Adevěrul, decembrie 1903 (Anul 16, nr. 5152-5179)
1903-12-04 / nr. 5155
Joi 4 Decembre 1903 Astăzi 3 Decembrie Teatre-Concerte-Petreceri: Fotoplisticul imperial (sub hotel Continental, piața Teatrului) expune de Duminică 30 Noembrie, pînă Duminică 7 Decembrie 1903, pentru prima oară Rusia cu orașele Moscova, Odessa, Kiev, Krems, Nișnei, Novgorod. Cosmoplasticul „Romînia Pitorească“, calea Victoriei 36 (vis-a-vis de cofetăria Frederic), a expus pînă Vineri 5 Decembrie în sala I-a splendide vederi din Veneția (ne mai văzută în București). Sala 11-a Drama din Belgrad. I Petrașcu dacă vroește poate să uzeze și de toate finețele tehnicei celei mai noui. Dar poate că aceasta ne arată și pe Vermont și pe Petrașcu ca adevărați artiști, cari pot să uzeze de aceste fineții, dar nu vor. B. Brănișteanu Impressin! și palavre Scrisoare Frate ! îmi atragi atenția să încep — să-mi sorți impresiile ca la o dată potrivită, sau le trimit ca o citire plăcută pentru tine. Asta cred nu va fi nici odată,e simplul motiv că ’s prea egoistă s’o a o — și d’alminteri poate înțelegi — pentru ca o fată să-și scrie impresiile treibue să fie — impresionabilă și... să „iubească“. Le am pe amîndouă — căutîndu-le. Și nu se putea ca boala de care vorbirăm mai sus — să nu lase ca la fiecare, o mică dată la infimul meu suflet. O ghicesc, că deși ești din sexul numit forte — ești totuși curios ca femeile —și ca un anatomist mî-aî diseca mititica mea inimă, (care pentru măcelari n’ar avea aici un rost) — să poți ghici cine e tâlharul care m’a răpus — îți spun că e un voinic, cu mai mulți nervi de cu grăsime și cu culme zice că și el mă iubește — e drept că prea sîntem făcuți unul pentru altul ca să nu ne „iubim“. Voinicul meu e palid — (fără să fie poet)—cu doi ochi negri — care dacă mă rătăcesc cu privirea — văd o lume ce nici un amorezat n'a văzut încă — și pe cari alta, poate — nu le găsește nume de urîți și nici culoarea lor adevărată. Și nu-ți permit, iubite frate, ca pe simplul motiv că mă găsesc prea impresionabilă, să mă califici în tagma amorezaților, îi prea diferită de altele care practică sportul ăsta. Ți-am divulgat ce-i dreptul cum prea franc—cum numiți voi (infamilor) vorba „dragoste“—secretul nostru sportiv, dar chiar dacă înconjuram curba, tot acolo ajungeam și poate mai știi că am ca deviză: explicarea în puține cuvinte (fără să mă gîndesc la ofițerul stărei civile). Dar eu vorbesc prea mult azi și mintea mi accelerează să pătrundă cuvintele dragului meu, într’o formă necunoscută dacă a novicilor dragostei , îi felicită că mă găsesc întrupată în tot ce el simte și vorbește. Stella Bac&ft Concediul mitropolitului primat Prin cercurile preoțești se vorbește că unii prelați încep deja să se preocupe de o eventuală vacanță ce s-ar produce în scaunul mitropoliei Ungro-Vlahiei. Această preocupare datează de aproape două luni, cînd mitropolitul primat își exprimase dorința să demisioneze spre a-și căuta de sănătate în străinătate. Atunci însă d. Dim. Sturdza a intervenit personal pe lingă venerabilul prelat să renunțe la această ideie, căci oricînd i se va da un concediu nelimitat spre a pleca în străinătate. Azi, combinațiile în vederea unei eventuale vacanțe, s'au reluat. Și în cercurile preoțești se spune, că cei mai serioși candidați ar fi mitropolitul Partenie al Moldovei și episcopul Atanasie al Rlmnicului. Premii pentru cititor! Ia IMițe „Briquette Progresul" In cursul acestei săptămîni Adevĕrul oferă cititorilor și abonaților săi, ca premii gratuite 14 lădițe „Briquete Progresul“ ,de la cunoscuta casă Alfred Löwenbach et Comp. calea Victoriei. Mercur 12 lădițe „Briquette Progresul“ din fabrica Alfred Löwenbach et Comp. J-C- 2 lădițe „Briquette Progresul“ din fabrica Alfred Löwenbach et Comp. Vineri : 2 lădiițe „Briquette Progresul“ din fabrica Alfred Löwenbach et Comp. Sîmbătă : 2 lădițe „Briquette Progresul“ din fabrica Alfred Löwenbach et Comp. Duminică: 2 lădițe „Briquette Progresul“ din fabrica Löwenbach et Comp. Pentru a concura la aceste premii cititorul trebui să trimeată înapoi administrației noastre, cuponul de participare la funerila din pag. IV cu însemnarea desușită a numelui și a adresei. Tragerea se face cot-dauna a zecea zi de la data ziarului ca să poată să se trimită mai multe cupoane de odată și cu o simplă marcă de 3 bani, întrun plic deschis. —...i.i.n nmmim'Trmi «ww [UNK] Ediția de dimineață ITFORMATIUNI Imediat ce se va sfîrși romanul ,„Judecătorul de instrucție“, care e ps isprăvite, vom începe publicarea senzaționalului roman Aventurierii din Paris datorit unuia dintre cei mai buni romancieri francezi. Foiletonul Aventurieri din Paris , în care sunt descrise peripețiile unei bande de geniali escroci din lumea mare, e menit să aibe și la noi un succes imens. Se vorbește mult prin unele cercuri din înalta societate bucureșteană despre o mare perdere la un joc de cărți ce a ținut de Duminică seara pînă Luni dimineața, la unul din cele dintîi cluburi din Capitală. O persoană sus pusă în societate, ar fi perdut în acea noapte aproape patru sute mii de lei. In ultimul moment d. V. Lascar a fost nevoit sa renunțe la numirea d-lui căpitan Christescu în postul de prefect al județului Bacău. D. ministru de interne, a oferit aseară acest post d-de deputat Vlaicu. Probabil ca d-sa îl va primi. Revista l'Europen, sosită era în Capitală, conține un articol referitor la situația din Romînia. Intre altele, vorbim despre politica actuală din țara noastră autorul articolului preconizează, drept Uui dinsalvare, înființarea unui partiid tânăr politic, în frunte cu d. Petre Carp și cu elemente ca d-nil Panu, Brîncoveanu, Maiorescu, Marghiloman, Const. Mille și alți, „încă odată s [UNK] termină articolul în cestiune — în Romînia dorința generală e să rămînă încă la putere d. Sturdza, cu toată dictatura și cu toate excesele sale dinastice, atita timp cît d Carp nu e în stare să-și adune vechile’I forțe pe cari să le întinerească cu elemente și programe noul“. Marele festival artistic pentru ridicarea unui bust Maiorului Ivanovici, care se fixase pentru seara de 3 Decembrie, s’a amînat, din motive neprevăzute, pentru o dată ulterioară. La copiii slabi și rachitic, untura de pește e greu tolerată și remediile cu bază alcoolică, excită constituția lor fără a o întări. Trebuie să recurgem totdeauna la preparațiuni ce conțin quintesența medicamentelor regeneratoare ale nutrițiunei. Vinul Bravais, cu extractele de toia, coca și cacao, reprezintă, cu drept OU viat, specialitatea cea mai de frunte, întrunirea studenților în medicină Aseară la ora 9, societatea studenților în medicină a convocat pe toți membrii săi și pe toți studenții mediciniști la o întrunire colegială spre a discuta asupra modului cum ar putea sărbători mai bine „medalia de aur“ acordată de comitetul Expozițiunei științifice din București. Tot odată societatea aceasta implinind 30 de ani de existență, s-a decis ca și serbarea aniversarei fondărei societăței să se facă în aceeași zi. Au vorbit d. dr. Botescu, prim-redactor al revistei „Spitalul“, d. Stoicescu președintele societăței studenților în medicină, d. Demetriade și d. Botez. S’a ales un comitet de studenți care să organizeze serbarea, și să fixeze ziua. La această serbare vor fi invitați toți profesorii universităței, precum și toți studenții cari vor binevoi și vor putea cotiza. Prezent Hoi licențiați în drept iată numele studenților în drept , la facultatea din București cari au reușit la examenul de licența, la seri.. . Il-a , A. Gogălniceanu, I. N. Coșoiu, I. Aureanu, Aurel Lepădătescu, Em. Colfescu, I. Bălulescu, C. Ionescu, Temistocle Pintea, N. Tomescu, I. Cerchez, D. Ionescu, Paraschiv Dumitrescu, I. Stănescu, N. Săndulescu, V. Capeleanu, N. Cocea, L Jitianu, N. Hariton, D Canea, O. Hagi Ilie, Miltiade Nicolescu, Petre Lalu, Pandele Stoicescu, Victor Drăgoescu, N. Parva, C. Ghenot, DPopescu, N. Par’tenie, L Panaitescu, C. Solomonescu, N. Neacșu, Rom. Ioachim, I. Popescu, L Rădulescu, C. Ștefănescu, C. Tomoșoiă, A. Iorgulescu, M- N. Ghica, N. Israel, I. Diaconescu, D Grervescu,I. Ionescu și S. Niculescu. Mișcarea in magstratură In magistratura amovibilă s’a făcut următoarea mișcare: D. V. Bălășescu, jude la trib. Buzău, în aceeași calitate la trib. Vlașca. D. N. N. Papadat, jude la trib Teleorman, în aceeași calitate la Buzău. D. Iuliu Avrian, jude la trib Vlașca în aceeași calitate la Teleorman. D. Artur Gorovei, jude la trib. Suceava, procuror la R.Sărat, în locul d-lu. Emilian Constantinescu. D. G. C. loan, supleant la trib. Suceava, judo la acelaș tribunal. D. G. Livaditi a fost numit supleant la Suceava. D. G. I. Roșeanu, judecător de pace la R.-de-Vede, în aceeași calitate la T. Măgurele în locul d lui D. D. Nicules, trecut la R.-de-Vde. D. Eugen Lupașcu,jude la ocolul Jijia, în aceeași calitate la Săveni în locul d-lui Al. D. Petroni, trecut în locul celei d’întîiu. D. Șerban Gogălniceanu, supleant la Romanațî, jude de ocol la Drăgășanî, în locul d-lui I. N. Roșu. D. Honoriu Bănescu, substitut la Argeș, supleant la Romanațî. D. Policarp Budeanu, supleant la ocolul Topolog, substitut la Argeș. D. M. Mihailescu, ajutor de judecător la Topolog, supleant la acelaș ocol Consfătuirea agrarienilor — Ziua II-a — Erî d. a. a continuat la „Societatea agrară“ consfătuirea marilor agricultori asupra naturei viitoarelor convențiuni comerciale. A prezidat d. St. Greceanu. Cuvîntarea d-lui Comșa D. D. Comșa a constatat că e necesar de a se stabili cari sunt adevăratele relațiuni dintre agricultură și industrie. Mulți cred că agricultorii doresc ca industria să fie exterminată. Adevărul e altul: agricultorii nu vor distrugerea industriei, ci vor numai ca aceia cari încurajează industria, să nu ceară agricultorilor a face sacrificii peste puterile lor. Agricultorii se plîng de sacrificiile exagerate ce li se cer. Ei fac sacrificii ca contribuabili, ca consumatori și ca producători și vînzători de produse agricole. Dacă s’ar întemeia industria sositoare, agricultorii n’ar avea nimic de zis. Dar dacă s’ar întemeia o industrii pentru instrumentele agricole natural că agricultorii ar avea înalte de ziș, căci atunci eî ar fi siliți să plătească mai scump acele instrumente decît dacă le-ar aduce din străinătate. La încheerea convențiilor comerciale trebue să se procedeze cu multă băgare de seamă. Dacă s’ar pune taxe mari pe produsele industriale pe caii le importăm, atunci statele izbite de taxele noastre, ar răspunde cu represalii față de produsele noastre ce le exportăm, adică cerealele. Nu putem admite dec un tarif protecționist pentru industrie Mai mult decît de exportul cerealelor trebue să ne îngrijim de exportul vitelor noastre. De nu vom exporta vite nu vom putea reface cultura de vite și astfel vom fi siliți sa reducem și producția noastră agricolă. Greutatea nu e de a crește vitele, ci de a găsi o piață de desfacere. Cea mai avantagioasă piață de desfacere pentru vitele noastre e Austria, pentru că folosul cel mare e de a exporta vitele vii, nu sub formă de conserve. înainte de a trata convențiile comerciale trebue să știm ce putem da, spre ști și ca putem cere. La 1880 știam să cercui deb șu pentru vitele noastre, ar n’am știut ce să dăm, și atunci cînd nu dăm nimic în schimb—adică numai punem stavilă produselor străine—atunci nu putem cere nimic, aci nimic nu ni se va da. Să facem ca guvernul să știe că eată o societate agrară care își are vederile sale și de care trebue să se ție seama. Doresc, zicea d. Comșa terminînd, ca cele vederi să fie următoarele : Nu admitem un tarif protecționist pentru industrie, dar ne trebue și un tarif de represiune care să fie o armă de luptă față cu aceia cari vor face dificultăți produselor noastre destinate exportului. Cuvintarea d-lui I. Lahovary D. Ioan Lahovary cele spuse de d-sa în și-a complectat ședința precedentă. D-sa a citat cifra referitoare la exportul Franței, Germaniei și României și a conchis că dacă noi am lua măsurile represalii față cu cele două state, ele nici grije n’ar avea. Exportul lor e foartuare și dacă ar pierde citeva milioane, renunțind la exportul ce-l fac în Romînia, nu s’ar resimți. Dacă însă ar suferi represalii din partea Statelor Unite și Rusia, atunci la sigur că Franța și Germania n’ar mai rămîne impasibile. Intre acele state se fac schimburi de miliarde. Dar să presupunem, că am cere Germaniei sau Olandei să deschidă granițele vitelor noastre. Credeți că partidele lor agrare s’ar învoi la cererea noastră ! Niciodată. Cu Austro-Ungaria am avut convențiunea liber-schimbistă, dar ■’în acest stat a văzut că l-am furnizat 28 milioane capete de vite, a oprit importul vitelor noastre, pe motiv de epizootii. Atunci am declarat războiu vamal Austro- Ungariei. Cu ce ne-am ales ? Cu scăderea exportului nostru în Austro-Ungaria, de la vre-o 70 milioane pe an, la 8 milioane lei. La 1891 a încetat războiul vamal, dar statul vecin nu ne-a făcut nici o concesie în chestia exportului de vite. In schimb însă exportul și-a reluat culmi și am ajuns ea să exportăm, în medie, pentru 50 milioane, în Austro-Ungaria. Dacă vom începe din nou războiul vamal, incontestabil â vom diminua iarăși cifra exportului în acel stat. Dacă cercetăm tarifele diferitelor state pentru cerealele noastre, vedem că ale Austriei sînt cele mai convenabile pentru noi. In privința exportului vitelor noastre nu ne putem înțelege insă eu nici un stat. Știu, toți consumatorii o plîng că e prea scumpă carnea, dar interesele mari ale statelor se opun la admiterea vitelor vii din Romînia pe piețele acelor state. Scumpirea alimentelor de prima necesitate a făcut ca socialismul să ia un așa mare avint în Germania și mai ies in Franța. In Anglia însă, unde viața eeftină, se aleg conservatorii in centrale de lucrători. Dacă vom face represalii, vom primi ca răspuns taxe mari asupra cerealelor tocmai din partea statelor cari consumă mai mult din producția noastră agricolă. Și dacă nu putem exporta vitele vii putem însă să le exportăm sub forma de carne afumată, congelată sau conservată. Statele Unite au convenția, cea mai favorabilă, cu marile state europene din apus, de a le furniza carne conservată. De vom exporta și noi carnea de vite, ne vom bucura de clauza națiunei celei mai favorizate. Iar ca industria cărnei conservate să ia o mai repede și mare dezvoltare, trebue să i se acorde prima de încurajare, ca și industriei zahărului, care e mai puțin proprie țărei noastre. Cel mai imn debușeu, pentru carnea conservată, l’ar avea Romînia în Anglia. Propunerea d-lui inginer Iarca D. inginer D. Iarca a propus ca să se fie o întrunire publica tu care să »■ irate vederile marilor agricultori asupra tarifelor vamale. Propunerea d-lui Harisiade D. 1. Harisiade a fost de părere ca, în materie de tarife vamale, să se scutească de taxe produsele statelor cari vor primi tot fără taxe produsele noastre. Pentru produsele celorlalte state să se prevadă iasă taxe urcate. Rezoluția D. St. Greceanu, președintele societății, a dat apol citire următoarei rezoluțiuni, care a fost admisă în unanimitate: „Membrii „Societăței agrare“ întruniți azi 1 Decembrie 1203 în adunarea generală cu ocazia reînoirea convențiilor comerciale și inaugurarea unui nou regim vamal și referindu-se la rezoluțiunile congresului agricol din 1902. Atrag atențiunea guvernului și parlamentului asupra necesităței imperioase de a face să prevaleze înainte de toate iteresele agriculturei care este și va fi multă vreme încă aproape unica bogăție reală a țărei . Se declară în contra oricărei tentative de a crea în mod artificial industrii mari în țară, mai ales de acelea care nuși pot procura materiile prime decît din afară și ere, dacă tentativa ar reuși, ar atrage în centruri urbane industriale parte din populațiunea rurală, ceea ce ar constitui un pericol social, o atingere gravă a intereselor agriculturei și o cauză de decadență fizică și de degenerare a neamului“. Chestia expozițiunei D-nii : Dinu Mihail, Sava Șomănescu, Greceanu, Negri și I. Lahovary au vorbit apoi in chestia expoziției pe care „Societatea agrară“ o va organiza in primăvară. S’a decis ca azi la orele 5 d. a. să se întrunească comitetul societății, spre a lua noul deciziuni cu privire la modul de organizare al expoziției. C. Demetrescu a Ion Bellu, pe care d-sa l’a căutat timp de 2 luni, la Sinaia, unde se afla bolnav, nu voiau să-i plătească onorarul cuvenit, a chemat în judecată pe moștenitori ca ei să fie condamnați de tribunal la plata de 6000 lei. Trebue să arăt că d-lui Dona i s’a oferit 500 lei ca onorar, ceea ce d-sa a refuzat să primească. Tribunalul Liov, care a judecat acest proces, a acordat d-lui dr. I. Dona suma de 3000 Iei. Curtea de apel a confirmat era această decizie. Casier necinstit Poliția Capitalei a înaintat ori parchetului de Ilfov pe casierul de bilete de la gara de Nord, anume Savu Rădulescu în sarcina căruia s’a s’a găsit o lipsă nejustificată de 6600 lei. Parchetul a însărcinat pod. jude instructor Mumuianu cu cercetarea acestei afaceri. Furt de paltoane Portarul palatului de justiție de la intrarea principală, a surprins era pe Ion Martinescu, imbrăcîndu-se cu un palton al unui funcționar de la tribunal, depus la garderoba palatului de justiție. Prins asupra faptului, Martinescu a mărturisit că a voit să fure paltonul, din cauza mizeriei și a frigului care l-a surprins, fără palton. Martinescu a fost arestat și înaintat poliției. Afacerea Miclescu-Greceanu D. judo-intructor Săbăreanu va continua astăzi instrucția în afacerea furtului de briliante, care după cum se știe a pricinuit sinuciderea locotenentului Eugen Miclescu. D-na Greceanu stătua în plîngerea ei cerind a se continua urmărirea d-nei, Miclescu. Em. Scandalul din Piatra ve^it Asupra scandalului din restaurantul hotelului din Piatra-Neamț, scandal despre care am relatat mai primim următoarele amănunte pe cari ie publicăm, din spirit de imparțialitate: D-l căpitan Peretz se afla în societatea a vre-o cincisprezece amici și a unei cocote, anume Bila, petrecînd. D- R , mare exportator, se afla și d-sa în restaurant, in tovărășia a doui voiajori străini, cari după citva timp au plecat, suindu-se în hotel. Rămas singur, d. R. se vede deodată abordat de căpitanul Peretz care’l întreabă pe un ton iritat dacă’l fixează pentru frumusețea d-sale. D-l R., răspunse pe un ton foarte politicos că nu’l găsește de loc frumos și că deci nu l fixează. Și ca să evite orice alte neplăceri, se întoarce cu spatele spre societatea veselă, fixindu-și privirile în altă direcție. Profitând de această împrejurare, d. căpitan Peretz lovi pe la spate pe d. R., care, deși singur, vor să riposteze, însă a fost împiedecat de cei l’alți amici ai d-lui căpitan cari erau și cunoscuți ai d-lui R. La aceasta se reduce toată afacerea. D. R. n’a reclamat pe cale diplomatică, precum s’a spus, ci va face reclamațiune la autoritățile militare. Coresp und la palatul justiției Medici și clienți Foarte rar s’au văzut la noi procese intentate de medici, clienților rău platnici. Obiceiul medicilor de a îndura cu resignare chiulul clienților, a fost oarcum desmințit de d. dr. I. Dorna, care văzînd că moștenitorii defunctului ate Studenții și cantina universitară. O anchetă. — Ce spune majoritatea studenților despre cantină. — Studenții adevărat săraci.—Popotă studențească sau restaurant „high-life ?“ Greșala inițiatorilor.— O cooperativă a studenților săraci. In sfirșit, cantina universitară funcționează, procurind mîncare studenților la prinz și seara pentru prețul de 35 de lei pe lună. In urma unei scrisori pe care am primit-o și din cuprinsul căreia reeșea că această cantină mai trimbițată nu e tocmai o fericire pentru studenți, ne-am dus la Universitate ca să vedem ce spun studenții despre cantina înființată de d. Haret și întrucît ei se bucură de foloasele acestei instituțiuni. Cei mai îmbrăcăței, cu gulere lustruite și cu paltoane noul pe el, mi-au spus în genere următoarele : — Ge potrivești, domnule ? Cantina e făcută pentru cei ce dispun, nu pentru not La ce am da 35 lei, cînd găsim o masă tot atît de bună cu 30 lei! Dacă aceștia vorbesc astfel, trebue să spun că grasul studenților, mulțimea aceea cu figurile scîlciate de mizerie, care umple cu numărul ei băncile sălilor pînă în fund, sînt și mai puțin entuziasmați de modul cum s’a înființat și cum funcționează cantina universitară. Mizeria acestor intelectuali flămînzi e pur și simplu îngrozitoare. Sînt studenți cari trăesc cu 70 de bani, cel mult un leu pe zi și cari string ban cu ban luni de zile pentru a-și putea procura o haină la hala vechiturilor. Evident că pe aceștia cantina universitară i lasă indiferenți, căci cu suma de care dispun,ci nu-Și pot permite luxul de a abona la cantină. Și doar aceștia sunt majoritatea ! Cantina, în fond, după cum mi-au spus studenții în adevăr săraci, folosește numai celor cu dare de mînă, car pot dispune și de mai mult ca 35 de lei pe lună pentru masă. Aceștia, cari mîncau pînă acum la Andrei, la Iordache și la alte restaurante mari, se folosesc de cantină și, mîncînd de acum pe 35 de lei lunar, au prilejul de a realiza economii din cari să sporească sumele disponibile pentru petreceri. Studenții săraci însă, aceia pentru cari 35 de lei pe mîncare într’o lună a fost totd’auna un ideal, rămîn și acum pe din afară și pentru ei mensa academica e o nălucă. __. Nu știți, mi-a spus unul din acești studenți, de la ce principii au plecat inițiatorii și în special d. Haret, sub auspiciile și cu sprijinul căruia s’a înființat această cantină. Pare însă că nu s’au gîndit de loc la acea imensă majoritate a studenților cari mănîncă odată pe zi cu cîțiva gologani și cari pe această vreme rece merg în pardesiuri de vară și locuesc prin mahalalele îndepărtate în odăi ale căror sobe nu-și pot permite luxul de a funcționa în timpul iernei. „D. Haret sau că s’a înșelat crezînd că a făcut o îmbunătățire reală și generală sau că în mod conștient a înființat un restaurant high-life, iar nu o popotă studențească unde să poata intra și acei „mojici“ cu călcîele roase, fără haine și lacomi de mîncare, de sănătate și de viață? Ce scop are o popotă? întrunirea într’un corc a tuturor studenților, atît a celor cari au ce mînca, precum și a celor cari sînt complectamente lipsiți de mijloace. Cei d’Intiiü pentru a nu risipi sume însemnate cu bacșișurile chelnerilor și cu plata împătrită a unui dejun ce nu se deosibește de cel de la popotă decît prin luxul cu care e servit și prin mirosul parfumului ce te’nconjoară, cei din urmă pentru a scăpa de mizeria istovitoare. Dar e drept că dacă s’ar fi creeat popota iu condițiunile in cari ar fi trebuit să se creeze, atunci fără îndoială că acei puțini demi-dandi dintre studenți ar fi ocolit birtul, pentru că nu e de „demnitatea“ lor să se vîre „între studenți...“ Or, tocmai aceștia sînt elementele cari știu să facă paradă în jurul meritelor celor cu inițiativa măgulindu-le orgoliul și trîmbițîndu-I ca bine-făcători ai studențimei. Pe cîtă vreme dacă în adevăr s’ar fi înființat un birt pentru proletariatul studențesc, acel imens număr de universitari cari nu dispun de fracuri și de smokinguri spre a slăvi pe fondatori și a bea șampanie în sănătatea lor, opera ar fi trecut, poate, ca ceva neînsemnat. In tot cazul, reclama pentru inițiatori ar fi fost mai mică... Un alt student îmi spune : — Intr’o zi eșind de la Universitate, trec întimplător pe la așa-zisa masa studențească. Pe geam era lipit un antipom. Un țăran cu știință de carte mă întreabă dacă e adevărat ce scrie în anunciü că nu pot mînca la această masă decit studenții universitari, studenții școalei de poduri și șosele, etc. „Asta n’ar fi nimic, răspund eu, ceea ce o mai trist este că nu pot mînca chiar dintre studenți de cit aceia cari au cel puțin 35 de lei pe lună pentru masă“. ..— Dar cel cari n’au ?“, mă întreabă țăranul. „—La abator !“, i-am răspuns și eu aceste vorbe am năvăuit ne bietul țăran uimit, și, intrînd într'un birt din apropriere, am mincat pentru suma obicinuită de 35 de bani. Fără îndoială că dacă toți cei cari sînt tot atît de săraci s’ar asocia făcînd un fel de cooperativă pentru o masă comună, atunci birtașului meu i-ar da mina să facă din cocioaba murdară un salon ceruit, din taci murile-i ruginite tacîmurî pasabil mulțumitoare și din mincarea urîtă, o mîncare mai plăcută și mai higienică. Aceasta ar fi cooperativa studenților săraci, adevărata popotă studențească de care are nevoe majoritatea studenților. T plasa Prut-Horincea, din acel județ, în locul d-lui V. Tulbure. D. Nicolae Ionescu, licențiat în drept, a fost numit revizor comunal in județul Argeș. _____ Principele Ferdinand va sosi în Capitală mîine dimineață, la orele 8, venind de la vînătoarea făcută a Țibănești. Un cotoiü turbat a mușcat, pe un copil al lui Lajos din calea Moșilor 109 și pe un alt copil vecin. Ambii s’au trimis spitalului antirabic din Capitală. Epizootia de brîncă infecțioasă și de pneumoenterită porcilor au încetat în comunele Telești și Peștișani din Gorjia și s’au ridicat măsurile. " In abatorul orașului Craiova s’au tăiat în cursul luivei Noembrie 1489 vite mari, 2143 oi, 36 capre și 841 porci. O comisiune a comercianților de băuturi spirtoase compusă din d-nii N. Prușan, 0. Cernătescu, A. Mirodorescu, N. Barbulu, G. Lăzărescu, D. Petrescu, Miron Stămulescu, M. Dulgherescu, G. Constantinescu, D. Moroeanu, Mihalcea și Ioan Cioc, s’a prezentat azi la Cameră, înmînînd în scris d-lui M. Ferechide, președintele Camerei, dezideratele Corporației comercianților de băuturi. Prefectura județului Neamț a trimis ministerului de interne, spre aprobare, budgetul general pe exercițiul financiar 1904—1905. _____ Pe luna Noembrie, veniturile statului din taxele vamale au fost de 1.987.851 lei și 35 bani, din taxele porturilor, 384.551 lei 25 bani și din taxele fondului comunal 474.965 lei 10 bani. I Comisiunea de judecată de pe lângă misterul instrucțiunei publice va judeca astăzi după amiază pe d. Marin Niculescu, învățător în comuna Andrășești din județul Ialomița. Principele Ferdinand va face inspecțiuni în cursul săptămînei viitoare trupelor de cavalerie din Bîrlad, T.Măgurele, Craiova și T.Severin. La 6 și 7 ianuarie 1904 se va ține în Capitală congresul directorilor școalelor secundare, comerciale și profesionale din țară. In acel congres se va discuta asupra disciplinei elevilor, admiterea în clasa I a acelor școale, promovarea și simplificarea lucrărilor de cancelarie. In cursul ultimei săptămîni a lunei Noembrie a fost în Capitală următoarea mișcare a epidemiilor : Scarlantina: 147 bolnavi vechi, 52 noi, 6 morți, 4 vindecați. Difteria : 40 bolnavi vechi, 25 noi, 1 mort și 33 însănătoșiți. Tifosul: 25 vechi, 5 noi, vindecat. Pojarul vindecați. Tuse convulsivă: 3 vindecați. Febra puerperală: 1 caz mortal. Prefectura de Teleorman a cerut ministerului de interne să prezinte parlamentului un proect de lege pentru autorizarea orașului Alexandria de a contracta un împrumut de 136874 lei, 3 morți, 184 bolnavi vechi, 56 noi, 81 vechi, 1 mort, 2 D. căpitan Popovici, inspector de poliție, a fost numit director al școalei de sergenți de oraș din Capitală. In cursul lunei Noembrie primăria Capitalei a făcut plăți de peste 400.000 lei dintre cari 300.000 lei numai ca anuități. Legațiunea franceză a cerut și obținut de la ministerul de interne date relative la industriile ce se practică în închisorile noastre. Studenții universitari, vor ține astăzi Mercur î 3 Decembrie ultima consfătuire în sala Bogacor din strada Primăverei No. 35, cînd se vor lua deciziuni definitive. Primarul comunei Dragușeni (Dorohoiu) a fost amendat cu salariul pe o lună, iar primarul comunei Mitoc amendat cu salariul pe 10 zile, fiind găsiți neglijenți în combaterea febrei aftoase. înaintări in corpul sanitar militar Au fost înaintați la gradul de farmacist locotenent, farmaciștii sublocotenenți: Vasilescu Stelian de la reg. 7 Rahova 25, la divizia II-a; Renia Carei, de la spitalul militar al corpului IV, la divizia VII; Roșianu D, de la herghelia armatei Ia divizia I; Stanciu P. Mihail, de la reg. 3 artilerie, la divizia V-a; Vîrgolici I. Anghel, de la spitalul militar al diviziei IX, la comandamentul diviziei IX. D-rul Ioan Marcu a fost înaintat la gradul de medic locotenent și însumat la spitalul central. D-nul Ceapîru D. Cristea a fost înaintat locotenent și însumat la reg. Tulcea 33. Farmacistul Mazlim A., a fost înaintat farmacist sublocotenent și însumat la herghelia armatei. Au fost înaintați la gradul de farmaciști sublocotenenți următorii farmaciști ajutori concediați :" Crețoiu Traian, de la spitalul „Regina Elisabeta“, la divizia I Dragomirescu Ilie, de la farmacia corpului II de armată, la divizia N. Zaharescu Christea, de la regimentul Vlașca No. 5, la divizia V. Șotropa Emil, de la regimentul 2 de geniu, la divizia VI. Medicul-ajutor concediat G. Nistor, da la reg. 3 artilerie, a fost înaintat sublocotenent și repartizat la corpul I de armată. D. veterinar-ajutor Popescu C. Gheorghe, de la reg. 6 artilerie, a fost înaintat sublocotenent și repartizat la corpul II de armată. Medicul locotenent de rezervă G. Stănciulescu, de la reg. 1 Mehedinți No. 17 a fost șters din controalele armatei. Tragerea premiului 304 * Erî la orele 11 jum. s’a tras premiul al 304-lea oferit de „Adevărul“ cititorilor și abonaților săi pe ziua de 16 Noembrie și anume: 10 cutii conserve Știrbey. Fericitul câștigător a fost d. G. Ionescu, Tîrgoviște, care a fost avizat să-și ridice premiul militar Ediția de seara Ultime informațiuni D. Emil Gostinescu va lua cuvîntul în ședința de mîine a Camerei spre a răspunde d-lui M. Cantacuzino, în chestiunea falsurilor. Aflăm că între grupul stătescist, adică d-nii Al. Djuvara și T. Stelian de-o parte, și între foștii drapeliști s’a produs o răceală. D-nii Djuvara și Stelian au și spus că nu mai contează pe sprijinul nici unui membru al cabinetului, precum nimeni nu poate conta nici pe sprijinul lor. D. D. F. Nsoiescu este foarte plictisit de situația ce i s’a creat. D-sa s’a plîns erî, că i s’a redus cu desăvîrșire orice rol și că nu mai poate face nimic la primărie. — Sînt mai puțin decît primarul din Ploești! D-sa este sfătuit de mai mulțî amici ai săi ca să demisioneze. Se vorbește mult că s’au făcut oarecare observații d-lui Matei Cantacuzino pentru că în discursul său a insistat asupra falsei trageri a d-lui Sturdza în favoarea așezămintelor Nifon. In urma acestui atac al d-lui Cantacuzino, s’au manifestat oarecare tendințe în partidul liberal pentru denunțarea cartelului cu junimiștii. Din fericire pentru junimiști, d. Filipescu s’a grăbit să repare „greșeala de tactică“ a dlui M. Cantacuzino, cerînd ca să nu se mai discute în Cameră această chestiune. Astfel cartelul a fost salvat. Direcțiunea serviciului sanitar a fost înștiințată că un caz mortal de ciumă s-a constatat la Alexandria în Egipt. Direcțiunea serviciului sanitar a cerut prefecturilor de Tulcea și Constanța să comunice unde serbează Bairamul musulmanii din acele județe. Această știință se cere, spre a se ști ce măsuri să se ia față cu musulmanii cari merg în locurile contaminate de epidemii molipsitoare. Reamintim cititorilor noștri că mîine Joi va fi la Ateneu primul concert dat de marele pianist și profesor Emil Sauer. Concertul va începe la 9 ore seara și publicul este prevenit că intrarea insulă în timpul execuțiunei bucăților va fi riguros interzisă. La direcțiunea învățămîntului secundar se lucrează acum la întocmirea listei de manualele didactice prezentate spre aprobare consiliului permanent și nesupuse încă discuțiunei. Prefectura de Buzău a anunțat că notarul comunei Luțu a fost asasinat de indivizi necunoscuți. Ministerul de interne a aprobat modificările aduse bugetelor în curs ale județelor Ilfov și Putna. Primarul Cristofor Rădulescu din comuna urbană Medgidia și-a dat demisia, care i-a fost primită. D. C. F. Robescu, primarul Capitalei, se va prezenta in audiență regelui, spre a-i expune situația lucrărilor pentru construirea gărzi de la Obor, plătite de primărie. D. It.-colonel G. Bogdan a fost numit președinte al comisiunei de remontă, in locul dlui Remul Boteanu, înaintat general. D. It.-colonel Bogdan a plecat aseară la Temișoara pentru a cumpăra cai pentru armată. . D. M. Barbescu, licențiat în drept, a fost numit revizor comunal in județul Romanați, în locul d-lui D. St. Protopopescu. D. Const. I. Rășcanu, licențiat în drept, actual șef de birou la prefectura Covurluiu, a fost numit subprefect la Intranirea petroliștilor Guvernul prepară un proect de lege asupra litigiilor ce se ivesc mereu cu privire la terenurile petrolifere al țăranilor, arendate sau vindute. Pentru alcătuirea acelui proect de lege lucrează la ministerul domeniilor o comisiune de avocați. Guvernul voind să aibă și părerea petroliștilor asupra acelui proect, a provocat întrunirea lor care s’a ținut erî la hotel Boulevard. D. C. Alimănișteanu, directorul industriei din ministerul domeniilor, a pus în discuție chestiunea pînă la ce punct este sau nu cineva sigur de stăpînire luînd în arendă un teren petrolifer și dacă nu este deplină siguranță, ce măsuri de îndreptare trebue luat? D. I. Gheorghiu, deputat de Prahova, a asigurat pe asistenți că guvernul are bune intențiuni în această privință. D. Gogu Ștefănescu a arătat neajunsurile ce le au exploatatorii din cauza nestabilității proprietăței la terenurile moșnenilor, cari n’au acte de posesiune. Acest fapt a determinat pe o mulțime de indivizi să șanteze societățile străine și pe exploatatori. D. Gogu Negulescu, fost prefect de Prahova, a afirmat că proprietatea de și n’are cadastru, e sigură, iar de vină sunt exploatatorii cari nu se interesează de la cine cumpără terenurile. Guvernul ar trebui însă să propui o lege în sensul ca contractele de arendare să nu se considere ca contracte de închiriere cum o azi, ci ca contracte de vinzare, iar faptul că un proprietar ar fi arendat pămîntul lui la mai mulți, să fie considerat ca escrocherie. D. Gogu Ștefănescu, combătând părerile d-lui Negulescu, a propus ca guvernul să vie cu un proect de lege fd senzul ca să se consfințească tot ce s’a arendat pînă acum așa că concesionarul să fie menținut în stăpânirea terenurilor ce a arendat pînă acum, și dacă se va dovedi că concesionarul a arendat rău acel teren și dacă se vor ivi și alți coproprietari, proprietarii între ei să se judece și să-și reguleze titlurile de proprietari. Orino ar câștiga acest titlu să respecte arendarea făcută exploatatorului care a fost de bună-credință, și care nu are altă vină decît că nu putea să afle mai mult asupra proprietăței. După o oarecare discuție contradictorie urmată între d-nii Negulescu, Ștefănescu și alții, s’a decis a se ține o nouă întrunire Marțea viitoare, în același loc, Ap. Adevarele Iminescu Veronica Micle Primim următoarea scrisoare : Paris, 30 Noembrie Iubite d-le Mille. Citesc în „Adevĕrul“ de Mercurî 26 Noembrie 1903 reproducerea unui articol : Dragostea dintre Eminescu și Veronica Miclea al d-lul Scînteie, care, în urma d-lui A. Steuerman, revine asupra „calomniei“ din Le Penseur. Amicul meu d-rul A. Steuerman se miră de citația d-lui Daniel de Venancourt, ca să’l desmir.—iartă’mi cuvîntul nou,— î-am scris la 23 Noembrie st. n. de unde a luat scriitorul francez acea citație. Deși în apropiere de d. Steuerman,—deoarece scria la aceeași gazetă,—d V. Scînteie n’a avut norocul să afle răspunsul meu, sau mai bine lămurirea mea. Dă’mi -’proe s’o dau publicităței, aci, în ziarul „Adevărul“, ca să înlătur acuzația nedreaptă scrisă de d. V. Scînteie. Acel care a scris întîia oară despre relațiile lui Eminescu cu Veronica Micle, adică a spus în treacăt despre o dragoste a lor e amicul meu Neuschotz de Iași. Iată cu ce ocazie și unde : In „Revue Encyclopédique Larousse“, No. 235, din 5 Martie 1898, dînsul publică un articol La poesie roumaine, la pag. 203, coloana I, se află următoarele rînduri: „J’idéal du poete est la femme „aux cheveux d’or“. Illa râve,la voit. Faime. Non est aimé, mais Mentet il est desii, trahit. Cet ideal était une’ femme poete,— Veronica Micle — qui lui a inspire tant de beautés rythmiques“... Iată clar originea „calomniei“. Daniel de Venancourt repetă acest lucru și are grija să adaoge: „dijon“pe ceea ce înseamnă că nu ei o spun, ci o ia după un altul. D. Scînteie scrie: „calomnia condamnabil de gravă, pe care un recenzent francez Daniel de Venancourt o debitează în Le Penseur...“. O astfel de calificare e greșită. Și calomnie nu o, ori cum ar întoarce d. V. Scînteie cuvintele d-lui de Venancourt; căci în fraza acestui scriitor, pe care frază Scînteie uită s’o dea, nu se afla nici o urmă de intenție. Iată cum s’a exprimat acest recenzent : „Quand ii parle de l’amour, Eminesco resto aussi severe. Son aventure avec Veronica Mierero, une femme poète qui le trahit, diton, lui inspira des chants frénétiques ou dans un fatalisair sperdu“. Aceasta e toată calomnia scriitorului francez ! Mă întreb în co mentalitate născînda specială se desvoltă spiritele în Romînia pentru ca să asistăm la acuzări de felul celeea formulată de d. V. Scînteie scriitor de talent, care dragă Doamnei trebue să cunoască noțiunea cuvintelor pe cari le scrim ? In frazele lui Neuschotz de Jassy e o greșeală de informație pură fără îndoială; în citația lui d. de Venancourt greșeala se repetă însă ușurată de acel duton apărător; —în amîndouă cazurile însă nu există „calomnie“. Cred că d. V. Scînteie socotește la fel și ’i rog să îndrepteze calificativul, căci îi apăsător lucru să îngreunăm scrise cari n’au nici o asprime sau vreo țintă răutăcioasă. Documentele d-sale pot stabili adevărul, fără a învinovăți pe un om plin de sentimente nobile pentru cei dintre Dunăre și Carpațî. pl. un amic al literilor române. Cu aleasă prietenie. Th. Cornel Jocul de oferți în Captală — Un proces cu morala lui — Tribunalul di Ilfov secția H a condamnat era la 200 lei amendă pe Gheorghiadis, antreprenorul unei cafenele ordinare din str. Academiei, dat judecăței pentru aptul că poliția a surprins jucîndu-se pe 6««ijocurî hazard, în Cafenea. Din procesul verbal încheiat de comisarul care a făcut această descindere reese că s’a jucat stos pe gologani, și că de la toți jucătorii a putut confisca suma de lei 3, bani 70. E foarte frumoasă această măsură de a se urmări și descoperi localurile unde se joacă asemenea jocuri de hazard. Goea ce nu miră însă, e faptul că poliția noastră,—lucru ciudat de altmintrelea—nu descoperă și nu urmărește jocurile de hazard, cari se practică pe o scară destul de întinsă în centrul Capitalei, și nu vede jaful ce se practică zilnic la jocurile de cărți prin marile cafea de la centru. Această reflexie a fost sugerată multora, din aceia cari au luat parte la desbaterile procesului lui Gheorghiadis, care s’a judecat erî înaintea Tribunaului Ilfov secția N. R. A se citi urmarea in uanina 3-a