Adevěrul, ianuarie 1904 (Anul 17, nr. 5180-5207)
1904-01-14 / nr. 5191
öiliatttra ö ln! Sissgseti-Jodeli liricok-liciiieri Litere și Arte cu următorul cuprins : *r ©xt s Literile, științele și artele la noi, de Ion Costescu. Cobzarul (după Hélène Vacaresco), poezie de Gh. Silvan.---Un sărut, de E. Xanta.— Constantin Muche, biografie.—Amantă, poezie de I. Costin.—Dulcea greșeală (după Castelmont) de Const N. Gr.Descîntec de dragoste—Minunea din drumul Damascului, recenzie de Iuliu Dragomirescu.—Lai lai, schiță de O. Tafrali.Literatură populară.—Poșta Redacției. Ilustrațiuni: Constantin Muche. nnoblif * * Una cutie mare masare boabe speciala, una cutii tacMitUl UTdUin • fasole verde specială, una cutie bârne speciale, una cutie dovlecei speciali, una cutie pătlăgele vinete, un flacon muștar cu mustmeț, un flacon muștar diafan, una sticlă de oțet de vin, un flacon murături englezești. SUPLIMENT GRATUIT: Pentru statuia lui Cuza-Vodă Listele precedente 1850 IcM, 90 bani. . Comuna Dobridoru, jud Doliut.Ghiță M. Corneanu 21. Dumitru Constantinescu 50 b. Florea Th. Negreț 50 b. Petre Lungulescu 50 b. Florea Zamfirescu 30 b. Ion D. Tucă 20 b. Florea Constantinescu 20 b. Naom C. Dumitru 20 b. Gheorghe M. Ispas 29 b. Dumitru I. D. Lungu 20 b. Ion Ion Ducin 20 b. Ion Th. Dumitru 10 b. Nicolae Mihăescu 20 b. Hierie I. Nită 10 b. Ion M. Colă 20 b. Marin M. Resteanu 20 b. Vasile Gh. Popa 10 b. Grigore S. Negret 10 b. Dumitru M. Negret 10 b. Grigore Th. Negreț 10 b. Stan D. Țucă 10 b. Marin Th. Mită 20 b. Dumitru Th. Dascălu 10 b. Dumitru N. Mită 20 b. Petre Brăndușoiu 30 b. Procopie C. Miță 20 b. Ion Ion Lungu 10 b. Gheorghe I. Lungu 10 b. Marin I. Lungu 20 b. Costica Gh. Lungu 20 b. Costache I. Lungu 20 b. Marin N. Mită 10 b. Florea Th. Radu 20 b. Ion Ion M. Colă 10 b. Ion Mîrcă Marc 10 b. Florea Negreț, 11. Radu Negreț 11. Achim Negrețescu 20 b. Petru Ion D. D-tru 10 b. Florea Iliescu 10 b. Gheorghe M. Popa 10 b. Ion Th. M. Popa 10 b. Niță Gh. Popa 10 b. Mitrică Gh. Popa 10 b. Stan D. Negreț 20 b. Radu S.Negreț 10 b. D-tru M. Măgăreață 10 b. Istudor M. Măgăreață 10 b. Marin M Măgăreață 20 b. Marin Măgăreață 10 b. Constantin D. Stanca 20 b. Ion Bobiu 20 b. Ion Zamfir Matei 10 b. Mitrică D. Lungu 20 b. Stan Dinu 10 b. Petru Dincă Dinu 20 b. Ion Dinu 10 b. Ștefan P. Dinu 20 b. Alexandru S. D. Lungă 10 b. Constantin Ică 10 b. Ion D. Popilian 20 b. Ion N. Mită 10 b. Antonioaie Brăndușoî 20 b.—Total 14 lei.TOTAL : Lei 1864 la ani 90 SITUAȚIA PARLAMENTARA fizionomia Camerei.—Grupul vechilor liberali.—Tactica tinerilor generoși.—Guvernul fața de Cameră. — Probabilitatea retragerea guvernului. Fizionomia Camerei Nimic neobicînuit în fizionomia de erî a Camerei, afară de cîteva conversații foarte discrete. Deputații veneau și plecau urîndu -șî unul altuia „la mulți ani“ , unii chiar se îmbrățișau manifestînd astfel o deosebită prietenie, prietenie de multe ori falsă, cum sînt mai toate prieteniile cari se afișează prea mult. I. Dim. Sturdza a fost salutat de mulți, dar cu oarecare sfială, căci d-sa, nu prea era în toane. Vr'un sfert de oră s’a întreținut cu d. P. P. Carp, un alt sfert de oră cu d. - N. Filipescu și rari bine de o jumătate de oră cu d-ni. B. Missir și Al. Djuvara, D. V. Lascar a luat de braț pe d. Eduard Ghica spre a-l convinge să susțină la alegerea din Vasluiu pe candidatul prefectorial. Dar în zadar, căci apropiindu-se de tribuna presei, d. Ed. Ghica a spus : — Orice se va întîmpla, dar un inera este sigur: candidatul prefectorial, d. Iorgu Motaș, va cădea cu o glorie desăvîrșită. Grupul vechilor liberali D-ni. Al. Djuvara, B. Missir, I. Poenaru-Bordea și Toma Stelian erau foarte gentili cu toți colegii lor, de cari știu că au oarecare nemulțumiri. Ei stăruiau încă de erî să organizeze pe vechii liberali în linie de bănie. Și printre culise se vorbea că vor avea un succes desăvârșit în stăruința lor, căci brătieniștii nu prea sunt bine văzuți. Nu putem preciza încă numărul acelor parlamentari, cari se vor înrola sub stindardul d-lor Djuvara, Missir, Stelian și Poenaru-Bordea. Dar putem afirma, că printre dînșii figurează d-ni: Ștefan Șendrea, C. E. Stoicescu, Al. Constantinescu, Dimancea, Constantinescu - Buzău, Berișachi, Alexia, etc. Acțiunea de organizare se va începe zilele acestea, și credem a ști că atît d. Poenaru-Bordea, cit și d. Al. Constantinescu au pus la dispoziția organizatorilor saloanelelor, spre a începe chiar în cursul acestei săptămîni seria de conciliabule. Tactica tinerilor generoși Tinerii generoși au simțit aceasta și încearcă și ei acum a schimba tactica. Se știe că dînșii păreau a susține pe d. V. Lascar. In realitate, însă, lucrările stau tocmai dimpotrivă: D. Lascar însuși, care pînă astă toamnă se sprijinea pe vechii liberali, a abandonat pe aceștia și s'a apropiat de tineri, făcîndu-le o serie de concesiuni. Tinerii, însă, nu ’i agresază și voesc să profite de reforma comunală spre a’l mînca giripi. Și în această acțiune a lor vor merge alături de vechii liberali. Văzînd febrilitatea cu care se organizează vechii liberali, tinerii se feresc a mai da vr’o înotă cu dînșii, marginindu-se numai la mici lupte de guerillas, cari vor avea de obiectiv a susține sau a crea dificultăți cutărul ministru. Guvernul față de Cameră Față de aceste două grupuri adverse situația guvernului va fi estrem de grea. Căci numai d-niî Dim. Sturdza și Emil Costinescu sunt menajați de ambele grupuri. Pe altă vreme situația celorl’alți miniștri se prezintă astfel : Pe d. Al. Gianni toți îl desconsideră; pe d. Porumbaru îl scrie tinerii generoși; pe d. Haret îl supără o sumă de nemulțumiți din ambele grupuri; pe d. D. Stoicescu numai ciți-va tineri î1 apără, iar pe d. V. Lascar toți, dar absolut toți ar vroi să-l sacrifice. Astfel situația guvernului față de Cameră este din cele mai precare. Și fie d. Lascar, fie d. Al. Gianni, la cea d’intîiü ocazie vor fi așa de rău hărțuiți, încît dacă guvernul s’ar solidariza cu vr’unul dintr’înșiî, sfîrșitul ar fi incalculabil. Cam aceasta este în trăsături generale situația parlamentară. Probabilitatea retragerea guvernului Lupta cea mare se va da în contra proiectului privitor la organizarea comunelor rurale. Această reformă este platforma pe baza căreia se reconstitue pe noul baze grupul vechilor liberali. Și cum toate nemulțumirile în partidul liberal au fost create de d. V. Lascar, firește că toți se grăbesc a primi platforma ce li se oferă spre a se răzbuna în contra ministrului de interne. Cum se va prezintă lupta, și ce consecință va avea,—nu se știe. Se vorbește însă, că ori se va înmormînta proiectul, ori va cădea guvernul, întru cît d-niî Dim. Sturdza și Emil Costinescu s’ar solidariza cu ministrul de interne. A. C Din fuga condeiului „Focul“ din Teleorman La Alexandria a reînviat un obiceiu cam uitat de la paș’opt încoace. In adevăr, pe vremuri, de cîte ori neagra reacțiune ținea vr’o întrunire cîte un Ghiță Pristanda d'al roșilor, punea să se dea alarma în stradă: — Foc, foc! Pompierii făceai o manevră prin oraș, sunînd alarma din trîmbiți și—întrunirea se dispărgea, în mijlocul unei panice generale. Alaltă era, după o pauză de vre-o 40 de ani—s’a încercat, din nou, trucul la Alexandria, pe cînd vorbea, la o întrunire, d. Dissescu, candidatul conservator. — Poc, foc !—dar iok, d. Dissescu își aduse aminte de obiceiurile pașoptiste și sf. înflăcărat, strigă cetățenilor : — Ce foc? Foc e pe capul și în capul lor!—ceea ce aprinse un foc de entuziasm, care, teamă ne e, că n’o să se poată stinge pînă n’o fi ales d. Dissescu! Trucul cu focul e semn că guvernul trece printr’un strașnic foc la Teleorman și că’i e frică să nu se ardă. Propunem ca să se asigure în contra incendiului ! Puff Casa Rurală și junimiștii In Epoca d-l Nicu Filipescu se ocupă de noul curent ce s’a ivit în partidul liberal, curent democratic și care revendică Votul universal și Casa Rurală. D-l Filipescu crede că accesul acesta democratic al liberalilor are o explicație: au pierdut orașele și se adresează satelor, satelor însă nu se pot adresa decît cu asemenea reforme. Constatarea aceasta a d-lui Filipescu a făcut-o și directorul nostru în Cameră, cu cîteva ore mai înainte. Directorul nostru n’a fost însă atît de—să zicem—pripit, încît să declare că numai fiind că liberalii revendică Votul universal și Casa Rurală, liberalii au invant un partid liberal. La ultima coloană a aceluiași număr în care d-1 Filipescu face această hazardată afirmațiune, vedem reprodus un articol de d-1 Panu. D-1 Filipescu ar putea să-i ceară acestuia oarecare lămuriri și ar auzi că nici chiar dacă ar cere republica liberali n’ar fi radicali. Și motivul D-1 Filipescu însuși îl dă: cud ai puterea în mină și dispui de o majoritate enormă, ești un simplu înșelător politic, dacă te declari partizan a două reforme pe cari te crezi salutare și nu faci nici încercarea de a le pune în practică. Liberalii înțeleg să se folosească de proclamarea acestor revendicări pentru a-și crea o platformă de opoziție, nu însă pentru a realiza cu ele un program de guvernămînt. Ei nu vor încerca realizarea reformelor, așa că d-l Filipescu nu va vedea alături de d-sa partizani de ai lor combătîndu-le, vor agita însă reformele în opoziție și e probabil că d-l I’ilipescu va vedea atunci partizani nemulțumiți de ai 1-sale alături de dînșii. De altfel d-l Filipescu rezumînd programul junimist în fraza î„De aceea noi am propus o reformă morală și una administrativă, acolo unde ei propun o reformă electorală și o reforma socială“,n’aj zis absolut nimic. O reformă morală nu este nici ea decît o reformă socială, iar o reformă administrativă nu va fi cu putință fără o reformă a corpului electoral în sensul ca acesta să fie liberat de majoritatea slujbașilor și postulanților la slujbe. Adtloru al majoritățeî și este logic să fie așa, cum este de pildă și d. dr. Petrini Paul ales în aceleași condițiuni, la alegerile generale, ca ș acelea în cari se prezintă azi d. Kirițescu astăzi. D. Eliad cere voturile alegătorilor tot în aceleași condițiuni, iă?d. N. Butculescu, dacă s’ar alege —ceea ce nici d-sa nu speră—ar urma politica cartelistă a d-lui P. Carp. Singurul dar care rămîne este d. Dissescu. D-sa nu este partizanul nostru de idei, căci aparține partidului conservator, dar încă odată, aceste alegeri nu au caracterul unei lupte de idei ; e vorba pur și simplu de a mări încă cu unul rîndurile opozițiunei parlamentare și de-a pune frîu atot-puternicieî unui guvern care se bazează pe gnas -unanimitățî. Iată de ce, dacă cineva are de ascultat sfatul celui ce scrie aceste rîndurî, alegătorii teleormăneni sînt datori să voteze pe d. Dissescu. const. mm CANDID&TORA D-LUI DISSESCU Joia ’5 Ianuarie va avea loc aleger neutru un loc la colegiul I de deputați de la Teleorman, loc vacant prin moartea deputatului State Anghelescu. Ambele partide istorice sînt față în față, partidul liberal oficial susținînd pe fi. TVtrviu, iar cel conservator candidatura d-lui C. Dissescu. Pe lingă acești doi candidați, se vor prezintă ca liberalî independențî d.G. Kirițescu, fost prefect sub I.Brătianu, și un tînăr negustor din Alexandria d. Eliad, iar d. N. Butculescu este susținut de către gruparea junimistă locală. Cel ce scrie aceste rînduri, ales al județului Teleorman la colegiul al JIT, avînd deci cîteva legături în județ și datoria de a se pronunța în privința acestei alegeri, ca ales al districtului, caută să-și spună părerea lămurit și categoric. Ei bine, dacă e e vorba de un sfat dat alegătorilor teleormăneni, sfatul este ca ei să voteze în prima linie pe candidatul opozițiunei.E datoria de a vota cu opozițiunea fiind-că ori cît ar fi de simpatică figura d-lui Const. Pietraru și ori cît î-ar fi talentul și puterea de muncă deosebite, aceea ce trebue parlamentului nostru, nu-i un guvernamental, mai mult, fie el ori cît de distins — ci încă un opozant și un opozant militant, care să controleze faptele guvernului. In acest parlament de quasi-unanimități chiar în interesul guvernului, ar fi ca opozițiunea să fie puțin mai tare, fiind-că un guvern fără de opozițiune, este mult mai în pericol, decît un guvern contra căruia se dezlănțuește numai lupta parlamentară. In adevăr, cînd parlamentul este interzis opozițiunea, ea transformă „Dacia“ în Cameră și Senat și strada finei, ca teren de măsurat cu guvernul. Pe lîngă acestea un guvern care se știe cenzurat de opozițiune, totdeauna se ferește de a face prea multe greșeli. Alegătorul conștient, dar și zelos de viața parlamentară este dator să corijeze neajunsurile unanimităților și să trimită în parlament, mai bine un opozant, decît un guvernamental, aceasta mai ales cînd este vorba de alegeri parțiale cînd fizionomia luptelor parlamentare este deja fixată. Aceste zise, se înțelege ușor că noi sfătuim pe alegătorii teleormăneni ca să voteze pe d. Dissescu, căci d-sa este singurul reprezentant al opozițiunei hotărîte contra guvernului d-lui Sturdza. D. G. Kirițescu în adevăr deși are nemulțumiri locale d-sa totuși n’a încetat a fi liberal-național, membru al clubului din București, și deci va fi în definitiv un memVociä cititor Caracal.Francmasoneria e o asociație filantropica creată spre a realiza un ideal al vieții sociale : viața individuală să fie bazată pe muncă, pe demnitate morală, pe conștiința destinului omenesc. Scopul ei este îmbunătățirea intelectuală și morală a membrilor ei și a omenirei în general. Z. Leon Loco.—Sunt logodiți. itf. Cohen Loco. — Depinde de școala în care voiți să intrați, căci există de multe feluri, și de țara în care se află școala.V. Petrescu T.-Jiu.— N’am primit nimic. Zilnic cititor Loco. — Regretăm că nu vă putem satisface, căci ar fi să facem unuia reclamă, în dauna altora de aceeași specialitate. Zilnic cititor Roman R.-Sărat. — Nu puteți obține recunoașterea la virsta dv., dacii, lați făcut nicăeri armata. Student in drept Loco.—Trebue să așteptați ca proectul să devie lege,căci parlamentul poate Robi’aiba‘diopt».'.iimile car,' vă interesează " ! Fr. Tomesen, Huși.—S' i n-as. £ .h. Brăila. — Remediile băbești ! Atac p:ale. A.dresați-vă urmi medic. . - m. Un cititor I i'.i veș. I. ?> v . je. . u ...V.P se petrece la Buzău. * D. Simte și cartelurile E foarte consecințe lui HomeAo vivere în politică. d. Sturdza ! Tratează pe conservatori de demagogi, cere austeritate și ascetism în tot și toate —dar, din moment ce e vorba de a lupta contra unui adversar neplăcut și incomod, aleargă la intrigi de misit, care se pune să iscodească tot soiul de nimicuri josnice, ca „să strice treaba“. La Vasluiu, d. Neron Lupașcu, liberal, care înțelegea să se aleagă ca atare, nu ca guvernamental nu zgardă, neprimind a candida cu zgardă, s'a decis a susține candidatura d-lui Delavrancea, un orator parlamentar, care numai rușine nu face parlamentului nostru! Atîta i-a trebuit d-lui Sturdza, pentru a uita și de austeritate, și de perseverare diabolicum și de heunește vivere și să dea ordin prefectului de Vasluiü să se unească și cu.... iadul (căci n’a spus d. Sturda d-lui ‘lake Ionescu c’o să se dură în iad?!)— dar d. Delavrancea să nu fie ales! S’a văzut atunci spectacolul acesta , prefectul cerșind opoziției conservatoare un cartel în contra candidatului partidului junimist, cu care d. Sturdza e în cartel continuă —afără însă de capul cînd e vorba de d. Delavrancea !? Cițiva conservatori, în cap cu l. Donici, s'ar fi decis să intre în cartel cu prefectul, contra d-lui Nerea Lupașcu și deci și în contra d-lui Delavrancea. Partidul conservator a făcut bine să taie scurt cu asemenea operațiuni imorale, proclamând imediat candidatura d-lui Iorgos și primind demisia d-lui Donici din comitetul sectoral al partidului, spre a nu fi un moment bănuit că e în stare a face jocul d-lui Sturdza, votând pentru candidatul guvernului contra 11- nui candidat de opoziție, ca d. Delavrancea. D. Donicî e liber să se gîndească acum— și să se gîndească un aht la situația sa locală cît la ceea ce i se va putea reproșa orîcînd. CU despre d. Sturdza : să nu poftească să vorbească de cartelurile curate și de homește vivere. Don Salusî Tocmelile agricole la Cameră Propunerea d-lui Popp.—întrebarea d. Marin Petrescu.—Scumpirea moșiilor și țăranii.—O propunere bună.— D. Stoicescu și pătrimea necultivată de moșii. D. N. T. Popp, căruia d. Costinescu i-a făcut dreptate recunoscînd că de ani de zile a tratat cestiunile economice bine, fura, a fi ascultat, are acum satisfacția și va avea-o probabil în viitor și mai mult, de a vedea propunerile sale discutate și lăudate. * Eu la Cameră d. Marin Petrescu, a amintit că d. Popp In comisia budgetary a propus ca pentru studiul reformei legea tocmelilor agricole, care ruinează pe țărani, să se prevadă o sumă în budgetul ministerului de domenii. D. Petrescu a întrebat ce face în această privință ministrul ? Statul și instituțiunile publice ar trebui să dea exemplul bun și să arondeze moșiile lor în așa chip încît să se amelioreze condițiunile de muncă ale țăranilor, cari astăzi sînt exploatați pînă la sînge. * D. Popp a profitat de acest prilej pentru a’și dezvolta[opiniile. Statul și instituțiunile publice n’ar trebui—a zis d-sa—să caute a scoate mereu arende mai mari, urmînd prea mult scopuri fiscale. Căci moșiile s’au scumpit și arenzile au crescut în timpul din urmă, însă numai mulțumită exploatarea crescînde a muncii țăranului. Statul ar trebui să fie exemplu particularilor și în caietele de sarcini pentru arendarea moșiilor ar trebui să se prevadă și condițiunile minime ce trebuesc acordate țăranilor. Nu credem că d. Popp are destulă dreptate căci cum se caiftă prin, caietele de sarcini a se cruța pămintul, trebue să se caute a se cruța și vlaga și puterea de muncă a țăranului. D. Popp a relevat că la noi lucrurile se petrec pe dos de cum ar trebui să se petreacă. Starea țăranilor este mai desperată pe moșiile arendate de stat sau de instituțiunile publice , urmează apoi moșiile arendate de particulari și în fine se constată o stare întrucîtva posperă pe moșiile particularilor exploatate pe câmpt propriu. Această stare de lucruri indică cum că statul ar trebui să ia de urgență măsuri. Ministrul domeniilor d. Stoicescu a luat și d-sa cuvîntul. In loc însă de a răspunde oratorilor a abordat o altă cestiune, aceea a pătrime de moșia pe care după captele de sarcini ale statului, arendașul trebue să o lase necultivată. Această dispozițiune este contrară tuturor regulilor unei agriculturi raționale și are dezavantagiul de a păgubi pe stat de o sumă considerabilă și de a scădea în mod considerabil producțiunea țarei. Cu alte cuvinte d. Stoicescu crede că o reformă a captului de sarcini se impune. Poate ca s’a gîndit să spună că cu acest prilej se va putea prevedea ceva și cu privire la tocmelile agricole. In tot cazul a uitat s’o spună și e regretabil. Ep. NOTE „La boite a Fursy“ De cîteva seri un manunchin de artiști din veselul și satiricul Montmartre amuzează publicul la Teatrul Lyric. Sunt cîțiva din cei mai buni cîntăreți și parodiști ai faimoasei Boite a Fussy, succesoare autorizată a celebrului Chat noir, în frunte cu însuși Fursy, cîntă trețcompozitor de o ironie sceptică foarte personală. Fursy și Robert Casa—un prince sans rire cu mușcătura totdauna in cauza— nu au numai gluma asupra tuturor actualităților politico-sociale, dar au și o oarecare filozofie în sarcasmul lor. Acelaș lucru îl are în șarjele sale caricaturistul instantanist Blasco. Milly Meyer, un talent care are multe din coardele Yvette! Guilbert și unele chiar, mai vibrante, Derrain și Rouvière, doul humorist cu temperamente simpatice, complectează cu d-nele Croix-Meyer și Delliano o trupă, care a încercat și a reușit să cucerească străinătatea. Reprezentațiunile ei, cărora, Fursy, cu improvizațiunile sale în sală, a izbutit să le dea un caracter plăcut de intimitate, gonind distanța dintre scenă și public, m’a întărit și mai mult în ideea ce de mult împărtășesc, cum că acest gen de satiră politico-socială e Chemat să aibă la noi oarecare viitor. El n’ar fi de altfel o imitație ; ar fi o reînviere a canțonetelor, pe cari le scriau Ghica Pantazi, Iacob Negruzzi, Ianov, apoi Moșoi, Marian, în gen mai popular și le scrie azi chiar, sub altă formă, George Ranetti, într’un gen mai rafinat. Nu e deci lipsă de tradiție in astă direcție. Ar fi să se reia firul, nu desigur de unde s’a lăsat, ci apropiindu-l de nivelul intelectual al prezentului. E chestiune de inițiativă și ar reînvia un gen apreciat de public și nu tocmai de disprețuit, nici fără de influență asupra moravurilor politico-sociale. E. D. F. CHESTIA ZILEI Deputații aflînd că s’a trimis la farmacie după pastile ca să vindece pe conu Mitiță, de răgușeală, au baricadat farmacia cu turnuri, iar unul din ei a înhățat pe servitorul lui Conu Mitiță, strigîndu-i cu disperare : — Nenorocitule, te gîndești oare că asasinezi o Cameră întreagă ?— HOJOLM Minto MJM* IM AILBA^IA —Triumful rominilor contra Elenismului— O alarmă.—Ședința consiliului mitropolitan.—Adresa Patriarhiei. — Nerecunoașterea eforiei române. —Protestările consilierilor. — Intervenția consulului grec.—Izgonirea sa din ședință.—Un alt incident.—Intervenția imul filo-romîn.—Triumful romînismului. Berat (Albania), Doc 1903 Acum cîteva zile, agenții grecismului din orașul nostru, răspândiseră svonul, că acuma s’a isprăvit cu Romînii. Cum însă lucrul acesta se petrecea în mod extraordinar, am chibzuit un moment că ni se pregătește ceva și așteptam cu nerăbdare să se desfășure evenimentele. Eram în drept să ne așteptăm la ceva, deoarece agenții grecismului simulaseră o tăcere în tot timpul cît romînismul desfășura energie de a pune bazele unei comunități și eforii naționale. N’am lipsit bine înțeles amenințările și intrigile bizantine, dar aceasta nu influențează întru nimic asupra unui mediu obișnuit cu asemenea clișeuri demodate ale grecismului. Intr’adevăr, nu ne-am înșelat în prevederile noastre, fiindcă în dimineața zilei de cri în 5 a. c., în mod cu totul excepțional, consiliul Mitropoliei (dimogherondia), era convocat în ședință extraordinară. Se fixaseră orele 9 a. m. pentru deschiderea ședinței. Publicul nostru era foarte agitat din zilele precedente, bănuind că ceva grav se va petrece în această ședință , încă de pe la ceasurile 8 dimineața, mulți români și albanezi urcau dealul spre cetate, unde e sediul Mitropoliei. La orele 9 fix sosesc și membrii consiliului Mitropolitan compus din 6 membri, dintre care 3 români și 3 albanezi. Printre membrii romîni face parte și d-nul Eracli Giumitico, eforul școalei române, și omul Cel mai cu vază al orașului. La poarta Mitropoliei se postaseră doi sergenți de stradă, spre a nu lăsa publicul să intre în curtea Mitropoliei. Ședința se declară deschisă la orele 9 și jumătate și după uzul local, aceasta se face printr’o rugăciune solemnă, prin care Mitropolitul, care prezidează ședințele, dă binecuvîntarea bunilor săi credincioși cari răspund printr’o sărutare de mină. De astă-dată însă călugărul nostru a invocat și pogorîrea sfîntului spirit, ca să lumineze mintea consilierilor, cari acum ca niciodată sunt chemați ca să ocrotească prin votul lor drepturile etnopolitice știrbite ale elenismului. La ordinea zilei o importantă adresă a eforiei Bisericei ortodoxe: O scrisoare a Patriarhiei, prin care cere de la consiliul Mitropolitan, expresiunea voinței poporului, să încline un procesverbal, menit a rămîne memorabil în analele ortodoxiei și a pangricismului, prin care să se dovedească, că populația creștină a Beratului este curat elinească (sic) și că autoriză pe Mitropolit de a interveni pe lîngă sfînta Patriarhie ca cu mijloacele ce crede de cuviință să protesteze pe lîngă sublima Poartă, că la Berat nu există altă naționalitate decît cea grecească (? !). In consecință să ceară de la sublima Poartă nerecunoașterea comunităței și eforiei românești. „ " Atîta a fost de ajuns ca înfocatul naționalist Eracli Giuminico să protesteze cu energie contra acestor acte anti-bisericești ale Patriarhiei, spunînd că aceste sunt lucruri de ordine politică, pe cari înseși canoanele bisericei le condamnă. Cînd pe rînd toți membrii consiliului blamează aceste acte anti-bisericeștî ale Patriarhiei și se declara solidari cu colegul lor Eraclie Giuminico. Mitropolitul a bruscat prin vorbe murdare pe consilieri, astfel că un tumult s’a produs în Mitropolie. Publicul din afară a început să se agite, crezînd că în Mitropolie s’a produs un scandal. Ședința se suspendă pentru o jumătate de oră. La redeschiderea ședinței, apare și consulul grec. Acesta, după ce în zadar încearcă să convingă pe consilierii, s’a crezut în dreptul săiî să-l someze să facă lucrul acesta în numele libertăței și al regelui Gheorghe al elenilor. îndrăzneala reprezentantului Eladeî a întărîtat și mai mult pe consilieri. D. Eracli Giumitii o invită pe consul, și în numele M. S. Sultanului, ai cării supuși credincioși sîntem și pe al cărui teritorii trăim, să părăsească salonul nostru. D. consul însă sta nemișcat locului. Atunci d. Eracli Gimnitko, îl apucă de braț și-l scoase din Mitropolie afară. Puțin a rămas ca reprezentantul Eladei să-și primească adevărata răsplată. Totuși publicul de la Mitropolie respîndise știrea în oraș că consulul grec a fost bătut de romîni. Știrea era tendențoasă, căci consulul grec însuși a născocit această știre, ca să se poată descurca de nesocotința sa. La orele 11 și juni, membrii consiliului părăsesc Mitropolia și un numeros public se îndreaptă acum spre palatul administrativ. Aci era consulul grec, care se plinse E. S. Aki pașa, guvernatorul sangiacului, că a fost bătut de Eracli Giumitico. E. S. Aki pașa cheamă pe d. Giumitico și vooște al aresta. In acel moment o tăcere lungă se produse in public, cînd deodată se opri un cupeu frumos tras de 2 cai arăbești în fața palatului. Era cupeul E. S. Azis pașa, marele filo-romîn, puternicul zilei și consilier valoros al M. S Sultanului. Albanezul care conducea cupeul deschide ușa și spre uimirea publicului de d. Har. Gogiaman, directorul școalei române, fondatorul românismului la Berat care descinde direct la E. S. Aki pașa și cere să-l predea pe d. Eracli Giumitico. E. S. Guvernatorul "chemînd și pe ceil’alți consilieri, a aflat tot ce s’a petrecut la Mitropolie. Convins de loialitatea d-lui Giumitico îi strînge mîna chiar în fața reprezentantului Eladeî, și’l felicită cu a dat dovadă de o rară credință către împărăție. Astfel directorul nostru însoțit de d-nul Eraclio Giuminico, în mijlocul ovațiunilor de simpatie a publicului romîno-albanez intră în copoii și se duc la E. S. A zis pașa unde au luat și dejunul. Publicul, pe la orele 1 se împrăștie de la palatul Administrativ. Consulul grec, în defăimarea și disprețul tuturor, o apucă printr’o stradă lăturalnică spre casă, destul de abătut. După amiază d. Eracli Giumitkcu a primit acasă numeroși romîni și albanezi, cari veneau să-l felicite de această faptă patriotică. Eri, pe la orele 9 seara, consulul grec și mitropolitul au telegrafiat la Patriarhie și la legațiunea grecească din Constantinopole, relatind cele petrecute și cerînd esclnderea din consiliu a d-lui Eracli Giumitico. Astăzi des de dimineață d. T. Buru DE LA 1 FEBRUARIE 1904 La 6 ore Dimineața : „Adevărul de dimineața“ Organ popular de informațiuni și depăși 5 banî în toată țara Spre Seara . „ADEVERUL POLITIC“ 10 bani în toată țara Organ independent și de luptai