Adevěrul, ianuarie 1904 (Anul 17, nr. 5180-5207)
1904-01-24 / nr. 5201
Sâmbătă 24 Ianuarie 1904 Astăzi 23 Ianuarie Sala Eforiei. —Bal mascat, al operei. Circul ȘidolL— Mare reprezentație. Jiacul lî*nițelului. — In fiecare zi mare patinaj, cînd lacul e îngheța In toate zilele chită muzica militară. Sala Leisen.—în rii, Joi și Duminică, baluri mascate, Luni, Mercur, Vinerii concerte ale orchestrei Strauss. Folosilasticul imperial i sub hotel Continental, piața Teatrului)expune pentru prima oară, Svuzeza franceză. zorilor. Ea conține în cîteva pagini o materie care dă de gîndit mai mult decit multe din volumele ce răsar pe piața noastră literară. B Br. I ——am impresii și Palavre Răspuns Elisei El vezi, al să ț zici de unde mai răsare și asta de ,se amestecă în polemica mea (serioasă sau neserioasă) cu Carmen! ? Eu vă cunosc nici j?e una nici pe alta sau știu eu, in tot cazul nu te supara ca te contrazic și dau oarecare dreptate lui Carmen. De ce nu convingă dacă nu absolut toate fetele aleargă după Adonis, dar toate de ce ! Nu trebue să uiți că frumosul frapează și deci incintă. O mișcare, un zîmbet o nimica scormonește în suflet mii de luîni, și... nu o treime decit o clipă pentru a învinge. Pe cînd calităților psihice le trebuiesc tump și împrejurări anumite ca să se producă, pentru a atinge sufletul și a’l face să vibreze. Și apoi nu toate au,o cultură destul de dezvoltată pentru a pricepe saci, admițînd contrariul, cită forță de pătrundere dintr’o parte, cită dol convingere din alta trebuesc cheltuite și deci cheltuială de timp pentru a se înțelege. Frumosul e viața noastră. Desigur mult mai mult ne place să avem lingă noi un Adonis de cit j pe unul care trebue să’și dea la iveală intelectul ca să uiți fizicul. Așa sîntem toate, de ce ne am arăta că sîntem ast M !a bietul Byron ce’î lipsea ca psihic de s’a înecat!? Vreî o fotografie de a lui Adonis, dar e destul sa’ți pătrunzi în suflet și vei avea cea mai frumoasă fotografie din lume, nu se poate ca în imaginația mătăsuță să nu fie inventat vre un făt frumos din povești, pe care întîlnindu-l desigur nu mai întreba de forțele sale intelectuale. Te-aî rezema de umărul lui, copilă, și l’ai adora. De ce să ne facem mai tari decît sîntem, și pînă să vezi că e mic la suflet, rece,egoist, te-a prins in mrejele lui și numai în urmă vezi golul. Castelul de cărți s’a prăbușit ! Pînă să dai cu bobii, ferește te, căci se prea poate ca din admiratoare să devii adoratoare și să’i fii una din cele mai credincioase. Carmen oi spaniolă după pseudonim iar Adonis are de partea sa pe Cupidon, nu te juca cu săgețile lui, știi bine că sînt bine ascuțite și pătrund adine. Ai să mă întrebi , cine sunt și de ce țin tu Carmen“. Iți răspund : „un X“, și găsesc că Carmen are dreptate, a judecat așa cum sunt, nu a luat drept temă generală pe fetele acele, cari vor să probeze în intelectuale. Nici pe Adonis nul cunosc,vorbesc de toți fanții de pică ori de tobă cari se perindează prin baluri și toatele. E o minune cînd găsești la un loc întrupate avantage fizice și morale. O desigur, e ca și cum ai descoperit piatra filosofală, îmi pare bine că ești din capitala Banilor, n’am văzut-o nici odată dar mi-a închipui aevea și am o dorință, aceea de a vedea acea capitală de unde pleacă atîta lumină și fetele se resvrătesc în contra lui Adonis. Flota 1 Și înverșunarea guvernului contra veteranilor Goana contra veteranilor și a luminătorilor lor pină in fundurile județelor a dat naștere la următorul proces de calomnie ,pe care a avut să-l judece erî tribunalul Ilfov secția II. In comuna Ștefănești, județul Ilfov, există antagonism între primarul frh. Neculau și preotul satului Stănescu. Primarul profitând de cerbicia cu care cei de la putere urmăresc mișcările veteranilor și rigurozitatea ordinelor de a le denunța și reprima, crezu că sub masca de slujbaș serviabil, își va răzbuna nepedepsit asupra preotului Stănescu. In consecință făcu un raport la prefect că preotul cu fiul lui instighează pe cei cîți va veterani din sat îndemnîndu-i să nu meargă în Dobrogea după pămînt și să ceară să li se împartă moșia statului din apropiere, că-î ațîță la revoltă, în sfirșit preotul e un element de dezordine, crezînd că astfel va fi îndepărtat. Raportul e înaintat de prefect ministerului de interne, care alarmat de gravitatea excepțională a faptului, îl transmite ministerului de culte și acesta dispune imediat o anchetă la fața locului. Defensorul eclesiastic Vîntul și protoereul Bidoianu, însărcinați cu ancheta, găsesc pe preot nevinovat. In urma acestora preotul chemă în judecată pentru calomnie pe neemsria 1 primar. O serie de martori ascultați confirmă nevinovăția preotului, totuși tribunalul amînă afacerea, citind pe d. Vîntul și protoerul spre a fi și el ascultați. Jurisprudența interesantă Curtea de casație a stabilit ori o jurisprudență în materie de taxare vamală juStamente opusă unei jurisprudențe anterior stabilite. Cazul e următorul: In 1893 Societatea de navigație Austriacă a exportat prin portul Brăila o cantitate de piei, plătind taxa vamală fixată de agentul în drept. După 3 ani ministerul de finanțe chiamă in judecată societatea pretinzind că agentul vamal a taxat cu mai puțin 1700 lei și îi cere această sumă. După o divergență ivită la prima înfățișare, Curtea, în complect, s-a pronunțat că decizia taxatorului vamal e obligatorie pentru comerciant ca și pentru stat și ca atare nu poate ulterior statul a avea prtențiuni contra celui d’Intíiü. Aceasta e tocmai contrariul unei jurisprudențe anterioare, stabilită de Curtea de casație în materie identică. Inter, Ediția de dimineață , IjSTFORMATIUNII —. . . i D. Em. Costinescu, ministru de finanțe, se află mult mai bine. Deși medicii i-au interzis excesul de muncă, d-sa lucrează foarte mult. Peste trei sau patru zile d. Costinescu va putea părăsi casa. A Secțiunea I și IV a Senatului au continuat ori discuția asupra legei comunale. D. Anton Carp, în secțiunea I, continua în persistența sa de a nu ceda în ce privește noua împărțire a comunelor. 1 In secțiunea IV discuția a ajuns pînă la articolul 140. Celelalte secțiuni au terminat discuția. Erî a venit înaintea secțiunilor Camerei proectul d-lui C. Stoicescu privitor la numirea de profesori la școala de agricultură de la Herăstrău și la școala silvică de la Hrănești, fără concurs. In secțiunea IV d. N. Filipescu a combătut cu tărie acest proect, reușind ca secțiunea să admită, că numai prin concurs se pot numi profesori provizorii la aceste școli. In alte trei secțiuni de asemeni s’a admis modificarea d-lui N. Filipescu. In cercurile liberale se comentează aceasta ca o cădere a proectului d-lui C. Stoicescu. Ministerul de finanțe a acoperit deja plata cuponului datoriei publice pînă la curent pentru străinătate și pînă la 4 / 17 Martie nu se va mai trimite nimic acolo. In primăvară vor începe lucrările pentru instalarea stabilimentului de pisicultură de la Tarcău, unde se va face repopularea cu păstrăvi a apelor de munte. Ministerul de interne a aprobat cererea comunei Craiova de a percepe taxe relative la distribuirea apei la particulari. Un grup de studenți va pleca astăzi la Iași spre a lua parte la serbarea aniversarei Unirea principatelor. Principele Ferdinand va pleca Duminică la T.-Severin, unde va începe inspectarea trupelor de cavalerie. De acolo principele va merge la Craiova în acelaș scop. Intre 28 Ianuarie și 6 Februarie, principele Ferdinand va inspecta trupele de cavalerie din Capitală. Serviciul maritim român va trimite la Liverpool vaporul T-Severin, spre a încărca mărfuri și a face primul transport în baza asociației încheiate între serviciul maritim și compania de navigație engleză Johnston. Un alt vapor al serviciului maritim va pleca la Anvere în acelaș scop. Erî urma să se judece la tribunalul comercial de Ilfov, procesul dintre ministerul domeniilor și d. Emil Gros. Acesta din urmă a ridicat pretențiuni de 4.500.000 rei asupra ministerului pentru pădurile de stejar din Argeș pe cari le luase în exploatare. Procesul s’a amînat pentru 6,Februarie din cauză că d. Dissescu, avocatul d-lui Gros, lipsea din Capitală. La direcția statisticei generale a finanțelor a început a se lucra la statistica impozitelor către stat pe anul trecut. După această statistică, cei cari plătesc cele mai puține impozite sunt advocații, după cari vin medicii. Astfel în Slatina doi advocați din cei douăzeci cîți sunt în total, nu plătesc statului de cit patru lei impozit pe an, iar șase numai cite opt lei. De la 1 Aprilie se va crea pe lîngă serviciul zootehnic din ministerul domeniilor un post de șef de biuton cl. III. Comuna Craiova a cerut ministerului de interne s’o autorize a ,contracta un nou împrumut în sumă de 680.000 lei, pentru plata datoriei flotante. 1 Miercuri 28 Ianuarie, ora 12 din zi, va avea loc în sala Băilor Eforiei o întrunire publică a comercianților de băuturi spirtoase, la care vor lua parte și delegați din provincie, în vederea desființarea taxei de licență. Comercianții au hotărît să ceară o audiență la rege pentru a-i expune situația. Ministerul domeniilor a luat dispoziția ca pe lîngă fiecare regiune silvică din țară, să se înființeze cîte un muzeu forestier, în care să se expun eșantioane din toate materiile lemnoase ce se găsesc în regiunile respective. » Ministerul de finanțe aduce la cunoștința generală că potrivit dispozițiunilor art. 102 din legea vămilor, pe viitor nh , se va mai permite exportarea prin punctul Hinova, și prin urmare nici încălcările în bastimente la acest punct, de ■ cît numai a acelor produse agricole și forestiere cari vor proveni din localități depărtate cu mai mult de cincisprezece ekilometri de la biroul vamal , T.Severin. In consecință, autorizațiunea prescrisă de menționatul art. care urmează a se cere ministrului de finanțe se va acorda numai acelora dintre producători cari vor dovedi cu certificate din partea perceptorilor fiscali vizate de administrațiunea financiară respectivă, cum că produsele ce voesc a exporta prin punctul Iimnova sunt recoltate excluziv pe locurile lor de producțiune și că acele locuri se găsesc în depărtări mai mari de cincisprezece ehilometri de biroul vamal T.Severin. Neguțătorilor de cereale în general ca și interimatorilor cari de obiceiu fac afaceri de speculă în comună Hinova nu li se vor acorda asemenea autorizațiuni. In unele localități din țară simțindu-se nevoia de depozitari de ziare, sunt rugați toți acei cari doresc să ocupe asemenea posturi să-și prezinte ofertele până în zece zile administrațiunea ziarului „Adevărul“ însoțindule cu toate referințele necesare. Munca harnică și cinstită de depozitar de ziare poate procura o existență sigură de minimul 300—400 lei pe lună. Față de mirele interese ce se manifestă în public cu privire la : Baiul—mascat—Secesion al „Sindicatului ziariștilor“ și pentru a se putea executa întreg fantasticul program al veselei îngropaciuni a Carnavalului, se aduce la cunoștința cetățenilor că Balul Mascat-Secession al Sindicatului Ziariștilor va avea loc Iatol. 5 Februarie TEATRUL NAȚIONAL In vedere că întreaga lume politică ■ s’a înscris, din vreme, pentru a participa la acest Bal al presei bucu,reștene, publicul e anunțat că alte înscrieri nu se mai pot face și că j Biletele trebuesc ridicate cu începere de Miercuri 22 Ianuarie, direct de la Agenția treatrală a ziaricul Indépendance Roumaine. Cei ce voesc deci să mai obțină loji, să se grăbească a le ridica din vreme. Odată cu reorganizarea „Adeverului“ sîntem hotărîți a introduce îmbunătățiri și în corespondențele noastre din provincie. Toate persoanele care doresc să ocupe un post de corespondent al „Adevărului“ sînt rugate să ne facă ofertă amănunțită, precizînd și condițiunile lor. In ziua aceea chiar, d. Dim. Sturdza împreună cu d-ni. . Ferechide și Anton Carp s’au dus la d. V. Lascar acasă. Aici d. Ferechide și d. Anton Carp au repetat aceeași declarație. Atunci d. V. Lascar a răspuns : ] — Decit să retrag proiectul, prefer să mă retrag eu din minister ! < * Pe aită vreme d. Dim. Sturdza „stăruia cu oarecare succes, în secțiunile Senatului, ca proiectul d-lui Lascar să fie admis, fruntașii liberali din Cameră au făcut o demonstrație, care amenință situația guvernului. Văzînd aceste, d. Dim Sturdza a convocat aseară, la ministerul de interne o consfătuire a fruntașilor partidului, , —minus d-niî Th. Stelian și Al. Djuvara. Au fost față la consfătuire , toți miniștrii, afară de d. Emil Costinescu, apoi președinții și vice-președinții Corpurilor Legiuitoare, d niî Anton Carp, Mateiu Corbescu, Gr. Macri, Crătunescu, Orbescu, Morțun, Tache Protopopescu, etc. * O discuție foarte agitată s’a deschis asupra proiectului de reformă. Aproape toți s’au pronunțat în contra reformei. Dintre miniștrii numai d-nii Ionel Brătianu și C. Stoicescu. î. V. Lascar a declarat din nou că decit să retragă proiectul, mai bine se retrage d-sa din minister. D. Dim. Sturdza a declarat, că va pune cestiunea de Încredere. Cu toate aceste marea majoritate a celor prezenți n’a vroit să cedeze. * Mulți erau nedumeriți în privința atitudinei d-lui Emil Costinescu și păreau a explica absența d-sale în felul, ■ ca nu s’ar solidariza întru toaște cu d. V. Lascar. Aceia, însă, cari cunosc de aproape pe d. Costinescu, pot a■firma că d-sa este absolut și fără nici o rezervă solidar cu d. V. Lascar. * > D. Dim. Sturdza temîndu. se de precipitarea evenimentelor și avînd speranța că se ■ va putea găsi o soluție împăcuitoare, a convocat o nouă confătuire pe Duminecă după amiast. [ A. C. CRIZA LAMENTA Declarația d-lui Ferechide.—D-nii Sturdza și Ferechide la d. V. Lascar.— Consiliul de miniștri de aseară.—D. Costinescu se solidarizează cu d. Lascar.— D. Sturdza amenință cu demisiunea cabinetului.— Tratativele continuă. Acum două zile d. Ferechide, președintele Camerei, a comunicat în mod oficial d-lui Dim. Sturdza, că dacă d. V. Lascar nu-șî va retrage proiectul de reformă comunală, ci sa va părăsi președinția Camerei, și se va pune în fruntea acelora cari combat proiectul. Această declarație, făcută în mod solemn și categoric, a speriat pe d. Dim. Sturdza. * Clubul conservator a fost iluminat aseară. s O telegramă a d-lui Dissescu anunța clubului că 50 alegători, pe cari administrația îi bănuia că vor vota pentru d-sa, au fost sechestrați. Animația a fost mare la club și lozinca a fost: — De acum înainte la luptă de răsturnare! Reforme în Rusia Convorbire cu d. Plehwe.—Chestiunea evreiască. Chestiunea filandeză.— Armenii. Un corespondent al ziarului Neue Freie Presse a avut o convorbire cu d. Plehwe, ministrul de interne al Rusiei, care i-a comunicat următoarele asupra unor chestiuni de politică internă rusească : „ Directiva politicei interne a Rusiei este manifestul țarului Nicolae I. care proclamă toleranța pentru toate confesiunile ,și nu cere de la locuitorii imperiului decît că se simtă ruși, să gîndească ca ruși și să se poarte ca ruși. • Din punctul acesta de vedere va fi tratată și chestiunea evree. Rusia are acum șase milioane de evrei. Regularea situațiunei lor se va face treptat. La ministerul de interne lucrează acum o comisiune, care are de scop să stabilească cum se poate răspîndi instrucțiunea între evrei, înlăuntrul regiunilor în care pot locui. Se pune mult temerii pe acest mijloc de a rezolvi chestiunea evreiască și se crede că aceasta e calea pentru a realiza asimilarea lor, adică de a-i face ruși, fară nici o atingere a credinței lor religioase. Comisiunea aceasta se mai ocupă cu stabilirea condițiunilor în care se va putea permite evreilor locuirea la sate. Nu se știe încă la ce rezultat va ajunge comisiunea, există însă intenția de a studia serios chestiunea aceasta. Punctul principal este însă instruirea și asimilarea evreilor în sensul de mai sus, In ce privește Finlanda, nu se face acolo o desnaționalizare, ci o organizație administrativă identică cu cea din restul imperiului. Administrația locală proprie se va menține , se modifică numai relațiunile cu imperiul. Nu se poate admite ca de pe un teritoriu al Rusiei să se trimeată guvernului rusesc rapoarte scrise în limba suedeză. O chestie germană sau polonă nu mai există rămine deci numai cea armenească.In Rusia trăesc 600,000 de armenii. Cei mai mulți sunt țărani sau meseriași și trăesc în liniște. Neliniștiți sunt numai preoții și elementele care vin din Turcia. Averile monastirilor armenești nu au fost confiscate, ci sustrase veche administrațiuni și puse sub administrația domeniilor coroanei, care le utilizează numai în favoarea națiunei armene. Tr. Constituirea soc. agronomice Aseară s’au întrunit la ministerul domeniilor peste 50 de absolvenți ai școalei de _c.vgr i eu 11 uiți de 1.«» Ii ora ofc .1 o. bl pus bazele societăței agronomica. La această societate s’au primit peste 100 adeziuni. După o lungă discuție, s’au votat statutele acelei societăți. Societatea are de scop strîngerea relațiunilor dintre agronomi, răspîndirea învățămîntului agricol prin conferințe ținute de profesori ambulanți, ajutorarea ■ elevilor buni spre a’și complecta studiile în străinătate și înființarea unei reviste prin care să se publice studii asupra agriculturei. După votarea statutelor, s’a procedat la alegerea membrilor din comitet. Au fost proclamați ca prezidenți onorifici, d. ministru al agriculturei și d. P. S. Aurelian. Au fost aleși: d. Eduard Ghica, președinte activ ; d-nii G. Nicoleanu și N. N. Andronescu, vice-președinți; d. Popovici-Lupa, secretar general ; d. Gorbu, secretar ordinar; d-nii V. Brezeanu, I. Berindei, Corneliu Roman, M. Micșunescu și Bozianu, membri; d. Gr. Mărurițeanu, secretar de redacție al revistei societăței.* Adunarea a proclamat apoi ca membri onorifici pe d-niî . Kalinderu P., Carp, G. Gr. Cantacuzino, Filipescu, V. Lascar, B. M. Missir, Al. Marghiloman, C. F. Robescu, etc. Ședința s’a ridicat la orele 12 noaptea. ____ D. Pentru moment nu s’a luat vre-o măsură contra numitului Iordănescu pînă ce judecătorul va examina rapoartele de la sindicat și grefă, unde atribuțiunile lui, îi permiteau executarea manoperelor, spre a se elilua exact suma Afacerea corupțiunei de minore Proxeneții Maria Coșaru și Pavel Petrescu, care provocau și înlesneau corupțiunea minorelor din Capitală, au fost aduși spre interogare de la Văcărești la cabinetul d-lui jude Mumuianu însărcinat cu instruirea acestei afaceri. Asemenea a fost ascultată și minora Verona Savu, exploatată de acești mizerabili. In urma confruntărei lor, proxeneții au fost retransportați la Văcărești. Interioartea ziaristului Fundescu Aseară s’a stins din viață bătrînul ziarist și publicist Ioan Fundescu, într’o modestă cameră a hotelului de France. Moartea s-a provenit dintr’o pneumonie, contractată de vre-o cîteva zile. Fundescu era născut în Pitești, la anul 1836 ; moare deci în etate de 68 ani. Instrucția și-a făcut-o în colegiul Sf. Sava din București. Chiar de pe băncile școalei a început să publice versuri prin ziarele „Dîmbovița“ și Naționalul“. La 1860 a publicat foaia umoristică „Pepelea“ și la 1861 altă foae umoristică „Tombatera“, iar la 1862 a început să colaboreze la „Romînul“. De asemnea, pînă la 1864, a colaborat și la „Nichipercea“, „Reforma“, etc. La 1865 s-a stabilit la Iași unde a înființat ziarul liberal „Teatrul“. S’a înapoiat însă la București ca administrator al „Buletinului instrucțiunei publice“. A fondat apoi ziarul „Telegraful“ care a trăit de la 1875—1885, cu cîteva intervale de întrerupere. Ioan Fundescu a fost și deputat. El a reprezentat județul Vlașca în mai multe rînduri în Camerele liberale de la 1877—1888. A publicat Vocea Argeșului, versuri, la 1859 ; Hori de cîmp, versuri la 1864 ; Basme, poezii, păcălituri și ghicitori la 1867 ; Calendarul dracului la 1867,; Poezii nouă la 1868 și Scurtat, roman, A 1875. Intre 1893 și 1895 Fundescu a mai colaborat la „Românul“, apoi a părăsit și politica și ziaristica. In timpul din urmă era funcționar la Cameră. După o viață zbuciumată, Fundescu , moare, precum a trăit, modest și sărac. Fie-n țarina ușoară ! Iarăși magistratura !Observatorul publică un articol, care dovedește că observațiunile noastre asupra magistraturei începe să convingă din ce în ce mai multă lume. Iată cîteva pasagii din acest articol: „Magistratura a dat mult de vorbă în timpii din urmă. Incepînd cu discursurile de la Mesagiul Tronului în care în treacăt s’a arătat ce trebue făcut pentru ca să se asigure magistraturei o cît mai deplină independență, apoi interpelarea d-lui deputat C. Miile asupra cazului d-lui președinte de trib, Shina— din toate acestea, zic, a rezultat un lucru cert și care nu poate fi contestat de nimeni, că o ‘ reformă în magistratură sa impune, și aceasta neîntîrziat. Necesitățile statei noastre sociale, s’au modificat foarte mult în cei din urmă ani. Zilnic se poate observa că actuala oranizațiune a magistraturei a început să nu mai corespundă nici din punct de vedere profesional, nici din punct de vedere social, înaltei misiuni cereste încredințată. La multe din tribunale, unii din magistrați nu sunt în stare să rezolve o cestiune de drept, nici chiar să urmărească o discuțiune, și aceasta din cauză că organizațiunea actuală a magistraturei nu poate să ne dea un personal tot deauna instruit, capabil să se impun spiritului națiunei. Cea mai bună garanție a independenței judecătorilor este inamovibilitatea. Magistrații inamovibili, cum spunea parlamentul din Paris în Noembrie 1765, „nu sunt expuși să-și încovoaie datoria față de dorința de a se menține“. Dacă magistratura engleză nu a încetat de a se ridica în opiniunea publică , dacă din zi în zi ea a văzut crescînd influența și prestigiul său, este că ea e cea mai inamovibilă din lumea întreagă. Avem convingerea că aceste reforme, singurele în practică realizabile sunt suficiente. O recrutare mai severă, o avansare mai bine ordonată, independența judecătorilor, iată cu ce credem că se poate satisface cele mai legitime existențe. Țara va avea astfel magistrații pe cari este în drept să-l dorească, judecători instruiți, muncitori nedatorind demnitatea decît singurului merit. I. Zaharoff Rezultatul balotgiilor de erl Eri s’au făcut în Argeș, Teleorman și Tutova alegeri în balotagiu. Iată cum au fost compuse birourile : Argeș.—Biuroul este prezidat de d. C. Tătăranu, consilier la Curtea de apel din București ; secretar d. Aluteanu, grefier la aceeași curte ; alegători asistenți d-nii Melinescu și G. Popescu. Teleorman.---Biuroul este prezidat de d. Șc. Popescu, prUm-președinte la Curtea jieapsi am București ; secretar d. m. Brătianu, grefier la aceeași curte; alegători asistenți d-niî Al. Curoglu și Cristescu ; delegați d-niî . I. Procopiu și V. Antonescu, din partea d-lui Petraru ; N- Cecropid și I. Ștefănescu din partea d-luî Dissescu. Tibcg.Biuroul este prezidat jie d. G. N. Baicovîfiermu,consilier la Curtea," de apoi din Galați ; secretar c. V. Mihăileanu, grefier la acea Curte ; alegători asistenți d-nii N. C. Budu și V. Lascarov ; delegați d-nii : T. V. Ioan și N. Niculescu, din partea d-lui Bujoreanu ; N. N. Grigoriade și dr. Șaabner- Tuduri, din partea d lui Emandi ; Mihail H. Ivanciă și G. Oprișan, din partea d-lui Lupui Costalii. * Iată și rezultatul acestor alegeri: Argeș Colegiul I de Senat înscriși-----------------------------276 Votanți —-----— —---------------210 Anulat — -—-------- ---------------11 D. colonel Budișteanu, liberal, 110 y. ales. D. Ion P. Comăneanu, conservator, 99 voturi. Tîstova înscriși 320 Votanți 265 Anulate 4 An întrunit : D. N. Bujoreanu, lib., 123 voturi D. Th. Iamandi, cons., 114 „ D. L. Costaki, jun., 24 „ Biuroul a proclamat ales pe d. Bujoreanu. Teleorman înscriși 568 Votanți 431 Anulate 4 An întrunit: D. C. Dissescu, cons., 223 y. D. C. Petraru, lib. 204 Biuroul a ,proclamat ales pe d. Dissescu. TEATRU-MUZICA Teatrul Național : Oh, bărbații, comedie în 4 acte de Capus, tradusă de d. Emil D. Fagure.Nu ne-am îndoit un moment că și noua comedie, a cărei traducere a pus-o la dispoziția Teatrului Național colaboratorul nostru d. Emil D. Fagure, va avea un deplin succes, deoarece cunoaștem, cum cunosc și cititorii Adevĕrului ochiul ager și gustul deosebit ce are d. Fagure în alegerea pieselor de teatru. Trebue să mărturisim însă că succesul de aseară a întrecut așteptările. Oh, Bărbații ,e o comedie la care, desigur, va alerga întreg Bucureștiul. Aseară sala era ticsită. La ora 7 seara Casa teatrului nu mai avea nici un bilet. In asistanță o lume din celo mai distinse. Subiectul comediei e acesta : Eduard Maubrun (d. Liciu) e o fire bună, veselă, un bărbat plăcut, dar are cusurul că-și înșeală nevasta—așa, din obiceiul Soția sa, Henrietta (d-ra Titi Ghiorghiu) îl iartă odată, de două ori, dar la un moment dat, absolut sigură de fapt, se decide să divorțeze—și o și face. Eduard cade în lațul Estelei (d-na Maria Ciucurescu), o femee divorțată, care a pornit după aventuri, foasta soție a unui legător de cărți. Poștașa întîmplare face pe Eduard care vine să sfrînzească cu Estela, să se întîlnească la restaurant cu foștii săi socrii, soții Joulin (D. Niculescu și d-na Ilasnaș) cari sînt împreună cu fiica lor Henrieta, fosta nevastă a lui Eduard și cu Le Hautois, id. P. Sturdza), consilier de stat bărbat solemn, cam matur și cam ridicul, mai ales față de femei ! Estolla pleacă pentru un moment la masa unor amice ale sale—și iată pe Eduard la masa foștilor săi socri și foastei sale soții. Vă închipuiți comicul unei asemenea revederi! Scena provoacă hohote de rîs. Le Hautois, solemnul și severul, firește, e in culmea indignare, ceea ce e și mai comic. Rezultatul e că papa Joulin, ex-socrul rămîne cu ex-ginerele său Eduard și alți amici și amice și petrec pînă noaptea tirziu într’un bar. Dar, de astă-data papa Joulin care e un berbant și jumătate, are ca scuză o idee Rezultatul balotagiilor In toate cercurile politice se comenta aseară cu mare animație rezultatul balotagiilor. Impresia generală este că liberalii și junimiștii au suferit o zdrobitoare înfrîngere. * Vechii liberali sînt foarte încîntați de rezultat și spun, că el este o înfrîngere a tinerilor generoși, și o victorie a vechilor liberali. Căci în Teleorman, unde au lucrat d-niî Tache Protopopescu, Proscopiu și Victor Antonescu, a reușit d. C. Dissescu, deși cei 22 junimiști au votat cu d. Pietraru, candidatul tinerilor generoși. * In Ai’geș tinerii generoși au votat pentru d. Comăneanu. Dar ceea ce a determinat triumful d-lui colonel Budișteanu, a fost ca junimiștii au votat pentru el. Așa se susținea aseară la clubul conservator. Re la parchet Falși fictilorul Iordănescu Eric. Jude Săbăreanu a interogat și cercetat la cabinetul d-sale pe ajutorul de grefier Iordănescu, care sustrăgea coasele de timbru de 20 lei ce trebuiau anulate. Din răspunsurile lui nu s’a putut afla dacă avea complici ; totuși d. Săbărțanu persistă în credința că complici trebue să existe. Adevărul Tribuna Ateneului Conferința d-lui loan Livescu Ocupîndu-se de profesiunea actorului, conferențiarul constată și faptul că numai „jocul“ actorului e singura operă ce nu se poate perpetua cum se perpetuiază orice altă operă de artă. Vorbește apoi de influența directă ce o are teatrul asupra publicului, stabilind la un moment dat o fraternizare a sentimentelor tuturor, fără deosebire de condiții sociale. Conchide că teatrul nu este numai o școală ci simbolul înfrățirei între Oameni. Abel FOIȚA ZIARULUI «ADEVERUL» — 67 — COPIII MARTIRI .SAU DOUI INOCENȚI DE JULES MARY P VNTEA II-a Pe drumurile mari X — Le-ai tras-o banii, zise Criquet, Bertina tremura și, tremurătoare 86 agăța de Charlot. Ea murmură ■— Pe mine mic înspăimîntă...' j Borouisie ridică, capul cu un gest orgolios: — O să «azi, Bertino, o să vezi... «O >că auziți vorbindu-se de mine..» Și Chepiet, adresându-se amicului săfit — Dar tu, Chariot, ce zice de toate astea ? Chariot ridică capul: — Nu știți, n’am auzit așa de bine... Și apoi, eu sunt ...•a și Bertina... Mi-e frică !.. Cu chipul acesta Borouille făcu să intre cu încetul, tentațiunea, în sufletul lui Chariot. încetul cu încetul, puțin cste puțin, copilul se lăsa a fi sedus. Nu mai putea suferi, cum am mai zis, atîta nenoroc atîta nedreptate, și simțea ca un fel de trebuință vagă, o dorință puternică de a se răzbuna, împotriva cui ? împotriva societății, așa cum zicea adesea Borouille, a societății, în persoana celui dintâi venit pe care îl vor întîlni și care va plăti pentru toți! Toate falsele raționamente auzite în jurul sau, în ultimul timp îl reveneau în minte . Dacă consimțea vreodată să comită un furt, lucrul nu va fi decit provizoriu ( se va servi de banii furați pentru a se salva pe sine și pe Bertina și apoi, dacă va putea, îl va restitui ! Iată unde ajunsese, sărmanul băiat 2 Și Bertina ? Ea avea încredere în Chariot pe care-l iubia din toată inima. Nici dînsa nu mai ținea minte pentru a-1 învăța și al arăta ce e bine de făcut și ce nu, pentru al conduce, într’un cuvînt. Cine-i spusese oare, asta-i bine și asta nu ? Nimeni! Cu despre Borouille, el bănuia ușor ceia ce se petrecea în Chariot. •Si păru că a venit momentul de a da o mare lovitură, de-ași atașa copilul prin complicitatea unei crime. Atunci, ei nu se vor mai părăsi. Vor forma tu 3-patru, o bandă strîns unită, al cărei șef va fi dînsul și care va explora provincia, sub conducerea sa. In așteptare, puii furați de către Chariot fură coeziunea unui adevărat chef pentru asociațiune, împreună cu Papillon, care devoră cu plăcere resturile acestor păsări. Borouille, care avea întotdeauna bani la dînsul, cumpărase rachia din sat. Băuseră mai mult ca de obiceiü și Chariot și Criquet erau foarte bine montați. Numai Bertina singură nu avoise să se atingă de sticla de rachiu. Ea și păstra tot singele rece. — Vrei să taci o țigare. Chariot ? întrebă porouile, întinzîndu-i tabacherea și foile de țigare. — Cu plăcere, zise Chariot. N’avea obiceiul să fumeze. Bertina se interpuse, zicînd: — O să-! facă râu tutunul! Borouille rînji. Doar nu-i o fetiță de două ani! — Așa e. Nu sînt copil mic. Lasă-mi să fumez, Bertina. Toată lumea fumează. Privește l pe Criquet, privește-l pe Borouille. Limba îî se hătobănea prin gură și privirea ii era vagă. El îi se strinsese inima de durere. Nu-l mai recunoștea pe drăguțul ei Chariot, atît de blind, de iubitor, cu privirea atît de frans. Ea nu îndrăzni să mai inziste și Chariot fumă. Lucrul acesta sfîrși prin a-l îmbăta cu desăvîrșire. Borouille reveni imediat la ideea sa. — Ea, zise el, vreau să pîes odată pentru totdeauna din încurcătură, bînt sătul. Nu mai vreau să-l trag pe dracui de coadă. Vreau și eu să trăesc bine. Și știți un loc ușor bun de tot o să facem împreună lovitura. O să împărțim prada ca buni tovarăși. Și apoi, n’avem să ne temăm de nimic. Nu e nimeni care să ne vadă... Rău un pahar de rachiu, privi pe Criquet și pe Chariot, cari ascultau în tăcere. Apoi explică de ce eră vorba. In sursele sale nocturne, descoperise o vilă bogată, nu departe de Brutzicourt, un sat măricel, pe drumul Parisului. In zilele următoare luase, la Francheville, cu multă iscusință, informațiunile ce-i trebuiau. Vila aceasta era locuită dea un general bătrîn în retragere, generalul Auberpin, în vîrstă de toptzeci și cinci ani, încă verde și robust, dar foarte surd. Locuia singur acolo, cu un vizitiu și o bucătăreasă. Generalul Aubertin trecea drept foarte bogat și ca avînd la dînsul valori pentru o sumă foarte mare. Cum se știe lucrul acesta? Foarte simplu. Bucătăreasa spusese de mai multe ori în sat, către furnizori : — Domnul nu face bine că păstrează atîtea lucruri prețioase la dînsul. Asta o să ne atragă hoții, fără îndoială. Cuvintele aceastea fură repetate și în fața lui Borouille. Și Borouille se folosise de aceste cuvinte, rotîndu-se noaptea, pri jurul vilei, studiind mijloacele de a pătrunde acolo. Ea era situată în mijlocul unei grădini foarte vaste, plină de arbori foarte frumoși, înconjurată de un zid destul de ridicat, cu un grilaj pentru trecerea trăsurilor și cu o portiță destul de largă, la cealaltă extremitate, pentru oamenii casei și pentru furnizori. întins pe zid, Borouille observase, în decursul unei nopți întregi, viața intimă a acestei locuințe izolate în plin cîmp, departe de sat. Generalul se preumblase de cîteva ori prin grădină, fumînd o țigare, apoi se reîntoarse. Borouille văzuse lumină în dosul unei ferestre, aceasta se deschise. Generalul citea fumînd mereu. Acolo era deci cabinetul său de lucru, la rez-de-echaussée. Pe la unsprezece ceasuri el închise fereastra. Lumina se întinse dar reapăru la primul etaj. Silueta înaltă trecu și retrecuse dinapoia ferestrei, apoi lumina se stinse din nou. De data asta, casa rămase cufundată in întuneric. Borouille așteptase o oră întreagă și se aventurase să parcurgă grădina. Un moment el avu dorința de a pătrunde acolo, de a face singur lovitura.. Dar socoti că lucrul era imprudent. (Va urma)