Adevěrul, iunie 1905 (Anul 18, nr. 5677-5704)

1905-06-10 / nr. 5685

Joi 9 Iunie 190 D’ASEARA PIIÂ AZI cazul studentului Donic.— Marele scandal din Camera ungară,­­tul de blam împotriva cabinetului Fejervary.— Deschide­rea parlamentului suedez.—Regele Romîniei și împă­ratul Franz Josef.—Rușii înconjurați.— Țarul refuzînd pacea in ȚARA __ S’ați trimis la Sinaia cele necesare pentru luarea reședinței de vară a su­veranilor. — Delegații Romîniei la congresul petrolifer din Liège au plecat aseară în Belgia. — Examenele de licență la faculta­tea de științe încep în ziua de 14 cor. — In cursul lunii Main, s’au încasat în toată țara din taxele fondului comu­nal, 2.100 000 lei. — Pe ziția de 1 iulie se va face o nouă mișcare în armată. — Prim-procurorul Ciuflea a dat un rechizitor de neurmărire în privința fap­tei studentului Christea Donic, care a atentat la viața d-rului Manolescu. — Șeful stației din Gura­ Văii a fost rănit ori de un tânăr. Șeful a fost trans­portat la T.­Severin; nu se știe dacă va scăpa cu viață. IN STRAINATATE DIVERSE.— (Din telegramele noastre) Clubul naționalităților ungare a ținut o conferință în care s’a h­otărît să se a­­rate cea mai mare neîncredere cabine­tului Fejervary, care e considerat că vrea săi distrugă naționalitățile prin maghiarizare.­­ In Camera ungară s’a petrecut un incident cu ocazia ședinței de erî. Primul ministru Fejervary, care voia să citească mesagrul regal înainte ca să se dea votul de blam noului guvern, a fost oprit de președintele Camerei,Justhn. Atunci miniștrii au părăsit sala de șe­dințe. Camera, după propunerea lui Kossuth, a votat un vot de neîncre­dere în actualul guvern. Scandalul a fost teribil în Cameră; deputații stîngei au strigat lui Fejervary : „Canalia“. Camera a votat o moțiune de blam împo­triva noului cabinet. Camera magnaților a dat și ea un vot de blam cabinetului. — Leziunea Reichstagului suedez s’a deschis. S’a depus un proect de lege pentru a se intra în tratative cu Stor­­thingul norvegian asupra dizolvare! u­nui noi. — Căldurile sunt foarte mari la New­ York; au fost numeroase cazuri de in­­solație. — Regele Carol a convorbit era trei sferturi de oră cu împăratul Franz Jo­sch Apoi re­gele a făcut vizita membri­lor familiei imperiale. Seara a avut loc la palat un prînz. (REZISOIÜ). —încercările de înconju­rare ale japonezilor au avut succes. La Petersburg domnește o adîncă conster­­nare. — Japonezii înaintează mereu victo­rioși ; ei au peste o jumătate milion de oameni. — Din sursă autorizată se afirmă că țarul a declarat de inacceptabile con­dițiile de pace ale japonezilor. Prea japoneză crede însă că pacea totuși se va face, din cauza situației disperate , rușilor în Manciuria. •— Nu se va mai inchid­a nici un ar­mistițiu­. — Locțiitorul ministrului de externe rus, d. Neratovv, a declarat că in caz cînd Japonia va învinge din nou­, răz­boiul va fi dus la extrem, în curînd un fapt îndeplinit“. Aceste cuvinte arată în mod lămurit că țarul s’a convins de neputința de a merge înainte, doar cu ajutorul lui Tre­­pov și al cazacilor și că este gata de a face primul pas spre constituționa­­ism. Viitoarea constituțiune rusească Nimeni nu poate încă să spue care va fi regimul reprezentativ al Rusiei, pentru că proectul Bulygin e supus a­­cum la modificări profunde de către co­mitetul miniștrilor. In­ orice caz e sigur că primul așezămînt reprezentativ rusesc nu va fi de loc caracterizat prin libe­­ralizmul lui.­­Dimpotrivă, desigur că el va lăsa cu­ mai puțin loc aspirațiunilo­r democratice ale poporului, pentru a nu știrbi prea mult din puterea autocratiz­­mului și a biroucrație­i. Prima constituțiune rusească, care va fi de­sigur o caricatură de constituțiune orală și democrată, va fi totuși un moment istoric în Rusia și în întreaga lume, pentru că, în sfîrșit, după vea­curi de asuprire,­aurora libertăței se va fi ridicat și asupra imperiului moscovit. Va fi la început o auroră, dar care nu va întîrzia să se transforme într'o lu­mină mare și radioasă. Primul pas e greu ; celelalte urmează de la sine. De aceea discursul prințului Trubetzkoi și răspunsul țarului au­ va­­loarea unui moment istoric în viața po­­porului rusesc.­­To­icuragiați de Italia și Austria, au tri­ms la Linina doi inspectori școlari. In­­spectorii au fost rău primiți de Valiul Janinei care înțelegea să aplice legea (?!). Sprijinul Austriei și al Italiei Atunci guvernul român încurajat de Austria și Italia, a cerut printr’un ulti­­matum de la guvernul otoman, în tem­­­en de 15 zile, recunoașterea comuni­știlor cuțovlahe, fără de nici o condi­­ție și independent de legile existente,­n acele localități chiar, unde Cuțovlahii romînizați sînt în minoritate. Turcia, ti­vind în vedere tulburările din Arabia și dorind a nu aprinde un nou foc, iar pe de altă parte ,presată fiind de Pute­rile protectoare ale Romîniei,—Italia și Austria—a cedat și ast­fel s-a promul­gat iradeaua prin care sînt recunoscute independente comunitățile cuțovlahe ro­­mînizate, fără să se țină seana că cea mai mare parte dintre cuțovlahi sînt a­­tașațî Patriarhatului, atît rominiî cît și cuțovlahii b­azîndu-se pe antecedentul creat de Patriarhhat prin recunoașterea comunităței grecești din Scopia, unde grecii sunt în minoritate. Aceasta a făcut ca încă odată să se adeverească făptul cum că greșelile noastre servesc adver­sărilor noștri. Teama grecilor Din­colo cunoscute și aflate acum în afară reese că în Epir se prepară ceva in contra­r elenismului . Iată ce am aflat: 1) la 11 Martie o circulară vizib­ală a fost trimisă la toate autoritățile din Macedonia cu pri­vire la noul recensă­mânt. Prin această circulară se ordonă ca bulgarii patriarhiștî sa fie trecuți d­­rum ortodocși, iar cei exarch­iștî ca bulgari. Toți cei­l’alți vor fi trecuți ca ann aut­­ortodoxî ; 2) că, atît Italia, cit și Austria au­ susținut pe romîni în ultimele lor de­mersuri pentru recunoașterea comunită­ților cuțor alcc, nu numai în Macedonia dar și în Epir ; 3) că Austria și Italia s’au înțeles ca atunci cînd va începe organizarea ad­min­istr­ativă a Macedoniei să unească de Albania propriu zisă toate ținuturile Macedoniei în care elementul albanez va fi superior celor­l­alte. Așadar ținînd cine­ va seamă de c­­­ o ce preced putem conchide că Italia și Austria vor spri­jini în Epir pe­rcuiîni în desavantagiul elenismului pe altă vreme Marele­­­izir, pe de altă parte, va combate elenismul, creînd o chestiune albaneză. Deci ita­lienii, aust­riacii și albanezii, în înțe­l­­gera, Iu rCaza in­potriva grecilor în Eizir“.­ După cum se vede acordarea drep­turilor la românii din Macedonia le stă iu­mit grecilor și le deranjează grozav planurile ce-și făcuseră pentru viitor, în Macedonia și Albania. R. P. Moment istoric In Rusia Discursul prințului Trubetzkoi.—Ce­rerile delegațiunea zemstvourilor.— Țarul cedează.— Viitoarea consti­tuțiune rusească. Discursul prințului Trubetzkoi Primirea delegațiunea zemstvourilor de către țar, discursul prințului Tru­betzkoi, care a vorbit în numele dele­­gațiunei, cum și răspunsul lui Nicolae­­il la acest discurs, formează un moment unic in istoria Rusiei, un eveniment de o considerabilă însemnătate politico-so­­cială. Trubetzkoi a vorbit cum n’a mai vor­bit nimeni altul înaintea lui. El a spus țarului verde în față tot ceea ce Rusia liberală și inteligentă cugetă asupra re­gimului care a dus imperiul la situațiu­nea dezesperată de azi. Limbajul ener­gic, franc și viu­ al prințului Truebotz­­koi, inspirat de un patriotizm­ sincer, de un liberalizm înalt și de hotărârea de a face pe țar să înțeleagă că situația de azi nu mai putea dura cu nici un preț, trebui să fi făcut o a­duncă im­presiune asupra lui Nicolae II, obicinuit numai cu adulți­ de curteni și favoriți. Nicolae II știa bine că delegațiunea zemstvourilor, care avea mandat im­­­proziv de a vorbi tare și a cere re­forme fără compromisuri și amînări, era hotărîtă să meargă pină la extrem, în caz de refuz din partea sa de a o primi sau­ de a o concedia, fără asigurări for­male ca o să "convoace o reprezentanți­ națională. Adunarea zemstvourilor dă­duse delegațiunea mandatul s'o con­voace iar, după întoarcerea de la St. Petersburg, pentru ea, în caz cînd ța­rul își va fi menținut atitudinea sa de reacționarism intransigent, să se pro­clame o grevă generală a z­­­instvou­rților. Cererile delegațiune. Prințul Trubetzkoi a fost foarte ca­tegoric la discursul său. „Poporul, a zis dî­nsul, este înșelat, și crede că și țarul a înșelat. Poporul vede deci trădător în toate părțile : printe generali, prin­tre consilierii împăratului și printre toți diriguitorii“. Țarul, a mai zis principele, nu tre­bui să fie țarul unei caste, ci al între­gei națiuni. Nici o parte a populației din Rusia sa nu fie exclasă dela N­epre­­ enlan­a națională. Partea ac­asta va fi făcut­ de­sigur o excelentă impresiunii in acele regiuni și la acele po­rtu­ațiuni, cum sunt evreii cari, după proectul primitiv al lui Bu­lygin, erau exclusa dela dreptul de vot­. In urma acestui discurs așa de net și in urma agitațiune!' care s’a întins în toată regiunea vestică, locuită de evrei e probabil că evreii nu vor fi, în cele din urmă, excluși de la cetățuea rusă. Țarul cedează La acest­ discurs, țarul a răspuns cu o mică cuvintare, care nu mai lasă nici o îndoială asupra intitițiunilor sale. „Mun­cesc zilnic, a spus țarul, la întocmirea proectului pentru convocarea unei adu­nări naționale“, și puteți s’o spuneț pretutindeni,—a încheiat Nicolae II.— că speranțele puse in mine nu vor înșelate și că adunarea națională va POSTA MICA M. Isidoreji­tlo. Târgoviște.— Societatea științe­or oculte își are sediul în str. Ca­­zărmei St­. («»i membri mai marcanți ai acestei societății sínt d-niî dr. Pădeanu, l­. Borgo­van, ord. Paulman, d-ra Schia, Poma Basilescu, d-na Ianculescu de Be­­îuș, etc. Nu fac parte din societate d-niî­n I. Istrati, K­. P­lîascheiă, 15. V. Ver­m­ant. _ CĂRȚI ȘI REVISTE A apărut No. 14 din Ilummia Munci­toare cu următorul sumar : „Din etica so­cialistă“ de O. Dobrogeanu-Gherea; „Sin­­dicalizmul în Ungaria“ de M. G. Bujor; „Bulgarii și noi“ de dr. O. Racovsky; „Lipsa de brațe“ de V. Brand ; „Prieteni dușmani“ de L. Paukerovv ; „Săptămîna“: Memoriul mecanicilor conductori, Justiția legată la ochi, Scumpirea peștelui, Petrolul al romînilor, Studii în loc de reforme, Ce va zice străinătatea ? Artiștii subvențio­nați . „Din cîm­pul muncei" : Dușmani a­­nonimi, Alegerea de la corporația tîmpla­­rilor, De la corporația artelor grafice, Pen­tru corporația sculptorilor, Sindicatul tîm­­plarilor, Din mizeriile de la atelierul C. F. R., Exploatarea de la „Steaua Romi­na“, „Din străinătate“: încă un lok-out, împăcarea socialiștilor ruși, Țarism pru­sian, Tipografii și ziua de 8 ore. Erală. Titlul articolului d-lui C. Dobro­geanu-Gherea s a tipărit greșit. In loc de „Din elita socialistă“ să se citească „Din etica socialistă“. POȘTA REDACȚIEI Martor ocular, Buzeu.—Repetăm că nu putem face uz de informațiile d-voastră, nefiind iscălite — fie numai pentru re­dacție. Cititor Craiovean. „Amicul Agricultoru­lui“ apare regulat, partidului și, se’nțelege că ea, a fost primită, cu mai mult sau mai pu­­­țin entusiasm. Ca să nu pară prea mare contri­buția, s’a decis să se dea cîte un leu­ din fiecare diurnă.­­La început s’au­ executat aproape toți membri parlamentului, dar mai tirziu unii n’au mai voit să dea con­tribuția pentru fondul partidului. D. Cantacuzino, ca și d. Take Ionescu și d. Ion Lah­ovary plăteau regulat contribuția, iar ceilalți mi­niștri pretextau că au destule con­tribuții de dat. Mai la urmă și unii dintre depu­tații și senatorii, cari plătise con­tribuția la început, aflînd că alții n­u o plătesc, au refuzat și dînșii s’o mai plătească. Cu toate aceste dificultăți, s’a reușit însă să se strîngă în cursul seziunei închise, vre-o 8500 leî la Cameră și peste 6000 leî la Senat,­­în total aproape 15.000 lei. Această sumă a fost depusă la casa de consemnații pe numele d-lui Cantacuzino. Dar să nu se bucure cei cari as­piră la ajutoare din casa partidului, căci fondul ce se adună va fi în­trebuințat, nu acum, ci pe timpul opoziției, iar pînă atunci va fi lă­sat să fructifice. Cel mult ar putea dori ca obice­iul făcut să nu se părăsească și în viitoarele seziuni să se continue cu contribuțiile pentru fondul de re­zervă al partidului conservator. C. Dem­. INFORMATIUNI Ziarele guvernamentale dezmint știrea ce s’a transmis din Viena că d. general Lahovary, ministrul nos­tru de externe, va avea acolo o în­trevedere cu contele Goluchowsky. In cercurile conservatoare se cri­tică cu asprime faptul că guvernul a menținut delegații numiți de dl. Stoicescu pentru a reprezenta minis­terul domeniilor la congresul inter­național petrolifer din Liege. Printre acești delegați se știe că sunt și d-nii Alimănișteanu și Țintită Brătianu, acei cari s’au pus în frun­tea mișcărei pentru a se concesiona terenurile petrolifere. In privința aceasta putem afirma că d. loan Lahovary făcuse cunos­cut d-lor Alimănișteanu și Țintilă Brătianu, că din motive bugetare, li se retrage delegațiunea. In urma acestui avis al ministe­rului domeniilor d-niî Vintilă Bră­tianu și Alimănișteanu au­ declarat că renunță la orice onorariu și se vor duce la Liege pe propria lor soco­teală. Cu trenul de era au­ și plecat. Cunoscuta casă de noutăți pentru băr­bați 01­1 England din București, furni­­șoara curților regale și princiare din România, dorind a împudica distinsa sa clientelă și onor­ pub­ic de a fi indus în eroare in prejudiciul intereselor lor, are onoare a le face cunoscut că nu are nici o sucursală în nici un alt oraș din țară. Fondul partidului conservator Propunerea d-lui Cantacuzino.— Uu loc la 20—Cine a contribuit.—Su­m­a adunată.—Cind se va întrebu­ința fondul? Cine a urmărit cu atenție politica, își amintește că pe la începutul se­siunei parlamentare s’a emis ideea­ ca fiecare deputat și senator să con­­tribue cu o parte din diurne pentru formarea unui fond de rezervă al partidului conservator. Propunerea aceasta s’a făcut de către însuși d. Cantacuzino, șeful Știri judiciare Dos. 4926/99 Imob. Buc. Popa Tatu 14 av. Elof. Georgescu adj. asupra Credit Urb. București 9000 loî. Dos 6599/98 imob. Buc. Minervel 20 def. dr. A. Bally adj. asupra Credit. Urb. Buc. 12000 lei. dos. 4941/99 imob. Buc. 13 Septembre 119 av. Elefterie Ion adj. asupra Credit. Urb. Buc. 24000 lei ; dos. 723/79 imob. Buc. Basarabilor 6 și Patrașcu Vodă 5 av. Gr. G. Cercali adj. asupra Credit. Urb. Buc. 6000 lei. dos. 2581/99 imob. Buc. Vespasian 51 av. Elena Godeanu adj. asupra Credit. Urb. Buc. 6000 lei . dos. 1432/905 imob. Buc. Moșilor 132 av. Zamfira T. Ignatiu și Ana dr. Ge­­orgescu adj. asupra I. I. Ignatiu cu 70.000 lei. procesal crimei de avort li« Craiova — Prin poștă de la corespondentul nostru — Rechizitorul D, procuror Parthenie . Acuzații sunt: unul om de știință și celalt om de profesiunea nobilă a armelor. Tocmai faptul acesta îî face să a­­pară și mai conștienți de rolul vino­vat pe care l-au jucat în crima de a­­vort săvârșită în­potriva femeii Maria Cristescu. Locot. Troceanu, după ce a fost re­fuzat de către d-rul Puțureanu, s-a dus la d-rul Marcu, famat pentru o­­perațiile sale de avort, și tocmește cu dînsul prețul ajutorului ce îl e nece­sar ca să-l scape de „rușinea de a fi tată“. Dacă locotenentul Troceanu ar fi fă­cut o propunere inocentă d-rului Pu­­țureanu, n’ar fi fost refuzat de către acesta și n’ar fi fost nevoit să recurgă la concursul d-rului Marcu, care a pri­mit criminala propunere pentru recom­pensa de 600 lei. De co locot. Troceanu a încetat a­­poi vizitele la femeea Cristescu, care era prietena lui și căreia îi era dator îngrijire, dacă prin aceasta n’ar fi ți­nut să se degajeze de răspunderea cri­minală în care ar fi putut intra în ur­ma unei nereușite a d-rului Marcu. Peritonita din a cărei cauză a murit I­­moca, o pricinuită de­ înțepătura in­ternă făcută de doctorul Marcu la el acasă. Dacă ea ar provenit dintr’o compli­­cație intestinală, nu putea fi generală, ci parțială și nu atît de primejdioasă. Avortul a existat, deoarece a existat și ulcerația pe locul în care a fost placenta, nu s’a găsit nicîo urmă traumatică pe uter ? ( Multe autorități științifice spun că înțepătura,ffăcîndu-se pe arar cu o sondă, nu lasă urme. Se va spune că Troceanu merită in­­­dulgența, deoarece, cu toate că avea toată dragostea pentru Maria Cristescu — zice-se­­— nu putea să o expue ru­șine­ de a da naștere unui copil. Nu e adevărat, deoarece el, ca mili­tar și, prin urmare, ca om de onoare, trebuia să fie la înălțimea cinstei ce­ î­incumbă nobila meserie a armelor. Deasemenea a vinovat și d-rul Mar­cu, care a compromis profesia lui de doctor și știința, prin întrebuințarea criminală ce î-a dat. D. prim-procuror Realu continuă cu a­­cuzarea rezumind concluziile comisia­nilor de experți, cari stabilesc că moartea a fost pricinuită de politonita infecțioasă, provenită din avort, și pe acelea ale d-rului Babeș, cari stabilesc clar că a­­vortul a avut loc. De asemenea, opi­­niază că avortul ar fi fost criminal, de­oarece chiar martorii au dovedit acea­sta — și martorii din procesul de față sînt oameni de toată încrederea. Avortul a fost provocat de doctorul Marcu, deoarece chiar fratele victimei mărturisește că el a făcut femeiei un sondaj. Aceasta reese cel puțin din faptul că d-rul Marcu, întrebat fiind de către Văleanu de ce nu a dezinfec­tat sonda, d-rul î-a arătat și lampa la care arsese acea sondă înainte de a o introduce în uter. Cere un verdict de culpabilitate îm­potriva ambilor inculpați. Partea civilă Se dă cuvîntul­ părții civile. D. Șuculescu, unul dintre apărătorii părței civile, face uz de opiniile medi­cilor experți, cari au depus ca martori în proces, și conchide că n'a fost la mijloc vorba de un uter bolnav de nu­trită, ci despre unul gravid. Moartea Craiova, 8 Iunie femeea a provenit în urma unui avort, deci, și acest avort a fost provocat de doctorul Marcu. Cu­ privește pe Troceanu,­­ avocat Țuculescu prezintă niște scrisori din care rezultă că el iubea pe Maria Cris­­tescu din interes : îl lua din cînd în cînd sume de bani. Cind el a aflat că femeia a rămas însărcinată, s-a temut că legăturile acestei dragoste de inte­­res ar putea deveni trainice și i-ar com­promite poziția. Ca să scape, dînsul s’a adresat în urmă doctorului Marcu și i-a propus să’l scape din încurcătură prin provocarea avortului. Căutînd să iau urma intervenirea doc­torului Puțureanu, am aflat că nu era din parte-i decit tendința de a servi un prieten prin falsificarea opiniei pu­blice. Dovadă e o broșură a sa, care nu constitue decît alfabetul medical, scoasă la iveală în urma afacerei. Ceea ce rămîne cert, e că d-rul Mar­cu e vinovat și trebui pedepsit cu toată asprimea, deoarece el e un pui care a abuzat de știința lui și a omorît o fi­ință pentru bani. Să se gîndească jura­ții că pedepsirea lui e un exemplu ce trebue dat. Ședința se suspendă pentru 10 mi­nute. Apărarea Ședința se roia la orele 3 și jumătate. 1­. Titu Frumușanu începe prin a spune că nu trebue să căutăm a face nici pe doctorii nici pe acuzatorii din principiu, ci trebue să ne conducem nu­mai de conștiință. Ce ați dovedit martorii și care e im­portanța lor ? Nimic alt decis că răpo­sata acuza pe d-rul Marcu că moare din cauza neîngrijirei lui. Pe cuvintele sacramentale ale unei femei care sta dedat unui avort nu se p­oate pune baza ce o pretinde d­e pro­curor că ar trebui să se pună pe ulti­mele cuvinte ale unui creștin, chiar dacii ele ar fi fost rostite. Dar aceste cuvinte nici nu puteau fi rostite, deoarece s'a constatat că Maria Cristescu nu mai era în facultățile ei cu 24 ore înainte de moarte. Citește actul expertizei, din care re­zultă că nu s’au găsit urme de violență în uter. Ajungînd la raportul medico-legal al d-rului Babeș, îl critică pentru modul neglijent în care s’a făcut expertiza. Deși acest savant nu pomenește în ra­portul său de corpii gălbeni, totuși dîn­­sul susținea că femeea a avortat. Citează o mulțime de savanți stră­ini, cari, în cazuri analoge, sunt de altă părere decit a d-rula­ B­ibeș. Ceta achitarea. * D. A. Nicolaid, apărătorul Socoten. Troceanu, înfiorează tristul procedeu al parchetului de a se fi pornit cercetări pe urmele unui avort fără ca să existe nicio siguranță că acest avort s’a e­­fectuat. D-rul Marcu și locot. Troceanu vor fi achitați, deoarece nu se poate găsi nicio probă de vinovăție împotrivă le. Dar cum rămine cu reputația lor știr­bită de aproape 9 luni, și cum rămîne cu locot. Troceanu, care, după legile militare, trebue pedepsit numai pentru faptul chiar că a compărut înaintea Curț­i cu juri? Un asemenea procedeu e criminal și, dacă ar începe să se perpetueze, ar da naștere la cele mai mari scandaluri. Clini ar fi putut avorta Maria Cris­­tescu când ea nu era însărcinată,— de­oarece, după declarația fi­rului Futu­roniu, răposata avusese o hemoragie puternică încă în luna iunie și, deci, nu se putea continua gestațiunea în urma hemoragiei ? Și dacă ea nu a avortat, atunci de ce se învinuese niște oameni pentru niște simple presupuneri ? Cere achitarea. D. Aurel Eliescu, apărătorul darului Marcu, spune că chiar admițând că fe­meia a fost însărcinată, că a fost înțe­pată și că a murit, nu se poate cere vordiei de culpabilitate împotriva acu­zaților, deoarece nu se stabilește că d-rul Marcu a­­ provocat avortul. Marto­rii, prin depozițiile lor, nu stabilesc ni­mic afirmativ în această privință. Dacă acuzații sînt aduși aci, cauza o numai pasiunea. Doctorii experți au fost unii de o părere, alții de alta și fiecare a căutat să dovedească că ce are dreptate pe spinarea bieților acu­zați. D. procuror spune că Troceanu s’a dus la d-rul Marcu să-i ceară concur­sul pentru că faima publică l'a împins la dînsul. Dar pe ce probă se bazează această calomnie ? Nu trebue să se grăbească cineva a arunca infamia asupra unor oameni cari șî-au­ cîștigat micul loc în socie­tate prin muncă. Locotenentul Troceanu și-a cîștigat epoletul prin muncă și peripeții grele ; d-rul Marcu, pe care apărătorul l’a a­­vut ca coleg, vindea in piață pentru ca să cîștige cițiva bani cu cari să-și urmeze studiile, pe cînd alți colegi mergeau la școală încălțați cu ciorapi de mătase. Nu se poate ca un om care și-a cîștigat poziția socială pe care o are prin muncă și abnegație să și-o zdro­bească pentru citeva sute de lei. (La auzul acestor amintiri din copi­­lărie, d lul Marcu e foarte impresionat. Cîteva lacrămi ii curg lui ca și multora din cei ce asistă la proces). D-l Aurel En­escu sfîrșește prin a cere achitarea. Rezumatul D-1 președinte al Curței, C. Marine­­scu, face rezumatul pledoariilor, apoi pune Curței următoarele cestiuni : 1) Acuzatul Leopold Marcu este cul­pabil că, dela 6 -15 August, avînd în căutare pe femeea Maria Cristescu, cu știință î-a provocat o lepădare care a și avut loc l 2) Acuzatul Leopold Marcu a comis faptul mai sus specificat în calitatea sa de medic ? 3) Din această lepădare provocată a provenit moartea femeei Maria Cris­­tescu ? In ceea ce privește pe locotenentul Troceanu : 1) Acuzatul locot. Gr. Troceanu este culpabil de faptul că prin daruri și pro­misiuni a făcut pe d-rul Marcu, care avea în căutare pe femeea Maria Cris­­tescu, dela 6—15 August, cu știință să-i provoace o lepădare după care a și ur­mat moartea? Verdictul După o scurtă absență, jurații intră în ședință. Primul jurat citește verdictul care răspunde la toate întrebările în chip negativ. Pronunțarea După ce se introduc acuzații, pre­ședintele citește h­otărîrea, prin care doctorul Marcu și locot. Troceanu sînt a­­chitați. Sala izbucnește in aplauze. Scînteie Ultime informațiuni A­DEVERUL Junimiștii sînt foarte nemulțu­miți de hotărârea guvernului de a face nouî alegeri comunale, în luna August, cînd mare parte dintre a­­legătorî sînt în vilegiatură. E posibil chiar ca opoziția d­e­­ toate nuanțele să nu prezinlte liste la acele alegeri.­­ ■. D. N. Anghelescu a fost numit per­ceptor fiscal al circumscripției 19 Bu­­zescu din județul Teleorman, în locul d-lui H. Constantineanu trecut în altă funcție. In cursul lunei Maia s’au încasat din taxele pe spirt 781,018 leî și 30 bani, față de 942,708 leî și 60 bani în aceeași lună,din anul trecut. . . Consiliul comunal al comunei Titu din județul Dîmbovița va fi dizolvat. La expoziția oficială de pictură și sculptură de la Ateneu, atrage în deo­sebi atențiunea tuturor admirabila lu­crare „Nudul de bătrîn“ a cunoscutu­lui artist pictor Const. Pascali. te «»esMscuös* y Azi de dimineață s’a ținut un consiliu de miniștri acasă la d. Can­tacuzino. Consiliul a durat aproape trei ore. Toți d-ni­ miniștri pleacă azi la orele 5 la Sinaia. Timpul nopții îl vor petrece în tren, iar mîine dimineață vor își intra înthmpinarea suveranilor la Predeal. Mîine d. a. va fi un consiliu de miniștri la castelul Peleș, sub pre șidenția reg­im. Dintre listele de decorații prezen­tate de ministere, numai a ministe­rului de război ș­ a fost aprobată. Celelalte liste au fost refăcute, re­­ducîndu-se simțitor. Decretele pentru acordarea noui­­lor decorații vor fi supuse aproba­re! regelui, în cursul săptămînei vii­toare. D general Manu, ministru de războiu, a inspectat azi d. a. arse­nalul armatei. D-sa a fost însoțit de d-nii ge­­nerali Culcer și Coandă. La arsenal a fost întîmpinat de d. lt. colonel N. Ghenea, care l-a condus în toate atelierele și î-a dat explicațiile necesare. Sîmbăta d. ministru de războiți va inspecta pirotehnia. D. Nicolae Cosăcescu, secretar gene­ral al ministerului de domenii, a plecat astăzi de dimineață în jiul­ Buzău­ spre a inspecta pepinierele viticole ale sta­tului din acest județ. D. secretar general este însoțit în a­­ceastă inspecție de d nil G. Nicoleanu, directorul agriculturei, și V. Brezeanu, șeful serviciului viticol. Ministerul de comerț a aprobat regu­lamentul întocmit de comitetul Bursei din Brăila, pentru funcționarea oborului din localitate. Azî dimineață s’a ținut acasă la 4 G. Gr. Cantacuzino un consiliu de mi­niștri. D-niu Capșa, Brîdulescu și Brabe­­țeanu, prefecți de Constanța, Ialomiți. și Romanațî, au sosit în Capitală la a­­faceri de serviciu. Directorii prefecturilor de Dolj și Vlașca au fost autorizați să gireze a­­facerile acelor prefecturi timp de 10 zile în care titularii vor fi ocupați cu inspecțiile prin județ. D. avocat Grigore Vizulea a fost numit șef de cabinet al d-lui Petre Sfetescu, prefectul jud. Ilfov, în locul d-lui Ștefănescu-Justin. D. dr. Orleanu, medicul-șef al Ca­pitalei, și toți d-niî medici comunali vor începe mîine inspecția celor 16 drogherii din Capitală. Ministerul de interne a acordat un concediu de zece zile d-lui dr. Clin­­ceanu, prefectul județului Gorj. Era a plouat în partea centrală a Moldovei. La Vaslui ploaia a fost însoșită de grindină și vijelie care a fost atît de puternică, încît a dezvelit, unele cast­rău construite și a rupt copaci groși In cursul lunei Maia s’au exportat prin oficiul veterinar Predeal 194.890 kgr. lină, 21.0­00 kgr. pol de vie, 33700 kgr. răzăturî de pol, 13.700­ kgr. păi de bou, 5799 kgr. slănină, 4590 kgr. poi de cal și 13.282 kgr. poi de mie. D. architect Toma Dobrescu, preșe­dintele Camerei de meserii din Capitală, a inspectat erî corporația meseriașilor dîn grupul I Giurgiu, unde s’au consta­tat mai multe neregularitățî bănești Și administrative. D-sa va înainta un raport d-luî­loai Lahovary, ministru de domenii, prin care îi aduce la cunoștință coro constatau­ și corp dizolvarea comitetului acelei cor­porații. Supusul străin Iovan Bogoe a fost iz­gonit din țară prin punctul Giurgiu. In ziua de 7 cor. a căzut în comuna Avești din județul Fălcii­ o ploao care a distrus in mare parte semănăturile. Un raport al prefecturei de Ilfov cu privire la starea semănăturilor în județ de la 1 Iunie pînă în prezent arată că seceratul căpiței aproape s’a terminat și că a început treeratul. Asemenea, săpatul porumbului a încă­­put, pomii și viile se prezintă bine ; pă­­șunele, finețele sint bune. Din cauza marei risipi de apa ce se face in Capitală în ultimele zile a tre­buit să se servească în București api din partea cea mai infe­rioară a basinului In loc de 25 bacterii la c­­in­­cul de apă, cea deservită în ultimele zile conținea 311 bacterii. Primăria Capitalei va introduce În curînd confurî, pentru a remedia acea­stă stare de lucruri. In urma inițiativei luate­­ de princi­palii comercianți de pînzărie, lingerie, manufactură, mode, pielărie, încălțămin­­te, etc. cu înc­epere de azi pînă la­­ FOIȚA ZIARULUI „ADEVERUL“ — 37 — Eroul pustiilor Americane GĂlătoria mortală a lui Buffalo Bill prin lârțarul dușman DE Colonelul W. F. CODY Condamnat la moarte Strigăte, chiote batjocoritoare se auzeai­ din toate părțile Toți se uitau cu dispreț la Bill care pășea cu pasul ferm și cu ca­pul ridicat printre șirurile de senti­nele. Numai vreo cîțiva se înduioșară de tinerețea nenorocitului, care auzi cîteva cuvinte de compătimire. Era o vreme grozavă. Nu în zadar războiul acela dintre frații de același sînge avea renume­­le cel mai, cel mai cumplit. Generațiunea de astăzi, care știe Statele unite formează un singur tata, nici nu se gândește că aceasta unire demnă de invidiat putea fi le­gată strîns numai prin fier și sînge! la zilele acestea (ușă cînd se pe­trece povestirea noastră, nicî nu exsistă, ură mai neînpăcată, mai te­ribilă ca aceea dintre locuitorii sta­telor de la Nord și între aceia ai statelor de de la Sud. Inchipuiască-șî ori­cine. Erau fii au aceiași patrii ! Deopotrivă de viteji, mărinimoșî deopotrivă, dotați cu aceașî iubire de patrie, precum sunt numai fii unui popor nobil.­­Ambele părți credeau că de victoria lor depinde toată fericirea scum­pei lor patrii. Cei de la Nord vedeau în sclavia negrilor un fel de neindependență rușinoasă ; cei de la Sud credeau că odată cu desființarea sclaviei, patria lor va peri și din cauza acestor judecăți, pa­siunile cele mai puternice se cioc­niră, ci se aprinseră. O comoțiune electrică trecuse parecă prin tot poporul, prin toată­ națiunea. Fratele se despărțea de frate, ta­tăl și fiul stăteau în lagăre diferite, cele mai sfinte legături familiare fură atacate și pieriră în focul pati­milor. Nu exista decit o dorință mută : aceea de a învinge ! Astăzi nu mai există Nord des­părțit de Sud. Astăzi există numai un singur po­por de frați, cari se adună respec­­toși și cu credință, tari și inimoși în jurul steagurilor iubitei noastre Columbia ! Dar pe timpurile acelea străbătu­te de o floră vie de pasiune, mila și îndurarea dispăruse din inimele bărbaților. Așa se făcea că Bill Cody nu auzi decit blestemuri și înjurături, cînd trecu primire păzitorii prin stră­zile lagărului. Dar tânărul prizonier răspundea cu o privire mîndră și disprețuitoare tuturor tuturor ce-l privia cu ochii lor în cari sclipea ura și amenin­țarea. Capul lui era ridicat drept. Ajungînd la cortul comandantului general pasul apă era ferm. El fu împins într’o încăpere, unde după citeva ore se afla față în față cu comandantul suprem. Bill privi surprins în juful säu. Aci nu era adunată justiția mi­litară. Incăperea era goală. Voia oare generalul Forrest să-i ia încă un interogator înainte de ai pune față în față cu justiția ? Bill nu-șî putu răspunde la acea­stă întrebare. El auzi zgomotul unor pași ușori întorcînde-se avu înaintea-i tră­săturile aspre ale lui don Itamiro. Acesta intrase după perdelele ce-l ascundea. Acuma el stătea cu brațele încru­cișate și privirea îi erea serioasă, nu însă m­amricală. Bill sta în fața sa unui de surprin­dere, incapabil de a articula un sin­gur cuvînt,. — Don Ram­irol,exclamă el cu glas agitat. Cellalt afirmă cu un gest. — Nu te așteptaî de loc să mă vezi aci ? întrebă el cu un zîmbet ascuns. Dar și Bill își recăpăta sîngele său rece El își aminti de tot ce i se spuse despre acest om fioros precum și de chinurile de moarte pe cari le plănuise pentru dulcea și sărmana­­ Luiza. El încreți fruntea. Un foc de nobilă pornire țâșni din oeliri săi și zise. Intr’adevăr nu te așteptam aci. „Dar acuma de vreme ce stai în fața mea, mi s’a limpezit în minte totul, și mai ales izvorul de unde am putut afla cum să pun mina pe mi­r­­e. „Căcî de asemenea infamie ești capabil numai tu, don Ramiro, tu, al cărui nume Domnul l’ar putea șterge de pe tabla fiilor săi. Don Ramiro zim­bi cu vădită in­­tențiune. Insă rămase în prima lui pozi­­țiune. Ești gata ?— întrebă don N­amiro in sfîrșit. „Nu am nevoie să mă justific în­aintea ta. „Dacă nu ți-aș fi dorit binele în adevăr aș fi lăsat ca să fi dus fru­musel la spînzurătoare de câtre paz­nici și asta încă astă seară. „Dar eu nu voiesc asta. „Iți ert toate obrăzniciele și vreai­ să te scot din primejdia în care te­­a vîrît nesocotința ta. Bill îl privi uimit. Cuvintele lui îi sunară la ureche ca o muzică dulce.­­ — Voiam să mă salvezi d-ta ? — Deși în fine după citeva minute de adîncă uimire de pa buzele sale. Ramiro afirmă numai cu un gest înainte de toate, să vorbim ome­nește între noi—și de acela nu pot să las ca să stai înainte’n­i cu xn­îi— nele legate la spate. El bătu din palme. — Liberați pe prizonierul de le­găturile de la mîinî.— Porunci el soldaților cari intraseră. „Spuneți negrilor să aducă ră­coritori. Pare că un fluviu de foc trecu prin vinele tînăruluî cînd se simți liber de ori­ce legătură, puțind să întin­dă miinele după voie. Zăpăcit el privi din nou pe cel ce sta îr,aiute­ I blind și bucurator, își făcea el numai o glumă gro­zavă cu dînsul.­. sau i se va fi dat în adevăr viața și libertatea ? Dar Bill îșî aminti iață de gro­zăvia acestui om fără de inimă, ca­re făcuse atît râu nevinovatei și dră­găstoasei Luiza. El se înfiora. Instinctiv, eroul nostru înțelese că don Ramiro era din acei oameni de cari mal în­tot­deauna trebue să ia temi, cînd se arată chiar Mas dispuși El rămase locului fără a spuna un cuvînt. Chiar cînd negrii se retraseră du­­pă ce puseseră pe masă tava cu ră­coritorii­ cerute, Bill Cody rămasa nemișcat. — Ei bine ? întrebă don Rami­ro și cu vorba și cu gestul.— Nu aștepta sa fii mult rugat tinere a­­roű... haide, ia ! Mai întîi gustă ceva și apoi vom flecari. Dar Bill dete din cap cu hotărîre. El privi cu dispreț pe „Stăpinul” care într’acestea luase loc pe un swaim lînga masă, aprizîndu-șî un papyros. — iartă-mă d­acă refuz... chia­­ e pericolul de a te supăra! zise repe­de Bin­. Mîncare și băutură nu iau decit da­ta amici mei. — Dar nu sînt eu amicul tău I întreabă don Ramiro cu o liniște foarte­ bine jucată­, privindu-l în ace­­laș timp cu coada ochilor. Bill dete încă odată din cap. Și de astă dată zri­uză. ai»asse«au^£ OT12^^

Next