Adevěrul, ianuarie 1905 (Anul 18, nr. 5534-5560)
1905-01-14 / nr. 5544
Vineri 14 ianuarie 1905 D’ASEARĂ PÎNĂ AZI Mutările ofițerilor. — Școalele de moașe. — Condamnarea lui Rădulescu.—Extrădarea lui Rosenbaum.—Accident la gara de Nord. — Moartea d-nei Eugenia Marinescu.^ Mstrmd Intendiu din Galați.— întruniri politice la Brăila.—Prințul moștenitor rus bolnav.—Accident de automobil. — Afacerea Syveton.—Slujbă romina la Monastir. __ Evenimentele din Rusia . Măsurile lui Tupow.—Percheziții.—Era dinamitei.—Anarhist în Italia.—Studenții solidari cu lucrătorii. — Rvolta în Finanda. — Bolnavi de la Port Arthur.— Repor țd in chesta incidentului de l a Huli IN ȚARA Ministrul de război și a decis ci înainte de Aprilie nu se va mai face nici o mutare de ofițerî. — D. Titu Maiorescu și-a reînceput cursurile de logică și istoria filozofiei contimporane. — Școalele de moașe și agenți sanitarii se vor reînființa cu o nouă organizare. — Fostul plătitor de mandate poștale S. Bădulescu a fost condamnat la 3 luni închisoare și la despăgubiri civila divecțiunea poștelor. — Iacob Rosenbaum, fost fabricant de corsete, condamnat in lipsă la 20 ani muncă silnică, aflîndu-se la Paris, s’a cerut extrădarea lui. Fiind adus în București, cri d. procuror general Ciocheia și d. prim-procuror Ciuflea i-au luat un interogatoriu. Ros nbaum fi făcut opoziție ia contra sentinței condamnatoare.— Fâcindu-se la morgă autopsia mdavrului copilului servitoarei Ilianaj fiul,bure, s'a constatat că moartea copilimii a provenit de asfixie. Erî după amiază, un lucrător*3 ®^tescu vroind să descarce niște marfă dintr'un vagon ce staționa în gara de Nord, un balot greoi i-a căzut peste picioare, rupîndu-l unul. Intr'o stare disperată nenorocitul a fost intermis la spitalul Filantropia. — Eugenia Marinescu, mama cunoscutei artiste Nora Marinescu, a încetat din viață la Iași, unde se află trupa d-lui Al. P. Marinescu. — La Brăila, Marți seara, partidul conservator și opoziția unită auî ținut întruniri publice. — Un mare incendiu a izbucnit la Galați, la magazinul de ferărie Rosnoveanu din strada Brașoveniei. IN STRAINATATE (Diverse). —D in telegramele noastre : — Prințul moștenitor rus s’a îmbolnăvit în mod grav de pneumonie. Țarina a comandat în Anglia două infirmaiere experimentate. — Regele Alfonso al Spaniei a suferit un neînsemnat accident de automobil.T- Tratatul de comerț austro-german a fost semnat. — Tatăl deputatului Syveton a făcut apel în contra ordonanței de neurmărire dată de judecătorul de instrucție în această afacere. — La Monastir a început Marți seara, în capela romînă slujba regulată, sub ocrotirea autorităților locale-Evenimentele din Rusia. —Trepow, noul guvernator al Petersburgului, învestit de țar cu puteri dictatoriale, și-a început sîngeroasa misiune. Ordinele teroriste nu mai codesesc. Toată noaptea de Luni spre Marți s’au făcut, sute de perchiziii domiciliare și autore arestați au fost transportați la fortăreața Petru și Pavel. — Maxim Gorki a putut scăpa de a-irestara numai grație unui truc al soției sale, cunoscuta actriță Anjrejewa, care, el plecând la Kiev, i-a trimis o telegramă prin care îl ruga să vie imediat la Riga. Astfel poliția fu indusă în eroare și Gorki putu pleca mai departe. — Cuunoscătorii situației din Rusia afirmă că, în urma zdrobire! lucrători Ior din Petersburg, cari acum s’au liniștit, va începe era atentatelor cu dinamita. — Numărul celor căzuți în masacrele de la Radom se urcă la mai multe sute. —— Știrile privitoare la mișcarea lucrătorilor din Wilna Kiev și Odessa sunt foarte îngrijitoare. — „Daily Express“ spune că anarhistul Pernikov care a sosit din Geneva a plecat în Rusia. — In școlile superioare nu se țin cursuri. Rectorul școalii politehnice împreună cu toți profesorii au asistat la înmormîntarea studenților și lucrătorilor uciși Duminică. ■—• Studenții din întreaga Rusie sînt solidari cu lucrătorii. — Cele mai multe fabrici și magazine din Petersburg, Moscova și Riga s’au asigurat în contra devastărilor. — „Daiy Mail“ află din Helsingfors că o mulțime de cîteva mii de oameni a străbătut orașul, cu steagul roșu, spărgând geamurile mai multor restaurante și oteluri. S’au făcut 50 de arestări. (RAZBOIU).In spitalele de la Port- Arthur zac încă 15.000 de hoinari. In ședința publică ținută era la Paris, de comisiunea pentru judecarea incindentului de la Hull, au fost ascultați căpitanul vaporului englez, care a spus că a găsit escadra rusă in Marea Nordului la 11 Oct. d. Ivers, girantul unei case der pescuit din 11*11, și comandantul celei de-a doua flotile de pescuit. Toți trei au depus defavorabil escadrei lui Rodjestvenski. Goguolat și pe baronul de Chabrefy. Acesta din urmă, a mai fost arestat acum cîtva timp intr’o afacere de falsificare de titluri. Dar a avut norocul ca să se dea o ordonanță de neurmărire, astfel că a fost pus în libertate. D-na Pauline Goguelat, o femee de vreo patruzeci de ani, s-a prezintat acum câteva zile la un bancher de lângă gara St. Lazaire, la care vroia să depună un număr de acțiuni ale lui Consolidated Goldfield of South Africa Limited, pentru a lua în schimb valoarea, scoată, în bani. Acțiunile erau foarte bine falsificate, dar le lipsea un sigiliu pe care dibucea falsica toate neglijata să până. Bancherul a înștiințat autoritățile. D-na Goguelat, întrebată de unde are acțiunile false, a spus că i le-a dat baronul Chabroly. Acesta a fost pus la răcoare. Instrucția continuă. Se crede că s’au falsificat acțiuni în valoare de peste un milion de franci, dar, spre norocul societății Consolidated nu s’au pus în circulație decit relativ puține. JURNALUL FEMEEI — De la cetitoarele noastre — Nici zi, nici noapte! Este un timp în viață, sunt împrejurări, cari nu prezintă o față determinată, o lumină clară, ci prezintă un aspect nedefinit, învăluit...; această stare se poate compara cu ziua născîndă, sau cu înserarea — nu e nici zi, nici noapte—, aceste faze, capriciuri ale firei trebuiau respectate. Nu trebue să scoatem lumină, cu forța— saii să grăbim starea definită a lucrurilor — precum nu este bine săi lapéra lumină cînd ziua sa bate ca noaptea. Căci nu vom fi mulțumiți de acea lumină stranie, neînțeleasă, tot astfel nu trebue să forțăm uneie lucruri, sau să le aprofundării. Să căutăm lămuriri definite cînd circumstanțele sînt intr’o posițiune, cari im cer decit a le lăsa în voe, confunda-le timpului și schimbărea de voc a lucrurilor, înțelesul acestor cuvinte, și idei. Se referă în parte la o chestie a zilei care tulbură spiritele. Nu judecați. Sentința acuzare! nu e lăsată omului, aduceți-vă aminte de cuvantele . ________ .„Iartă î Doamne, că nu știu Ce fac! Știe omul totdeauna ce face? Omul este .© 1 perfect ? Se poate să nu greșească cineva. Se poate pune chestiunea aceasta : Este cutare demn de iertare , merită grațiarea?... cînd el o cere...!! Oare e diferența între om și animal ? Animalul face rod, și nu are nici o mustrare — om al face rou și are mustrare de cuget — cînd a ajuns la epoca mustrărea — cere grație — iertare și aceasta nu trebue să-i fie refuzată, în vedere că, cel ce a greșit dacă și-a recunoscut greșeala, se ridică spre sfera măițimef ue unde a căzut ! Grațiarea este un act divin a cărei rouă aduce pace și fericire între oameni. Cel ce și-a recunoscut răul, și se silește a-l repara se face demn de milostivirea lui Dnezeu și a acelui înaintea părții a greșit. __________ roggia. SPECTACOLE Astăzi, Joi 13 Ianuarie, Teatrul Național.— Societatea dramatică.—Se va reprezenta pentru a doua oară Minunică (L'enfant du miracle), comedie în 3 acte din franțuzește. Rolele principale sunt jucate de :d-nl. Brezeanu, Tonesiu, Soreanu, Liciu, Niculescu, Catopol, Carussy, d-nele Titi Gheorghiu, El. Mihăiescu. Levanda, Brezeanu. Teatrul liric..— Reprezentațiune extraordinară dată cu concursul d nei Virginia Havriietz (Miniera) al d-lo-r Ciucurette, Caniși, Stăcescu, Poenari, etc. Se va cînta, în beneficiul d-rei Leontina Ioanid, opereta Curse-Gr&tare. Circul sidoli. — La orele 8 și jum. seara, mare reprezentație dată de circul regal roman de sut direcțiunea d-rnS Cresar Sidoli. Sala Edison.—In fiecare Duminică, Marțea și Joia bal mascat. Ateneul român.—la orele 8 și jam. seara, conferința d-teî &. Diermând: Spre ptră. S ala A th meniul — Expozițiunea Cernava -artistic. Sala Raid«. — Bal mascat în fiecare anal, Mercuri, Vineri, Mine, Vineri 14 Ianuarie. Teatrul național. — Serată extraordinară în beneficiul micei Margheritta Beltramo. Se va juca, între altele, Doctor in fără voe, comedie de Mouhre. O banda de falsificatori Falsificări de titluri in valoare de un milion de franci.—Arestarea unei doamne. — Un barou compromis Siguranța din Paris cercetează actualmente o excrocherie care de a înțelege existența unei întregi bande de falsificatori de titluri, acțiuni ale unei societăți din Africa de sud. * De câtva timp se știa la bursa din Paris că circulă acțiuni false ale unei mine de aur, Consolidated Goldfield of South Africa Limited, al cărei sediu social e la Londra, cu o sucursală la Paris, 20 avenue de l’Opéra. In urma anchetei deschise de parchetul tribunalului Sena, d’Hamard, șeful siguranței a arestat pe d-na Pauline Tirgoviște In vederea alegerilor viitoare,,, se zvonește prin oraș că, candidații ambelor partide vor fi cam cei următori . La Cameră : colegiul I: colonel Ciuflea și Alexandrescu (Caroga-bașa). Col. II : Sache Negoescu și col III căpitan Cantacuzino. La Senat : coleg. I : Horea Teodorescu și Ocrianu. Col. II: Grigore Cui. Aceștia toți din partidul conservator. Din partea opoziției: La Cameră : col I: D. Aramteiu (liberal) și Deșliu (junimist); col. II: C. Nicoaescu (liberal); col. III: C. Cîmpeanu (liberal). La Senat: col. I: C. Olănescu (jun.) și Costescu-Comăneanu (Ifb ) ; Col. II: Gr. Olănescu (jun.). Aceste candidaturi nu sunt încă definitiv stabilite și nu se cunosc încă candidatur de ca se vor mai hotărî. Gym. iPoliticÄ în țară — De la corespunde salii noștri partietul arî 13oman Sosirea d-lui Iocel Brătianu După cum v’am anunțat telegrafic astăzi la orele 3 jum. a sosit în localitate ,cu expresul d. Ionel Urărinu, fost ministru. La gară fu întîmpinat cu entusiasm de fruntașii liberali și junimiști in frunte cu a-nii V. G. Morțun, Al. Delimarcu, Gr. Buicli, Kapri etc. și condus la locuința d-lui Alecu Mortzun, unde s’a ținut o consfătuire, care a durat pipă la orele 6. La această consfătuire — precum a transpirat—s’a discutat, asupra mai multor chestiuni electorale fixîndu-se provizoriu lista candidaților liberalo-junimiști. Seara la orele 10 d. Brătianu s’a reîntors la București, d. V. G. Moruzan va rămînea aci tot timpul campaniei electorale. Consfătuire conservatoare Tot astăzi a avut loc o consfătuire la clubul conservator, la care a asistat un mare număr de membrii in frunte cu Ali CantacuzÎBO-Pașcanu. Discuțiile au durat pină seara. Zvon dezmințit Aseară se răspîndise svonul prin oraș cum că, din cauza unor neînțelegeri cari există între conservatorii locali, șeful lor d. Cantacuzino-Pașcanu ar fi demisionat din funcția de președinte al slabului, pe care o ocupă. Acest svon însă, iul a fost desfaințit astăzi de către un fruntaș conservator, caruia m’am adresat spre a-1 controla. D-sa m’a asigurat că neînțelegerile din partid au fost aplanate și acum domnește perfectă armonie. Candidaturile sunt aproape stabilite. IToridor Se dau ca sigure următoarele numiri : D-rii C. D. Miclescu și Cristofor, ca avocați ai eforiei sf. Spiridon. D-l Alex. Dabija ca avocat al primăriei. D-l Iancu Paladi comisar al guvernului pe lingă Creditul urban. Mișcarea opoziției Pare definitiv stabilit că junimiștii acceptează șense locuri pe lista opoziției cartelate. Numele candidaților mu e încă definitiv stabilit, se așteaptă pentru aceasta întrunirea comitetului executiv liberal. La colegiul I de Cameră, candidații junimiști vor fi d-nii Mateiu Cantacuzino și Teohari Antonescu. Gurpiștii mai așteaptă întoarcerea d-lai G. A. Scorțescu, pentru a întocmi în definitiv lista candidaților lor. E indiscutabil că d. Poni va candida în numele opoziției, la colegiul universitar. Candidații guvernamentali Lista candidaților guvernamentali, se va cunoaște abia la întrunirea de Duminică. Se dă ca sigur că printre candidații colegiului I de Camera va figura și d. G. Gr. Cantacuzino, prim-ministru. Mișcarea paniștilor Paniștii din localitate, vor da tot condusul lor opoziției. La o întrebări., d. dr. Pușcariu, distinsul profesor universitar, ne spune: — „Noi vom da în Iași concursul nostru opoziției. Pentru noi ajunge că opoziția va susține candidatura d-ln Panu la Huși“. Am înaintat o întrebare, cu privire la votur d-sale de la colegiul universitar. La aceasta, d. dr. Pușcariu, îmi spune: — „Am crezut că la universitate n'ar trebu să se facă politică, ci reprezentantul universității să se ocupe exclusiv de universitate. De astădată stau încă pe gînduri în ceea ce privește votul meu de la colegiul Universitar“. Ministrul justiției la Iași D. Al. A. Bădărău, ministrul justiției, a petrecut două zile în Iași. D. Bădărău e neschimbat. Un gardist a postat la ușa locuințe sale din strada Păcurari, dar are ordin de v nu împedeca trecerea nimănuia. Ijis în Sidoane e o mișcare incontinuă. Toată lumea vine și o primită. Ministrul e în mijocul tuturora, vorbește cu fiecare, și fiecare sa simte la el acasă. 8*cretarul ministerul da justiție In cercurile conservatoare, se afirmă din nerü că d. Sadoveanu, va fi numit secretar general la ministerul de justiție. Lista opoziției Membrii clubului liberal simt convocați in adunare generali pentru Joi, orele 8 seara. In această adunare se va da citire listei de candidați. Legea electorală Opoziția a decis a răspîndi eu mai mult procedura nouei legi doctorale, pentru a convige ,pe alegători de posibilitatea unei control. In acest scop, legea va fi tipărită în foi volante și raspîndită în mii de exemplare. Dan Fălticeni Situația politică în orașul nostru pină în i rtzestr nu e tocmai limpezită. Conservatorii guvernamentali însă o au în mînă. Certurile cari au fost întru citva la început între ei sunt aproape aplanate. Afară de faptul că fiind la guvern eî vor avea un mare contingent de voturi, vor mai triumfa și prin aceia că candidații lor se bucură de popularitate printre alegători atît in oraș cit și în județ. Nici liberalii nalți cu junimiștii nu sunt o cantitate neglijabilă, totuși n’- ü șanse de reușită, afară de d. S. O. Ioan. Lista candidaților atît la guvernamentali cît și la opoziționiști nu s’a fixat încă. Totuși circulă cu insistență zvonul că liberalii vor pune aceleași candidaturi ca și în legislatura trecută, atît Iași Iași. 11 Ianuarie Numiri în perspectivă Dorohoi. Lista candidaților guvernamentali nu a fost confirmații azi afară de candidaturi colegiului al III de Cameră unde candidează d. Mihail Brăilescu inginer și nu d. Gh. Brilogeanu. Lista candidaților opoziției nici pînă în ziua de azi nu se cunoaște în mod precis. Fostul ministru de externe Ionel Brătianu fiind la Botoșani a chemat acolo pe d-nii G. A. Văsescu și Gheorghiță Pillat spre a încerca o împăcare dar nu a reușit și atunci s'a hotărît să candideze la Dorohoiă la colegiul de Cameră pentru a putea căpăta astfel voturile dizidenții în calitate de cumnat a lui Ghiță O Pillat. La candidatura fostului ministru de externe Ionel Brătianu junimiștii vor anexa candidatura d-lu. N. Filipescu retrăgînd candidatura d-lui Costică Stroiu care va candida la colegiul I de Senat, D-l Ionică Franch cumnat cu d-l Vasile Mi desen prefectul județului nostru și-a anunțat erî candidatura sa ca junimist la colegiul al II de Cameră unde candidează d-l G. Marcu ca liberal. D 1 Franchs a declarat că Candidatura sa e susținută de d-l prefect Miclescu. D. Miclescu pe care l am văzut azi mi-a declarat că d-sa n’a venit în fruntea județului pentru a face nepotizm. — In materie politică și de administrație, mi-a declarat d. Miclescu, n'am nici un soio de rubedenii. Stor „Domnica“ Cu următorul sumar: Balada Vioarei (poezie) de Nae din Olimp.—Paul Bourget: Un divor.ee (recensie) de Gh. Popescu-Turnu. —Regii în pețit, de Candidat—Răzbunarea lui Mirao (roman) Fel de fel.— Teatru-Arie: Chimia în însurătoare. Un plafond în paiaței Gh. Gr. Cantacuzino.— Principese Colonelî.—Plebiscitul nostru (răspunsuri). O scrisoare de soacră.—Medicul casei. Insomnia Nervoasă —Grădina de copii. Țiganul la moară (snoava) de Diaconescu . »elanuri.—Un tată schimbat în arbore.—întrebarea școlarilor (răspunsuri).—Jocuri.— Mi-mi la Bal (roman humoristic.—Pastele de loan D. Pîrvulescu.— Balul Policlinică.— Anecdote.— Sclipiri.—Telefonul nostru Textele sunt însoțite de numeroase ilustrații. — 5 bani —umărul — la Senat cit și la Cameră, cu adăugire, că in locul unuia dintre foștii deputați va candida fostul prefect Gh. Gl.I. Ghițescu. Pe dată ce se vor cunoaște exact candidaturile atit ale guvernament Iilor, cît și ide opoziționiști vor vi la voiți comunica, Primarul și întreg consiliul comunal șî-afi dat demisia. Nu s’a numit tacă comisiunea interimară. G. Padiurella C Sfârșișî Campania electorală deși ar trebui să fie în toiul ei pînă în prezent în afară de cîteva vizite făcute de d-nii Luca, Stoianescu și Mănescu-Călărași, liberali-sturdziștî, nimic nu s’a mai făcut. S’a vorbit un moment de definitiva împăcare între d-ni. Poenaru-Bordea — care n’a venit m)Călărași pînă acum,— și tocmai cînd se credea că acești d-ni sînt împăcați, d. Stoianescu a fost chimat la București pentru a se împăca?! Pînă în prezent d-sa,—d. Stoianesc,— n’a anunțat nimic. Junimiștii sînt foarte nedumeriți întîiu că d. Marghiloman nu sosește în oraș și apoi neîmpăcarea liberalilor îi ține pe loc neștind cu cine să lupte. Ceea ce e mai grav e că nici conservator, nici liberalii n’au inunțat candidaturile pentru că nu le-au fixat Se vorbește de atîtea Candidaturi încît s’ar crede că e vorba de ales întreg parlamentul la Călărași ! Alegeri e comunale s'au fixat pentru pentru 20 Februarie viitor. Newton INFORMĂTIUNI De cîteva săptămînî ocultiștii și brătie -iștii se trunuta ca să adune fonduri pentru crearea unui ziar de propagandă liberală, căci actualmente partidul liberal n'are nici un organ de propagandă. Foarte puțini au subscris insă căci tuturor le este teamă ca d. Vintilă Butianu să nu-șî ofere, in schimbul subscripției, bine-voit uirea și gratuita sa colaborare ceea ce ar fi o adevărată pacoste pentru organul care se pro>ePază cunoscute fiind succesele morale și materiale repurtate în timpul din urmă de ambele more ocultiste conduse de prea simpaticul smintită V. I. G. Brătianu. Liberalii vor ține în Capitală o întrunire generală în ziua de 24 Ianuarie, în care se va citi manifestul pe care partidul liberal îl va adresa țarei, în vederea alegerilor. O altă întrunire generală o vor ține liberalii in unire cu junimiștii, ■în ziua de 81 Ianuarie, adică în preziua alegerilor de la colegiul I de Cameră. _____ La întrunirea pe care partidul conservator o va ține Duminică la Iași, vor participa toți d-ni miniștrri, în afară de d. general Lahovary. D. Carp se află la Vaslui, foarte ocupat cu campania electorală. D-sa face vizite prelungite pe la toți alegătorii pe cari-î socotește ca partizani politici. E prima dată cînd șeful junimiștilor sa dedă la o asemenea operațiune electorală. La colegiul III de Ilfov vor candida doi frați, d-ni. Niculescu-Dorobanțul. Unul e candidat guvernamental, cel l alt e liberal. Se prevăd mari încurcături din cauza asemănărea numelor celor doi candidați. La 23 Ianuarie Opoziția unită din Brăila va ține o nouă întrunire publică in acel oraș. In aceiași zi se va ține o întrunire la Slatina, la care vor vorbi între alții și d-nii Ferechide, Take Protopopescu și C. Cernescu. Comitetele electorale liberale ale celor cinci culori din Capitală Se vor întruni la zi la orele 5 la clubul liberal, spre a li se comunica Candidaturile fixate ori de comitetul executiv, pentru colegiile de Ilfov. Ministerul domeniilor a luat dispoziția ca trei din cei șapte membri ai comisiei industriale, să fie înlocuiți. Trezirea Ursului rusesc este o splendidă ilustrație de actualitate în prima pagină a Belgiei Orientului apărută azi cu rezultatul marelui Concurs de sonet, anunțat in numărul trecut. * Un lung șir de harmodii în versuri și proză fac din Belgia Orientului Ko. 50, una din cele mai plăcute petreceri din Carnaval.j Supra activitatea fizică este mama iritațiunei nervoase și a hipochondriei. Se tulbură funcțiunile inimei și stomacului și curind produce o perturbație generală în organizat. Tuturor acelora cari voesc să-șî păstreze echilibrul cerebral și să restaureze nutriținea lor, medicina modernă recomandă întrebuințarea regulată a reparatorului fizic și intelectual prin excelență . Vinul BraVuh. Se caută depozitari de ziare la următoarele localități: Baia-de-Aramă, Chilia-Veche, Isaccea, Ostrov, Isahmudia și Brihlilenî. Cererile să se adreseze administrațiunei ziarului. Chestia pescăriilor —Înaintea Camerei de comerț din Galați — (De la coresp. nostru) Bosdele monopolului iargp. Galați, 12 Ianuarie De cizva'‘timp se dis ută mult în jurul monopolului pescăriilor. In special ziarul nostru s’a ocupat mult de această i cestauie și a dat la timp multe amănunte asupra chipului în care statul conduit ® mai cu seamă cultura peștelui. 11 ‘ Camera de comerț din Galați a convocat in ziua de Miercuri 12 a. c. o ședință, la care au luat parte numeroși comercianți și în care s’au discutat pe larg factorii cari au adus ruina comerțului de peste astă-dată înfloritor in țara noastră. I. N. Madgearu, președintele Camerei, luînd cel dintîi cuvîntul, descrie starea actuală a comerțului de pește. D-sa spune că monopolul statului a fost dăunător : a luat hrana multor muncitori care se ocupau cu pescuitul, a scumpit peștele, alimentul unei mari pături rurale, în schimb statul nu a știut să facă, după cum promisese, ca peștele să se înmulțească. Roagă să se discute chestia și apoi să se ceară desființarea monopolului. Veniturile regiei D- Vinescu, specialist, ia cuvîntul și dă mai multe informațiuni foarte importante. Astfel d-sa arată că cifrele pe cari le arată regia monopolurilor că le-a încasat, nu dovedesc că ea a știut să ridice comerțul cu pești sau să înmulțească producția. Milioanele cu cari se laudă regia nu sînt din cantitatea de pește desfăcut, ci sînt din biruri foarte grele pe cari regia le-a impus pescarilor. D-sa arată cîte taxe trebue să plătească cineva care ar vrea să posc miască. Taxele acestea sînt într'adevăr exorbitante, așa la un năvod e nevoie de 13 oameni, pentru toți aceștia o o taxă de cite 10 lei, astfel că trebue 130 lei numai leir, mai vin apoi o serie de alte cici taxe, mici dar multe, cari împovărează foarte mult. Mai este apoi o taxă a cherhanalelor,o colibă pe care și-o construește pescarul și pentru care trebue să plutească 25 lei pe an, plus 2 și 50 b. pentru studiul cu care și-a acoperit coliba. Chestia dijmei D. Dinescu arată că atunci cînd pescuitul se dădea în arendă, antreprenorii nu puteau lua dijma mai mare decit 40 la sută , astăzi însă de cînd cu monopolul, statul ia dijmă 65 la sută. D-sa face socoteală ce mai poate rămîne comerciantului, care după ce plătește un șir nesfîrșit de biruri, trebue să mai dea 65 la sută dijmă. Astfel d-sa citează cazul unui pescar, care scoțînd marfă de 100 lei, după ce a plătit birurile, a dat dijma, a plătit comisionul de vînzare regiei, a rămas cu 31 lei, in care mai intră încă toate cheltuelile de transport. Cum poate dar înflori comerțul pescăriei în asemenea condițiuni, și cine că se mai dedea acestui comerț? Trebue dar ca să se reducă taxele și să se reducă dijma, din nou, la 40 la sută. Un alt rău al monopolului Cînd pescăria se dădea în arendă, era stabiit că toți locuitorii de pe marginea apei aveau dreptul să pescuiasă pentru trebuințele lor, pînă la 5 oca de pește pe zi. Astăzi acest drept s-ajut și locuitorii sînt lipsiți de hrană. Exploatarea statului este clar cu mult mai neomenoasă. Înmulțirea peștilor D. Antipa cu sistemul de a proteja timp de două luni de zile înmulțirea peștilor, a fost viu combătut. D. Dinescu artă că în străinătate pretutindeni pescuitul e oprit cel prost o singură lună pe an, luna Mai. La noi, s'a Adeverit! PREMII I PREMII I PREMII I lustă mea țis cu începere de la lauusriri»«5 deschide prințul siui abonament cu premie ti anume : * IN DANI 1- iul premiu mmm (aiilefi donit mii) 2- lefi premiu ici (mia mie) LOIUIS GT15 1 îjN FI’SOTMORI AS? uncicLopeure universal ilustrat de Jules Troussefc, 7 volume mari elegant legate, in valoare de lei 180 de la cunoscuta librărie Iicen Alcassig, calea Victoriei 57. 2) D I5ASIM © SSIA mare, fină, marcaj monogram, burduful dublu, colțuri de metal, 10 clape, tonuri triple, orgicel de la magazinul general de muzică „La Î5nr»>a«, strada Colți No. 5. 3) VX «IAPumiOK din renumita Ițiunea „Columibia“, cîntă 5 cil indre c'un singur remuntagiu, din marele magazin de muzica .bas CVilea*, calea Victoriei 54. ..) CASETA I»EO'J’EL în valoare de lei 1 o0 din fabrica de căsse de bani George Ince Limited Londra, de lad. Carol MircSien, depozit de Căsse de bani și masinde scris „Far-Scholcs“. 5) O ÎSCUCSIETA SS“ORT model popular 1905, neîntrecută în soliditate, eleganța și mers ușor în valoare de 200 lei da la marele magazin de velocipede 1î. D. Zissianu din calea Victoriei No. 44. « 3 MSE MimOAg „secession“ pentru flori cu diferite ornamente și 2 îngerași, de la renumitul magazin de bijuterie Tli- Batîlvosi, b-dul IEUsabeta 9 bis. 7) O ETAtiEBA de o execuție artistică de la bazarul de cadouri din calea Victoriei 70. 8) ușa vbuturatoare sistematică,, cu 1-2 site pe 4 rotile în Valoare de M 100 de la casa Nicolae Fuller etc 1 ©, societate în comandită, reprezentanți generali ’pentru Romînia a mașinilor Cililor ferat’e Regale lingure cele mai simple, solide și perfecționate mașini do treerat, ( 9) MALADA cu 40 butelii vin, 20,butelii,alb, 20 negru din viile principelui Barbu Știrbey de la magazinul desfacere! produselor Știrbey, calea Victoriei 121. 10) Una mașină de scris „YOST“ în valoare de lei 700, de la renumita companie engleză „The „YOST“ Typewriter Go.Ltd.“, ale căror mașini sunt răspendita în toată lumea. Sucursala din București, calea Victoriei No. 71 (Hotel Splendid). . La aceste premii fad parte abonații nou cu începere de la 1 Ianuarie 2005. Abonamentul la ziarul „JISMUVEATA“ costă: * Pe an 18 lei. fe șease luni 9 lei Pe 3 hm 4 50. £unar 1.50. — IN STREINATATE ÎNDOIT — A .se trimite costul în mărci ori mandate poștale pe adresa administrației ziarului „Dimineața“. Abonații din Capitală primesc foaia prin serviciul nostru special, între orele 6—7 dimineața. gmmnry ottrowwww me »»»»>«» au oprit pescuitul, și s’au făcut convenții cu țările vecine ca să respecte această dispoziție. Pe cînd însă noi nu vînăra nimic, țările vecine se aprovizionează cu peștele pe care noi, dela sursă, ii lăsăm să ajungă pînă la ei. In chipul acesta am ajuns ca să importăm pește din Rusia ! ., Lipsa de specialiști a adus ruină în această ramură. Dovadă nenorocirea din astă vară, cînd o mare cantitate de pește a pierit din cauza neștiinței doctorilor și inginerilor cari conduc serviciul pescăriei. Taxe arbitrare D. Roman, membru al Camerei de Comerciu, arată că taxele pe care la pune regia sunt absolut arbitrare și variază, mai ales crescând. Arată cum dela început dijma era de 35 la sută și acum a ajuns la 65. Trebuie dar să se ceară legiferarea taxei și a dijmei și legile să se aplice cu rigoare. #Mai vorbesc d-nii C. Ține. I. Gh Munteanu și insistă asupra faptului caracteristic că în țara noastră, unde inima! Brateșul și Iezerul ar ajunge ca să alimentez** întreaga populație cu pește, populația noastră e lipsită de acest aliment. Se hotăraște ca să se intervie pe lîngă minister ca să sa desființeze monopolul pescăriilor , în a elașî sens sa va apela către toata camerele de ,cepierdț, ca împreună să ducă o campania pe lîngă guvern. Apel către“presă D. Madgearu, luînd la urmă cuvîntul, spune că e no ear să se facă un apel la presă, care in țara noastră e o putere reală, ca să se ocupe de chestia povăiților. Chiistianea e foarte importantă și dacă presa s’ar ocupa de rezolvirea ei, apune d. Madgearu, ar binemerita recunoștința tuturor, căci chestia sntresează întreaga populație. Sylv. CererSo. 50 «Un revista umoristic& regla... Orientului "cu următoarele materii: Concursul nostru de Sonet suu galopul după suta de lei....................de Safir Din arehiva amorului ..... de Drosa Simpatiile noastre: Cincinat S’avelescu de Sfredeluș ■ Nanul • .. . ....... de Roman 1 Epigrame ........ de Marmey Ce știe bunicuța! .... de Chiru Tiștoi , Cronica Melodramatică de Jenneft Ticîiloiu Un nou partid (poezea) . . . de C. Miilan provincia are cuvîntul : E.Sarat, Oltenița, Ilustrațiuni Trezirea ursului rusesc, l Cincinat Pavelescu, Brezeanu, Niculescu, 5 bau! exemplarul. Abonament: 3.50 b. pe an FOIȚA ZIARULUI „ADEVERUL“ ,Domnul fraian Moravuri de provincie de C. APOSTOLIU CJatrina s’a făcut roșie și a răspuns : „Cu plăcere. Dar încă n’a sunat de contractant.“ — Știți... va fi mai scîrzdit. Avem în față pe domnul Neculau. Și înainte de a se despărți a adăugat: nȘi încă o rugăminte, dudue. Să mă învățați că încă nu știui bine.!*' — Bine, bine!... O foarte ușor o să vedițî. Nu știu de ce, amîndoî și-au zîmbit și s’au despărțit. Raluca, în seara aceea, fusese Acuma vedea ea, cite greșeli de îndrzneală făcuse și atuncia și deatuncia încoace. Potolnicu trebue s’o fi înțeles dela început ce voiește, adică ce voise. La o vizită, intr’o convorbire între patru ochi cu „madame Nicolau“, ea î-a spus, că, dacă tînărul întradevăr iubește pe Gatrina, ce maî așteaptă de nu l-o cere, că î-o dă cu amîndouă mâinile, dar să știe că zestre n’ai’e de unde-o da. Gine a tras-o de limbă ?! Da astă iarnă, de patru, cinci ori, de cîte ori î-a venit Potolnicu in casă, l’a primit bine, ba foarte bine și cîte un La dat a înțelege... ba la lăsat singur cu fata ca astfel să prinză curaj, ba trimițind pe fete din salon, pentru cine știe ce trebuii închipuite, de-au rămas întrei patru ochi, poate așa.... Toate încercările i-au rămas zadarnice. Ce greu î-ar fi fost lui, cum își zisese ea, să deschiză gura și să îndruge: „Madame Balșota, Germina duduii Catrina !“...Stîngaciea, săîiala, rușinea, ori... prostiea îl împiedicaseră. Ea îî citise gîndurile și era sigură pe inima lui. Odată era să-i spue iea, verde, dar minciunea de cucoană a oprit-o. Asta ar fi fost cea mai mare greșală a ei. Acuma vedea că bine a făcut de la ținut. Cum dela Potoliicu a ajuns la Strati Papastasopol nu-șî poate da bine, seama. Poate teama, trăgăniala tinărului... sărăciea unui judecător cu trei patru sute de lei pe lună... sărăciea ei și încă două fete de măritat... casa ipotecată, bătrînețele... averea de altădată : Balșoteștii lor... un bărbat bogat...cine ?. cine? unul, altul... Strati. Gândurile ei se bat cap în cap , greșelile de odinioară și planurile viitorului. Din cîte presupuneri își face nu știe una, pe care s’o aleagă, s'o urmeze. Prea bine îî eșise pînâ acuma, ca să n’aibă în suflet măcar o umbră de bănuealâ. La întrebarea , dere altădată cu alți aprinși ca Potolineu, nu i-au maî trecut acestea prin minte ? ișî răspunde, că trebue să mulțumiască și babei Illinca ceva. Gîndind, ideile i se înpleticesc și nu știe nici ea ce hotărîre se ea: orî să maî aștepte pe Poplincu ?... ori să urmeze vorba cu Fratul ?... Drept să spun, se cam săturase de bătae de cap. Și într’adevăr, de cînd trăește coana Raluca n’a gindit și plănuit atîta, ca în luna din urmă , ceea ce m’a mirat și m’a îndemnat să scriu aceste rînduri. Din Duminica Tomii, de cînd Potolincu nu mai venise, Catrina a socotit aproape patru săptămîni, în care timp nu l’a văzut nici trecînd pe stradă pe la dînsa, c'altadată Poate l’o fi mutat, își zicea. N’a auzit însă nimica. Ciudat i se părea că măsa nu î-a spus nimica despre vr-o mutare neașteptată... Dar s’o întrebe. De ce ? Ar fi trebuit ca el să vie să-șî ia rămas bun și dela dînsele, orîcît de curînd se cunosc... O vizită mai mult nu strica. Dar nu credeam ruptul capului, ca Potolnicu să fi plecat chiar așa... Altădată, îi poate în fiece zi. Catrina, firește, se maî gîndise ,la Potolincu. Cînd nu se gîndea atunci îi amintea masa. La ce bun să se gindească la unul de la care nu se aștepta ? își spusese întîi. Ea, deși nu cunoștea firea lui Potolincu, cunoștea acest soiți de tineri veșnic îndrăgostiți și cari fac vizite. Știea ea pentru ce. Pentru că e frumoasă. Insă de-aicea și pînă unde țintise în alte rînduri, fusese departe, foarte departe și n’a ajuns decât să se înșele singură, învățase minte. Iubesc cu o patimă crescîndă pe cîțiva cari toți fuseseră ca unul: vizite peste vizite, ochi dulci, laude aduse frumuseței, cuvinte da dragoste, ba dragoste aprinsă și cînd tinerilor le-a venit mintea la cap au luat pe altele cu avere. De atîtea ori a văzut pe aleșii ei, in brațele altora, pe cînd ea a rămas cu inima frîntâ, înțelesese că dragostea mort pe lîngă ceea ce-i lipsește : zestrea. Cîtva timp, după serata de la Neculau, măsa numai că nu i-a spus curat, nu nesocoti ochii tînărului care se uită acuma la tine, că cine știe... dar în fiece zi li spusese că Potolincu așa, Potolincu pe dincolo, ca e băiat bun, cuminte, știe să prețuiasca ce-i frumos, c’oe fi an bun gospodar și-ar ține la nevasta lui, că nu pare un vinător de zestre, c’așa tineri serioși rar se găsesc. Cîte?... Gatrina, pe jumătate a crezut-o, ca mai bătună și pentru cealaltă jumătate și-a închipuit ea destule! Greu îi venia să-l șî zică, îl vreau. In afacerile felului aceasta, învățase atâta, că o fată săracă nu poate avea voință. De data asta, Catrina s’a pus în așteptare, cum va voi el. Gear’o ! și ea nu va fi aceea să nu’i urmeze. O! I’ar iubi, cum nu și-ar închipui că o femee poate să iubească și să se robească iubirii. Ar fi sluga casei—nu î-ar trebui slugă. Ea și-ar alăpta și crește copiii. Un asemenea bărbat ar merita, nu dragostea ei copilărească, dintîi, ci toată dragostea inimii ei deacuma. Și ea ar ști de ce să-l iubească , ar fi o dragoste și firească și pătrunsă de judecată; căci Potolincu ar fi acela care ar scoate-o din întuneric, el î-ar împărtăși din plăcerile tinereții, el ar da vieții ei o menire omenească, iată, atîtea licăriri întrezărite ale unei fericiri viitoare, numai dacă el ar fi cum i-l lăudase măsa și cum îl voia dînsa, dacă va cere-o. Catrina se gîndește la toate astea și așteaptă să vie... De multe ori stă la fereastră, cercetând strada in sus și in jos, poate l’o vedea vanind. Oare așteptarea asta deda o vizită la alta, lui se numește dragoste ?— Ca și nu. Interes ori dragoste, nu o știu. Insă pînă la o dezvălire a ini ’mii, pină la arătare mai era încă. Mintea îî era acasă. Cuvîntul din urmă trebue să-l credem pe jumătate, căci de la începutul dragostei, pînă la dragoste nu e decît un pas și un povîrniș lunecos. * Potolineu, dintrfo sființa firească, amîna din Duminică în Duminică, din sărbătoare in sărbătoare, o vizită la ea, cum zicea ei, ca in poeziile pe cari le citea, ori ca în aceleur>e cari le scrisese pentru unele reviste literare. Dar în sfîrșit, a gîndit maî mult decit a scris în versuri, și pare a fi luat o hotârîre. Intr’una din Duminicile de pe la jumătatea lui Haiti s’a gătit mai curățel. Să-l fi privit atuncea, ferchezuit, cu mustața răsucită și nu prea ridicată obraznic, cu părul mare pieptănat cu cărare, părea maî frumușel ca în alte zile, cînd toate diechisurile astea treceau uitate. (Taurma)