Adevěrul, ianuarie 1904 (Anul 17, nr. 5180-5207)

1904-01-14 / nr. 5191

öiliatttra ö­ ln! Sissgseti-Jod­eli liricok-liciiieri Litere și Arte cu următorul cuprins : *r ©xt s Literile, științele și artele la noi, de Ion Costescu. Cobzarul (după Hélène Vacaresco), poezie de Gh­. Silvan.---Un­ sărut, de E. Xanta.­— Constantin Muche, biogra­fie.—Amantă, poezie de I. Costin.—Dulcea greșeală (după Castelmont) de Const N. Gr.­­Descîntec de dragoste—Minunea din drumul Damascului, recenzie de Iuliu Dragomi­rescu.­—Lai lai, schiță de O. Tafrali.­Literatură populară.—Poșta Redacției. Ilustrațiuni: Constantin Muche. nnoblif * * Una cutie mare masare boabe speciala, una cutii t­acMitUl UTdUin • fasole verde specială, una cutie bârne speciale, una cutie dovlecei speciali, una cutie pătlăgele vinete, un flacon muștar cu mustmeț, un flacon muștar diafan, una sticlă de oțet de vin, un flacon murături englezești. SUPLIMENT GRATUIT: Pentru statuia lui Cuza-Vodă Listele precedente 1850 IcM, 90 bani. . Comuna Dobridoru, jud Doliu­t.­Ghiță M. Corneanu 2­1. Dumitru Constantinescu 50 b. Florea Th. Negreț 50 b. Petre Lungulescu 50 b. Florea Zamfirescu 30 b. Ion D. Tu­că 20 b. Florea Constantinescu 20 b. Naom C. Dumitru 20 b. Gheorghe M. Ispas 29 b. Dumitru I. D. Lungu­ 20 b. Ion Ion Ducin 20 b. Ion Th. Dumitru 10 b. Nicolae Mihăescu 20 b. Hie­rie I. Nită 10 b. Ion M. Colă 20 b. Marin M. Resteanu 20 b. Vasile Gh. Popa 10 b. Grigore S. Negret 10 b. Dumitru M. Negret 10 b. Gri­­gore Th. Negreț 10 b. Stan D. Țucă 10 b. Marin Th. Mită 20 b. Dumitru Th. Das­­călu 10 b. Dumitru N. Mită 20 b. Petre Brăndușoiu 30 b. Procopie C. Miță 20 b. Ion Ion Lungu 10 b. Gheorghe I. Lungu 10 b. Marin I. Lungu­ 20 b. Costica Gh. Lungu 20 b. Costache I. Lungu 20 b. Marin N. Mită 10 b. Florea Th. Radu 20 b. Ion Ion M. Colă 10 b. Ion Mîrcă Marc 10 b. Florea Negreț, 1­1. Radu Negreț 1­1. Achim Negrețescu 20 b. Petru Ion D. D-tru 10 b. Florea Iliescu 10 b. Gheorghe M. Popa 10 b. Ion Th. M. Popa 10 b. Niță Gh. Popa 10 b. Mitrică Gh. Popa 10 b. Stan D. Negreț 20 b. Radu S.­­Negreț 10 b. D-tru M. Măgăreață 10 b. Istudor M. Măgăreață 10 b. Marin M Măgăreață 20 b. Marin Măgăreață 10 b. Constantin D. Stanca 20 b. Ion Bobiu 20 b. Ion Zamfir Matei 10 b. Mitrică D. Lungu 20 b. Stan Dinu 10 b. Petru Dinc­ă Dinu 20 b. Ion Dinu 10 b. Ștefan P. Dinu 20 b. Alexan­dru S. D. Lungă 10 b. Constantin Ică 10 b. Ion D. Popilian 20 b. Ion N. Mită 10 b. Antonio­aie Brăndușoî 20 b.—Total 14 lei.TOTAL : Lei 1864 la ani 90 SITUAȚIA PARLAMENTARA fizionomia Camerei.—Grupul vechilor liberali.—Tactica tinerilor ge­neroși.—Guvernul fața de Cameră. — Probabilitatea retragerea gu­vernului. Fizionomia Camerei Nimic neobicînuit în­­ fizionomia de erî a Camerei, afară de cîte­va conversații foarte discrete. Deputații veneau și plecau urîn­du -șî unul altuia „la mulți ani“ , unii chiar se îmbrățișau manifestînd ast­fel o deosebită prietenie, priete­nie de multe ori falsă, cum sînt mai toate prieteniile cari se afișează prea mult. I­. Dim. Sturdza a fost salutat de mulți, dar cu oare­care sfială, căci d-sa, nu pr­ea era în toane. Vr'un sfert de oră s’a întreținut cu d. P. P. Carp, un alt sfert de oră cu d. - N. Filipescu și rari bine de o ju­mătate de oră cu d-ni. B. Missir și Al. Djuvara, D. V. Lascar a luat de braț pe d. Eduard Ghica spre a-l convinge să susțină la alegerea din Vasluiu pe candidatul prefectorial. Dar în zadar, căci apropiindu-se de tribuna presei, d. Ed. Ghica a spus : — Ori­ce se va întîmpla, dar un in­era este sigur: candidatul prefec­­torial, d. Iorgu Motaș, va cădea cu o glorie desăvîrșită. Grupul vechilor liberali D-ni. Al. Djuvara, B. Missir, I. Poenaru-Bordea și Toma Stelian e­­rau foarte gentili cu toți colegii lor, de cari știu­ că au oare­care nemul­țumiri. Ei stăruiau încă de erî să organi­zeze pe vechii liberali în linie de bănie. Și printre culise se vorbea că vor avea un succes desăvârșit în stăruința lor, căci brătieniștii nu prea sunt bine văzuți. Nu putem preciza încă numărul acelor parlamentari, cari se vor­ în­rola sub stindardul d-lor Djuvara, Missir, Stelian și Poenaru-Bordea. Dar putem afirma, că printre dînșii figurează d-ni: Ștefan Șendrea, C. E. Stoicescu, Al. Constantinescu, Dimancea, Constantinescu - Buzău, Berișachi, Alexia, etc. Acțiunea de organizare se va în­cepe zilele acestea, și credem a ști că atît d. Poenaru-Bordea, cit și d. Al. Constantinescu au­ pus la dis­poziția organizatorilor saloanelelor, spre a începe chiar în cursul acestei săptămîni seria de conciliabule. Tactica tinerilor generoși Tinerii generoși au simțit aceasta și încearcă și ei acum a schimba tactica. Se știe că dînșii păreau a susține pe d. V. Lascar. In realitate, însă, lucră­rile stau tocmai dimpotrivă: D. Las­car însuși, care pînă astă toamnă se sprijinea pe vechii liberali, a aban­donat pe aceștia și s'a apropiat de tineri, făcîndu-le o serie de conce­siuni. Tinerii, însă, nu ’i agresază și voesc să profite de reforma comu­nală spre a’l mînca giripi. Și în a­­ceastă acțiune a lor vor merge ală­turi de vechii liberali. Văzînd febrilitatea cu care se or­ganizează vechii liberali, tinerii se feresc a mai da vr’o înotă cu dîn­­șii, margin­indu-se numai la mici lupte de guerillas, cari vor avea de obiectiv a susține sau a crea difi­cultăți cutărul ministru. Guvernul față d­e Cameră Față de aceste două grupuri ad­verse situația guv­ernului va fi es­trem de grea. Căci numai d-niî Dim. Sturdza și Emil Costinescu sunt menajați de ambele grupuri. Pe altă vreme situația celor­l’alți miniștri se prezintă ast­fel : Pe d. Al. Gianni toți îl descon­sideră; pe d. Porumbaru­ îl s­crie tinerii generoși; pe d. Haret îl su­pără o sumă de nemulțumiți din am­bele grupuri; pe d. D. Stoicescu nu­mai ciți-va tineri î1 apără, iar pe d. V. Lascar toți, dar absolut toți ar vroi să-l sacrifice. Ast­fel situația guvernului față de Cameră este din cele mai pre­care. Și fie d. Lascar, fie d. Al. Gianni, la cea d’intîiü ocazie vor fi așa de rău­ hărțuiți, în­cît dacă gu­vernul s’ar solidariza cu vr’unul dintr’înșiî, sfîrșitul ar fi incalculabil. Cam aceasta este în trăsături ge­nerale situația parlamentară. Probabilitatea retragerea guvernului Lupta cea mare se va da în con­tra proiectului privitor la organiza­rea comunelor rurale. Această re­formă este platforma pe baza căreia se reconstitue pe noul baze grupul vechilor liberali. Și cum toate ne­mulțumirile în partidul liberal au­ fost create de d. V. Lascar, firește că toți se grăbesc a primi platfor­ma ce li­ se oferă spre a­ se răzbuna în contra ministrului de interne. Cum se va prezintă lupta, și ce consecință va avea,—nu se știe. Se vorbește însă, că ori se va înmor­­mînta proiectul, ori va cădea guver­nul, întru cît d-niî Dim. Sturdza și Emil Costinescu s’ar solidariza cu ministrul de interne. A. C Din fuga condeiului „Focul“ din Teleorman La Alexandria a reînviat un obiceiu cam uitat de la paș’opt încoace. In adevăr, pe vremuri, de cîte ori nea­gra reacțiune ținea vr’o întrunire cîte un Ghiță Pristanda d'al roșilor, punea să se dea alarma în stradă: — Foc, foc! Pompierii făceai­ o manevră prin oraș, sunînd alarma din trîmbiți și—întrunirea se dispărgea, în mijlocul unei panice ge­neral­e. Alaltă era, după o pauză de vre-o 40 de ani—s’a încercat, din nou, trucul la Ale­xandria, pe cînd vorbea, la o întrunire, d. Dissescu, candidatul conservator. — Poc, foc !—dar iok, d. Dissescu își aduse aminte de obiceiurile pașoptiste și sf. înflăcărat, strigă cetățenilor : — Ce foc? Foc e pe capul și în capul lor!—ceea ce aprinse un foc de entuziasm, care, teamă ne e, că n’o să se poată stin­ge pînă n’o fi ales d. Dissescu! Trucul cu focul e semn că guvernul trece printr’un strașnic foc la Teleorman și că’i e frică să nu se ardă. Propunem ca să se asigure în contra incendiului ! Puff Casa Rurală și junimiștii In Epoca d-l Nicu Filipescu se ocupă de noul curent ce s’a ivit în partidul li­­beral, curent democratic și care reven­dică Votul universal și Casa Rurală. D-l Filipescu crede că accesul acesta democratic al liberalilor are o explicație: au­ pierdut orașele și se adresează sate­lor, satelor însă nu se pot adresa de­cît cu asemenea reforme. Constatarea aceasta a d-lui Filipescu a făcut-o și directorul nostru în Cameră, cu cîte­va ore mai înainte. Directorul nostru n’a fost însă atît de—să zicem—pripit, în­cît să declare că numai fiind­ că liberalii revendică Votul universal și Casa Ru­rală, liberalii au­ invan­t un partid liberal. La ultima coloană a aceluiași număr în care d-1 Filipescu face această hazardată afirmațiune, vedem reprodus un articol de d-1 Panu. D-1 Filipescu ar putea să-i ceară acestuia oare­care lămuriri și ar auzi că nici chiar dacă ar cere republica liberali­ n’ar fi radicali. Și motivul­­ D-1 Filipescu însuși îl dă: c­ud ai puterea în mină și dispui de o majoritate enormă, ești un simplu înșelător politic, dacă te declari partizan a două reforme pe cari te crezi salutare și nu faci nici încercarea de a le pune în practică. Liberalii înțeleg­ să se folosească de proclamarea acestor revendicări pentru a-și crea o platformă de opoziție, nu însă pentru a realiza cu ele un program de guvernămînt. Ei nu vor încerca realiza­rea reformelor, așa că d-l Filipescu nu va vedea alături de d-sa partizani de ai lor com­bătîndu-le, vor agita însă refor­mele în opoziție și e probabil că d-l I’i­­lipescu va vedea atunci partizani nemul­țumiți de ai­­ 1-sale alături de dînșii. De alt­fel d-l Filipescu rezumînd pro­gramul junimist în fraza î„De aceea noi am propus o reformă morală și una adminis­trativă, acolo unde ei propun o reformă electorală și o reforma socială“,n’aj zis ab­­solut nimic. O reformă morală nu este nici ea de­cît o reformă socială, iar o reformă administrativă nu va fi cu pu­tință fără o reformă a corpului electoral în sensul ca acesta să fie liberat de ma­joritatea slujbașilor și postulanților la slujbe. Adt­loru al majoritățeî și este logic să fie așa, cum este de pildă și d. dr. Petrini Paul ales în aceleași con­di­­țiuni, la alegerile generale, ca ș a­­celea în cari se prezintă azi d. Kiri­­țescu astăzi. D. Eliad cere voturile alegători­lor tot în aceleași condițiuni, iă?d. N. Butculescu, dacă s’ar alege —ceea ce nici d-sa nu speră—ar urm­a po­­litica cartelistă a d-lui P. Carp. Singurul dar care rămîne este d. Dissescu. D-sa nu este partizanul nostru de idei, căci aparține par­tidului conservator, dar încă odată, aceste alegeri nu au caracterul u­­nei lupte de idei ; e vorba pur și simplu de a mări încă cu unul rîn­­durile opozițiunei parlamentare și de-a pune frîu a­tot-puternicieî unui guvern care se bazează pe gnas -u­­nanimitățî. Iată de ce, dacă cine­va are de as­cultat sfatul celui ce scrie aceste rîndurî, alegătorii teleormăneni­­ sînt datori să voteze pe d. Dissescu. const. mm CANDID&TORA D-LUI DISSESCU Joia ’5 Ianuarie va avea loc aleger neutru un loc la colegiul I de deputați de la Teleorman, loc vacant prin moartea deputatului Sta­te Anghelescu. Ambele partide istorice sînt față în față, partidul liberal oficial sus­­­­ținînd pe fi. TVtrviu, iar cel conser­vator candidatura d-lui C. Dissescu. Pe lingă acești doi candidați, se vor prezintă ca liberalî­ independențî d.G. Kirițescu, fost prefect sub I.Brăt­ianu, și un tînăr negustor din Alexandria d. Eliad, iar d. N. Butculescu este susținut de către gruparea junimi­stă locală. Cel ce scrie aceste rînduri, ales al județului Teleorman la colegiul al JIT, avînd deci cîte­va legături în județ și datoria de a se pronunța în privința acestei alegeri, ca ales al districtului, caută să-și spună pă­rerea lămurit și categoric. Ei bine, dacă e e vorba de un sfat dat alegătorilor teleormăneni, sfatul este ca ei să voteze în prima linie pe candidatul opozițiunei.E datoria de­ a vota cu opozițiunea fiind-că ori cît­ ar fi de simpatică figura d-lui Const. Pietraru și ori cît î-ar fi talentul și puterea de muncă deosebite, aceea ce trebue parlamentului nostru, nu-i un guvernamental, mai mult, fie el ori cît de distins — ci încă un o­­pozant și un opozant militant, care să controleze faptele guvernului. In acest parlament de quasi-unanimități chiar în interesul guvernului, ar fi ca opozițiunea să fie puțin mai tare, fiind-că un guvern fără de opozi­­țiune, este mult mai în pericol, de­cît un guvern contra căruia se dez­­lănțuește numai lupta parlamentară. In adevăr, cînd parlamentul este in­terzis opozițiunea, ea transformă „Da­cia“ în Cameră și Senat și strada fi­nei, ca teren de măsurat cu guver­nul. Pe lîngă acestea un guvern care se știe cenzurat de opozițiune, tot­­dea­una se ferește de a face prea mul­te greșeli. Alegătorul conștient, dar și zelos de viața parlamentară este dator să corijeze neajunsurile unanimităților și să trimită în parlament, mai bine un opozant, de­cît un guvernamen­tal, aceasta mai ales cînd este vor­ba de alegeri parțiale cînd fizionomia luptelor parlamentare este deja fi­xată. Aceste zise, se înțelege ușor că noi sfătuim pe alegătorii teleormă­neni ca să voteze pe d. Dissescu, căci d-sa este singurul reprezentant al opozițiunei hotărîte contra guver­nului d-lui Sturdza. D. G. Kirițescu în adevăr de­și are nemulțumiri locale d-sa totuși n’a încetat a­ fi liberal-nați­­onal, membru al clubului din Bucu­rești, și deci va fi în definitiv un mem­Voc­iä cititor Caracal.­Francmasoneria e o asociație filantropica creată spre a realiza un ideal al vieții sociale : viața individuală să fie bazată pe muncă, pe demnitate mo­rală, pe conștiința destinului omenesc. Sco­pul ei este îmbunătățirea intelectuală­ și morală a membrilor ei și a omenirei în general. Z. Leon Loco.—Sunt logodiți. itf. Cohen Loco. — Depinde de școala în care voiți să intrați, căci există de multe feluri, și de țara în care se află școala.­­V. Petrescu T.-Jiu.— N’am primit nimic. Zilnic cititor Loco. — Regretăm că nu vă putem satisface, căci ar fi să facem unuia reclamă, în dauna altora de aceeași spe­cialitate. Zilnic cititor Roman R.-Sărat. — Nu puteți obține recunoașterea la virsta dv., dacii, lați făcut nicăeri armata. Student in drept Loco.—Trebue să aștep­tați ca proectul să devie lege,­căci parla­me­ntul poate Robi’aiba‘diopt».'.i­im­ile car,' vă interesează " ! Fr. Tomesen, Huși.—S' i n-as. £ .­h. Brăila. — Remediile băbești ! Atac p:­ale. A.dresați-vă urmi medic. . - m. Un cititor I­ i'.i veș. I.­­ ?> v . j­e. . u ...V.P se petrece la Buzău­. * D. Simte și cartelurile E foarte consecințe lui Hom­eAo vivere în politică. d. Sturdza ! Tratează pe conservatori de dema­gogi, cere austeritate și ascetism în tot și toate —dar, din moment ce e vorba de a lupta contra unui ad­versar neplăcut și incomod, aleargă la intrigi de misit, care se pune să iscodească tot soiul de nimicuri jos­nice, ca „să strice treaba“. La Vasluiu, d. Neron Lupașcu, liberal, care înțelegea să se aleagă ca atare, nu ca guvernamental nu zgardă, neprimind a candida cu zgardă, s'a decis a susține candida­tura d-lui Delavrancea, un orator parlamentar, care numai ru­șine nu face parlamentului nostru! Atîta i-a trebuit d-lui Sturdza, pentru a uita și de austeritate, și de perseverare diabolicum și de heu­­nește vivere și să dea ordin prefec­tului de Vasluiü să se unească și cu.... iadul (căci n’a spus d. Sturd­­a d-lui ‘lak­e Ionescu­ c’o să se dură în iad?!)— dar d. Delavrancea să nu fie ales! S’a văzut atunci spectacolul a­­cesta , prefectul cerșind opoziției conservatoare un cartel în contra can­didatului partidu­lui junimist, cu care d. Sturdza e în cartel continuă —a­­fără însă de capul cînd e vorba de d. Delavrancea !? Ciți­va conservatori, în cap cu l. Donici, s'ar fi decis să intre în car­tel cu prefectul, contra d-lui Nerea Lupașcu și deci și în contra d-lui Delavrancea. Partidul conservator a făcut bine să taie scurt cu asemenea operațiuni imorale, proclamând imediat candi­datura d-lui Iorgos și primind de­misia d-lui Donici din comitetul sector­al al partidului, spre a nu fi un moment bănuit că e în stare a face jocul d-lui Sturdza, votând pen­tru candidatul guvernului contra 11- nui candidat de opoziție, ca d. De­lavrancea. D. Donicî e liber să s­e gîndească acum— și să se gîndească un aht la situația sa locală cît la ceea ce i se va putea reproșa orî­cînd. CU despre d. Sturdza : să nu­ poftească să vorbească de cartelurile curate și de hom­ește vivere. Don Salusî Tocmelile agricole la Cameră Propunerea d-lui Popp.—întrebarea d. Marin Petrescu.—Scumpirea moșii­lor și țăranii.—O propunere bună.— D. Stoicescu și pătrimea neculti­­vată de moșii. D. N. T. Popp, căruia d. Costinescu i-a făcut dreptate recunoscînd că de ani de zile a tratat cestiunile economice bine, fu­ra, a fi ascultat, are acum satis­facția și va avea-o probabil în viitor și mai mult, de a vedea propunerile sale discutate și lăudate. * Eu­ la Cameră d. Marin Petrescu, a amintit că d. Popp In comisia budge­tary a propus ca pentru studiul refor­mei legea tocmelilor agricole, care rui­nează pe țărani, să se prevadă o sumă în budgetul ministerului de domenii. D. Petrescu a întrebat ce face în această privință­ ministrul ? Statul și instituțiu­­nile publice ar trebui să dea exemplul bun și să arondeze moșiile lor în așa chip în­cît să se amelioreze condițiunile de muncă ale țăranilor, cari astăzi sînt exploatați pînă la sînge. * D. Popp a profitat de acest prilej pentru a’și dezvolta­­[opiniile. Statul și­­ instituțiunile publice n’ar trebui—a zis d-sa—să caute a scoate mereu arende mai mari, urm­înd prea mult scopuri fis­cale. Căci moșiile s’au scumpit și aren­­zile au­ crescut în timpul din urmă, însă numai mulțumită exploatarea crescînde a muncii țăranului. Statul ar trebui să fie exemplu particularilor și în caietele de sarcini pentru arendarea moșiilor ar tre­bui să se prevadă și condițiunile mi­nime ce trebuesc acordate țăranilor. Nu credem că d. Popp are destulă dreptate căci cum se caift­ă prin, caie­tele de sarcini a se cruța pămintul, tre­bue să se caute a se cruța și vlaga și puterea de muncă a țăranului. D. Popp a relevat că la noi lucrurile se petrec pe dos de cum ar trebui să se petreacă. Starea țăranilor este mai desperată pe moșiile arendate de stat sau de instituțiunile publice , urmează apoi moșiile arendate de particulari și în fine se constată o stare întru­cît­va p­osperă pe moșiile particularilor ex­ploatate pe câmpt propriu. Această stare de lucruri indică cum că statul ar tre­bui să ia de urgență măsuri.­­ Ministrul domeniilor d. Stoicescu a luat și d-sa­ cuvîntul. In loc însă de a răs­punde oratorilor a abordat o altă ces­­tiune, aceea a pătrime­ de moșia pe care după captele de sarcini ale statului, a­­rendașul trebue să o lase necultivată. Această dispozițiune este contrară tu­turor regulilor unei agriculturi raționale și are dezavantagiul de a păgubi pe stat de o sumă considerabilă și de a scădea în mod considerabil producțiu­nea țarei. Cu alte cuvinte d. Stoicescu crede că o reformă a captului de sar­cini se impune. Poate ca s’a gîndit să spună că cu acest prilej se va putea prevedea ceva și cu privire la tocme­lile agricole. In tot cazul a uitat s’o spună și e regretabil. Ep. NOTE „La boite a Fursy“ De cîte­va seri un manunchin de ar­tiști din veselul și satiricul Montmartre a­­muzează publicul la Teatrul Lyric. Sunt cîți­va din cei mai buni cîntăreți și parodiști ai faimoasei Boite a Fussy, succesoare autorizată a celebrului Chat noir, în frunte cu însuși Fursy, cîntă treț­­compozitor de o ironie sceptică foarte personală. Fursy și Robert Casa—un prince sans rire cu mușcătura tot­da­una in cauza— nu au numai gluma asupra tuturor ac­tualităților politico-sociale, dar­ au și o oare­care filozofie în sarcasmul lor. Ace­­laș lucru îl are în șarjele sale caricaturis­tul instantanist Blasco. Milly Meyer, un talent care are multe din coardele Yvette! Guilbert și unele chiar, mai vibrante, Derrain și Rouvière, doul humorist­ cu temperamente simpa­tice, complectează cu d-nele Croix-Meyer și Delliano o trupă, care a încercat și a reușit să cucerească străinătatea. Reprezentațiunile ei, cărora, Fursy, cu improvizațiunile sale în sală, a izbutit să le dea un caracter plăcut de intimitate, gonind distanța dintre scenă și public, m’a întărit și mai mult în ideea ce de mult împărtășesc, cum că acest gen de satiră politico-socială e Chemat să aibă la noi oare­care viitor. El n’ar fi de alt­fel o imitație ; ar fi o reînviere a canțo­netelor, pe cari le scriau Ghica Pantazi, Iacob Negruzzi, Ianov, apoi Moșoi, Ma­rian, în gen mai popular și le scrie azi chiar, sub altă formă, George Ranetti, în­­tr’un gen mai rafinat. Nu e deci lipsă de tradiție in astă direcție. Ar fi să se reia firul, nu de­sigur de unde s’a lăsat, ci apropiindu-l de nivelul intelectual al pre­zentului. E chestiune de inițiativă și ar reînvia un gen apreciat de public și nu tocmai de disprețuit, nici fără de influență asu­pra moravurilor politico-sociale. E. D. F. CHESTIA ZILEI Deputații aflînd că s’a trimis la farmacie după pastile ca să vin­dece pe conu Mitiță, de răgușeală, au baricadat farmacia cu turnuri, iar unul din ei a înhățat pe servitorul lui Conu Mitiță, strigîndu-i cu dis­perare : — Nenorocitule, te gîndești oare că asasinezi o Cameră întreagă ?— HOJOLM Minto MJM* IM AILBA^IA —Triumful rominilor contra Elenismului— O alarmă.—Ședința­ consiliului mitropolitan.—Adresa Patriarh­iei. — Nerecunoașterea eforiei române. —Protestările consilierilor. — In­tervenția consulului grec.—Izgonirea sa din ședință.—Un alt inci­dent.—Intervenția imul filo-romîn.—Triumful romînism­ului. Berat (Albania), Doc 1903 Acum cîte­va zile, agenții grecismu­lui din orașul nostru, răspândiseră svo­­nul, că acuma s’a isprăvit cu Romînii. Cum însă lucrul acesta se petrecea în mod extraordinar, am chibzuit un mo­ment că ni se pregătește ceva și aș­teptam cu nerăbdare să se desfășure evenimentele. Eram în drept să ne așteptăm la ceva, de­oare­ce agenții grecismului simula­seră o tăcere în tot timpul cît romînis­­mul desfășura energie de a pune ba­zele unei comunități și eforii naționale. N’am lipsit bine înțeles amenințările și intrigile bizantine, dar aceasta nu influ­ențează întru nimic asupra unui mediu­ obișnuit cu asemenea clișeuri demodate ale grecismului. Intr’adevăr, nu ne-am înșelat în pre­vederile noastre, fiind­că în dimineața zilei de cri în 5 a. c., în mod cu totul excepțional, consiliul Mitropoliei (dimo­­gherondia), era convocat în ședință ex­traordinară. Se fixaseră orele 9 a. m. pentru deschiderea ședinței. Publicul nostru er­a­ foarte agitat din zilele precedente, bănuind că ceva grav se va petrece în această ședință , încă de pe la ceasurile 8 dimineața, mulți români și albanezi urcau­ dealul spre cetate, unde e sediul Mitropoliei. La o­­rele 9 fix sosesc și membrii consiliului Mitropolitan compus din 6 membri, dintre care 3 români și 3 albanezi. Printre membrii romîni face parte și d-nul Eracli Giumitico, eforul școalei române, și omul Cel mai cu vază al o­­rașului. La poarta Mitropoliei se posta­seră doi sergenți de stradă, spre a nu lăsa publicul să intre în curtea Mitro­poliei.­ ­ Ședința se declară deschisă la orele 9 și jumătate și după uzul local, acea­sta­ se face printr’o rugăciune solemnă, prin care Mitropolitul, care prezidează ședințele, dă bine­cuvîntarea bunilor săi credincioși cari răspund printr’o să­rutare de mină. De astă-dată însă că­lugărul nostru a invocat și pogorîrea sfîntului spirit, ca să lumineze mintea consilierilor, cari acum ca nici­odată sunt chemați ca să ocrotească prin vo­tul lor drepturile etnopolitice știrbite ale elenismului. La ordinea zilei o importantă adresă a eforiei Bisericei ortodoxe: O scri­soare a Patriarh­iei, prin care cere de la consiliul Mitropolitan, expresiunea voinței poporului, să încline un proces­­verbal, menit a rămîne memorabil în a­­nalele ortodoxiei și a pangricismului, prin care să se dovedească, că popula­ția creștină a Beratului este curat eli­­nească (sic) și că autoriză pe­­ Mitropolit de a interveni pe lîngă sfînta Patriar­­h­ie ca cu mijloacele ce crede de cu­viință să protesteze pe lîngă sublima Poartă, că la Berat nu există altă na­ționalitate de­cît cea grecească (? !). In consecință să ceară de la sublima Poar­tă nerecunoașterea comunităței și eforiei românești. „ " Atîta a fost de ajuns ca înfocatul na­ționalist Eracli Giuminico să protesteze cu energie contra acestor acte anti-bi­­sericești ale Patriarh­iei, spunînd că a­­ceste sunt lucruri de ordine politică, pe cari înseși canoanele bisericei le con­damnă. C­înd pe rînd toți membrii con­siliului blamează aceste acte anti-bi­sericeștî ale Patriarh­iei și se declara­ solidari cu colegul lor Eraclie Giumi­­nico. Mitropolitul a bruscat prin vorbe murdare pe consilieri, ast­fel că un tu­mult s’a produs în Mitropolie. Publicul din afară a început să se agite, crezînd că în Mitropolie s’a produs un scan­dal. Ședința se suspendă pentru o jumă­tate de oră. La redeschiderea ședinței, apare și consulul grec. Acesta, după ce în za­dar încearcă să convingă pe consilierii, s’a crezut în dreptul săiî să-l someze să facă lucrul acesta în numele liber­­tăței și al regelui Gheorghe al ele­nilor. îndrăzneala reprezentantului Eladeî a întărîtat și mai mult pe consilieri. D. Eracli Giumitii o invită pe consul, și în numele M. S. Sultanului, ai cării supuși credincioși sîntem și pe al cărui teritorii­ trăim, să părăsească salonul nostru. D. consul însă sta nemișcat lo­cului. Atunci d. Eracli Gim­nitk­o, îl apucă de braț și-l scoase din Mitropolie a­­fară. Puțin a rămas ca reprezentantul E­­ladei să-și primească adevărata răsplată. Totuși publicul de la Mitropolie res­­pîndise știrea în oraș că consulul grec a fost bătut de romîni. Știrea era ten­­denț­oasă, căci consulul grec însuși a năs­cocit această știre, ca să se poată des­curca de nesocotința sa. La orele 11 și juni, membrii consili­ului părăsesc Mitropolia și un numeros public se îndreaptă acum spre palatul administrativ. Aci era consulul grec, care­­ se plinse E. S. Aki pașa, guverna­torul sangiacului, că a fost bătut de E­­racli Giumitico. E. S. Aki pașa cheamă pe d. Giumitico și vooște al aresta. In acel moment o tăcere lungă se produse in public, cînd de­odată se opri un cu­­peu­ frumos tras de 2 cai arăbești în fața palatului. Era cupeul E. S. Azis pașa, marele filo-romîn, puternicul zilei și consilier valoros al M. S­ Sultanului. Albanezul care conducea cupeul des­chide ușa și spre uimirea publicului d­e d. Har. Gogi­aman, directorul școalei ro­mâne, fondatorul românismului la Be­rat care descinde direct la E. S. Aki pașa și cere să-l predea pe d. Eracli Giumitico. E. S. Guvernatorul "chemînd și pe cei­l’alți consilieri, a aflat tot ce s’a petrecut la Mitropolie. Convins de loialitatea d-lui Giumitico îi strînge mîna chiar în fața reprezentantului E­­ladeî, și’l felicită cu a dat dovadă de o rară credință către împărăție. Ast­fel directorul nostru însoțit de d-nul Era­­clio Giuminico, în mijlocul o­v­ați­unil­or de simpatie a publicului romîno-alba­­nez intră în copoii și se duc la E. S. A zis pașa unde au­ luat și dejunul. Publicul, pe la orele 1 se împrăștie de la palatul Administrativ. Consulul grec, în defăimarea și disprețul tuturor, o apucă printr’o stradă lăturalnică spre casă, destul de abătut. După amiază d. Eracli Giumitkcu a primit acasă nume­roși romîni și albanezi, cari veneau să-­l felicite de această faptă patriotică. Eri, pe la orele 9 seara, consulul grec și mitropolitul au telegrafiat la Pa­­triarh­ie și la legațiunea grecească din Constantinopole, re­la­tind cele petrecute și cerînd esclnderea din consiliu a d-lui Eracli Giumitico. Astăzi des de dimineață d. T. Buru DE LA 1 FEBRUARIE 1904 La 6 ore Dimineața : „Adevărul de dimineața“ Organ popular de informațiuni și depăși 5 ban­î în toată țara S­pre Seara . „ADEVERUL POLITIC“ 10 bani în toată țara Organ independent și de luptai

Next