Adevěrul, decembrie 1903 (Anul 16, nr. 5152-5179)

1903-12-04 / nr. 5155

Joi 4 Decembre 1903 Astăzi 3 Decembrie Teatre-Concerte-Petreceri: Fotopl­isticul imperial (sub hotel Continental, piața Teatrului) expune de Duminică 30 Noembrie, pînă Duminică 7 Decembrie 1903, pentru prima oară Rusia cu orașele Moscova, Odessa, Kiev, Krems, Nișnei, Novgorod. Cosmoplasticul „Romînia Pitorească“, calea Victoriei 36 (vis-a-vis de cofetăria Frederic), a expus pînă Vineri 5 Decembrie în sala I-a splen­dide vederi din Veneția (ne mai văzută în București). Sala 11-a Drama din Belgrad. I Petrașcu dacă vroește poate să uzeze și de toate finețele tehnicei celei mai noui. Dar poate că aceasta ne arată și pe Vermont și pe Petrașcu ca adevărați artiști, cari pot să uzeze de aceste fineții, dar nu vor. B. Brănișteanu Impressin! și palavre Scrisoare Frate ! îmi atragi atenția să încep — să-mi sor­ți impresiile ca la o dată potrivită, sa­u­ le trimit ca o citire plăcută pen­tru tine. Asta cred nu va fi nici odată,­­e simplul motiv că ’s prea egoistă s’o a o — și d’alminteri poate înțelegi — pentru ca o fată să-și scrie impresiile tre­­ibue să fie — impresionabilă și... să „iu­bească“. Le­ am pe amîndouă — căutîndu-le. Și nu se putea ca boala de care vorbirăm mai sus — să nu lase ca la fie­care, o mică dat­ă la infimul meu suflet. O ghicesc, că de­și ești din sexul nu­mit forte — ești totuși curios ca femeile —și ca un anatomist mî-aî diseca mititica mea inimă, (care pentru măcelari n’ar a­­vea aici un rost) — să poți ghici cine e tâlharul care m’a răpus — îți spun că e un voinic, cu mai mulți nervi d­e cu­ gră­sime și cu culme zice că și el mă iu­bește — e drept că prea sîntem făcuți unul pentru altul ca să nu ne „iubim“. Voini­cul meu e palid — (fără să fie poet)—cu doi ochi negri — care dacă mă rătăcesc cu privirea — văd o lume ce nici un a­­morezat n'a văzut încă — și pe cari alta, poate — nu le găsește nume de urîți și nici culoarea lor adevărată. Și nu-ți permit, iubite frate, ca pe sim­plul motiv că mă găsesc prea impresio­nabilă, să mă califici în tagma amoreza­­ților, îi prea diferită de altele care prac­tică sportul ăsta. Ți-am divulgat ce-i dreptul cum prea franc—cum numiți voi (infamilor) vorba „dragoste“—secretul nos­tru sportiv, dar chiar dacă înconjuram curba, tot acolo ajungeam și poate mai știi că am ca deviză: explicarea în pu­ține cuvinte (fără să mă gîndesc la ofi­țerul stărei civile). Dar eu vorbesc prea mult azi și min­tea­­ mi accelerează să pătrundă cuvintele dragului meu, într’o formă necunoscută dacă a novicilor dragostei , îi felicită că mă găsesc întrupată în tot ce el simte și vorbește. Stella Bac&ft Concediul mitropolitu­lui primat Prin cercurile preoțești se vor­bește că unii prelați încep deja să se preo­cupe de o eventuală vacanță ce s-ar produce în scaunul mitropoliei Un­­gro-Vlah­iei. Această preocupare datează de a­­proape două luni, cînd mitropolitul primat își exprimase dorința să de­misioneze spre a-și căuta de sănă­tate în străinătate. Atunci însă d. Dim. Sturdza a intervenit personal pe lingă venera­bilul prelat să renunțe la această i­­deie, căci ori­cînd i se va da un concediu nelimitat spre a pleca în străinătate. Azi, combinațiile în vederea unei eventuale vacanțe, s'au reluat. Și în cercurile preoțești se spune, că cei mai serioși candidați ar fi mitropo­litul Partenie al Moldovei și epis­copul Atanasie al Rlmnicului. Premii pentru cititor! Ia IMițe „Briquette Progresul" In cursul acestei săptămîni Adevĕrul o­­feră cititorilor și abonaților săi, ca premii gratuite 14 lădițe „Briquete Progresul“ ,de la cunoscuta casă Alfred Löwenbach et Comp. calea Victoriei. Mercur 12 lădițe „Briquette Progresul“ din fabrica Alfred Löwenbach et Comp. J­­-C- 2 lădițe „Briquette Progresul“ din fabrica Alfred Löwenbach et Comp. Vineri : 2 lădiițe „Briquette Progresul“ din fabrica Alfred Löwenbach et Comp. Sîmbătă : 2 lădițe „Briquette Progresul“ din fabrica Alfred Löwenbach et Comp. Duminică: 2 lădițe „Briquette Progre­sul“ din fabrica Löwenbach et Comp. Pentru a concura la aceste premii citi­torul t­rebui să trimeată înapoi adminis­trației noastre, cuponul de participare la funerila din pag. IV cu însemnarea des­­ușită a numelui și a adresei. Tragerea se face cot-d­a­una a zecea zi de la data zia­rului ca să poată să se trimită mai multe cupoane de­ odată și cu o simplă marcă de 3 bani, întrun plic deschis. —.­..i.i.n nmmim'Trmi «ww [UNK] Ediția de dimineață ITFORMATIUNI Imediat ce se va sfîrși romanul ,„Judecătorul de instrucție“, care e ps isprăvite, vom începe publicarea senzaționalului roman Aventurierii din Paris datorit unuia dintre cei mai buni ro­mancieri francezi. Foiletonul Aventurieri­ din Paris , în care sunt descrise peripețiile unei bande de geniali escroci din lumea mare, e menit să aibe și la noi un succ­es imens. Se vorbește mult prin unele cer­curi din înalta societate bucureș­­teană despre o mare perdere la un joc de cărți ce a ținut de Duminică seara pînă Luni dimineața, la unul din cele d­intîi cluburi din Capitală. O persoană sus pusă în societate, ar fi perdut în acea noapte aproape patru sute m­ii de lei. In ultimul moment d. V. Lascar a fost nevoit sa renunțe la numirea d-lui căpi­tan Christescu în postul de prefect al ju­dețului Bacău. D. ministru de interne, a oferit aseară acest post d-de deputat Vlaicu. Probabil ca d-sa îl va primi. Revista l'Europen, sosită era în Capi­tală, conține un articol referitor la si­tuația din Romînia. Intre altele, vorbim despre politica actuală din țara noastră autorul articolului preconizează, drept Uui d­insalvare, înființarea unui partiid tâ­năr politic, în frunte cu d. Petre Carp și cu elemente ca d-nil Panu, Brînco­­veanu, Maiorescu, Marghiloman, Const. Mille și alți, „încă odată s [UNK] termină articolul în cestiune — în Romînia dorința genera­lă e să rămînă încă la putere d. Stur­dza, cu toată dictatura și cu toate exce­sele sale dinastice, atita timp cît d Carp nu e în stare să-și adune vechi­­le’I forțe pe cari să le întinerească cu elemente și programe noul“. Marele festival artistic pentru ridicarea unui bust Maiorului Ivanovici, care se fixase pentru seara de 3 Decembrie, s’a a­­mînat, din motive neprevăzute, pentru o dată ulterioară. La copiii slabi și rachitic, untura de pește e greu tolerată și remediile cu ba­ză alcoolică, excită constituția lor fără a o întări. Trebuie să recurgem tot­dea­­una la preparațiuni ce conțin quintesența medicamentelor regeneratoare ale nutri­­țiunei. Vinul Bravais, cu extractele de toia, coca și cacao, reprezintă, cu drept OU viat, specialitatea cea mai de frunte, întrunirea studenților în medicină Aseară la ora 9, societatea studenți­lor în medicină a convocat pe toți mem­brii săi și pe toți studenții mediciniști la o întrunire colegială spre a discuta asupra modului cum ar putea sărbători mai bine „medalia de aur“ acordată de comitetul Expozițiunei științifice din Bu­curești. Tot odată societatea aceasta im­plinind 30 de ani de existență, s-a de­cis ca și serbarea aniversarei fondărei societăței să se facă în aceeași zi. Au­ vorbit d. dr. Botescu, prim-re­­dactor al revistei „Spitalul“, d. Stoicescu președintele societăței studenților în medicină, d. Demetriade și d. Botez. S’a ales un comitet de studenți care să organizeze serbarea, și să fixeze ziua. La această serbare vor fi invitați toți profesorii universităței, precum și toți studenții cari vor binevoi și vor putea cotiza. Prezent Hoi licențiați în drept iată numele studențil­or în drept , la facultatea din București cari au reu­șit la examenul de licența, la seri.. . Il-a , A. Gogălniceanu, I. N. Coșoiu, I. Aureanu, Aurel Lepădătescu, Em. Col­­fescu, I. Bă­lulescu, C. Ionescu, Temis­­tocle Pintea, N. Tomescu, I. Cerchez, D. Ionescu, Paraschiv Dumitrescu, I. Stănescu, N. Săndulescu, V. Capeleanu, N. Cocea, L Jitianu, N. Hariton, D Canea, O. Hagi Ilie, Miltiade Nicolescu, Petre Lalu, Pandele Stoicescu, Victor Drăgoescu, N. Parva, C. Ghenot, D­­Popescu, N. Par’tenie, L Panai­tescu, C. Solomonescu, N. Neacșu, Rom. Ioachim, I. Popescu, L Rădulescu, C. Ștefănes­cu, C. Tomoșoiă, A. Iorgulescu, M- N. Ghica, N. Israel, I. Diaconescu, D Grervescu,I. Ionescu și S. Niculescu. Mișcarea in mag­stratură In magistratura amovibilă s’a făcut următoarea mișcare: D. V. Bălășescu, jude la trib. Buzău­, în aceeași calitate la trib. Vlașca. D. N. N. Papadat, jude la trib Tele­orman, în aceeași calitate la Buzău­. D. Iuliu Avrian, jude la trib Vlașca în aceeași calitate la Teleorman. D. Artur Goro­vei, jude la trib. Su­ceava, procuror la R.­Sărat, în locul d-lu. Emilian Constantinescu. D. G. C. loan, supleant la trib. Su­ceava, judo la acelaș tribunal. D. G. Livaditi a fost numit supleant la Suceava. D. G. I. Roșeanu, judecător de pace la R.-de-Vede, în aceeași calitate la T. Măgurele în locul d lui D. D. Nicules­, trecut la R.-de-Vde. D. Eugen Lupașcu,jude la ocolul Ji­­jia, în aceeași calitate la Săveni în lo­cul d-lui Al. D. Petroni, trecut în locul celei d’întîiu. D. Șerban Gogălniceanu, supleant la Romanațî, jude de ocol la Drăgășanî, în locul d-lui I. N. Roșu. D. Honoriu Bănescu, substitut la Ar­geș, supleant la Romanațî. D. Policarp Budeanu, supleant la o­colul Topolog, substitut la Argeș. D. M. Mihailescu, ajutor de judecă­tor la Topolog, supleant la acelaș ocol Consfătuirea agrarienilor — Ziua II-a — Erî d. a. a continuat la „Societatea agrară“ consfătuirea marilor agricultori asupra nat­urei viitoarelor convențiuni comerciale. A prezidat d. St. Greceanu. Cu­vîntarea d-lui Comșa D. D. Comșa a constatat că e nece­sar de a se stabili cari sunt adevărate­le relațiuni dintre agricultură și indus­trie. Mulți cred că agricultorii doresc ca industria să fie exterminată. Adevă­rul e altul: agricultorii nu vor distru­gerea industriei, ci vor num­ai ca aceia cari încurajează industria, să nu ceară agricultorilor a face sacrificii peste pu­­terile lor. Agricultorii se plîng de sacrificiile e­­xagerate ce li se cer. Ei fac sacrificii ca contribuabili, ca consumatori și ca producători și vînzători de produse a­­gricole. Dacă s’ar întemeia industria sositoare, agricultorii n’ar avea nimic de zis. Dar dacă s’ar întemeia o industrii pentru instrumentele­ agricole natural că agricultorii ar avea înalte de ziș, căci a­­tunci eî ar fi siliți să plătească mai scump acele instrumente de­cît dacă le-ar aduce din străinătate. La încheerea convențiilor comerciale trebue să se procedeze cu multă băga­re de seamă. Dacă s’ar pune taxe mari pe produsele industriale pe caii le im­portăm, atunci statele izbite de taxele noastre, ar răspunde cu represalii față de produsele noastre ce le exportăm, a­dică cerealele. Nu putem admite dec un tarif protecționist pentru industrie Mai mult de­cît de exportul cereale­lor trebue să ne îngrijim de exportul vitelor noastre. De nu vom exporta vite nu vom putea reface cult­ura de vite și ast­fel vom fi siliți sa reducem și producția noastră agricolă. Greutatea nu e de a crește vitele, ci de a găsi o piață de desfacere. Cea mai avantagioasă piață de desfacere pentru vitele noastre e Austria, pentru că fo­losul cel mare e de a exporta vitele vii, nu sub formă de conserve. înainte de a trata convențiile comer­ciale trebue să știm ce putem da, spre ști și ca putem cere. La 1880 știam să cerc­ui deb­ ș­u pentru vitele noastre, ar n’am­ știut ce să dăm, și atunci cînd nu dăm nimic în schimb—adică numai punem stavilă produselor străine—atunci nu putem cere nimic, aci nimic nu ni se va da. Să facem­ ca guvernul să știe că e­­ată o societate agrară care își are ve­derile sale și de care trebue să se ție seama. Doresc, zicea d. Comșa terminînd, ca cele vederi să fie următoarele : Nu ad­mitem un tarif protecționist pentru in­dustrie, dar ne trebue și un tarif de re­presiune care să fie o armă de luptă față cu aceia cari vor face dificultăți produselor noastre destinate exportului. Cuvintarea d-lui I. Lahovary D. Ioan Lahovary cele spuse de d-sa în și-a complectat ședința prece­dentă. D-sa a citat cifra referitoare la ex­portul Franței, Germaniei și României și a conchis că dacă noi am lua măsuri­le represalii față cu cele două state, ele nici grije n’ar avea. Exportul lor e foar­­tuare și dacă ar pierde cite­va mili­oane, renunți­nd la exportul ce-l fac în Romînia, nu s’ar resimți. Dacă însă ar suferi represalii din partea Statelor­ Unite și Rusia, atunci la sigur că Franța și Germania n’ar mai rămîne impasibile. Intre acele state se fac schimburi de miliarde. Dar să presupunem, că am cere Ger­maniei sau­ Olandei să deschidă granițe­le vitelor noastre. Credeți că partidele lor agrare s’ar învoi la cererea noastră ! Nici­odată. Cu Austro-Ungaria am avut convențiunea liber-schimbistă, dar ■’în­ acest stat a văzut că l-am furnizat 28 milioane capete de vite, a oprit impor­tul vitelor noastre, pe motiv de epizo­otii. Atunci am declarat războiu vamal Austro- U­ngariei. Cu ce ne-am ales ? Cu scăderea ex­portului nostru în Austro-Ungaria, de la vre-o 70 milioane pe an, la 8 milioane lei. La 1891 a încetat războiul vamal, dar statul vecin nu ne-a făcut nici o concesie în chestia exportului de vite. In schimb însă exportul și-a reluat cul­mi și am ajuns ea să exportăm, în me­die, pentru 50 milioane, în Austro-Un­garia. Dacă vom începe din nou războ­iul vamal, incontestabil â vom diminua iarăși cifra exportului în acel stat. Dacă cercetăm tarifele diferitelor sta­te pentru cerealele noastre, vedem că ale Austriei sînt cele mai convenabile pentru noi. In privința exportului vite­lor noastre nu ne putem înțelege insă eu nici un stat. Știu, toți consumatorii­­ o plîng că e prea scumpă carnea, dar interesele mari ale statelor se opun la admiterea vitelor vii din­­ Romînia pe piețele acelor state. Scumpirea alimentelor de prima ne­cesitate a făcut ca socialismul să ia un așa mare avint în Germania și mai­­ ies in Franța. In Anglia însă, unde via­ța e­eftină, se aleg conservatorii in centrale de lucrători. Dacă vom face represalii, vom primi ca răspuns taxe mari asupra cerealelor tocmai din partea statelor cari consu­mă mai mult din producția noastră a­­gricolă. Și dacă nu putem exporta vitele vii putem însă să le exportăm sub­ forma de carne afumată, congelată sau conser­vată. Statele­ Unite au convenția, cea mai favorabilă, cu marile state europene din apus, de a le furniza carne conservată. De vom exporta și noi carnea de vite, ne vom bucura de clauza națiunei celei mai favorizate. Iar ca industria cărnei conservate să ia o mai repede și mare dezvoltare, trebue să i se acorde prima de încura­jare, ca și industriei zahărului, care e mai puțin proprie țărei noastre. Cel mai imn debușeu, pentru carnea conservată, l’ar avea Romînia în Anglia. Propunerea d-lui inginer Iarca D. inginer D. Iarca a propus ca să se fie o întrunire publica tu care să »■ irate vederile marilor agricultori asu­pra tarifelor vamale. Propu­nerea d-lui Harisiade D. 1. Harisiade a fost de părere ca, în materie de tarife vamale, să se scu­tească de taxe produsele statelor cari vor primi tot fără taxe produsele noa­stre. Pentru produsele celor­l­alte state să se prevadă iasă taxe urcate. Rezoluția D. St. Greceanu, președintele socie­tății, a dat apol citire următoarei re­zoluțiuni, care a fost admisă în unani­­mitate: „Membrii „Societăței agrare“ întruniți azi 1 Decembrie 1203 în adunarea ge­nerală cu ocazia reînoirea convențiilor comerciale și inaugurarea unui nou re­gim vamal și referindu-se la rezoluțiunile congresului agricol din 1902. Atrag atențiunea guvernului și parla­mentului asupra necesităței imperioa­se de a face să prevaleze înainte de toate i­­teresele agriculturei care este și va fi multă vreme încă aproape unica bogăție reală a țărei . Se declară în contra ori­cărei tentative de a crea în mod artificial industrii mari în țară, mai ales de acelea care nuși pot procura materiile prime de­cît din afară și ere, dacă tentativa ar reuși, ar atrage în centr­uri urbane industriale par­te din populațiunea rurală, ceea ce ar constitui un pericol social, o atingere gra­vă a intereselor agriculturei și o cauză de decadență fizică și de degenerare a neamului“. Chestia expozițiunei D-nii : Dinu Mihail, Sava Șomănescu, Greceanu, Negri și I. Lahovary au vor­bit apoi in chestia expoziției pe care „Societatea agrară“ o va organiza in primăvară. S’a decis ca azi la orele 5 d. a. să se întrunească comitetul societății, spre a lua noul deciziuni cu privire la mo­dul de organizare al expoziției. C. Demetrescu a Ion Bellu, pe care d-sa l’a căutat timp de 2 luni, la Sinaia, unde se afla bol­nav, nu voiau să-i plătească onorarul cuvenit, a chemat în judecată pe moște­nitori ca ei să fie condamnați de tribunal la plata de 6000 lei. Trebue să arăt că d-lui Dona i s’a ofe­rit 500 lei ca onorar, ceea ce d-sa a refu­zat să primească. Tribunalul Liov, care a judecat acest proces, a acordat d-lui dr. I. Dona suma de 3000 Iei. Curtea de apel a confirmat era această decizie. Casier necinstit Poliția Capitalei a înaintat ori parche­tului de Ilfov pe casierul de bilete de la gara de Nord, anume Savu Rădules­­cu în sarcina căruia s’a s’a găsit o lip­să nejustificată de 6600 lei. Parchetul a însărcinat po­d. jude in­structor Mumuianu cu cercetarea aces­tei afaceri. Furt de paltoane Portarul palatului de justiție de la intrarea principală, a surprins era pe Ion Martinescu, im­brăcîndu-se cu un pal­ton al unui funcționar de la tribunal, depus la garderoba palatului de justiție. Prins asupra faptului, Martinescu a mărturisit că a voit să fure paltonul, din cauza mizeriei și a frigului care l-a sur­prins, fără palton. Martinescu a fost arestat și înaintat poliției. Afacerea Miclescu-Greceanu D. judo-intructor Săbăreanu va conti­­nua astăzi instrucția în afacerea furtu­lui de briliante, care după cum se știe a pricinuit sinuciderea locotenentului Eugen Miclescu. D-na Greceanu stătua în plîngere­a ei cerind a se continua urmărirea d-nei, Miclescu. Em. Scandalul din Piatra­ ve^it Asupra scandalului din restaurantul hotelului din Piatra-Neamț, scandal des­pre care am relatat mai primim urmă­toarele amănunte pe cari ie publicăm, din spirit de imparțialitate: D-l căpitan Peretz se afla în societa­tea a vre-o cinci­spre­zece amici și a u­­n­ei cocote, anume Bila, petrecînd. D-­ R , mare exportator, se afla și d-sa în restaurant, in tovărășia a doui voiajori străini, cari după cit­va timp au plecat, suindu-se în hotel. Rămas sing­ur, d. R. se vede deodată abordat de căpitanul Peretz care’l întreabă pe un ton iritat dacă’l fixează pentru frumusețea d-sale. D-l R., răspunse pe un ton foarte poli­ticos că nu’l găsește de loc frumos și că deci nu l fixează. Și ca să evite ori­ce alte neplăceri, se întoarce cu spatele spre societatea veselă, fixindu-și privi­rile în altă direcție. Profitând de aceas­tă împrejurare, d. căpitan Peretz lovi pe la spate pe d. R., care, deși singur, vor să riposteze, însă a fost împiedecat de cei­ l’alți amici ai d-lui căpitan cari erau și cunoscuți ai d-lui R. La aceasta se reduce toată afacerea. D. R. n’a reclamat pe cale diploma­tică, precum s’a spus, ci va face recla­­mațiune la autoritățile militare. Coresp­­ und la palatul justiției Medici și clienți Foarte rar s’au­ văzut la noi procese intentate de medici, clienților rău plat­nici. Obiceiul medicilor de a îndura cu resignare chiulul clienților, a fost oarc­­um desmințit de d. dr. I. Dorna, care văzînd că moștenitorii defunctului ate­ Studenții și cantina universitară. O anchetă. — Ce spune majoritatea studenților despre cantină. — Studenții adevărat săraci.—Popotă studențească sau­ restaurant „high-life ?“ Greșala inițiatorilor.— O cooperativă a studenților săraci. In sfirșit, cantina universitară funcțio­nează, procurind mîncare studenților la prinz și seara pentru prețul de 35 de lei pe lună. In urma unei scrisori pe care am primit-o și din cuprinsul căreia reeșea că această cantină ma­i trimbi­­țată nu e tocmai o fericire pentru stu­denți, ne-am dus la Universitate ca să vedem ce spun studenții despre cantina înființată de d. Haret și întru­cît ei se bucură de foloasele acestei instituțiuni. Cei mai îmbrăcăței, cu gulere lustru­ite și cu paltoane noul pe el, mi-au spus în genere următoarele : — Ge potrivești, domnule ? Cantina e făcută pentru cei ce dispun, nu pen­tru not La ce am da 35 lei, cînd gă­sim o masă tot atît de bună cu 30 lei! Dacă aceștia vorbesc ast­fel, trebue să spun că grasul studenților, mulțimea aceea cu figurile scîlciate de mizerie, care umple cu numărul ei băncile să­lilor pînă în fund, sînt și mai puțin en­tuziasmați de modul cum s’a înființat și cum funcționează cantina universitară. Mizeria acestor intelectuali flămînzi e pur și simplu îngrozitoare. Sînt studenți cari trăesc cu 70 de bani, cel mult un leu­ pe zi și cari string ban cu ban luni de zile pentru a-și putea procura o haină la hala vechiturilor. Evident că pe aceștia cantina universitară i lasă indiferenți, căci cu suma de care dis­­pun,ci nu-Și pot permite luxul de a­­ abona la cantină. Și doar­ aceștia sunt majoritatea ! Cantina, în fond, după cum mi-au spus studenții în adevăr săraci, folo­sește numai celor cu dare de mînă, car pot dispune și de mai mult ca 35 de lei pe lună pentru masă. Aceștia, cari mîncau pînă acum la Andrei, la Iorda­­che și la alte restaurante mari, se folo­sesc de cantină și, mîncînd de acum pe 35 de lei lunar, au prilejul de a realiza economii din cari să sporească sumele disponibile pentru petreceri. Studenții săraci însă, aceia pentru cari 35 de lei pe mîncare într’o lună a fost tot­d’a­una un ideal, rămîn și acum pe din afară și pentru ei mensa acade­mica e o nălucă. __. Nu știți, mi-a spus unul din acești studenți, de la ce principii au plecat inițiatorii și în special d. Haret, sub au­spiciile și cu sprijinul căruia s’a înfiin­țat această cantină. Pare însă că nu s’au gîndit de loc la acea imensă majo­ritate a studenților cari mănîncă odată pe zi cu cîți­va gologani și cari pe a­­ceastă vreme rece merg în pardesiuri de vară și locuesc prin mahalalele în­depărtate în odăi ale căror sobe nu-și pot permite luxul de a funcționa în tim­pul iernei. „D. Haret sau că s’a înșelat crezînd că a făcut o îmbunătățire reală și ge­nerală sau că în mod conștient a înfi­ințat un restaurant high-life, iar nu o po­potă studențească unde să poata intra și acei „mojici“ cu călcîele roase, fără hai­ne și lacomi de mîncare, de sănătate și de viață? Ce scop are o popotă? în­trunirea într’un corc a tuturor studen­ților, atît a celor cari au ce mînca, pre­cum și a celor cari sînt complectamente lipsiți de mijloace. Cei d’Intiiü pentru a nu risipi sume însemnate cu bacșișurile chelnerilor și cu plata împătrită a unui dejun ce nu se deosibește de cel de la popotă de­cît prin luxul cu care e servit și prin mirosul parfumului ce te’nconjoară, cei din urmă pentru a scăpa de mizeria is­tovitoare. Dar e drept că dacă s’ar fi creeat popota iu condițiunile in cari ar fi trebuit să se creeze, atunci fără în­doială că acei puțini demi-dandi dintre studenți ar fi ocolit birtul, pentru că nu e de „demnitatea“ lor să se­ vîre „între studenți...“ Or, tocmai aceștia sînt elementele cari știu să facă paradă în jurul meritelor celor cu inițiativa mă­­gulindu-le orgoliul și trîmbițîndu-I ca bine-făcători ai studențimei. Pe cîtă vrem­e dacă în adevăr s’ar fi înființat un birt pentru proletariatul studențesc, acel imens număr de universitari cari nu dispun de fracuri și de smokinguri spre a slăvi pe fondatori și a bea șam­panie în sănătatea lor, opera ar fi tre­cut, poate, ca ceva neînsemnat. In tot cazul, reclama pentru inițiatori ar fi fost mai mică... Un alt student îmi spune : — Intr’o zi eșind de la Universitate, trec întimplător pe la așa-zisa masa stu­dențească. Pe geam era lipit un antipom. Un țăran cu știință de carte mă întrea­bă dacă e adevărat ce­­ scrie în anunciü că nu pot mînca la această masă de­cit studenții universitari, studenții școalei de poduri și șosele, etc. „Asta n’ar fi nimic, răspund eu, ceea ce o mai trist este că nu pot mînca chiar dintre stu­denți de cit aceia cari au cel puțin 35 de lei pe lună pentru masă“. ..— Dar cel cari n’au ?“, mă întreabă țăranul. „—La abator !“, i-am răspuns și eu a­­ceste vorbe am năvăuit ne bietul țăran uimit, și, intrînd într'un birt din apro­priere, am mincat pentru suma obici­nuită de 35 de bani. Fără îndoială că dacă toți cei cari sînt tot atît de să­raci s’ar asocia făcînd un fel de coope­rativă pentru o masă comună, atunci bir­­tașului meu i-ar da mina să facă din cocioaba murdară un salon ceruit, din taci murile-i ruginite tacîmurî pasabil mulțumitoare și din mincarea urîtă, o mîncare mai plăcută și mai higienică. Aceasta ar fi cooperativa studenților să­raci, adevărata popotă studențească de care are nevoe majoritatea studenților. T­ plasa Prut-Horincea, din acel județ, în locul d-lui V. Tulbure. D. Nicolae Ionescu, licențiat în drept, a fost numit revizor comunal in județul Argeș. _____ Principele Ferdinand va sosi în Capitală mîine dimineață, la orele 8, venind de la vînătoarea făcută a Țibănești. Un cotoiü turbat a mușcat, pe un co­pil al lui Lajos din calea Moșilor 109 și pe un alt copil vecin. Ambii s’au tri­mis spitalului antirabic din Capitală. Epizootia de brîncă infecțioasă și de pneumoenterită porcilor au încetat în co­munele Telești și Peștișani din Gorjia și s’au ridicat măsurile. " In abatorul orașului Craiova s’au tăiat în cursul luivei Noembrie 1489 vite mari, 2143 oi, 36 capre și 841 porci. O comisiune a comercianților de bău­turi spirtoase compusă din d-nii N. Pru­­șan, 0. Cernătescu, A. Mirodorescu, N. Barbulu, G. Lăzărescu, D. Petrescu, Mi­ron Stămulescu, M. Dulgherescu, G. Constantinescu, D. Moroeanu, Mihalcea și Ioan Cioc, s’a prezentat azi la Ca­meră, înmînînd în scris d-lui M. Fere­­chide, președintele Camerei, dezidera­tele Corporației comercianților de bău­turi. Prefectura județului Neamț a trimis ministerului de interne, spre aprobare, budgetul general pe exercițiul financiar 1904—1905. _____ Pe luna Noembrie, veniturile statului din taxele vamale au fost de 1.987.851 lei și 35 bani, din taxele porturilor, 384.551 lei 25 bani și din taxele fon­dului comunal 474.965 lei 10 bani. I­ Comisiunea de judecată de pe lângă m­isterul instrucțiunei publice va ju­deca astă­zi după amiază pe d. Marin Niculescu, învățător în comuna Andră­­șești din județul Ialomița. Principele Ferdinand va face inspec­­țiuni în cursul săptămînei viitoare tru­pelor de cavalerie din Bîrlad, T.­Măgu­­rele, Craiova și T.­Severin. La 6 și 7 ianuarie 1904 se va ține în Capitală congresul directorilor școa­­lelor secundare, comerciale și profesio­nale din țară. In acel congres se va discuta asupra disciplinei elevilor, admiterea în clasa I a acelor școale, promovarea și simplifi­carea lucrărilor de cancelarie. In cursul ultimei săptămîni a lunei Noembrie a fost în Capitală următoarea mișcare a epidemiilor : Scarlantina: 147 bolnavi vechi, 52 noi, 6 morți, 4 vindecați. Difteria : 40 bolnavi vechi, 25 noi, 1 mort și 33 însănătoșiți. Tifosul: 25 vechi, 5 noi, vindecat. Pojarul vindecați. Tuse convulsivă: 3 vindecați. Febra puerperală: 1 caz mortal. Prefectura de Teleorman a cerut mi­nisterului de interne să prezinte parla­mentului un proect de lege pentru au­torizarea orașului Alexandria de a con­tracta un împrumut de 136874 lei, 3 morți, 1­84 bolnavi vechi, 56 noi, 81 vechi, 1 mort, 2 D. căpitan Popovici, inspector de po­liție, a fost­ numit director al școalei de sergenți de oraș din Capitală. In cursul lunei Noembrie primăria Capitalei a făcut plăți de peste 400.000 lei dintre cari 300.000 lei numai ca a­­nuități. Legațiunea franceză a cerut și obți­nut de la ministerul de interne date re­lative la industriile ce se practică în închisorile noastre. Studenții universitari, vor ține astăzi Mercur î 3 Decembrie ultima consfătuire în sala Bogacor din strada Primăverei No. 35, cînd se vor lua deciziuni defi­nitive. Primarul comunei Dragușeni (Dorohoiu) a fost amendat cu salariul pe o lună, iar primarul comunei Mitoc amendat cu sa­lariul pe 10 zile, fiind găsiți neglijenți în combaterea febrei aftoase. înaintări in corpul sanitar militar Au fost înaintați la gradul de farma­­­­cist locotenent, farmaciștii sublocotenenți: Vasilescu Stelian de la reg. 7 Rahova 25, la divizia II-a; Renia Carei, de la spita­­­lul militar al corpului IV, la divizia VII; Roșianu D­, de la herghelia armatei Ia divizia I; Stanciu P. Mihail, de la reg. 3 artilerie, la divizia V-a; Vîrgolici I. An­­ghel, de la spitalul militar al diviziei IX, la comandamentul diviziei IX. D-rul Ioan Marcu­ a fost înaintat la gradul de medic locotenent și însumat la spitalul central. D-nul Ceapîru D. Cristea a fost înain­tat locotene­nt și însumat la reg. Tul­­cea 33. Farmacistul Mazlim A., a fost înaintat farmacist sublocotenent și însumat la her­ghelia armatei. Au fost înaintați la gradul de farma­ciști sub­locotenenți următorii farmaciști ajutori concediați :" Crețoiu Traian, de la spitalul „Regina Elisabeta“, la divizia I Dragomirescu Ilie, de la farmacia cor­pului II de armată, la divizia N­. Zaharescu Christea, de la regimentul Vlașca No. 5, la divizia V. Șotropa Emil, de la regimentul 2 de geniu­, la divizia VI. Medicul-ajutor concediat G. Nistor, da la reg. 3 artilerie, a fost înaintat sub­lo­­cotenent și repartizat la corpul I de ar­mată. D. veterinar-ajutor Popescu C. Gheor­­ghe, de la reg. 6 artilerie, a fost înaintat sub­locotenent și repartizat la corpul II de armată. Medicul locotenent de rezervă G. Stăn­­ciulescu, de la reg. 1 Mehedinți No. 17 a fost șters din controalele armatei. Tragerea premiului 304 * Erî la orele 11 jum. s’a tras premiul al 304-lea oferit de „Adevărul“ cititori­lor și abonaților săi pe ziua de 16 No­embrie și anume: 10 cutii conserve Știrbey. Fericitul câștigător a fost d. G. Io­­nescu, Tîrgoviște, care a fost avizat să-și ridice premiul­ militar Ediția de seara Ultime informațiuni D. Emil Gostinescu va lua cuvîntul în ședința de mîine a Camerei spre a răs­punde d-lui M. Cantacuzino, în chestiu­nea falsurilor. Aflăm că între grupul stătescist, adică d-nii Al. Djuvara și T. Ste­­lian de-o parte, și între foștii dra­­peliști s’a produs o răceală. D-nii Djuvara și Stelian au și spus că nu mai contează pe spriji­nul nici unui membru al cabinetu­lui, precum nimeni nu poate conta nici pe sprijinul lor. D. D. F. Nsoiescu este foarte plic­tisit de situația ce i s’a creat. D-sa s’a plîns erî, că i s’a redus cu desăvîrșire ori­ce rol și că nu mai poate face nimic la primărie. — Sînt mai puțin de­cît prima­rul din Ploești! D-sa este sfătuit de mai mulțî amici ai săi ca să demisioneze. Se vorbește mult că s’au făcut oare­care observații d-lui Matei Can­tacuzino pentru că în discursul său a insistat asupra falsei trageri a d-lui Sturdza în favoarea așezămin­telor Nifon. In urma acestui atac al d-lui Cantacuzino, s’au manifestat­­ oare­­care tendințe în partidul liberal pentru denunțarea cartelului cu junimiștii. Din fericire pentru junimiști, d. Filipescu s’a grăbit să repare „gre­șeala de tactică“ a d­lui M. Canta­­cuzino, cerînd ca să nu se mai dis­cute în Cameră această chestiune. Ast­fel cartelul a fost salvat. Direcțiunea serviciului sanitar a fost înștiințată că un caz mortal de ciumă s-a constatat la Alexan­dria în Egipt. Direcțiunea serviciului sanitar a ce­rut prefecturilor de Tulcea și Constanța să comunice unde serbează Bairamul musulmanii din acele județe. Această știință se cere, spre a se ști ce măsuri să se ia față cu musulmanii cari merg în locurile contaminate de e­­pidemii molipsitoare. Reamintim cititorilor noștri că mîine Joi va fi la Ateneu primul concert dat de marele pianist și profesor Emil Sauer. Concertul va începe la 9 ore seara și publicul este prevenit că intrarea in­sulă în timpul execuțiunei bucăților va fi riguros interzisă. La direcțiunea învățămîntului secun­dar se lucrează acum la întocmirea lis­tei de manualele didactice prezentate spre aprobare consiliului permanent și nesupuse încă discuțiunei. Prefectura de Buzău a anunțat că no­tarul comunei Luțu a fost asasinat de indivizi necunoscuți. Ministerul de interne a aprobat mo­dificările aduse bugetelor în curs ale județelor Ilfov și Putna. Primarul Cristofor Rădulescu din co­muna urbană Medgidia și-a dat demisia, care i-a fost primită. D. C. F. Robescu, primarul Capitalei, se va prezenta in audiență regelui, spre a-i expune situația lucrărilor pentru con­struirea gărzi de la Obor, plătite de primărie. D. It.-colonel G. Bogdan a fost num­it președinte al comisiunei de remontă, in locul d­lui Remul Boteanu, înaintat ge­neral. D. It.-colonel Bogdan a plecat aseară la Temișoara pentru a cumpăra cai pen­tru armată. . D. M. Barbescu, licențiat în drept, a fost numit revizor comunal in județul Romanați, în locul d-lui D. St. Proto­popescu. D. Const. I. Rășcanu, licențiat în drept, actual șef de birou la prefectura Covurluiu, a fost numit subprefect la Intranirea petroliștilor Guvernul prepară un proect de lege asupra litigiilor ce se ivesc mereu cu privire la terenurile petrolifere al țăra­nilor, arendate sau vindute. Pentru alcătuirea acelui proect de lege lucrează la ministerul domeniilor o comisiune de avocați. Guvernul voind să aibă și părerea pe­troliștilor asupra acelui proect, a pro­vocat întrunirea lor care s’a ținut erî la hotel Boulevard. D. C. Alimănișteanu, directorul in­dustriei din ministerul domeniilor, a pus în discuție chestiunea pînă la ce punct este sau nu cineva sigur de stă­­pînire luînd în arendă un teren petro­lifer și dacă nu este deplină siguranță, ce măsuri de îndreptare trebue luat? D. I. Gheorghiu, deputat de Praho­va, a asigurat pe asistenți că guvernul are bune intențiuni în această pri­vință. D. Gogu Ștefănescu a arătat neajun­surile ce le au exploatatorii din cauza nestabilității proprietăței la terenurile moșnenilor, cari n’au acte de posesiune. Acest fapt a determinat pe o mulțime de indivizi să șanteze societățile străi­ne și pe exploatatori. D. Gogu Negulescu, fost prefect de Prahova, a afirmat că proprietatea de și n’are cadastru, e sigură, iar de vină sunt exploatatorii cari nu se interesează de la cine cumpără terenurile. Guver­nul ar trebui însă să propui o lege în sensul ca contractele de arendare să nu se considere ca contracte de închiriere cum o azi, ci ca contracte de vinzare, iar faptul că un proprietar ar fi aren­dat pămîntul lui la mai mulți, să fie considerat ca escrocherie. D. Gogu Ștefănescu, combătând păre­rile d-lui Negulescu, a propus ca guver­nul să vie cu un proect de lege fd­ sen­­zul ca să se consfințească tot ce s’a a­­rendat pînă acum așa că concesionarul să fie menținut în stăpânirea terenurilor ce a arendat pînă acum, și dacă se va dovedi că concesionarul a arendat rău acel teren și dacă se vor ivi și alți co­proprietari, proprietarii între ei să se judece și să-și reguleze titlurile de pro­prietari. Or­­ino ar câștiga acest titlu să respecte arendarea făcută exploata­torului care a fost de bună-credință, și care nu are altă vină de­cît că nu pu­tea să afle mai mult asupra proprietă­ței. După o oare­care discuție contradic­torie urmată între d-nii Negulescu, Ște­­fănescu și alții, s’a decis a se ține o nouă întrunire Marțea viitoare, în ace­lași loc, Ap.­ ­Adevarele Iminescu Veronica Micle Primim următoarea scrisoare : Paris, 30 Noembrie Iubite d-le Mille. Citesc în „Adevĕrul“ de Mercurî 26 Noembrie 1903 reproducerea unui arti­col : Dragostea dintre Eminescu și Vero­nica Miclea al d-lul Scînteie, care, în urma d-lui A. Steuerman, revine asupra „calomniei“ din Le Penseur. Amicul meu d-rul A. Steuerman se miră de citația d-lui Daniel de Venancourt, ca să’l desmir.—iartă’mi cuvîntul nou,— î-am scris la 23 Noembrie st. n. de unde a luat scriitorul francez acea citație. Deși în apropiere de d. Steuerman,—de­oare­ce scria la aceeași gazetă,—d V. Scîn­teie n’a avut norocul să afle răspunsul meu, sau mai bine lămurirea mea. Dă’mi -­’p­roe s’o dau publicităței, aci, în ziarul „Adevărul“, ca să înlătur acuzația ne­dreaptă scrisă de d. V. Scînteie. Acel care a scris întîia oară despre relațiile lui­ Eminescu cu Veronica Micle, adică a spus în treacăt despre o dra­goste a lor e amicul meu Neuschotz de Iași. Iată cu ce ocazie și unde : In „Re­vue Encyclopédique Larousse“, No. 235, din 5 Martie 1898, dînsul publică un ar­ticol La poesie roumaine, la pag. 203, coloana I, se află următoarele rînduri: „J’idéal du poete est la femme „aux cheveux d’or“. Illa râve,la voit. Faime. N­­on est aimé, mais Mentet il est desii, trahit. Cet ideal était une’ femme poete,— Veronica Micle — qui lui a inspire tant de beautés rythmiques“... Iată clar ori­­ginea „calomniei“. Daniel de Venancourt repetă acest lucru și are grija să adaoge: „dij­on“p­e ceea ce înseamnă că nu ei o spun,­ ci o ia după un altul. D. Scînteie scrie: „calomnia condam­nabil de gravă, pe care un recenzent francez Daniel de Venan­court o debi­tează în Le Penseur...“. O ast­fel de calificare e greșită. Și calomnie nu o,­ ori cum ar întoarce d. V. Scînteie cu­vintele d-lui de Venancourt; căci în fraza acestui scriitor, pe care frază Scînteie uită s’o dea, nu se afla nici o urmă de intenție. Iată cum s’a expri­mat acest recenzent : „Quand ii parle de l’amour, Eminesco resto aussi severe. Son aventure avec Veronica Mierero, une femme poète qui le trahit, dit­on, lui inspira des chants frénétiques ou d­ans un fatalisair sperdu“. Aceasta e toată calomnia scriitorului francez ! Mă întreb în co mentalitate născînda specială se desvoltă spiritele în Romî­nia pentru ca să asistăm la acuzări de felul celeea formulată de d. V. Scînteie scriitor de talent, care dragă Doamne­i trebue să cunoască noțiunea cuvintelor pe cari le scrim ? In frazele lui Neuschotz de Jassy e o greșeală de informație pură fără îndo­­ială; în citația lui d. de Venancourt greșeala se repetă însă ușurată de acel dut­on apărător; —în amîndouă cazurile însă nu există „calomnie“. Cred că d. V. Scînteie socotește la fel și ’i rog să îndrepteze calificativul, căci îi apăsător lucru să îngreunăm scrise cari n’au nici o asprime sau vre­­o țintă răutăcioasă. Documentele d-sale pot stabili adevărul, fără a învinovăți pe un om plin de sentimente nobile pentru cei dintre Dunăre și Carpațî. pl. un amic al literilor române. Cu aleasă prietenie. Th­. Cornel Jocul de oferți în Captală — Un proces cu morala lui — Tribunalul di Ilfov secția H a con­damnat era la 200 lei amendă pe Gheor­­ghiadis, antreprenorul unei cafenele or­dinare din str. Academiei, dat judecă­­ței pentru aptul că poliția a surprins jucîndu-se pe 6««ijocurî hazard, în Ca­fenea. Din procesul verbal încheiat de co­misarul care a făcut această descindere reese că s’a jucat stos pe gologani, și că de la toți jucătorii a putut confisca suma de lei 3, bani 70. E foarte frumoasă această măsură de a se urmări și descoperi localurile unde se joacă asemenea jocuri de hazard. Goea­ ce nu miră însă, e faptul că po­liția noastră,—lucru ciudat de altmin­trelea—nu descoperă și nu urmărește jo­­curile de hazard, cari se practică pe o sca­ră destul de întinsă în centrul Capitalei, și nu vede jaful ce se practică zilnic la jocurile de­ cărți prin marile cafea de la centru. Această reflexie a fost sugerată mul­tora, din aceia cari au­­ luat parte la desbaterile procesului lui Gheorghiadis, care s’a judecat erî înaintea Tribuna­­ului Ilfov secția N­. R. A se citi urmarea in uanina 3-a

Next