Adevěrul, noiembrie 1903 (Anul 16, nr. 5122-5151)
1903-11-01 / nr. 5122
ANULUI No. 39 APARTE IV FIECARE VINERRI ADMINISTRAȚIA: Strada Sărindar Wo. 11 lEDACȚII: Strada Sărindar Wo. 11 A MOH PRIM TELFPOM Sute și mii de fete tinere caută le învețeazî o meserie pentru a’șî ușura întrucît va lupta pentru trai. Acesta e un fapt stabilit. Se întâmplă adeseori ca, în exercitarea metșșriei învățate, aceste fete să întîmpine oarecari aventuri cari nu se găsesc adesea decît în romanele și în povestirile senzaționale. Unele din aceste aventui au sfîrșitul la... ofițerul starei civile... Așa, una din fericitele acestea a fost miss Bermas, actuala soție a uni mare industriaș american, foarte bogat. Miss Bermas era pe vremuri telefonistă într-unul din oficiile telefonice ale unui mare oraș din America de Nord, în vreme ce surorile ei lucrau la o fabrică de lină, situată la opt-zeci de mile de acolo. Telefonista noastră miss Bermas era cea mai tînără din cele trei surori. Ea avea o voce foarte plăcută și melodioasă ale cărei calități puteau fi foarte bine remarcate chiar de la distanțe mari, prin telefon. Ea trebuia să cheme, prin aparat, de foarte multe ori pe proprietarul fabricei în care lucrau cele două surori ale ei, astfel că amîndoi devenire cu timpul foarte familiari între dînșii, deși ea nu știa despre el altceva decît că e foarte bogat și că cele două surori ale ei lucrează în fabrica lui, și deși el nu știe despre dbija decît că are o voce foarte plăcută. Nu putea fi vorba de „flirt“ prin telefon, pentru că, mai înainte de floate, miss Bermas nu găsea aceasta demn pentru rangul și demnitatea ei și apoi, domnul în chestiune era însurat de multă vreme. Se intîmplă însă că moare soția fabricantului. Acesta își aminti îndată de telefonista cu vocea plăcută și imediat se născu într’însul dorința de a auzi zilnic această voce, dar fără intervenția și intermediul sîrmelor, și de a avea mereu ne lîncții umanl, Scurt și coprinzător, el se urcă în tren, ajunse în oraș și se prezintă la oficiul telefonic cerînd sub un pretext oarecare să vorbească cu telefonista în chestiune pentru că era destul de prudent de a vedea dacă telefonista cu vocea cea atît de simpatică întrunea și calitățile exterioare pe cân ar fi vroit dînsul să le aibă soția sa. Miss Bermas nu era, e drept, cine știe ce frumusețe de speriat, dar nu era urîtă și ea plăcu milionarului nostru. Convorbirea aceasta fu urmată de altele. Nu trecu multă vine și telefonista noastră își dădu Emisia din slujba pentru a urma pe milionar în palatul său. Chiar și mister T. P. Philipps, președintele uneia din cele mai mari bănci din Chicago se poate mîndri că șî-a cîștigat soția prin mijlocul telefonului. Mr. Philipps frecventa des casa tatălui ei din Cadiz (Ohio) și nu era un secret pentru nimeni din cercul lor că ceî douî tineri nutreau oarecare simpatie între dînșii, deși nu erau logodiți. Viața îî despărți și apoi e drept că ei au rezistat cu tărie la această lovitură a soartei. Dar nu e mai pupuțin adevărat că ambii tineri au resimțit o adevărată bucurie întîlnindu-se acum cîtva timp pe o stradă din Chicago. Miss Carnahan — acesta era numele fetei— trebuia să plece a doua zi la Cadiz, astfel că bucuria lor fu de scurtă durată. Puțin timp după întoarcerea ei miss Carnahan fu chemată la telefon și, spre imensa ei bucurie, primi la aparat o cerere în căsătorie din partea d-lui Philippi. Un „da“ timid fu răspunsul emoționatei copile. In ziua de 13 (!) Octombrie aru loc la Chicago cununia celor doui tineri. Nu e vorba, America nu e singura țară în care se pot petrece astfel de romane. Și Europa nu se lase mai pe jos—așa că gentilele noastre telefoniste să fie liniștite. In centrala telefonică din Liverpool era o telefonistă care reuși să îndeplinească marea minune de a domoli cu amabilitatea și cu spiritul ei, pe abonații cei maî nerăbdători și mai puțin politicoși. Cel mai nepoliticos și maî nerăbdător abonat—lucrul e de necrezut, dar așa e !—în tot orașul era un tînăr proprietar de fabrică, John Schmitt. Mr. Schmidt își făcu gustul de a încărca într’o bună zi pe tînăra damă cu cele mai urgente și mai grele... comenzi, în singura speranță că o va scoate din pepeni — cum se zice pe la noi— și că o va putea auzi înjurînd. Dar, cu cît se încălzea și se enerva și vorbea mai sgomotos d. Schmith, cu atît mai amabilă și mai veselă deveni miss Pratt, așa că tînărul fabricant căpătă convingerea că o femee cu o astfel de... conformație psihică ar trebui să fie o soție ideală. Intri o bună zi deci, mr. Schmith se duse la oficiul telefonic pentru si o cunoaște personal pe miss Pratt. Din acea zi, englezul nostru nu mai suna ca disperatul la aparat, ci deveni din ce în ce mai blind, pînă ce, într’o bună dimineață, fără orice preambul, mr. Schmith sună la telefon și oferi prea amabilei englezoaice inima, mîna sa și un venit anual de un sfert de milion. Ca un bun englez și om de afaceri în acelaș timp, mr. Schmith adăogă că, dacă miss Pratt nu găsea convenabile amănuntele ofertei sale —amănunte pe care el îi le trimitea într’un plic închis— ea n’avea decît să o refuze. De prisos să mai spunem că miss Pratt a fost destul de inteligentă pentru a nu refuza această frumoasă ofertă, cu atît mai mult cu cît mr. Schmith era un june foarte drăguț și simpatic. ...La nunta care a urmat după aceea,[tânăra pereche primi numeroase felicitări telegrafice și... telefonice. Telefonistele noastre să ia aminte ! Maurul din Yonozzia Q statue a lui Thiers Muzeul din Versailles se va îmbogăți cu o operă nouă. E vorba de o statue a lui Thiers pe care celebrul sculptor Eugéno Guillaumo, tocmai a terminat o. Thiers a reprezentat în picioare la tribună. La picioarele sale figurează trei curți: Istoria Revoluțiunei, cea a Consulatului și cea a Imperiului. Dacă Thiers ar fi putut să fie consultat, ar fi cerut desigur voo statuarului să se urce pe aceste trei volume ca să pară mai mare—sau mai bine un așa mic. Intr’adevăr, toată viața sa, Thiers turnase că era numit micul Thiers. —---------------------------------------- Crima din Aix-les-Bains Nouă amănunte Un ziar din Franța publică următoarele amănunte asupra împrejurărilor în care serviciul siguranței a fost pus pe urma adevărului și a decis arestarea femeei Giriat, zisă „Nubiana“. O tînără femee, anume Odeta Dufage, certîndu-se cu o doamnă Champion, în casa căreia stătea cu chirie, se duse la serviciul siguranței și spune d-lui Hamard că avea să-i facă o declarație de cea mai mare importanță. Servitoarea d-nei Champion, zice d-ra Odeta Dufage, mi-a povestit că găsise în odaia stăpînei sale o scrisoare trimisă acestei din urmă de femeia Giliat. Prin această scrisoare se recomanda în primul rînd d-nei Champion să nu uite să trimeată clorofomul necesar, „pentru trebuința în chestiune“. Afară de aceasta, d-na Dufage dădu d-lui Hamard adresa unui afM. do F..., negustor de obiecte de artă, care fusese fondat de femeia Champion, pentru a ști de nu-i va putea vinde, de se va prezintă cazul, bijuterii în valoare de 100 000 de lei aproape. Șeful siguranței controla aceste informațiuni și le găsi exacte. D-na Champion, arestată și pusă sub mandat de depunere, mărturisi că se afla în relațiune cu femeea Giriat și făcu, afară de aceasta, următoare declarațiune foarte pimortantă: „Acum câteva zile, între 7 și 15 Octombrie, luam masa cu femeea Giriat la restaurantului Jouanne și o întrebat deodată,pe neașteptate : „Trucul de la Aix-les-Bains“ e lovitura de care mi-ai vorbit? „Da, îmi răspunse ea, și se puse să-mi povestească drama în cele mai mici amănunte : „Eu o țineam de mîine pe Fougaro, îmi zicea ea, pe cînd îi se strîngea gîtul. Spurcăciunea ! un sfert de oră a trecut pînă și-a dat sufletul. Bagă de seamă să nu spui nimic din ce’ți povestesc. Dacă întîlnești pe Bassot, să nu’î spui că ai vorbit cu mine. Această frază din urmă din depoziția femoei Champion fu de ajuns d-lui Hamard ca să ordone arestarea lui Bassot, care fu operată, după cît se știe, în același timp cu a prostituatei Gil’iat. Bassot protestează că ar fi vinovat. Acum, mai mult ca oricînd, se ridică contra afirmațiunilor femeei Champion și a prostituatei Giliat. Trebue să recunoaștem că pînă acum nu s’a găsit nici o sarcină contra lui. S’a zis că scrisoarea trimisă de Cesar Ladermann șefului siguranței conținea o acuzațiune precisă contra lui Bassot. Din textul acestei scrisori o singură frază e privitoare la Bassot, care e acuzat că a fost instigatorul crimei de la villa Solms. Iată această frază: „Aceasta s’a petrecut (asasinatul) fără Bassot să fie arestat“, ca un cap de operă pentru douăzeci de fr. La Douai, în Franța, s’a vîndut doună zi în licitație materialul unei mănăstiri numite a benedictinilor englezi. Comisarul de urmărire adjudecă asupra unui amator pentru „douăzeci de fr.“—punerea în vînzare a fost de un ieu—un tablou mic îmbâcsit de murdării. Cumpărătorul plecă cu tabloul la subțioară însoțit de privirile compătimitoare și batjocoritoare ale anticarilor. Tabloul fiind spălat, iși la iveală m. SUPLIMENT GRATUIT LA No. 5123 al Ziarului „ADEVERUL“ delicios peisaj cu culorile reîmprospătate și semnat de maestrul „David Taniers fiul“. In realitate tabloul în chestiune era un mic cap de operă. -------- O moarte misterioasă O domnișoară anume Luisa Bignot locuind la Batignolles, strada Levis, în apropiere de Paris, doar’o cinci zile n’a mai fost văzută eșind din casă. Portarul casei, un anume Bertrand, îngrijat, sparse ușa apartamentului și găsi pe d-na Luisa Biguet moartă iu patul său cu gîtul strins într’o batistă. Pe o măsuță se afla o sticlă cu laudanum pe trei sfertul! goală. Ancheta începută de d-ni. Boucard, judecător de instrucție și Hamanid, șeful siguranței, nu a stabilit încă definitiv dacă e la mijloc o crimă sau o sinucidere. Totuși cei două magistrați au făcut constatări importante cald alăturate la concluziunile medicului-legist însărcinat de a face autopsia cadavrului, vor risipi desigur misterul ce planează peste această moarte. Mai întîiu s’a stabilit că ușa era încuiată pe dinăuntru și că cheia rămăsese în broască. Această împrejurare pare a dovedi că d-ra Luisa Biguet se incuiase în casă și nu deschisese nimeni ușa după moartea sa. D. Rouffaud însă, comisar de poliție în acel cartier, obiectează că cheia fusese întoarsă numai odată în broască Deducția e că niște hoți foarte îndemânatici izbutesc, după cît se pare, muțind zăvorul unei broaște pînă la un punct determinat și trăgind apoi ușa cu putere după eî, să apereze închiderea cî deși cheia rămîne înăuntru. In apartament nu se observă nici o dezordine , lucrurile sînt la locurile lor obișnuite. Intr’o cutie de inele s’a găsit suma de 11 lei și 90, iar într-’un sertar mai multe capete de mandate adresate unor negustori și cari reprezintă în total o sumă importantă. Gîtul d-rei Louise Biguet era strîns într’un fulard alb înodat de două ori și și într’o batistă mare ce înfășură fulardul. Faptul acesta face pe doctorul Aubry să conchidă că a murit strangulată. Doctorul Locquet, medic-legist, crede din contra că e la mijloc o otrăvire cu landanum. Părerea aceasta o împărtășesc și d-nii Hamard și Boucard. Magistrații s’au informat asupra trecutului d-re. Luisa Biguet. Născută la 16 Septembrie 1869, la Charolle (depart. Saône-et-Loire), unde tatăl său ținea o cafenea, ajunsese cîntăreață de Café-chantant sub numele de „Medinah“ și de „Andree de Meyran“. Cîntase în diferite stabilimente de provincie, în primul rînd la Bordeaux, la Angoulêne, la Niost, la Arcachon, la Tours, la Nantes, la Angers, la Mans, unde făcu pe cumătră într’o revistă locală, etc. Acum două ani, grație unei subvențiuni ce-i servea un amic al ei bogat, părăsi cafenelele-concerte și venia Paris, unde se instala într’un apartament destul de luxos din strada Clapeyron. Amicul ei încetînd de a-î mai da subvenția se mută într’o locuință mai modestă în strada Lévis, și căută să-și cîștige viața în localurile de petreceri. E de crezut că nu prea a avut succes, căci se află în curînd, dacă nu în mizerie, cel puțin într’o mare strîmtorare. Reduse cheltuelile, dădu drumul servitoarei și nu mai eși decît seara. Situația sa înrăutățindu-se începu să-și amaneteze bijuteriile și bibelourile la Muntele de Pietate. Casa i se deșertă iute. Magistrații n’au găsit în apartament decît rămășiți din splendoarea de altă dată și un teanc gros de adeverințe de la Muntele de Pietate. D. Hamard a rețnut o inflație dată de portalul casei. Acum o lună, văzînd că trecuse cinci zile de cînd chiriașa sa nu maî eșise, se urcă în apartamentul ei și o întrebă care e cauza de stă închisă în casă : „Nici una, răspunse ea. Doresc să fiu lăsată în pace“. încă atunci Louise Biguet, lucrul e foarte probabil, încercase să se sinucidă, căci vecinii o auziseră gemînd și plîngînd toată noaptea. Luisa Biguet era o morfinoniană. Pe masa ei s-a găsit o seringă de Pravaz cu care își făcea injecțiuni. Prejudecata contra negrilor In America, locuitorii din Princetown statul New Jersey, amenință pe factorul numit de curînd de administrația poștelor. Numele acestui factor e Davis și e de rasă neagră. Prejudecata contra rasei negre e așa de mare în această regiune înci albii aruncă un foc orice obiect atins de negrii din nebăgare de seamă. Drept care refuză scrisorile și ziarele pe cari le aduce noul factor. Negrului acesta îi s-ar putea da o funcțiune potrivită cu culoarea piesei sale—aceea de a distribui scrisorile de doliu. Pienul unei cârți 15.000 de lei s’a plătit de curînd la Londra, la o licitație publică, un modest volumaș de vr’o șaizeci și patru de pagini. Titlul volumului . Poezii de Victor și Cazire (pseudonimele lui Shelley și a surorei sale) și poartă data anului 1810. Această cărțulie nu fu scoasă în mai mult de o sută de exemplare. Din ele n’au mai rămas decît două exemplare cunoscute, acesta și un altul care fu plătit în 1898, 13.520 de lei. Un bibliofil anume Wise le posedă acum pe amîndouă. Nici un autor din secolul al nouăsprezecelea n’a fost plătit pînă acum cu o sumă mai mare. De altfel, la Londra acum sînt la modă vînzările senzaționale. De curînd’a j dat peste un portret al lui Mrs Boala lui Wilhelm 11 Adeverul a vorbit la timp despre boala și operațiunea la care a fost supus împăratul Wilhelm II al Germaniei. ■ Prn telegrame amănunțite și relațiuni poștale am arătat că în anumite cercuri din Germania și Austria sunt foarte îngrijate de această boală cu caracter atît de inofensiv în aparență. Wilhelm II a fost operat de un polip al laringelui. Operațiunea a fost făcută de celebrul profesor Mauriciu Schmidt din Frankfurt pe Alain, în asistența profesorului I. Orth și a medicului general v. Leuthold, trei specialiști în bontele de gît și de nas. îngrijirea publicului provine din faptul că și boala tatălui împăratului Wilhelm s-a manifestat la început prin aceleași simptome. Prof. Mauriciu Schmidt a fost acela care a stabilit atunci diagnosticul cel mai just: intrarea ori șicărui individ care are... un guler curat, o pereche de pantaloni nerupți și botine întregi. Așadar, c nici un juio american începe să simtă primele zvîcnituri ale inimei, care îi poruncește să iubească,—■ el n’are decît să vină și să se preumble prin camera fotografiilor. • Dacă americanul nostru găsește printre fotografiile expuse chipul vre-unei copile a cărei frumusețe și... situațiune materială corespunde cu cerințele sale, atunci el n’are decît să apese pe un buton electric. Imediat se deschide o ușă și în schimbul unei mici sume de bani, junele nostru are dreptul de a intra în cele l’alte camer O, unde poate vorbi cu dama sau cu... damele sufletului sau. Faimoasa expresie „Vorbiți cu mama !“ e necunoscută în America, unde de altminteri ea e de prisos, deoarece fetele din America se bucură de o libertate nețărmurită, așa că pot să se mărite fără a avea nevoe de binecuvîntarea mamei sau a... soacrei respective. Acum, daca domnișoara în chestiune acceptă propunerea făcută, viitoarea tînără pereche trec, dacă vroește, imediat în departamentul mobilelor unde își aleg mobilele de cari vor avea nevoe în viitorul lor menaj. Agentura aceasta de mariaj se ocupă cu tot ceea ce privește o încheere regulată de căsătorii. Găsești tot ceea ce trebue, în localul expoziției, de la preotul care cunună la orî ce oră din zi și noapte, pînă la avocatul care, într’un caz eventual, face primele for’me pentru... obținerea divorțului tinerei perechi abia cununate...* Așa spune cel puțin un ziar american, și noi avem motive temeinice de a crede că practicii locuitori ai noului continent au întemeiat într’adevăr expoziția... Fortunis Wilhelm II Consilierul intim dr. M. Schmidtm Prof. dr. I. Orth Medic general v. Leutho Kanditizmul In America Ziarele din America se ocupă cu o ispravă banditească, ce amintește pe cele ce se comit în Italia și în peninsula balcanică. Acum vre-o două săptămîni dispăruse în mod misterios un milionar din Filadeiba, d. Eduard Winz, în cursul unei escursiuni în munții Virginiei. Fu crezut mort. Lucrurile stau însă altfel. Eduard Mentz a fost prins de niște briganzi cari cer pentru liberarea sa 500.000 de lei. In același timp fac cunoscut că, dacă se va face vre-o încercare de a-l prinde, d. Wentz va fi asasinat. Familia lui Eduard Wentz a răspuns că va plăti suma cerută și a însărcinat pe deputatul districtului Virginia de a intra în negocieri cu audiții pentru regularea afacere!. Siddons de Bonney acoperit de un strat de funingine. Proprietarul său, un biet om, nu spera să ia mai mult de 200 de lei pe el; rămase încremenit de bucurie cînd văzu că un expert îi oferă 9000 de lei pe portret, sinucigași aparțin clasei celei mai bogate. Dar San Francisco are acum gloria nedisputată încă de nici un alt oraș american, de a poseda un club de sinucigașe. Societatea înaltă din acest oraș a fost dureros surprinsă acum cîteva zile prin vestea sinuciderea lui miss Isabella Clark, fiica și moștenitoarea lui W. S. Clark. Tînără americană s-a sinucis trăgîndu-șî un glonte de revolver în cap ; în același timp sinucigașa a avut grija de a lăsa deschise toate conductele de gaz aerian. Prin testamentul său, ea a lăsat surorilor sale din Chicago splendidul palat ce-l avea în San Francisco, împreună cu averea sa de două milioane franci. Printre hîrtiiile sale s-au găsit statutele unui club de sinucigașe. Nenorocita credea că e tuberculoasă și groaza de boală a împins-o la sinucidere. A doua zi după sinuciderea lui Miss Isabela Clark, Miss Adelina Waldorf, o bună prietenă o sinucise!, se otrăvi blind o doză de acid fenic concentrat ș, douăzeci și patru de ore după aceea. Miss Herma Page,—o bună prietenă a celor două sinucigașe,—se aruncă în mare. Cele trei dame aparțineu celei mai bune societăți din San Francisco. Sinuciderile par să fie în legătură cu regulile unui club de sinucigașe ale cărui membre erau cele trei femei. Clubul acesta își recruta partizanele din straturile cele mai bune ale societății. E foarte probabil că autoritățile vor căuta să interneze în casa de nebuni pe celelalte membre ale clubului sinucigașelor. Automobilele oune iile Trei morți. —Doui răniți La Gaillon, în Franța, unde jurnalul sportiv L’Auto organizase o cursă de coastă pentru automobile, s’au produs Dumineca trecută două accidente îngrozitoare. Concurentul Danjan, care bătuse Joia trecută la Dourdan, recordul de un kilometru, a voit să facă o încercare. Voind să ocolească trăsura unuia Brasier, greși manevra și se rostogoli într’un șanț. Lumea dădu năvală și reuși să’l scoată d’acolo. Transportat leșinat la spital, după o oră muri, fără ca grijile grabnice ce îi se duse să fi fost în stare a’l face să’și recapete cunoștința. Mecanicul său, grav rănit, a fost transportat la spital. Nenorocitul Danjan, care era tată de familie, lasă o tînără nevastă în poziție interesantă. Cel dal doilea accident s-a produs la Bomieres, ceva mai departe de Gaillon. Cinci mecanici ai casei Leipold se îndreptau spre locul cursei. Intrînd în Bomieres, la poalele coborîșului care se află la intrarea în oraș, nu putură întoarce bine automobilul, care merse de se zdrobi de un arbore. Din cinci persoane cari ocupau trăsura, două și-au dat sufletul imediat. Acestea sunt d-nii: Alech, de treizeci și două de ani, celibatar, și Lambert. Cell’alțî trei sunt grav răniți. ---------**•------ Un club de sinucigașe la San Francisco — Sinuciderea a trei milionare — In America nu e ceva neobicinuit un club de sinucigași. Și, de regulă, acești Expoziția fetllor de măritat La New York e vorea să se deschidă pe la mijlocul lunei Noembrie a. c., o expoziție a fetelor de măritat. Iată o instituțiune curat americană, care corespunde unei necesități bine simțite a yankeilor neînsemnați cari trăesc în orașele Americei. Cum se știe, americanii trebue să fie foarte zgârciți cu timpul lor și un yankeu elegant și modern cheltuește mai cu plăcere o sută de dolari decît o oră din prețiosul său timp. De aceea un june american găsește cu greu timpul necesar pentru a-și căuta o soție. Acum, pentru a li se ușura tinerilor americani sarcina de a-și căuta soții, se organizează acum la New York o expozițiune permanentă de fete mai mult sau mai puțin... tinere, cari ar dori să se mărite. Expozițiunea e instalată într-un local spațios, elegant mobilat și compus din numeroase saloane. Primul salon e camera fotografiilor: în el sînt expuse fotografiile candidatelor la măritiș, — s înțelege, flatate enorm. Fiecare fotografie e însoțită de cîte o scurtă biografie ; în acest curriculum vitae se găsește numele și pronumele domnișoarei doritoare de a se mărita, date asupra familiei sale, ocupațiunea eî, zestrea ei (!), în sfîrșit tot ceea ce interesează mai de aproape pe bărbat. In acest salon de fotografii a permisă Deslegarea problemei de șah No. 30 1 Dh8—bl, f5—f-t; 2Dhl—h5+, mat 1 .... . , .w ; 2 f3—f4-| , mat Au deslegat’o just: Domnii: Paul I. Negreanu, Leop. Rosenberg, V. Stoiceanu, Const. Herescu, Solomon Rosefeld, București ; Leon Spireanu, Caracal , K. Mesrobeanu, Tecuci , N. Emil Liebreich, Leon W. Löwenton, Brăila ; Michel Hirschenbein, Címpina; A. I. Goldenberg, Iași ; Tobias Friedman Galați ; Dr. T., Piatra-N.; I. Finkelstein- Casy, Iacob Schlesinger, Marcel S. I., R.Sarat. , Doamna Rachelia Witzling, București; D-șoara Sofie Herescu, București. Am mai primit deslegări juste la problema No. 29 de la d-nix : K. Mesrobeanu, Tecuci, Const. Herescu, V. Stoiceanu, Paul I. Negreanu, Solomon Rosenfeld, și d-ra Sofie Herescu București. * Noembre 1903 mentul Litere și Arte se va lua în curînd o hotărîre. 11000- b Și 3) Aveți deslușirile în No. din 25 pro 2) Nu putem răspunde fără a trăda prima mutare a deslecărei problemei No. 32. D. D. A. Botoșani. Acuma problem*, are dual 10d4—b5 (or 16). A doua problemă nu o mai avem. Trimeteți mei multe de o dată să alegem noi. O afacere senzațională, în Olermauia De cîteva zile se judecă înaintea consiliului de războiu din Metz, procesul locotenentului în rezervă, Oscar Bilse, acuzat de insulta superiorului său prin romanul Dintr’o garnizoană mică. Acest proces și cercetările preliminare au produs o mare senzație în Germania prin dezvăluirea unei curioase stări de lucruri din armata care are reputațiunea de a fi cea mai bună din lume. Iată de ce e vorba : Acum câteva luni, apare la un editor din Braunschweig un roman Dintr'o garnizoană mică, roman care conținea descrierea scandaloasă a unor împrejurări cu totul imorale în care ar fi trăind ofițerii dintr-o garnizoană de la frontiera francogermană. Se arată, în roman, absouta imoralitate și relațiunile adulterne dintre ofițeri și soțiile lor ; se vorbește de prevariațiuni de bani publici; ofițerii superiori sunt acuzați de faptele cele mai josnice. In sfîrșit în roman se descriau oameni cu atari amănunte cari dovedeau că era vorba de garnizoana din Forbach unde fusese în garnizonă locotenentul Bilse. SA 1 Problema Vo. 34 De D. M. Armandt București. NEGRU ( 3 figuri) ALB ( 5 figuri) Alb trage și face mat în 3 mixturi Partid la Wo. 33 Turnirul din Londra 1 Mai 1888 1) Sacrificiu îndrăzneț care raportă lui Pollok un premiu de 20 Mărci instituit de D. H. Lewis pentru cea mai frumoasă partidă. 2) In locul acestei mutări care duce la perdere trebuia să joace Rg8—h8 care ar fi zădărnicit atacul lui Alb. CORESPONDENȚA D. M. S. Brăila. Am primit cele 5 partide. Concluzia d-v. am txas’o și noi din alt manuscript încît cele trei ocațiuni sînt perfect exacte. Mulțumim pentru oferta în privința problemelor dubioase, vom face la ocasie us de dînsă. D. T. F. Galați. Problema d-v. No. 2 nu merge, căci se poate începe cu a doua mutare ce indicați. Ar fi bine ca la problemele ce trimiteți, figurele să fie aranjate după importanța lor (R, D, T, N, C, p.), dar nu răzlețe cum le puneți dv. D. S. R. Loco. In privința propunerei dv. d’a trece rubrica de «ah în supliLee a b c d ofgli Negru 1 e2—e4 e7—e6 2 C b!—c3 d7—d5 3 C gl—f3 O g8—f6 4 e4—ei C f6—d7 5 b2—b3 N f8—e7 6 cl—b2 a7—a6 7 N fi—d3 c7—c5 8 0-0 ß bS—c6 9 Ddl—e2 O c6—b4 10 T al—el 0—0 11 a2—a3 O b4Xd3 12 D e2 d3 b7—b5 13 C c3—e2 O d7—b6 14 C e2—g3 N c8—d7 15 R gl—hl a6—a5 lö O 13—gl a5—a4 17 f2—i'4 «7—g6? 18 C gl— li3 a4Xb3 19 c2Xb3 c5—c4 20 D d3—e3 c4 \ b3 Zi 14—f5 el)Xi5 22 D e3—li6 N d7—e6 23 T flXfb') N e6xf5 24 O g3Xl'5 gf)Xf5 25 T el—e3 T a8—a4=) 26 e5—e6 T a4—g4 27 O h3—g5 T g4 g5 28 T e3—b3 abandonă Locotenentul Bilse Autorul romanului era Bilse, care-l publicase sub pseudonimul Fritz von der Kyrburg. La cercetarea preliminară, Bilse, care -și dăduse între acestea demisia din armată, sub motiv de boală,declară că menținu în total cele scrise, cerînd proba ca martori pentru a dovedi adevărul celor scrise. El a fost arestat și procesul se judecă actualmente înaintea consiliului de războiți din Metz. Bilse, interogat, a declarat că a scris romanul din fantezia sa. In acelaș timp el a spus că a făcut tot posibilul pentru a împiedica răspîndirea romanului la Eorbach și în toată Lorena Consiliul de război și a decis ci să i se citească mai întîî romanul Se crede că Bilse va fi condamnat. Societatea Creditului Funciar Urban din București PUBLICAȚIUNE Aduce la cunoștința generală că are d, închiriat imobilul din București strada Polonă No. 2n (lîngă Ministerul de Domenii) fosta proprietate a D-nei Constanța Ghermani. Imobilul ar grajd și șopron. Ori-ce informațiuni se iau de la secța de închiriere a Creditului între orele la până 5 p. m. Se aduce la cunoștința domnilor detentori că tragerea la sorți semestriali a scrisurilor funebre urbane, care urmează a se scoate din circulație al pari, va avea loc în zilele de 29 Octombrie st. n. și următoarele la sediul Societăței strada Doamnei t la ora p. m. Operațiunea trageri la sorți se va efectua în prezența Consiliului de Administrație a Dlui Comisar al Guvernului și Domnilor detentori, cari sunt rugați asista. fOICf HM s’a mutat strada gradului .Tot furecționea Fost medic secundar la clinicile oculistice, dermatologice și ginecologice din Viena, cu consultațiuni pentru boale de femei și copil, boale sifilitice și de piele. Boale reumatismale se vinidică în scurt timp după o metodă specială. Psoriasis (boale de piele cu soiți albi) care trece ca incurabilă, se vindică cu siguranță. Onorariul după vindecare. Se face operațiune de cataracta (albeafa) și de glaucoma (apă verde) la domiciliul. Cons. 10—12 și 6—8 p.n. Act de Mulțumire Subsemnatul August Resner, tutorele minorilor ramași în urme defunctului Carl Lteinke, mă grăbesc a ade în public vile mele mulțumiri Societăței Române de Asigurări Generale „GeverMa1” din Bucuresci pentru promptitudinea cu care a lichidat suma de cei 10.000 (zeci mii) pentru care numitul își asigurase viața a zisa Societat de abea de uc scurt timp și o recomand că duros tuturor acelor persoanee cari vor să assgure viitorul familei lor. __________m. p. AUGUST RESNER.