Adevěrul, iunie 1905 (Anul 18, nr. 5677-5704)
1905-06-10 / nr. 5685
Joi 9 Iunie 190 D’ASEARA PIIÂ AZI cazul studentului Donic.— Marele scandal din Camera ungară,tul de blam împotriva cabinetului Fejervary.— Deschiderea parlamentului suedez.—Regele Romîniei și împăratul Franz Josef.—Rușii înconjurați.— Țarul refuzînd pacea in ȚARA __ S’ați trimis la Sinaia cele necesare pentru luarea reședinței de vară a suveranilor. — Delegații Romîniei la congresul petrolifer din Liège au plecat aseară în Belgia. — Examenele de licență la facultatea de științe încep în ziua de 14 cor. — In cursul lunii Main, s’au încasat în toată țara din taxele fondului comunal, 2.100 000 lei. — Pe ziția de 1 iulie se va face o nouă mișcare în armată. — Prim-procurorul Ciuflea a dat un rechizitor de neurmărire în privința faptei studentului Christea Donic, care a atentat la viața d-rului Manolescu. — Șeful stației din Gura Văii a fost rănit ori de un tânăr. Șeful a fost transportat la T.Severin; nu se știe dacă va scăpa cu viață. IN STRAINATATE DIVERSE.— (Din telegramele noastre) Clubul naționalităților ungare a ținut o conferință în care s’a hotărît să se arate cea mai mare neîncredere cabinetului Fejervary, care e considerat că vrea săi distrugă naționalitățile prin maghiarizare. In Camera ungară s’a petrecut un incident cu ocazia ședinței de erî. Primul ministru Fejervary, care voia să citească mesagrul regal înainte ca să se dea votul de blam noului guvern, a fost oprit de președintele Camerei,Justhn. Atunci miniștrii au părăsit sala de ședințe. Camera, după propunerea lui Kossuth, a votat un vot de neîncredere în actualul guvern. Scandalul a fost teribil în Cameră; deputații stîngei au strigat lui Fejervary : „Canalia“. Camera a votat o moțiune de blam împotriva noului cabinet. Camera magnaților a dat și ea un vot de blam cabinetului. — Leziunea Reichstagului suedez s’a deschis. S’a depus un proect de lege pentru a se intra în tratative cu Storthingul norvegian asupra dizolvare! unui noi. — Căldurile sunt foarte mari la New York; au fost numeroase cazuri de insolație. — Regele Carol a convorbit era trei sferturi de oră cu împăratul Franz Josch Apoi regele a făcut vizita membrilor familiei imperiale. Seara a avut loc la palat un prînz. (REZISOIÜ). —încercările de înconjurare ale japonezilor au avut succes. La Petersburg domnește o adîncă consternare. — Japonezii înaintează mereu victorioși ; ei au peste o jumătate milion de oameni. — Din sursă autorizată se afirmă că țarul a declarat de inacceptabile condițiile de pace ale japonezilor. Prea japoneză crede însă că pacea totuși se va face, din cauza situației disperate , rușilor în Manciuria. •— Nu se va mai inchida nici un armistițiu. — Locțiitorul ministrului de externe rus, d. Neratovv, a declarat că in caz cînd Japonia va învinge din nou, războiul va fi dus la extrem, în curînd un fapt îndeplinit“. Aceste cuvinte arată în mod lămurit că țarul s’a convins de neputința de a merge înainte, doar cu ajutorul lui Trepov și al cazacilor și că este gata de a face primul pas spre constituționaism. Viitoarea constituțiune rusească Nimeni nu poate încă să spue care va fi regimul reprezentativ al Rusiei, pentru că proectul Bulygin e supus acum la modificări profunde de către comitetul miniștrilor. In orice caz e sigur că primul așezămînt reprezentativ rusesc nu va fi de loc caracterizat prin liberalizmul lui.Dimpotrivă, desigur că el va lăsa cu mai puțin loc aspirațiunilor democratice ale poporului, pentru a nu știrbi prea mult din puterea autocratizmului și a biroucrației. Prima constituțiune rusească, care va fi desigur o caricatură de constituțiune orală și democrată, va fi totuși un moment istoric în Rusia și în întreaga lume, pentru că, în sfîrșit, după veacuri de asuprire,aurora libertăței se va fi ridicat și asupra imperiului moscovit. Va fi la început o auroră, dar care nu va întîrzia să se transforme într'o lumină mare și radioasă. Primul pas e greu ; celelalte urmează de la sine. De aceea discursul prințului Trubetzkoi și răspunsul țarului au valoarea unui moment istoric în viața poporului rusesc.Toicuragiați de Italia și Austria, au trims la Linina doi inspectori școlari. Inspectorii au fost rău primiți de Valiul Janinei care înțelegea să aplice legea (?!). Sprijinul Austriei și al Italiei Atunci guvernul român încurajat de Austria și Italia, a cerut printr’un ultimatum de la guvernul otoman, în temen de 15 zile, recunoașterea comuniștilor cuțovlahe, fără de nici o condiție și independent de legile existente,n acele localități chiar, unde Cuțovlahii romînizați sînt în minoritate. Turcia, tivind în vedere tulburările din Arabia și dorind a nu aprinde un nou foc, iar pe de altă parte ,presată fiind de Puterile protectoare ale Romîniei,—Italia și Austria—a cedat și astfel s-a promulgat iradeaua prin care sînt recunoscute independente comunitățile cuțovlahe romînizate, fără să se țină seana că cea mai mare parte dintre cuțovlahi sînt atașațî Patriarhatului, atît rominiî cît și cuțovlahii bazîndu-se pe antecedentul creat de Patriarhhat prin recunoașterea comunităței grecești din Scopia, unde grecii sunt în minoritate. Aceasta a făcut ca încă odată să se adeverească făptul cum că greșelile noastre servesc adversărilor noștri. Teama grecilor Dincolo cunoscute și aflate acum în afară reese că în Epir se prepară ceva in contrar elenismului . Iată ce am aflat: 1) la 11 Martie o circulară vizibală a fost trimisă la toate autoritățile din Macedonia cu privire la noul recensământ. Prin această circulară se ordonă ca bulgarii patriarhiștî sa fie trecuți drum ortodocși, iar cei exarchiștî ca bulgari. Toți ceil’alți vor fi trecuți ca ann autortodoxî ; 2) că, atît Italia, cit și Austria au susținut pe romîni în ultimele lor demersuri pentru recunoașterea comunităților cuțor alcc, nu numai în Macedonia dar și în Epir ; 3) că Austria și Italia s’au înțeles ca atunci cînd va începe organizarea administrativă a Macedoniei să unească de Albania propriu zisă toate ținuturile Macedoniei în care elementul albanez va fi superior celorlalte. Așadar ținînd cine va seamă de c o ce preced putem conchide că Italia și Austria vor sprijini în Epir percuiîni în desavantagiul elenismului pe altă vreme Mareleizir, pe de altă parte, va combate elenismul, creînd o chestiune albaneză. Deci italienii, austriacii și albanezii, în înțelgera, Iu rCaza inpotriva grecilor în Eizir“. După cum se vede acordarea drepturilor la românii din Macedonia le stă iumit grecilor și le deranjează grozav planurile ce-și făcuseră pentru viitor, în Macedonia și Albania. R. P. Moment istoric In Rusia Discursul prințului Trubetzkoi.—Cererile delegațiunea zemstvourilor.— Țarul cedează.— Viitoarea constituțiune rusească. Discursul prințului Trubetzkoi Primirea delegațiunea zemstvourilor de către țar, discursul prințului Trubetzkoi, care a vorbit în numele delegațiunei, cum și răspunsul lui Nicolaeil la acest discurs, formează un moment unic in istoria Rusiei, un eveniment de o considerabilă însemnătate politico-socială. Trubetzkoi a vorbit cum n’a mai vorbit nimeni altul înaintea lui. El a spus țarului verde în față tot ceea ce Rusia liberală și inteligentă cugetă asupra regimului care a dus imperiul la situațiunea dezesperată de azi. Limbajul energic, franc și viu al prințului Truebotzkoi, inspirat de un patriotizm sincer, de un liberalizm înalt și de hotărârea de a face pe țar să înțeleagă că situația de azi nu mai putea dura cu nici un preț, trebui să fi făcut o aduncă impresiune asupra lui Nicolae II, obicinuit numai cu adulți de curteni și favoriți. Nicolae II știa bine că delegațiunea zemstvourilor, care avea mandat improziv de a vorbi tare și a cere reforme fără compromisuri și amînări, era hotărîtă să meargă pină la extrem, în caz de refuz din partea sa de a o primi sau de a o concedia, fără asigurări formale ca o să "convoace o reprezentanți națională. Adunarea zemstvourilor dăduse delegațiunea mandatul s'o convoace iar, după întoarcerea de la St. Petersburg, pentru ea, în caz cînd țarul își va fi menținut atitudinea sa de reacționarism intransigent, să se proclame o grevă generală a zinstvourților. Cererile delegațiune. Prințul Trubetzkoi a fost foarte categoric la discursul său. „Poporul, a zis dînsul, este înșelat, și crede că și țarul a înșelat. Poporul vede deci trădător în toate părțile : printe generali, printre consilierii împăratului și printre toți diriguitorii“. Țarul, a mai zis principele, nu trebui să fie țarul unei caste, ci al întregei națiuni. Nici o parte a populației din Rusia sa nu fie exclasă dela Nepre enlana națională. Partea acasta va fi făcut desigur o excelentă impresiunii in acele regiuni și la acele portuațiuni, cum sunt evreii cari, după proectul primitiv al lui Bulygin, erau exclusa dela dreptul de vot. In urma acestui discurs așa de net și in urma agitațiune!' care s’a întins în toată regiunea vestică, locuită de evrei e probabil că evreii nu vor fi, în cele din urmă, excluși de la cetățuea rusă. Țarul cedează La acest discurs, țarul a răspuns cu o mică cuvintare, care nu mai lasă nici o îndoială asupra intitițiunilor sale. „Muncesc zilnic, a spus țarul, la întocmirea proectului pentru convocarea unei adunări naționale“, și puteți s’o spuneț pretutindeni,—a încheiat Nicolae II.— că speranțele puse in mine nu vor înșelate și că adunarea națională va POSTA MICA M. Isidorejitlo. Târgoviște.— Societatea științeor oculte își are sediul în str. Cazărmei St. («»i membri mai marcanți ai acestei societății sínt d-niî dr. Pădeanu, l. Borgovan, ord. Paulman, d-ra Schia, Poma Basilescu, d-na Ianculescu de Beîuș, etc. Nu fac parte din societate d-niîn I. Istrati, K. Plîascheiă, 15. V. Vermant. _ CĂRȚI ȘI REVISTE A apărut No. 14 din Ilummia Muncitoare cu următorul sumar : „Din etica socialistă“ de O. Dobrogeanu-Gherea; „Sindicalizmul în Ungaria“ de M. G. Bujor; „Bulgarii și noi“ de dr. O. Racovsky; „Lipsa de brațe“ de V. Brand ; „Prieteni dușmani“ de L. Paukerovv ; „Săptămîna“: Memoriul mecanicilor conductori, Justiția legată la ochi, Scumpirea peștelui, Petrolul al romînilor, Studii în loc de reforme, Ce va zice străinătatea ? Artiștii subvenționați . „Din cîmpul muncei" : Dușmani anonimi, Alegerea de la corporația tîmplarilor, De la corporația artelor grafice, Pentru corporația sculptorilor, Sindicatul tîmplarilor, Din mizeriile de la atelierul C. F. R., Exploatarea de la „Steaua Romina“, „Din străinătate“: încă un lok-out, împăcarea socialiștilor ruși, Țarism prusian, Tipografii și ziua de 8 ore. Erală. Titlul articolului d-lui C. Dobrogeanu-Gherea s a tipărit greșit. In loc de „Din elita socialistă“ să se citească „Din etica socialistă“. POȘTA REDACȚIEI Martor ocular, Buzeu.—Repetăm că nu putem face uz de informațiile d-voastră, nefiind iscălite — fie numai pentru redacție. Cititor Craiovean. „Amicul Agricultorului“ apare regulat, partidului și, se’nțelege că ea, a fost primită, cu mai mult sau mai puțin entusiasm. Ca să nu pară prea mare contribuția, s’a decis să se dea cîte un leu din fiecare diurnă.La început s’au executat aproape toți membri parlamentului, dar mai tirziu unii n’au mai voit să dea contribuția pentru fondul partidului. D. Cantacuzino, ca și d. Take Ionescu și d. Ion Lahovary plăteau regulat contribuția, iar ceilalți miniștri pretextau că au destule contribuții de dat. Mai la urmă și unii dintre deputații și senatorii, cari plătise contribuția la început, aflînd că alții nu o plătesc, au refuzat și dînșii s’o mai plătească. Cu toate aceste dificultăți, s’a reușit însă să se strîngă în cursul seziunei închise, vre-o 8500 leî la Cameră și peste 6000 leî la Senat,în total aproape 15.000 lei. Această sumă a fost depusă la casa de consemnații pe numele d-lui Cantacuzino. Dar să nu se bucure cei cari aspiră la ajutoare din casa partidului, căci fondul ce se adună va fi întrebuințat, nu acum, ci pe timpul opoziției, iar pînă atunci va fi lăsat să fructifice. Cel mult ar putea dori ca obiceiul făcut să nu se părăsească și în viitoarele seziuni să se continue cu contribuțiile pentru fondul de rezervă al partidului conservator. C. Dem. INFORMATIUNI Ziarele guvernamentale dezmint știrea ce s’a transmis din Viena că d. general Lahovary, ministrul nostru de externe, va avea acolo o întrevedere cu contele Goluchowsky. In cercurile conservatoare se critică cu asprime faptul că guvernul a menținut delegații numiți de dl. Stoicescu pentru a reprezenta ministerul domeniilor la congresul internațional petrolifer din Liege. Printre acești delegați se știe că sunt și d-nii Alimănișteanu și Țintită Brătianu, acei cari s’au pus în fruntea mișcărei pentru a se concesiona terenurile petrolifere. In privința aceasta putem afirma că d. loan Lahovary făcuse cunoscut d-lor Alimănișteanu și Țintilă Brătianu, că din motive bugetare, li se retrage delegațiunea. In urma acestui avis al ministerului domeniilor d-niî Vintilă Brătianu și Alimănișteanu au declarat că renunță la orice onorariu și se vor duce la Liege pe propria lor socoteală. Cu trenul de era au și plecat. Cunoscuta casă de noutăți pentru bărbați 011 England din București, furnișoara curților regale și princiare din România, dorind a împudica distinsa sa clientelă și onor pubic de a fi indus în eroare in prejudiciul intereselor lor, are onoare a le face cunoscut că nu are nici o sucursală în nici un alt oraș din țară. Fondul partidului conservator Propunerea d-lui Cantacuzino.— Uu loc la 20—Cine a contribuit.—Suma adunată.—Cind se va întrebuința fondul? Cine a urmărit cu atenție politica, își amintește că pe la începutul sesiunei parlamentare s’a emis ideea ca fiecare deputat și senator să contribue cu o parte din diurne pentru formarea unui fond de rezervă al partidului conservator. Propunerea aceasta s’a făcut de către însuși d. Cantacuzino, șeful Știri judiciare Dos. 4926/99 Imob. Buc. Popa Tatu 14 av. Elof. Georgescu adj. asupra Credit Urb. București 9000 loî. Dos 6599/98 imob. Buc. Minervel 20 def. dr. A. Bally adj. asupra Credit. Urb. Buc. 12000 lei. dos. 4941/99 imob. Buc. 13 Septembre 119 av. Elefterie Ion adj. asupra Credit. Urb. Buc. 24000 lei ; dos. 723/79 imob. Buc. Basarabilor 6 și Patrașcu Vodă 5 av. Gr. G. Cercali adj. asupra Credit. Urb. Buc. 6000 lei. dos. 2581/99 imob. Buc. Vespasian 51 av. Elena Godeanu adj. asupra Credit. Urb. Buc. 6000 lei . dos. 1432/905 imob. Buc. Moșilor 132 av. Zamfira T. Ignatiu și Ana dr. Georgescu adj. asupra I. I. Ignatiu cu 70.000 lei. procesal crimei de avort li« Craiova — Prin poștă de la corespondentul nostru — Rechizitorul D, procuror Parthenie . Acuzații sunt: unul om de știință și celalt om de profesiunea nobilă a armelor. Tocmai faptul acesta îî face să apară și mai conștienți de rolul vinovat pe care l-au jucat în crima de avort săvârșită înpotriva femeii Maria Cristescu. Locot. Troceanu, după ce a fost refuzat de către d-rul Puțureanu, s-a dus la d-rul Marcu, famat pentru operațiile sale de avort, și tocmește cu dînsul prețul ajutorului ce îl e necesar ca să-l scape de „rușinea de a fi tată“. Dacă locotenentul Troceanu ar fi făcut o propunere inocentă d-rului Puțureanu, n’ar fi fost refuzat de către acesta și n’ar fi fost nevoit să recurgă la concursul d-rului Marcu, care a primit criminala propunere pentru recompensa de 600 lei. De co locot. Troceanu a încetat apoi vizitele la femeea Cristescu, care era prietena lui și căreia îi era dator îngrijire, dacă prin aceasta n’ar fi ținut să se degajeze de răspunderea criminală în care ar fi putut intra în urma unei nereușite a d-rului Marcu. Peritonita din a cărei cauză a murit Imoca, o pricinuită de înțepătura internă făcută de doctorul Marcu la el acasă. Dacă ea ar provenit dintr’o complicație intestinală, nu putea fi generală, ci parțială și nu atît de primejdioasă. Avortul a existat, deoarece a existat și ulcerația pe locul în care a fost placenta, nu s’a găsit nicîo urmă traumatică pe uter ? ( Multe autorități științifice spun că înțepătura,ffăcîndu-se pe arar cu o sondă, nu lasă urme. Se va spune că Troceanu merită indulgența, deoarece, cu toate că avea toată dragostea pentru Maria Cristescu — zice-se— nu putea să o expue rușine de a da naștere unui copil. Nu e adevărat, deoarece el, ca militar și, prin urmare, ca om de onoare, trebuia să fie la înălțimea cinstei ce îincumbă nobila meserie a armelor. Deasemenea a vinovat și d-rul Marcu, care a compromis profesia lui de doctor și știința, prin întrebuințarea criminală ce î-a dat. D. prim-procuror Realu continuă cu acuzarea rezumind concluziile comisianilor de experți, cari stabilesc că moartea a fost pricinuită de politonita infecțioasă, provenită din avort, și pe acelea ale d-rului Babeș, cari stabilesc clar că avortul a avut loc. De asemenea, opiniază că avortul ar fi fost criminal, deoarece chiar martorii au dovedit aceasta — și martorii din procesul de față sînt oameni de toată încrederea. Avortul a fost provocat de doctorul Marcu, deoarece chiar fratele victimei mărturisește că el a făcut femeiei un sondaj. Aceasta reese cel puțin din faptul că d-rul Marcu, întrebat fiind de către Văleanu de ce nu a dezinfectat sonda, d-rul î-a arătat și lampa la care arsese acea sondă înainte de a o introduce în uter. Cere un verdict de culpabilitate împotriva ambilor inculpați. Partea civilă Se dă cuvîntul părții civile. D. Șuculescu, unul dintre apărătorii părței civile, face uz de opiniile medicilor experți, cari au depus ca martori în proces, și conchide că n'a fost la mijloc vorba de un uter bolnav de nutrită, ci despre unul gravid. Moartea Craiova, 8 Iunie femeea a provenit în urma unui avort, deci, și acest avort a fost provocat de doctorul Marcu. Cu privește pe Troceanu, avocat Țuculescu prezintă niște scrisori din care rezultă că el iubea pe Maria Cristescu din interes : îl lua din cînd în cînd sume de bani. Cind el a aflat că femeia a rămas însărcinată, s-a temut că legăturile acestei dragoste de interes ar putea deveni trainice și i-ar compromite poziția. Ca să scape, dînsul s’a adresat în urmă doctorului Marcu și i-a propus să’l scape din încurcătură prin provocarea avortului. Căutînd să iau urma intervenirea doctorului Puțureanu, am aflat că nu era din parte-i decit tendința de a servi un prieten prin falsificarea opiniei publice. Dovadă e o broșură a sa, care nu constitue decît alfabetul medical, scoasă la iveală în urma afacerei. Ceea ce rămîne cert, e că d-rul Marcu e vinovat și trebui pedepsit cu toată asprimea, deoarece el e un pui care a abuzat de știința lui și a omorît o ființă pentru bani. Să se gîndească jurații că pedepsirea lui e un exemplu ce trebue dat. Ședința se suspendă pentru 10 minute. Apărarea Ședința se roia la orele 3 și jumătate. 1. Titu Frumușanu începe prin a spune că nu trebue să căutăm a face nici pe doctorii nici pe acuzatorii din principiu, ci trebue să ne conducem numai de conștiință. Ce ați dovedit martorii și care e importanța lor ? Nimic alt decis că răposata acuza pe d-rul Marcu că moare din cauza neîngrijirei lui. Pe cuvintele sacramentale ale unei femei care sta dedat unui avort nu se poate pune baza ce o pretinde de procuror că ar trebui să se pună pe ultimele cuvinte ale unui creștin, chiar dacii ele ar fi fost rostite. Dar aceste cuvinte nici nu puteau fi rostite, deoarece s'a constatat că Maria Cristescu nu mai era în facultățile ei cu 24 ore înainte de moarte. Citește actul expertizei, din care rezultă că nu s’au găsit urme de violență în uter. Ajungînd la raportul medico-legal al d-rului Babeș, îl critică pentru modul neglijent în care s’a făcut expertiza. Deși acest savant nu pomenește în raportul său de corpii gălbeni, totuși dînsul susținea că femeea a avortat. Citează o mulțime de savanți străini, cari, în cazuri analoge, sunt de altă părere decit a d-rula Bibeș. Ceta achitarea. * D. A. Nicolaid, apărătorul Socoten. Troceanu, înfiorează tristul procedeu al parchetului de a se fi pornit cercetări pe urmele unui avort fără ca să existe nicio siguranță că acest avort s’a efectuat. D-rul Marcu și locot. Troceanu vor fi achitați, deoarece nu se poate găsi nicio probă de vinovăție împotrivă le. Dar cum rămine cu reputația lor știrbită de aproape 9 luni, și cum rămîne cu locot. Troceanu, care, după legile militare, trebue pedepsit numai pentru faptul chiar că a compărut înaintea Curți cu juri? Un asemenea procedeu e criminal și, dacă ar începe să se perpetueze, ar da naștere la cele mai mari scandaluri. Clini ar fi putut avorta Maria Cristescu când ea nu era însărcinată,— deoarece, după declarația firului Futuroniu, răposata avusese o hemoragie puternică încă în luna iunie și, deci, nu se putea continua gestațiunea în urma hemoragiei ? Și dacă ea nu a avortat, atunci de ce se învinuese niște oameni pentru niște simple presupuneri ? Cere achitarea. D. Aurel Eliescu, apărătorul darului Marcu, spune că chiar admițând că femeia a fost însărcinată, că a fost înțepată și că a murit, nu se poate cere vordiei de culpabilitate împotriva acuzaților, deoarece nu se stabilește că d-rul Marcu a provocat avortul. Martorii, prin depozițiile lor, nu stabilesc nimic afirmativ în această privință. Dacă acuzații sînt aduși aci, cauza o numai pasiunea. Doctorii experți au fost unii de o părere, alții de alta și fiecare a căutat să dovedească că ce are dreptate pe spinarea bieților acuzați. D. procuror spune că Troceanu s’a dus la d-rul Marcu să-i ceară concursul pentru că faima publică l'a împins la dînsul. Dar pe ce probă se bazează această calomnie ? Nu trebue să se grăbească cineva a arunca infamia asupra unor oameni cari șî-au cîștigat micul loc în societate prin muncă. Locotenentul Troceanu și-a cîștigat epoletul prin muncă și peripeții grele ; d-rul Marcu, pe care apărătorul l’a avut ca coleg, vindea in piață pentru ca să cîștige cițiva bani cu cari să-și urmeze studiile, pe cînd alți colegi mergeau la școală încălțați cu ciorapi de mătase. Nu se poate ca un om care și-a cîștigat poziția socială pe care o are prin muncă și abnegație să și-o zdrobească pentru citeva sute de lei. (La auzul acestor amintiri din copilărie, d lul Marcu e foarte impresionat. Cîteva lacrămi ii curg lui ca și multora din cei ce asistă la proces). D-l Aurel Enescu sfîrșește prin a cere achitarea. Rezumatul D-1 președinte al Curței, C. Marinescu, face rezumatul pledoariilor, apoi pune Curței următoarele cestiuni : 1) Acuzatul Leopold Marcu este culpabil că, dela 6 -15 August, avînd în căutare pe femeea Maria Cristescu, cu știință î-a provocat o lepădare care a și avut loc l 2) Acuzatul Leopold Marcu a comis faptul mai sus specificat în calitatea sa de medic ? 3) Din această lepădare provocată a provenit moartea femeei Maria Cristescu ? In ceea ce privește pe locotenentul Troceanu : 1) Acuzatul locot. Gr. Troceanu este culpabil de faptul că prin daruri și promisiuni a făcut pe d-rul Marcu, care avea în căutare pe femeea Maria Cristescu, dela 6—15 August, cu știință să-i provoace o lepădare după care a și urmat moartea? Verdictul După o scurtă absență, jurații intră în ședință. Primul jurat citește verdictul care răspunde la toate întrebările în chip negativ. Pronunțarea După ce se introduc acuzații, președintele citește hotărîrea, prin care doctorul Marcu și locot. Troceanu sînt achitați. Sala izbucnește in aplauze. Scînteie Ultime informațiuni ADEVERUL Junimiștii sînt foarte nemulțumiți de hotărârea guvernului de a face nouî alegeri comunale, în luna August, cînd mare parte dintre alegătorî sînt în vilegiatură. E posibil chiar ca opoziția de toate nuanțele să nu prezinlte liste la acele alegeri. ■. D. N. Anghelescu a fost numit perceptor fiscal al circumscripției 19 Buzescu din județul Teleorman, în locul d-lui H. Constantineanu trecut în altă funcție. In cursul lunei Maia s’au încasat din taxele pe spirt 781,018 leî și 30 bani, față de 942,708 leî și 60 bani în aceeași lună,din anul trecut. . . Consiliul comunal al comunei Titu din județul Dîmbovița va fi dizolvat. La expoziția oficială de pictură și sculptură de la Ateneu, atrage în deosebi atențiunea tuturor admirabila lucrare „Nudul de bătrîn“ a cunoscutului artist pictor Const. Pascali. te «»esMscuös* y Azi de dimineață s’a ținut un consiliu de miniștri acasă la d. Cantacuzino. Consiliul a durat aproape trei ore. Toți d-ni miniștri pleacă azi la orele 5 la Sinaia. Timpul nopții îl vor petrece în tren, iar mîine dimineață vor își intra înthmpinarea suveranilor la Predeal. Mîine d. a. va fi un consiliu de miniștri la castelul Peleș, sub pre șidenția regim. Dintre listele de decorații prezentate de ministere, numai a ministerului de război ș a fost aprobată. Celelalte liste au fost refăcute, reducîndu-se simțitor. Decretele pentru acordarea nouilor decorații vor fi supuse aprobare! regelui, în cursul săptămînei viitoare. D general Manu, ministru de războiu, a inspectat azi d. a. arsenalul armatei. D-sa a fost însoțit de d-nii generali Culcer și Coandă. La arsenal a fost întîmpinat de d. lt. colonel N. Ghenea, care l-a condus în toate atelierele și î-a dat explicațiile necesare. Sîmbăta d. ministru de războiți va inspecta pirotehnia. D. Nicolae Cosăcescu, secretar general al ministerului de domenii, a plecat astăzi de dimineață în jiul Buzău spre a inspecta pepinierele viticole ale statului din acest județ. D. secretar general este însoțit în această inspecție de d nil G. Nicoleanu, directorul agriculturei, și V. Brezeanu, șeful serviciului viticol. Ministerul de comerț a aprobat regulamentul întocmit de comitetul Bursei din Brăila, pentru funcționarea oborului din localitate. Azî dimineață s’a ținut acasă la 4 G. Gr. Cantacuzino un consiliu de miniștri. D-niu Capșa, Brîdulescu și Brabețeanu, prefecți de Constanța, Ialomiți. și Romanațî, au sosit în Capitală la afaceri de serviciu. Directorii prefecturilor de Dolj și Vlașca au fost autorizați să gireze afacerile acelor prefecturi timp de 10 zile în care titularii vor fi ocupați cu inspecțiile prin județ. D. avocat Grigore Vizulea a fost numit șef de cabinet al d-lui Petre Sfetescu, prefectul jud. Ilfov, în locul d-lui Ștefănescu-Justin. D. dr. Orleanu, medicul-șef al Capitalei, și toți d-niî medici comunali vor începe mîine inspecția celor 16 drogherii din Capitală. Ministerul de interne a acordat un concediu de zece zile d-lui dr. Clinceanu, prefectul județului Gorj. Era a plouat în partea centrală a Moldovei. La Vaslui ploaia a fost însoșită de grindină și vijelie care a fost atît de puternică, încît a dezvelit, unele castrău construite și a rupt copaci groși In cursul lunei Maia s’au exportat prin oficiul veterinar Predeal 194.890 kgr. lină, 21.000 kgr. pol de vie, 33700 kgr. răzăturî de pol, 13.700 kgr. păi de bou, 5799 kgr. slănină, 4590 kgr. poi de cal și 13.282 kgr. poi de mie. D. architect Toma Dobrescu, președintele Camerei de meserii din Capitală, a inspectat erî corporația meseriașilor dîn grupul I Giurgiu, unde s’au constatat mai multe neregularitățî bănești Și administrative. D-sa va înainta un raport d-luîloai Lahovary, ministru de domenii, prin care îi aduce la cunoștință coro constatau și corp dizolvarea comitetului acelei corporații. Supusul străin Iovan Bogoe a fost izgonit din țară prin punctul Giurgiu. In ziua de 7 cor. a căzut în comuna Avești din județul Fălcii o ploao care a distrus in mare parte semănăturile. Un raport al prefecturei de Ilfov cu privire la starea semănăturilor în județ de la 1 Iunie pînă în prezent arată că seceratul căpiței aproape s’a terminat și că a început treeratul. Asemenea, săpatul porumbului a încăput, pomii și viile se prezintă bine ; pășunele, finețele sint bune. Din cauza marei risipi de apa ce se face in Capitală în ultimele zile a trebuit să se servească în București api din partea cea mai inferioară a basinului In loc de 25 bacterii la cincul de apă, cea deservită în ultimele zile conținea 311 bacterii. Primăria Capitalei va introduce În curînd confurî, pentru a remedia această stare de lucruri. In urma inițiativei luate de principalii comercianți de pînzărie, lingerie, manufactură, mode, pielărie, încălțăminte, etc. cu începere de azi pînă la FOIȚA ZIARULUI „ADEVERUL“ — 37 — Eroul pustiilor Americane GĂlătoria mortală a lui Buffalo Bill prin lârțarul dușman DE Colonelul W. F. CODY Condamnat la moarte Strigăte, chiote batjocoritoare se auzeai din toate părțile Toți se uitau cu dispreț la Bill care pășea cu pasul ferm și cu capul ridicat printre șirurile de sentinele. Numai vreo cîțiva se înduioșară de tinerețea nenorocitului, care auzi cîteva cuvinte de compătimire. Era o vreme grozavă. Nu în zadar războiul acela dintre frații de același sînge avea renumele cel mai, cel mai cumplit. Generațiunea de astăzi, care știe Statele unite formează un singur tata, nici nu se gândește că aceasta unire demnă de invidiat putea fi legată strîns numai prin fier și sînge! la zilele acestea (ușă cînd se petrece povestirea noastră, nicî nu exsistă, ură mai neînpăcată, mai teribilă ca aceea dintre locuitorii statelor de la Nord și între aceia ai statelor de de la Sud. Inchipuiască-șî oricine. Erau fii au aceiași patrii ! Deopotrivă de viteji, mărinimoșî deopotrivă, dotați cu aceașî iubire de patrie, precum sunt numai fii unui popor nobil.Ambele părți credeau că de victoria lor depinde toată fericirea scumpei lor patrii. Cei de la Nord vedeau în sclavia negrilor un fel de neindependență rușinoasă ; cei de la Sud credeau că odată cu desființarea sclaviei, patria lor va peri și din cauza acestor judecăți, pasiunile cele mai puternice se ciocniră, ci se aprinseră. O comoțiune electrică trecuse parecă prin tot poporul, prin toată națiunea. Fratele se despărțea de frate, tatăl și fiul stăteau în lagăre diferite, cele mai sfinte legături familiare fură atacate și pieriră în focul patimilor. Nu exista decit o dorință mută : aceea de a învinge ! Astăzi nu mai există Nord despărțit de Sud. Astăzi există numai un singur popor de frați, cari se adună respectoși și cu credință, tari și inimoși în jurul steagurilor iubitei noastre Columbia ! Dar pe timpurile acelea străbătute de o floră vie de pasiune, mila și îndurarea dispăruse din inimele bărbaților. Așa se făcea că Bill Cody nu auzi decit blestemuri și înjurături, cînd trecu primire păzitorii prin străzile lagărului. Dar tânărul prizonier răspundea cu o privire mîndră și disprețuitoare tuturor tuturor ce-l privia cu ochii lor în cari sclipea ura și amenințarea. Capul lui era ridicat drept. Ajungînd la cortul comandantului general pasul apă era ferm. El fu împins într’o încăpere, unde după citeva ore se afla față în față cu comandantul suprem. Bill privi surprins în juful säu. Aci nu era adunată justiția militară. Incăperea era goală. Voia oare generalul Forrest să-i ia încă un interogator înainte de ai pune față în față cu justiția ? Bill nu-șî putu răspunde la această întrebare. El auzi zgomotul unor pași ușori întorcînde-se avu înaintea-i trăsăturile aspre ale lui don Itamiro. Acesta intrase după perdelele ce-l ascundea. Acuma el stătea cu brațele încrucișate și privirea îi erea serioasă, nu însă mamricală. Bill sta în fața sa unui de surprindere, incapabil de a articula un singur cuvînt,. — Don Ramirol,exclamă el cu glas agitat. Cellalt afirmă cu un gest. — Nu te așteptaî de loc să mă vezi aci ? întrebă el cu un zîmbet ascuns. Dar și Bill își recăpăta sîngele său rece El își aminti de tot ce i se spuse despre acest om fioros precum și de chinurile de moarte pe cari le plănuise pentru dulcea și sărmana Luiza. El încreți fruntea. Un foc de nobilă pornire țâșni din oeliri săi și zise. Intr’adevăr nu te așteptam aci. „Dar acuma de vreme ce stai în fața mea, mi s’a limpezit în minte totul, și mai ales izvorul de unde am putut afla cum să pun mina pe mire. „Căcî de asemenea infamie ești capabil numai tu, don Ramiro, tu, al cărui nume Domnul l’ar putea șterge de pe tabla fiilor săi. Don Ramiro zimbi cu vădită intențiune. Insă rămase în prima lui pozițiune. Ești gata ?— întrebă don Namiro in sfîrșit. „Nu am nevoie să mă justific înaintea ta. „Dacă nu ți-aș fi dorit binele în adevăr aș fi lăsat ca să fi dus frumusel la spînzurătoare de câtre paznici și asta încă astă seară. „Dar eu nu voiesc asta. „Iți ert toate obrăzniciele și vreai să te scot din primejdia în care tea vîrît nesocotința ta. Bill îl privi uimit. Cuvintele lui îi sunară la ureche ca o muzică dulce. — Voiam să mă salvezi d-ta ? — Deși în fine după citeva minute de adîncă uimire de pa buzele sale. Ramiro afirmă numai cu un gest înainte de toate, să vorbim omenește între noi—și de acela nu pot să las ca să stai înainte’ni cu xnîi— nele legate la spate. El bătu din palme. — Liberați pe prizonierul de legăturile de la mîinî.— Porunci el soldaților cari intraseră. „Spuneți negrilor să aducă răcoritori. Pare că un fluviu de foc trecu prin vinele tînăruluî cînd se simți liber de orice legătură, puțind să întindă miinele după voie. Zăpăcit el privi din nou pe cel ce sta îr,aiute I blind și bucurator, își făcea el numai o glumă grozavă cu dînsul.. sau i se va fi dat în adevăr viața și libertatea ? Dar Bill îșî aminti iață de grozăvia acestui om fără de inimă, care făcuse atît râu nevinovatei și drăgăstoasei Luiza. El se înfiora. Instinctiv, eroul nostru înțelese că don Ramiro era din acei oameni de cari mal întotdeauna trebue să ia temi, cînd se arată chiar Mas dispuși El rămase locului fără a spuna un cuvînt. Chiar cînd negrii se retraseră după ce puseseră pe masă tava cu răcoritorii cerute, Bill Cody rămasa nemișcat. — Ei bine ? întrebă don Ramiro și cu vorba și cu gestul.— Nu aștepta sa fii mult rugat tinere aroű... haide, ia ! Mai întîi gustă ceva și apoi vom flecari. Dar Bill dete din cap cu hotărîre. El privi cu dispreț pe „Stăpinul” care într’acestea luase loc pe un swaim lînga masă, aprizîndu-șî un papyros. — iartă-mă dacă refuz... chia e pericolul de a te supăra! zise repede Bin. Mîncare și băutură nu iau decit data amici mei. — Dar nu sînt eu amicul tău I întreabă don Ramiro cu o liniște foarte bine jucată, privindu-l în acelaș timp cu coada ochilor. Bill dete încă odată din cap. Și de astă dată zriuză. ai»asse«au^£ OT12^^