dr. Comșa și n’a fost o indelicateță cu acești trei ? Dar acum se ridică o chestiune mare continuă d. Dissescu. Este vorba de a ști ce se va face cu profesorii cari, de­și știau­ de ce pedepsește ministrul pe cei de la Ploești, au înfruntat autorita­tea sa și s’au declarat solidari cu acu­zații. Vor fi pedepsiți și aceștia ? Apoi d. Dissescu discută chestiunea subordonarea sentimentului național u­­nor datorii disciplinare explicînd de ce acuzații au declarat că dacă știau că ministrul se va supăra de asistarea lor la congrese n’ar fi luat parte. In urmă d-sa adresîndu-se comisiunei judecătorești ii ceru să cumpănească bine faptele puse înainte și să pronunțe un verdict de achitare. Hotărîrea comisiunei Ne­maî fiind nimeni care să ia cuvîn­tul, d. președinte al comisiunei judecă­torești declară dezbaterile închise, a­­poi comisiunea se retrase ca să deli­bereze. După vre-o oră de deliberare comisiunea hotărî să amine pronunțarea sentinței pe Sîmbătă, pentru ca pînă atunci să se facă un supliment de anchetă în privința profesorilor denunțați că au luat parte la congres și nu au fost dați judecăței, și tot odată să se rezolve chestiunea profe­sorilor din țară cari s’au­ solidarizat cu profesorii ploeșteni. La biserica rom­ism dispariția lui Parizianu Cercetările Deși absolut convinși că Alexandru Parizianu a trecut granița, poliția Ca­pitalei continuă cu cercetările ei secre­te pentru a se da de urmele dispăru­tului. Toți comisarii de poliție, toate cir­cumscripțiile au fost anunțate prin cir­culară să pornească în raionul circum­scripțiilor respective, făcînd minuțioase cercetări în legătură cu dispariția lui Pariziani. Ele în timpul zilei s’au făcut cîte­va descinderi la unele persoane, rude cu dispărutul. Cercetările însă acestea, cel puțin pînă în momentul de față nu au dat nici un rezultat bun, și probabil că nici nu-1 vor da. Declarațiunile agenților Că Parizianu e plecat din București, de aceasta nimeni nu se îndoește.­­Ceia ce însă nu s’a putut stabili o data ple­care!. După unele versiuni el ar fi fugit prin ajutorul unor interesați, încă de acum 12 zile, și ar fi trecut în Bulgaria. Soția lui Parizianu însă a declarat că el a dispărut de vre-o trei zile iar a­­genții de poliție Vasiliu și Popescu, în­sărcinați cu supravegherea lui, afirmă că au vorbit cu el chiar în ziua jude­­cărei apelului său. Din toate acestea contradicții­, poliția pune temeri pe una și anume pe cea din urmă, susținînd că afirmațiunea a­­genților nu poate fi de­cît adevărată. Dar dacă Parizianu se afla în ziua procesului sau în București, atunci nu e posibil ca el să fi plecat din Bucu­rești, ci trebue să fie ascuns în Capi­tală, așteptînd momentul oportun pen­tru a pleca din țară. Telegrama din Olt Ceea ce însă încurcă și mai mult cal­culele poliției este o telegramă primită era de la prefectura din Piatra-Olt, in care oficial se afirmă că Alexandru Pa­rizianu a fost văzut Sîmbătă trecută, acum două săptămîni, prin acel oraș. Deci dispariția lui Parizianu datează de la acea epocă, atunci de­sigur că el se află azi departe. Dacă însă afirmațiu­nea doamnei Parizianu e adevărată că soțul ei a dispărut de trei zile, atunci iarăși Parizianu avea tot timpul pentru a se îndepărta de Romînia. In cazul a­­cesta însă cum rămîne cu afirmațiunea agenților, pe cuvîntul căroia trebue­­ să se pue oareși­ care temeia pentru că mai sunt persoane streine care susțin că au zărit pe Pariziana cu o zi înaintea pro­cesului. Din cine rezultă din cod 4? =« AdevSh» mare e încurcătura și nesiguranța asu­pra zilei cînd Pariziana a dispărut. Ministerul de externa Ministerul nostru de externe a comu­nicat tuturor legațiunilor și consulatelor noastre din străinătate, să intervie pe lîngă autoritățile guvernelor respective, pentru urmărirea dispărutului. Ministerul, a expediat aseară un stoc de fotografii de a lui Parizianu, repro­­duse dupe o fotografie a acestuia de a­­­cum 5 ani de zile. Fratele lui Parizianu era la ora 12, se răspîndi ca fulgerul în întreaga Capitală, zvonul că Parizia­nu s’a reîntors singur și că se află acasă. Deși zvonul nu prezintă multă serio­zitate, totuși m’am dus la locuința lui Parizianu din strada Azilul de noapte pe»!«, a controla faptul. In împrejurimile locuinței lui Parizianu aceiași mișcare de agenți secreți, ca și în ziua precedentă. Numărul sergenților însă ce-î adevărat se sporise considerabil. Ca unde pină în ajun, un singur ser­gent era postat în fața caselor, ere se înverteau vre-o 5—6, iar în curțile ve­cine, cîte doi sau trei așteaptă pitulați aparițiunea dispărutului. Această mișcare și îmulțire de forțe, m’a mirat. Apropiîndu-mă de casă sun clopoțelul, cu intențiunea să controlez zvonul. După o zadarnică așteptare însă de un sfert de oră întreb pe un sergent. —­ Este adevărat că Parizianu s’a în­tors ? — Da, a venit azi la 12. Un sub-comisar însă de la siguranță apropiindu-se de mine îmi spune că a sosit­ în București fratele lui Parizianu din Giurgiu, care are un proces la Curtea de apel. Și că el aflînd de cele întimplate, venea să se informeze de la d-na Parizianu. După afirmațiunile sub-comisarului, fratele lui Parizianu, nu avea idee de cele petrecute. El a mai adăogat că pentru aseară d. Parizianu fratele, tre­buia să plece la Giurgiu. Am pîndit mult timp eșirea acestuia din casă, pentru a vorbi cu el. D-sa însă nu s’a arătat pînă noaptea tîrziu, ceea­­ce dovedește că a rămas în gazdă la cumnata sa. După alte versiuni Parizianu ar fi luat direct drumul pe Dunăre pînă la Reni, dispărînd în Basarabia. Se știe că statul nostru nu are con­venție cu guvernul rus, pentru extrăda­rea infractorilor. Zvonul că ar fi plecat prin Giurgiu la Rusciuk în Bulgaria, nu pare a fi întemeiat, de­oare­ce Parizianu fiind bine cunoscut în Giurgiu unde are rude, nu putea să se sinecoare atît de lesne, atențiunea autorităților. Urmăririle Pînă în acest moment, ora 3 de noap­te, urmăririle poliției nu au dat nici un rezultat. Alte simăninte După cum am arătat în cele publi­cate pînă astăzi, Parizianu nu poate fi arestat și readus în Capitală, de­cit în baza unui mandat de arestare. Or, acest mandat de arestare nu se poate lansa în contra lui Parizianu, de­cît în baza unei sentințe rămasă defi­nitivă, sau pentru un nou fapt. Condamnarea lui definitivă Să vedem acum cînd devine condam­narea lui de către tribunal executabilă, sentința rămînînd definitivă. După cum știm, Curtea de apel sec­ția I-a a confirmat Luni sentința tribu­nalului prin care Parizianu este condam­nat la 5 ani închisoare și 2000 lei a­­mendă. Această decizie a Curtei a fost era înaintată poliției, spre a fi înmînată prin comisarul secției respective, la­ ultimul domiciliu al inculpatului. In consecință, comisarul secției res­pective, se va prezenta astăzi în str. Azilul de noapte spre a iumîna lui Pa­rizianu copia după decizia Curței. Negăsindu-l acasă, conform nouoi proceduri penale, copia de decizie se va fi lipi pe ușa casei. Din acest moment, Parizianu are termen 5 zile ca să facă opoziție contra acestei decizii. Cu alte cuvinte, cel mai tîrziu Marți 28 curent, Parizianu, trebue să se pre­zinte cu opoziția, dacă voește ca ultima decizie a Curței, care nu e de­cît o în­tărire a sentinței tribunalului, să ră­mână definitivă. Dacă deci, pînă Marți seara, el nu se prezintă cu această opoziție, atunci se poate lansa în mod legal mandat de arestare contra sa. Parizianu la palatul justiției Era după, prînz, se răspândește la un moment dat în palatul justiției, zvonul că Parizianu e în palat. Se înțelege lesne, ce mișcare a pro­vocat acest zvon. In­ realitate însă, nu era Al. Parizianu, urmăritul poliției, ci fratele sau, avoca­tul Parizianu din Giurgiu, care venise la palat să se intereseze de un proces, ce-l are la Curtea de apel. Căutînd a vorbi cu d-sa despre mis­terioasa dispariție a fratelui său, avoca­tul Parizianu a ocolit a­ m­î da wro­utu ®*­ răspuns, spunindu-mi scurt și cuprinză­tor că nu știe nimic. Em Expozițiunea de la Brăila Vom reveni de mai multe ori asu­pra importantei expozițiuni agricole ce s’a deschis Duminica trecută la Brăila. După cum am anunțat, azi Joi, sa deschide secțiunea de animale la acea expoziție. Spre a asista la deschiderea acelei secțiuni au plecat aseară la Brăila, d-ni: Nicoleanu, Locusteanu, Brezeanu, Munteanu, Roman și Nițescu, din di­recția agriculturei a ministerului dome­niilor.­ Duminică se vor ține concursurile pentru arături, între țăranii din diferi­tele comune ale județelor cari parti­cipă la expoziție. Intre țăranii cari vor dovedi că ară bine și au vitele bine îngrijite, se vor împărți ca premii : 23000 lei în bani au în mașini agricole; 800 kg. semințe de lucerna; 40 purcei de rasa York și 50 berbeci de rasă, de la forma și de la oferta statului. Tot Duminică se va face și ..distribu­irea prunilor la expozanți. După cum­ am mai spus, se vor distribui diplome de onoare, mențiuni dalii de aur, argint , onoran­ lo și met­a­sg citi urmarea îi pagina " . Alte versiuni Fidela

Next