Adevěrul, decembrie 1904 (Anul 17, nr. 5505-5533)

1904-12-04 / nr. 5509

Sîmbăta 4 Decembrie 1904 D’ASEARA PINA AZI Muzeul industrial.—Creșterea arentei moșiilor statului.— Pentru statuia lui Vași­le Alexandri.-O condamnare la munca silnică pe viață.— Procesul răscoa­lei din Vasluia.—Goana evreilor din județul Bacău. - Noul președinte al confederației elvețiene.—Marile scandale din Camera ungară.— A­­facerea Syveton. — Atacul general contra Portului­ Arthur. IN ȚARA ! — Se dezminte zvonul că ministrul de jus­tiție al Rusiei, Murachew, ar fi demisionat. — Se confirmă știrea căsătoriei d-rei Alice Roosevelt cu prințul Gustav Adolf de Suedia, nepotul regelui Oscar. Logodna se va face la Londra. — Zece mii de oameni sunt fără adăpost. Foamea e mare în Armenia. — E iminentă arestarea d-nei Syveton. Băr­batul ei a murit luînd în gură tubul de cau­ciuc de la gazometru. Syveton a cerut în zadar soției sale să­ i erte, dar ea n’a voit, pentru că a violat pe fiica sa adoptivă. — Un nou­ caz Lyveton. Contele Lam­oth s’a împușcat în Paris fiindcă a comis un atentat grav la moravuri. Fiica sa e bolnavă în spital. (RAZBOIA). Japonezii au reînceput atacul general contra Portului­ Arthur. — Flotila de torpiloare japoneze a atacat de mai multe ori cuirasatul „Sebastopol“ care e­r­u avariat. — In timpul armistițiilor, ofițerii ruși și­­ japo­nezi de la Port-Arthur fraternizează. Rușii de­clară că nu vor preda cetatea cât timp vor fi în viață. — Inspectorul general-șef al serviciului ve­terinar a fost autorizat să conducă și să re­vive toate lucrările serviciului de la 1 De­cembre. . — Societatea studenților „Uniunea“ a înfi­ințat un cabinet medical unde se vor da stu­denților consultațiuni medicale gratuite. __Se lucrează cu activitate la terminarea­­ muzeului industrial de pe lângă ministerul do­­menilor. __ Noul buget al ministerului domeniilor prevede sume de 9500 lei pentru plata perso­nalului serviciului servcicol. — Cu toată criza arenda moșiilor statului crește din ce în ce mai mult, după cum o do­vedește o statistică oficială. — Direcția serviciului sanitar a cerut de la medicii primari cîte un raport asupra activității infirmierilor. —• Academia rom­înă va ține ședință azi după amiazi. — La ministerul de finanțe se lucrează la un studiu asupra impozitului pe venit în dife­rite țări. — Fină acum s'au adunat 60.000 lei pentru statuea lui Vasile Alexandri. __ La primă­vară se va construi un local pentru cantina universitară. Uniunea studen­ților va interveni pe lângă d. Haret ca localul să aibă încăperi și pentru diferitele asociațiuni universitare. — Curtea de Apel din Iași a respins apelul lui Scînteie, care nu s-a prezentat, menținînd condamnarea, dar cu drept de apel. — Regele a trimis 3000 lei pentru săracii din Iași. — Curtea cu juri din Iași a condamnat la munca silnică pe viață pe cămin­a­rui Ștefan Gherman. — Casa școalelor va­ acorda anul viitor 30 burse elevilor săraci de la școalel­ comerciale gr. II. __ D. C. Demetrescu-Iași a fost confirmat rector al Universităței, iar d. Bogdan decan al faculta­ței de litere din Capitală. Procesul răscoalei din Vasluiu.­­Err a început la Vas­uia înaintea Curței cu jub­ procesul răs­coalei din satele învecinate. După citirea acte­lor, a început ascultarea martori­or. Primarul din Suhuleț, locul răscoalei, Vasile Hordia, spune cum i-a fi ciu­mat oamenii la primărie pentru a-i cerca să facă petițiuni ca să li se dea pături­i și atunci și-a dat demisia­ la so­sirea armatei în sat oamenii erau­ înarmați cu pari. Notarul, d. Carp, declară că n’a vroit să facă petițiile pentru că sătenii doreau­ să li se dea moșiile proprietarilor.. Cî­ți­va martori gean­­­darmi arătară cum sătenii au pus în libertate pe țăranii arestați de geandarmii rurali, cum s’au­ adunat, oamenii la sunetul cornului și cum s'au risipit apoi prin păduri la venirea roșio­rilor. ” Azi a avut loc la a doua ședință a procesului răscoalelor din Vaslui. Se urmează cu ascultarea martorilor d­ul dovedesc toți ne­vinovăția acuzaților. Depoziția­ martorului Con­­stantinescu care arată cauzele revoltelor, pro­duce o adîncă impresie. — Plata pensiilor civile se va face cu înce­pere de la 16 c., iar a lefurilor funcționarilor tot de la 16 c. — D. Eugen S­tate­scu a plecat aseară în străînătat­e, însoțit la gară de mai mulți amici politici. Goanele evreilor din județul Bacău­.­­ Prefec­tura jud. Bacău a înaintat numai în comuna Moinești 1400 somațiuni evreilor de a cere au­torizarea de ședere în comună, conform art. 5 din noua lege care pentru aceasta, cere­­ un certificat de moralitate, dovada posedărea unei meserii sau­ a unui capital de 10.000 lei și în­voirea prefectului. Cei mai mulți evrei­ născuți și crescuți în comună și trecuți prin legea re­crutare­, n’a fi vroit să ceară autorizarea pe motiv că nu sunt străini. Unul care a cerut-o un contabil, a fost respins de prefect, pe motiv ca „evreii sunt periculoși țărănimoi". In urma a­­cestora, prefectura a trimis diferitelor comune rurale un ordin ca evreii să fie îndepărtați din Comune pină in trei zile. Consternarea printre Copii, cei mai mulți comercianți de mult stabi­liți, e foarte mare.­­ A fost arestat în București Ștefan Rădu­­lescu, plătitor de mandate, pentru că și-a în­sușit suma de 1200 lei. IN STRĂINĂTATE (DIVERSE). Din telegramele noastre. Președintele Senatului Azcarraga a fost în­sărcinat cu formarea noului cabinet spaniol. — D. E. Buchet, radical, a fost ales preșe­dinte al confederației elvețiene. Marile scandal din Camera ungară.­­ In șe­dința de 1 azi a Camerei ungare au avut loc nouă scene scandaloase urmate de provocări la duel. Contele Andrássy, declară că s’a despărțit de prietenii de pînă acum și că nu va urma pe președinte de­cît atunci cînd va lucra con­form legei, adică conform vechiului regulament, Kossuth numește evenimentele de la 18 Noem­­brie, o înșelăciune și o falsificare. Primul mi­nistru Tisza declară scurt că va apela la na­țiune. La această declarație izbucnește un tu­mult îngrozitor. Președintele chiamă la ordin pe­ deputatul Zoltán Lengyel și cere Camerei să-l trimeată înaintea comisiunei de imunitate, pentru insubordonație,—conform noului regula­ment,—ceea ce Camera votează. Scandalul e la culme. Se suspendă pentru a doua oară ședința. La reluarea acestuia contele Andrassy e dus în triumf prin sală. Diseară i se va face o retragere cu torțe. Deputatul Aboffi a provocat la duel pe trei deputați opoziționiști. APERITIVE­ ­— Cu cît e cu atîta coboară.. Teorie primadonă nu prețul­­ mai poate urca. Sanvicio Jurnaldi. Femei­ î Sentimentalismul englezoaicelor Publicul englez, în special blondele și sla­bele englezoaice, sînt sentimentale și virtuoase; pe de o­ parte, ele nu pot să vadă că persona­­giile ca­re sunt simpatice suferă și pe de altă parte ele vor ca virtutea să fie recompensată? Așa, cînd un roman sau o piesă, ou­ care ar fi talentul autorului, neglijează aceste legi fun­damentale ale... romantizm­ului, spiritul public britanic își manifestează supărarea. Și autorii din Anglia, foarte amabili și îndatoritori față de public, se grăbesc să schimbe deznodămîn­­tul piesei sau al romanului, atunci cînd el tul­bură sentimentalitatea tinerelor miss. Așa a pățit acum cît­va timp de James Ber­nard Fagan, autorul unei drame ce se joacă ac­tualmente la „Adelphi Theater“. Drama aceasta, intitulată „Rugăciunea Sabiei“, pune în scenă o eroină atît­ de simpatică, în­cît a­zistenții—și în special azistentele— n’au vroit ca ea să fie omorită. Ori, în cea d’întîia concepțiilne a dra­­m­ei sale, d. James Bernard Fagan punea pe un trădător ca să-i­ omoare cu pumnalul eroina. De aceea toate femeile­­ cari asistaseră la reprezen­tația dramei sale, i-au scris d-lui Fagan ca să-î schimbe deznodămîntu , lăsînd în viață pe In­teresanta sa eroină. Autorul nu s'a încăpățînat și, după două-trei reprezentații la sfirșitul că­rora eroina murea, d. Fagan s’a hotărît­ s’o mă­rite, fapt care a readus bucuria în sufletele în­doliate ale englezoaicelor din Londra. Pentru a'și scuza această slăbiciune față de public, slăbiciune pe care i-aîî reproșat-o cîți­va critici severi și implacabili, u. Fagan a răspuns că și marele artist și autor dramatic Kipling a modificat în același sens sfirșitul piesei „Lumina care se stinge“ și că d. Sinero, autorul faimoa­sei piese „A doua Mistress Tonquefay“ n’a e­­zitat nici dînsul ca să schimbe deztradamentul trist al piesei „The Pratigate“, deznodăm­înt care nu convenea spectatoarelor... Ce-ar fi dacă publicul englez, satisfăcut de rezultatele obținute, ar cere schimbarea tuturor deznodămintelor triste din piesele‘cari formea­ză repertoriul clasic englez ? L’am vedea pe Ro­meo m­ânuindu-se cu Julietta, am vedea pe virtu­oasa Desdemona măritîndu-se cu amabilul Cassio, după ce ar fi divorțat de nesuferitul Otello. _______ Valina. % CARNETUL UNUI MAHMUR In „Cafea“ „La Arap“ Din „orchestra“ care „delectează onor. P. T. Public al cafenelei „La Arap“ din calea Raho­­vei cu ariile cele mai noui și mai plăcute" (pre­cum : „Lugoșeanca“, „Din Ploești pînă la ghe­­bota“ și „Potpuri din Trovatore) — doar con­trabasul, cu trei coarde a rămas, în colț, lingă sobă, fiindcă nu p­ate fi luat în spinare, în fie­care noapte și a doua zi purtat iarăși îndărăt. „Cafeul“, cum îî zice în limba dul nobil, chelne­rul Strul, e „oficial“ închis. „Neoficial“ însă, o­­blonul e lăsat pe trei sferturi, iar la masa No. 3 (peste tot sînt 5!!) domnu arh­ivar de la sec­ție cu „ vagmistrul de la 21“ și cu bărbierul de alăturea s'au încurcat la o partidă de maca, la care Struț chelnerul a cîștigat, pînă acum 85 de bani numai din „mizilic“ ! Au plecat și cele două „turcoaice“ din „trupă“, după ce au băut cîte „o căpățînă“; a plecat să se culce și domnu „antreprenor“; numai madam Roza păzește cu ochii închiși cele două „burcă­­nele“ de dulceață și sticla de șampanie, în care se află romu­l­strul sforăe și el acum Lîngă con­trabas, visînd „mizilicul“ de 95 de „santime“, dar sforăind trezește pe madam Roza, care’i face as­pre observații că doarme— și atunci Strul trage de două ori cu șervetul pe masă și duce un pa­har de apă d-lui arh­ivar, care bata cu așa de’l amintește pe don mag mistru. Pac ! Sticla de la lampă a pleznit și lampa se stinge. „S'o­spravit gasu“ zice Strul somnoros. Dar în „cafea“ pătrunde de sub oblon o lumină albă—și cineva bate la geam. E „cioroiu“ lui don wagmistru, care vine să’l cheme la cazarmă. — Ștrul, scrie cinci cafele și trei ramuri , zice don wagmistru și apoi întreabă de ordonanță: „Am veni fără baclam­ații“ ? — I-am hîhtîlnit din drum, s’trăiți!, răspunde „cioroiu“. — Apoi deseară e lată, zice don’wagm­istru către arh­ivar și bărbierul de alături. Las’că 'I învăț­eți pă domnii baclam­ați cîte parale face francu. Strul, diseară plătesc datoria !! Pac și cinste!! ! — Să trăiască „baclam­ații“! dom’le­­ Wagmis­­ter! răspunde Strul), zîmbind cu încredere. ___________Safii Litere-arte Bjü­rnstjerne-Bjîhrnson publică în Berliner Ta­geblatt, o interesantă scrisoare prin care protes­tează împotriva faptului că­­",omisiunea pi­ctaiu­lui Nobel pentru pace, n’a acordat anul acesta premiul păcel baronesei de Suttner. Împăratul Wilhelm ÍI a acordat scriitorului german, Rudolf Genée, cu ocazia celei de a 80-a aniversări a nașterei sale, o pensiune de 2000 mărci anual. Princess Luiza, ducesă de Argyll, sora re­­b­elul Eduard al Angliei, a trecut cu un mare drept­ succes, examenul de doctor în TEATRALE­ MUZICALE La noi In cursul săptămînei viitoare se va da la Teatrul Național pentru prima oară Uitarea de sine da d. maior Ursachi. — E vorba ca la operă, care-și va prelungi cu citeva zile,­ stagiunea, să mai ciute d-na Galvé și tenorul Dim­­itrescu. In străinătate Noua operă a lui Leoncavallo „Roland din Berlin“ pare a fi avut, după telegramele sosite, un succes real la prima ei reprezentare la tea­trul Cui’toî din Berlin. Uvertura e mare și în­cepe cu acorduri puternice de trompete, sunîn­d la început cam wagnerian, dar o melodie a­­devărat italiană își face curînd drum. In actul I aria sopranei a fost viu aplaudată, un duet cu harfă, un vechii­ danț vesel și 2—3 coruri artistic combinate, fără ca melodia să dispară în polifonie. Actul I se încheie cu o piesă lirică a orchestrei. După acest act Leoncavallo a apărut de 3 ori să mulțumească pentru aplauze. Actul al 2-lea se distinge mai cu seamă prin duetul final. Actul al 3-lea e mai slab. Un danț vechi și german e delicios. O baladă e slabă. Scena finală are puternice accente dra­matice. Actul al 4-lea conține un mare duet, care se încheie cu melodia din duetul actului al doilea, care va deveni, de­sigur, populară. Apoi se schimbă sceneria și se cîntă un marș festiv de procesiune și cu un imn de salutare se încheie opera. împăratul a decorat pe Leon­cavallo cu Ordinul Coroanei clasa II, a dat o broșă soției sale și daruri artiștilor. Capriccio Poșta mică Radieră, Botoșani.—Nici de curat, E un Ghamber­­lain car­e locuește la Viena și e aproape nemțit.' Ii ăl., Brăila.—Nici noi nu cunoaștem acest se­cret de fabricațiune. Cu bani de stimr că-1 veți putea afla. C. I­. Ionescu.—Din nefericire foarte puțini citi­tori sunt de părerea dv. Art. L., Brăila.—Cartea nu poate avea o valoare mare. Nimi cafegii­, Oala­fi. — Numai jocurile la noroc sunt oprite. D-lui M. M. D. — I­ ia nenorocire, toate locurile sunt ocupate. Un proces senzațional la Berlin nr . a­l. ani.—Cerce­­derea cri­­spaná Asasinarea unui copil de tarife autorităților și pu­­minatului.—Procesul: asasinul La Berlin se judecă acum, la curtea cu jurați, un proces care pasionează în cel mai înalt grad populațiunea din capitala Ger­maniei. S'a vorbit la timp și foarte amănunțit a­­supra acestei crime. Un anume Ludvig Gerger, de 42 ani, e acuzat că, după ce a comis a­­supra copilei Lucia Berlin, în vîrstă de 8 ani numai, cea­ mai mîrșavă crimă, a asasi­nat-o, tăind-o cu bucăți și arucind bucățile în Sure... Constatîndu-se lipsa acestei copile, poliția a început cercetări, cari au condus la găsirea acelor bucăți din corpul nenorocitei fete. Numai după ce s’a găsit un coș de piață care avea pete de sînge pe dînsul, poliția a putut da de urmele morșavului criminal. Acuzatul e un in­divid care a t­r­ă­i­t multă vreme ca în­treținut a­l unor femei pierdute; puțin timp înainte de comiterea crimei, el tocmai e­­șise din închisoare unde avea de ispășit o pedeapsă de 4 luni, pentru proxenetism și­ pentru că ademenea la descriu mai multe copile mai mici de 16 ani. In decursul instrucției acestei senzaționale crime, el a tăgăduit orice vinovăție. De ase­menea, la interogatorul ce il ia președintele Curței cu juri, el susține cu tărie că nu o cituse de puțin vinovat. Pentru a dovedi alibi-ul aău­, asasinul spune că în ziua cînd s’a comis crima el a stat acasă toată ziua, dormind, de­oarece cu o noapte înainte chefuise pînă în zi. Amanta asasinului, o fens­ă a Liebetraat, care în vremea cînd s’a comis crima era închisă, prin declarațiuni­le ce face, agravează mult situația lui Berger. Curtea a decis ca jurații in plenum să se Berger pentru a transporte la locuința luî studia locul crimei. Intr’adevăr, întreg­ juriul se transportă după amiazi la orele trei în casa cu No. 130 din Ackerstrasse. O mulțime imensă, care aflase că criminalul Berger va fi adus la fața lo­cului, umpluse strada, stînd în așteptare. Intîî sosi Curtea și în urmă duba care-l a­­duse pe criminal. Berger coborî din dubă, galben la față. Toată lumea se urcă sus, la etajul al doilea unde locuia Berger și familia copilei Lucia Berlin. Președintele Curței cu juri dădu juraților toate explicațiunile necasare. Apoi, în momentul cînd jurații și acuzatul urmau să se coboare, o scenă emoționată avu loc. Din locuința familiei Berlin, apăru de­o­­dată părintele nenorocitei victime și zărind pe asasin, vru să se repeadă asupră-î, dar fu oprit de polițiști. Bătrînul Berlin strigă cri­minalului: — Mizerabile, asasin pervers, mi-ai răpit toată fericirea mea, mi-am omorit-o pe Lucia mea ! Bestie mizerabilă! Asasinul ascu­tă plin de tăcere, fiind și tre­­murînd. A doua ședință a procesului pe Marți a fost amînată Azi Vineri 3 Decembrie Teatrul Național. — Opera. Se va cînta Cavaleria rusticană de Mascagni. La urmă ba­letul Coppelia, cu d-ra Desirée Lobstein. Sals tistisosî. Debutul trupei franceze de varietăți. D-ra Iosa Rosetti, dansatoarea de la Ronacher din Viena. Palatul Ateneului. — Conferința d-lui Léo Claretle „De Scribe ă fletvieux“, ia bene­ficiul „Gazetei studenților“. Miine, Sâmbătă 4 Decembrie 1904 Teatrul Rațional. — Opera. Se­ va cînta Faust, opera în 5 acte de Gounod, în folosul fondului de rezervă al societăței dramatice. Teatrul «,yric.-“Turneul trupei dramatice germane. Se va reprezenta Zapfenstreich, de Berzerlein. INFORMATION­ D. M. Ferechide a rămas foarte impre­sionat de atitudinea care ai avut-o d­i la Cameră de Sturdza. Președintele Camerei se­ afla in cabine­tul său­ cu cîțiva amici ,fi discutau asu­pra situației. Cînd i s’a comunicat ce a eis A. Stur­dsa­, a intrat în incintă și a cerut pri­mului ministru să-î fixese o întrevedere pentru a tranșa chestiunea demisiunei sale. I­. Sturdza î-a­ fixat întrevederea pentru astăzi di­mi­n­eața. Acei cari au vorbit ori cu . d. Ferechide spun că e ferm decis a demisiona din pre­­șidenție. » D-nii Epurescu, Grhimpa și St. loan, cari au petrecut la gară pe d. Stătescu, au­ întrebat pe fostul ministru de justiție dacă știe în ce fază se află criza. L>. Stătescu a răspuns : — E mare încurcătură, dar cu toate acestea , sper să'mi trimiteți în curînd vești bune. Ge a ’nțeles însă d. Stătescu prin vești, —iată ce nu vor putea ghici mulți. # Știrea că d. Petre Grădișteanu a de­pus în Senat proectul de lege pentru re­cunoașterea Lig­ei Culturale ca persoană morală, a produs o mare satisfacție prin­tre naționaliști. Se așteaptă cu nerăbdare votul parla­mentului asupra acestui proect de lege.... inoportun (i) care, de­sigur, iar va enerva pe d. Sturdsa. L’Indépendance l Roumaine, vorbind des­pre examenul ce se ține la ministerul de externe pentru postul de atașat de legație a comis imprudența de­ a divulga subiec­tul tezei dată candidaților. Era vorba de consecințele politice pe cari le-ar avea pen­­tru politica din Balcani, vizita regelui Serbiei la Sofia. Legațiunea Siriei și agenția bulgară din București au­ profitat de imprudența zia­rului oficios pentru a comunica guverne­lor respective chestiunile ce se pun la mi­nisterul nostru de externe.­­ La clubul conservator din Capitală s au primit comunicări că la întrunirea pu­blică ce se va ține Duminică la Eforie, vor veni să participe deleg­ațiunii nume­roase din județe. Se știe că d. Sturdza, după aproape doi ani de tărăgănd­ă, se decisese să dea o satisfacție liberalilor tecuceni numindu-le un prefect după plac. Prefectul fusese ales în persoana d-lui avocat Ion­­ I. Demetriade, care se bu­cură de multe simpatii. Numirea însă nu s’a făcut pînă acum și amânarea aceasta a nemulțumit foarte mult pe liberalii tecuceni. * Se agită ideia de a se comunica d-lui Sturdza că,, față cu nerezohirea crizei dela Tecuci, liberalii de acolo nu-și mai iau nici o răspundere pentru viitor. * Era cu ocazia recunoașterei de cetățean român d-lui Brote, s’a făcut următoarea manevră la Cameră. I­. Take Protopopescu, care era rapor­torul lege!, a făcut propagandă printre vechile cadre ca să voteze­ pentru d. Broti, ca și cînd vechile cadre mai a­­veau nevoe de propaganda d-lui Proto­­­popescu pentru a vota recunoașterea o­­mului d-lu. Sturdza. Pe de altă parte, s’a făcut propagandă printre tinerii generoși și printre ocul­tiști să voteze contra d-luî Broti. Alături cu ocultiștii au­ fost și deputa­ții de Tecuci. Aceasta e explicația celor 27 voturi ce s’au dat eiî contra d-luî Brati. & In știrile noastre de la Cameră am spus că d. Sturdza a avut o agitată explicație cu d. G. Băicoianu, deputat de Mehedinți. Iată în ce Constan­ acele explicații. La liceul din Severin, doi băeți s’au certat și unul a dat cu cuțitul In Cellalt. Un profesor a bătut pe elevul care a dat Cu cuțitul. D. Ilarei a pedepsit aspru pe Chcel profesor. D. Băicoianu stăruia, la Cameră pe lîngă d. Ilarei să ierte pe profesor și-i povestea cum stau lucrurile. D. Sturdza auzind de bătae, a început să strige d-luî Băicoianu : — Nu trebue să-l ierte ! Bipa i-a făcut ! Nu mai tolerez bătaia! I­. Băicoianu a voit să dea explicații primului ministru, dar acesta n'a voit să primească nici o explicație. D-na și d. Eugen Stătescu au­ plecat aseară în străinătate, pentru Menton. La gară au fost conduși de d-nii Epurescu, Maria, Gh­impa, Sărățeacu, Dinu Econom­u, Gr. Ștefanosan, Ștefan C. loan, Scarlat Po­pescu și Filiti. Epoca anunță ca d. Al. G. El­ore­scu re­­trăgîndu-se din conducerea ziarului, or­ganul junimist trece sub direcția d-lui T. Pisani. De fapt d. Al. Fiorescu n’a mai condus „Epoca“ de vre-o lună, de cînd și a anun­țat retragerea. Se știe că d. Pisani este și proprietarul „Epoceî“. Eva a încetat din viață d. Nicu Manu, fost magistrat și prefect la Argeș, Mehedinți și Ilfov. Clubul conservator a arborat steagul negru.­­Molul este prețios pentru îi ră­cori gura" Conflictul Tache Protopopescu-Haret Un conflict s’a ivit erî, în comisia bu­getară, între d. Tache Protopopescu și d. Haret, ministrul instrucțiunei. Se discuta sporul introdus în bugetul instrucțiunei din cauza gradațiilor profe­sorilor prevăzută prin legea organică a învățămîntului.­­* D. Tache Protopopescu a combătut cu vehemență acest spor și a cerut să fie su­primat. D. Hard a pus imediat chestia minis­terială și a declarat că nu poate admite suprimarea de­oarece o lege organică pre­vede gradațiile, și profesorii sunt rău plătiți. Ministrul instrucției a apărat cu căl­dură corpul didactic. Atunci d. Tache Protopopescu a răspuns că d. l­aret se bicuie pe concursul profe­sorilor din Cameră și de ac­ia a sporit bugetul. La acest atac d. Hard a replicat: — Nu primesc nici o modificare în acest sens și prefer să retrag bugetul și să mă retrag și eu. I­. Tache Protopopescu văzând că nu este secondat de nimeni n'a mai insistat și a plecat. Acest conflict a fost viu­ comentat și chiar cîțiva profesori ocultiști au blamat pe d. Tache Protopopescu. Un deputat din vechile cadre a înțeles imediat atacul d-lui Tache Protopopescu. — E la mijloc chestia catedrei ginerelui Pietrarii ! M­­are succes!’ A aparat Fascicol a 9-a Răzbunătorul săracilor Miine, Simbătă 4 Decembrie, 5 BANI IN TOATA TARA 5 BANI Fascicolele 1, 2 și 3 se procură gratuit de in­tro Administrație, nuițare, dar opoziția conservatoare a primit vestea cu ironii. Intr’ adevăr chiar în unele cer­curî liberale din parlament nu se dă crezămînt faptului că d. Stur­dza ’și-ar lua responsabilitatea de a face alegeri, chiar dacă partidul, s’ar rupe în două. Uniți fiind, liberalii și-au creat o situație electorală imposibilă, dar cînd se vor mai prezenta în alegeri destinați căderea va fi zdrobitoare. Deci nu prinde amenințarea cu dizolvarea Camerei. ... Sînt însă cîțiva liberali Sturdziști cari susțin ca dacă se va vedea că d. Sturdza a obținut dizolvarea și prin urmare e cert că va prezida alegerile, nu vor rămînea în jurul Ocultei de cît cîțiva fanatici și par­tida va urma pe d. Sturdza. Acești sturdziști, cari susțin că sa va produce gol în jurul Ocultei, ai­ uitat cetățuiele electorale din băncile și creditele stăpînite de ocultă. Rop. « Va apare Fascicola 19-a Dizolvarea Camerei Acum opt zile „Adeverul“ a dat știrea că d. Sturdza ar fi scăpat amenințarea că dacă nu vor înceta intrigile în partid are în buzunar decretul de dizolvare a Camerei. Această amenințare pare a se confirma. * Am relevat era o declarațiune a d-lui Sturdza făcuta cîtorva ocul­tiști cărora le-a spus să se astîm­­pere și să nu-i silească sa scoată sabia și să și schimbe atitudinea, căci atunci știe ce va face! Sturdziștii sînt convinși că șeful liberalilor nu se va feri să ceară regelui dizolvarea fiindcă e sigur că o va obține. Asupra unor ocultiști poate să fi făcut vreun efect această ame- Adeverii! Procesul lui Nae Basilescu — Valoarea acțiunilor Bucureștii-Noi —• Erî înaintea Curții de Apel secția I s’a des­­­fașurat­ încă unul din nenum­eroasele procese ale faimosului escroc Nae Basilescu de la 1 Bu­­cureștii-Noui. Cititorii îșî reamintește, că escrocul de la Bucureștii-NouT, a fost condamnat față de d. Bercovici la 1650 la­ despăgubiri civile pen­tru reaua aplicare a principiilor sale de eco­nomie politică făcută cu parcelarea moșiei sale Măicăneștiî-Grefoaica însă Pentru a scapa de urmăririle d-lui Bercovici, Nae Basilescu depune 2000 de lei și face recurs la casația, recurs care se va judeca la 8 Decembrie. Pe de altă parte d. Bercovici fiind condam­­nat într'un alt proces la 2000 lei despăgu­biri față de escrocul Basilescu, dapune și dîm­­lul 2200 lei în acțiuni I­ucureștii-Notă. Nu mai face recurs, și dreptul său de 1650 lei îl cedează unui bancher din Capitală, cl părăsind țara. . # Era Basilescu cere Curței să se aplice teorii, compensațiunei și ast­fel să i se permită a -și retrage cauțiunea pe care o depuse inacțiuni de ale Creditului Urban, pentru despăgubirea lui Bercovici. D. Mandy din partea bancherului Hornștein arată în primul rînd că nu poate exista com­­pensațiune de­oare­ce Basilescu nu mai da­­torește lui Bercovici ci cesionarului Hornștein. In al doilea rînd d. Mandy mai arată, că cererea lui Basilescu e lipsită de interes intru­cît d. Bercovici depusese pentru datoria lei 2200 lei în acțiuni. Atunei escrocul, întro frasă plină de sinceri­tate exclamă : «­Ce efecte d-le prim-președînte, «auzi Vorbă să mă garanteze pe mine CU no­­nț­uni de ale Bucureștilor Noui cari n’au «nici o valoare !“ D. avocat Com­pa tot, din partea escrocului ’șî dă și d-sa toată silința pentru a dovedi, ceea ce toată lumea știe de mult, că acțiunile Bouirești-Noui tiau nici o valoare. Pe Curtea după o deliberare respinge cererea excrocului Nae Basilescu. Dar dacă a pierdut procesul, amicul nostru Basiiescu tot a cîștigat ceva și anume : Cur­­tea a recunoscut — fără voia­jul—o valoare cu­ miilor Bu­cu­r­e­știi-No­uî. ______ Rep. Știri politice din# Jia și Svonuri de împăcare Pe ziția de azi, în oraș circulau svonare de împăcare. Se spuna că la urma urmei, libe­ralii vor cădea de ac­ord pentru a duce la bun sfîrșit sesiunea parlamentară, și a lăsa ca a hotărire definitivă să se ia, după ce se va ști cui va da regelui prezidenția alegerilor. Interview erpress Am căutat să controlez aceste svonurî la u­­f­run­taș liberal, care însă dorește să nu-I di­vulg numele. La întrebarea noastră, fruntașul liberal nu spune: — „Pentru noi nu mai încape nici o îndo­ială. Svonurî de înțelegere au putut avea ros­tul lor pînă la sosirea d-înl Vintilă Brătianu­. D. Vintilă Brătianu dîndu-șî demisia din președenția comisiei budgetare, înseamnă că lupta e deschisă și retragerea guvernului mai mult ca sigură“. întrunirea con­ervatoare Nume­o­și fruntași conservatori din locali­tate, vor pleca la București, pentru a lua INIMI DE FEMEIE SAU­N ROMAN ISTORIC, ORIGINAL de PARTEA INT­AIA VREMURI GRELE In chinurile îndurate pe lungul și pri­mejdiosul drum de la Retezași pînă la cetate, luminos se înfățișase ochilor căî chipul norocosului Radu Vîrtejeanu și vin simțiri părintești trezise în inima sa acel chip care îî surădea tihnit și nevinovat în tabăra de la Vlădenî... înfiorat tresărise Voinea cînd zărise din apropiere ruina cuibului în care cres­cuse ; cu suflet obidit pășise el­ între rui­nele încă fumegînde, — cea ce-i spunea că p’acolea trebuia să se fi aflat aî săi'; —tremurînd pătrunsese în‘turnurile mai înainte locuite și unde nu maî întâlni acum nimic de­cît urmele jafului ; nu se poate spune însă năpraznica durere ce-I coprinse sufletul, cînd —­ pătrunzând în turnul prin care se intra odinioară în ce­tate — simți mirosul greu al podinei tă­cîimate și văzu, la slaba lumină a rimei, podina desfundată. — Floarea!... Maică!... Taică!... stri­­gă el cu inima sfîșiată de durere, repetînd cuvînt peste cuvînt în nerăbdarea-­ de a auzi mai curînd careva glas iubit. Vaî! nimeni nu-i răspunse... Spăim­întat de fioroasa tăcere ce-l în­conjura, Voinea se opri gînditor, aprinse cîțiva tăciuni la amnarul său­, grămădi așchii și vrascurî și a izbuti în sfîrșit să aibă flăcări luminoase. Se scoborî atunci prin podina desfun­dată și i-se zbirți părul în cap împiedi­­cîndu-ne de cadavre la tot pasul... Aduse lumină în­ mormintul acela și se aplecă asupra cadavrelor, întâmplarea vru că acelea pe cari le văzu maî întlin­erau­ ale oștenilor unguri și moldoveni. —• Hotărît că taica a semănat p’ai­­cea !... zise tânărul cu un fulger de mîn­­drie în ochi. Deodată, insă, ochii lui fură atrași de un văștmînt femeiesc între acei oșteni și—dînd să se deslușească —­ cu groază recunoscu bietul tînăr pe mama lui !... — Maică! maică!... strigă Voinea iz­bucnind în plîns nestăpînit și cu nesa­­țtă căutînd în trupul Șuțeî vre-un semn de viață. Yaî!... de mult înghiețase vrednica femeie!... — Mi-au­ răpus-o spurcații!... scrîșni Voinea întorcîndu-se amenințător către cadavrele din jurul său. Altă durere îî străpunse atunci inima : lîngă Șuța zăcea în loc de sînge trupul amorțit al lui Șerban Vîrtej. —­ Taică!.... răgi Voinea ieșit din minți. Răspunde, taica!... .că eî sînt... Voi­nea... feciorul tău !... „Nu te mai preface, taică !... se rugă tînăru­l zguduind de umăr pe Șerban Vîrtej. „Deschide gura, taică, fie-ți milă de mine, tăicuțule, și spune-mi barim unde este Floarea, unde e Răduțu. „Taică!... taică!... urmă nenorocitul cu jalnică mustrare, văzând netulburata tăcere a tatălui sau. Auzi-mă, taică!... In genuchî te roagă fiul tău !... — Unde este Floarea ? unde e Ră­­duțu ?... repetă Voinea cu glas sfîșietor, căutînd printre cadavre și pe acela al dragei sale soțioare. „Oi ca desfă buzele-ț­ încleștate, taică, și ușurează chinul meu !... El se aplecă să deschidă gura bătrâ­nului, și cutremurat se trase înapoi sim­țind răceala m­orței în trupul acela. — Vai, Dumnezeule mare! strigă Voi­nea apucînd-șî pieptul cu amîndouă mîi­­nele, în mormînt preschimbași, Doamne, un cuib de suflete drepate ?! întinderea nenorocirei văzute a morți o clipă durerea în pieptul lui Voinea. Se ridică domol în picioare, luă în spinare cele două cadavre scumpe și le scoase din mormîntul în care le desco­perise. Se duse apoi în locuința prădată din turnul apusen de la miază-zi, aprinse foc în vatră, așeză patul în mijlocul încăpe­rei, întocmi o cruce de lemn la că­­pățîn­t și se întoarse la morții săi. Galben ca ceara, tăcut ca o umbră, Voinea ridică din nou jalnica-î povară și luminat de lună, străbătu împleticindu-se prin ruinele cetăț­­î, își descarcă sarcina, așezînd morții în patul pregătit din turn; acoperi pină la gît, cu un chilim, trupurile străpunse de arme; cucernic sărută frunțile­ însin­­gerate ale acelora cari îi dăduseră viață; închise cu luat vaminte intrarea tristei locuințe și—minat de simțirea adîncă pusă de Dumnezeu­ în inima omului— porni în noapte abătutul Voinea, chemînd pe Floarea și pe fiul său. Nici un răspuns nu tulbură tăcerea caldelor ruine !... Simțind atunci năprasnicul gol făcut în viața sa, nenorocitul se plecă zdrobit sub voința lui Dumnezeu­ și păși năuc închingat spre coasta Scorușului, unde păștea calul oșteanului. Cînd să treacă pentru totdeauna mar­ginea de odinioară a cetăței, Voinea se opri tresărind adînc. I se păru că sunete omenești răsuna­seră în aproprierea lui. Ascultă cu urechea întinsă și deschise ochii mari . Țipete de copil porninü de sub turn — Răduțule !... Floarea!... strigă el, m­îini lacome întinzînd în partea acea. Țipetele urmară și Voinea, venindu’șî în fire, îșî reaminti că pe sub turnul a­­cela fusese trecătoarea oilor. Dintro singură mișcare deschise intra­rea din cetate și pătrunse în­­ trecătoare. Copiolul țipa mereu­, înfometat după ce dormise ceasuri lungă. Voinea—reînviat la glasul copilului säu—se apropia, luă pe Răduțul în brațe, dibul prin întuneric așteptîndu-se să dea de cadavrul Floare! și eși din culă cu ochii luminați de mila lui D-zeîi. Se duse la tiu de’șî spălă fruntea ș mîinile de sînge , udă cu grijă buzele copilului, apoi încălică și dispăru în noap­te pe coasta Scorușului, nepăsător de rănile deschise ce purta asupra-si. XIV Glas de mama Pe cine așa se spulberaseră în vale ostenelile vrednicului Șerban­­ Vîrtej, știm că nici sus în munte nu merseseră mai îmbucurător trebile omenești: după groaz­­nica m­oarte a lui Vasile Șoiman, pierită era și mîndra rom­încă Dina, mama Floa­rei di­n Zmîntînești. Mistuită fiind de jalea morței lui Șoi­­m­an, Dina căzuse în agonie, curînd după sosirea Floarei la patul ei de durere. Floarea era prea fragedă zi prea ne­­știutoare de rostul sufletesc al lumei, pentru, ca să-i fi putut trece prin minte încercarea da a locui pe mă­ sa de jale#­rit nemărginită. Ba chiar dimpotrivă, lipsită fiind de tăria sufletească care a­­pără pe om de nesănătoasa atingere a lumeî ce-l înconjoară, biata Floarea, era, ea însăși, cuprinsă de durerea mi­­sei și sa simțea din ce în ce mai slabă în fața neînlăturatei nenorociri care trebuia să o izbească. (va urma)

Next