Adevěrul, iulie 1905 (Anul 18, nr. 5705-5733)

1905-07-22 / nr. 5725

Vmeri 25 Tunie 1098 Epitropia Generală «■Ai Spitalelor și Ospierilor Sf. Spiridon din Iași elou cunoscut că în ziua de 23­ Iulie a. c. ora 9 a. m. se va ține în camera a­­cestei Epitropii licitație publică pentru darea în antreprisă a reparațiunilor spi­talului din Botoșani. . Valoarea lucrărilor este de 3573 lei 65 bani. Devisul, caetul de sarcină, etc., se pot vedea în ori­ce zi de lucru la servi­ciul Tehnic al acestei case. Concurenții pentru a fi admiși la lici­tație trebue să depue o garanție provi­zorie de 150 lei. Dispozițiunile art. 70-83 din legea comp­­tabilităței generale vor fi aplicate la a­­ceastă licitație. 06101—11 Iulie 1905 Jfass cunoscut că în ziua de 29 Iulie 1905 ora 9 a. m. se va ține în camera a­­cestei Epitropii licitație publică prin­ei­ferte sigilate pentru aprovizionarea cu carnea necesară spitalelor și ospiciilor din Iași pendinte de această casă pe termen de un an cu începere de la data facere contractului. Concurenții sunt invitați a se presenta în acea zi însoțiți de o garanție provi­zorie în suma de tei 1000 în efecte pu­blice sau numerar. Licitația se va ține conform art. 72—83­ din legea Comptabilităței generale a Sta­tului. Ori­ ce informațiune și condițiune se pot vedea și lua în orî-ce zi de lucru în can­celaria Epitropiei serviciul Administra­tiv. Aduce la cunoștința generală că în ziua de 25 August a. c. ora 9 a. m. se Va ține în camera acestei Epitropii lici­tație publică prin oferte sigilate pentru darea în antreprisă pe timp de un an a următoarelor obiecte de pansament ne­cesare farmaciei centrale a spitalelor : 1) 3000 pachete vată hydrophilă, 1-a chimică pură presată și împachetată a 1 k. în hîrtie de pergament; 2) 200 pachete vată ordinară de spital împachetată a 5 m. în hîrtie groasă. 3) 3000 pachete gase hydrofile l­a îm­pachetate a 5 m. în hîrtie de pergament. 4) 1500 pachete gase iodoformate 10 al Butii împachetate a 5 m. în hîrtie neagră. 5)­­8000 bucăți benzi de tifon 7 cm. 10 Ba. înpachetate cîte 10 bucăți în hîrtie. 6) 1500 metri flanelă albă pentru benzi lățimea 90 cm. 7) 2500 metri pînză de americă pentru benzi lăț­mea 90 cm. 8) 800 metri guttapercha în foi, rulată, lățimea 90 cm. înpachetată a 20 m. 9) 400 metri batiste Billrath rulată a 10 m. lățimea 80 cm. 10) 600 metri pînză cauciucată pe am­bele părți, albă, pentru paturi lățimea 95 cm, 11­ 300 metri tub de cauciuc ras pentru iri­gatoare. Epitropia generală își rezervă dreptul la această licitație de­ a preda această fur­nitură atît în complect cit și parțial. Licitația va avea loc conform art. 72-83 din legea generală a comptabilită­­ții statului și conform regulamentului pentru licitație a Epitropiei. Pentru a fi admiși la licitație concuren­ții vor trebui să depue odată cu oferta lor și o garanție provizorie de 5 la sută din valoarea furniturei, iară cea defini­tivă va fi de 10 la sută din suma resul­­tată la licitație. Furnizorii ce vor concura la această licitație vor trebui să depue de asemenea odată cu oferta lor și mostrele în baza cărora ofertează. Condițiunile cît și celelalte informațiunî se pot obținea în fiecare zi de lucru în cancelaria Epitropiei serviciul adminis­trativ, rămîne tot de partea flotelor anglo-ame­­ricană japoneză, a cărora superioritate ca număr și valoare nu se mai discută. Prin urmare, nu înțelegem pe ce el ar rezema împăratul Wilhelm cînd spune vărului său: ,,Nu încheia pacea, mergi cu războiul înainte și fi încredințat că veî birui !“ Rămîne o singură hipoteză de făcut în această privință, anume aceea că îm­păratul Wilhelm urmărește visul säu de aur care este slăbirea tot mai tare a Rusiei, prin urmare slăbirea dublei alianțe și izolarea Franței. Numai așa s-ar explică stăruința Kaizerului german de a menține pe Rusia încurcată în Ex­­tremul­ Orient. Cît privește despre situațiunea in­ternă a Rusiei și despre conflictul scan­dinav negreșit că și aceste probleme s’au discutat, însă nu e nimeni îndestul de naiv să creadă că cei doi împărați au găsit și soluțiile. Neapărat, urmările întrevederea de la Bioetko se vor cunoaște, însă nu acuma imediat, ci mai tîrziu, vielul de tinichea ce-mi oferea cu multă grațiozitate. Ii intinsesă în schimb cîțiva gologani, pe cari ii apucă cu o mînă avidă și scoțîndu-șî și colosala lui pălă­rie îmi mulțumi, promițindu-mi că nu mă va uita! Am luat inelul și cînd din întîm­­plare dau peste el, îmi zic cu melanco­lie, că poate singur nebunul din toți acei cari au risipit împrejuru-mî fragi­lele lor jurăminte de credință, a fost sincer în dorul preferinței lui sponta­nee. Farmen Doctor în MEMOVIA pani j K Marcevicî DENTIST 2204 SINAIA Bulevardul Ghica 44 Dacă aveți nevoe de DENTIST, Mergeți cu deplină încredere în Strada Doamnei 25, la dentistul A. GOLDENBERG, care face dinți și plombe cu prețul de 3, 4 și 5 lei. Separarea dinților fără du­rere, 2 lei. (Dimineața de la 8—9, 1 lei). Reparațiuni gata în 2 ore, 3 lei. Ca să nu greșiți observați în balcon No. 25. Chemat, vine și la domiciliu. _______________ Doctor în Medicină, ADOLPHE LAPPNER Dentist din Berlin Stabilit în București, Calea Griviței 120 Tratează boale de KUKA și BilETI­­ se fac Pi.OMME și miliațiul Consultațiuni de la 9—12 a. m. și de la 2­­­6 p. m. 1065 INSTItuTULIme DUTEL Dresda, Winkelmannstrasse 17 Aduce la cunoștința onor. Părinți ce do­resc a-și interna copiii în pensionatul Doam­nelor Dutel că în cursul lunei Septembrie va veni în Romînia o institutoare din pen­sionat pentru a conduce atît vechile cît și Douile e,­eve la Dresda. “ Pentru ori­ce alte informațiunî a se a­­fla D-re. E. Dutel, Dresda, Winkelmann­­•“rasse 17. 1862 enangap—wa——.............................................. JURNALUL FEMEEI Jocul copiilor Primesc la redacție scrisoarea unei doamne, mamă a douî copii, douî înge­rași—după expresia ei,—unul în etatate de 8 ani și altul în etate de 6 ani. Cel de 8 ani merge la școală și e în clasa II primară. Cel de ș­ase ani nu merge încă la școală. Ambii sunt băețî. Mama lor, mă întreabă într-un mod foarte naiv dacă să permită amindurora jocul, și dacă n’ar proceda bine inter­­zicîndu-I celui mare și permițîndu-I celuilalt. E un lucru foarte curios, cum a pu­tut să intre în capul părinților ideia extrem de eronată, că un copil nu trebue să se joace. Nu! E cel mai mare pericol care­ poate exista interzicerea jocului la copil. Un copil care nu se joacă, e întoc­mai ca un om matur care în toată via­ță s’a căzuit a nu gusta din vre­o bu­curie. Un copil care nu se joacă devine ur­suz, plictisit și nu va trece mult de la copilărie și i se va urî cu viața. D-rul Sumner, marele medic berlinez a făcut o statistică, cercetînd antece­dentele sumașilor și a stabilit că cel mai­ mare coeficient dintre sumași îl formau acola, cărora în copilăria lor le-a fost interzis jocul. Și e natural ca să fie așa. Copiii, cărora le interzici jo­cul, nu găsesc nici un farmec în copi­lăria lor. Viața, chiar din această fra­gedă vîrstă li se pare un chin căci în afară de școala pe care ei încă o soco­tesc ca ceva chinuitor și în afară de bă­tăile părinților, ei n’au nici o bucurie. Cum adică, dacă copilașul doamnei în chestiune, a împlinit 8 ani și o în clasa II-a primară, crede doamna că el nu mai are gîndul la joc, că e prea serios pentru așa ceva ? Se înșală. Copilul se joacă încă copilărește pînă la vîrsta de 14 ani. De aci încolo jocurile lui devin mai serioase, dar în orice caz el tot se joacă. După cum am­ mai spus, nu există ni­mic mai periculos decit interzicerea jo­cului la copil și toate mamele care vor să aibă copii sănătoși și cuminți să le permită jocul. Alma TIPURI ȘI PROFILURI Ion nebunul încet, alene, privind distrată la jocul zburdalnic al unui copilaș care tot sare chitind pe poteca dinaintea mea, mă în­torc acasă de la „domnu Nae lăptarul», unde în fiecare zi la asfințit de soare mă duc să-mi beau proaspătul meu pa­har de lapte. Pe prispa rustică a căsu­ței mele din satul P­ zarvă mare, iî­­seze argintii de femei. Mirată, grăbesc pasul și zăresc într un grup de vecine ce veniseră la fiica gazdei mele, un fel de matahală, al cărui chip [cu greu puteau a-l distinge din o imensă pălărie de pae, turtită de vremuri și de intem­perii. La vederea mea toate ținerile țărăn­cuțe se sculară repede în sus, și care mai de care se întrecu să-mi „reco­­mande“ pe Ion nebunul bufonul satului. Un nenorocit tip de microcefa), demn de studiul unui savant, cu un nas și o gură imensă, priviri perdute în vag sub o frunte strimtă și galbenă ca de mort. Cu mult orgoliu, făcîndu-mi o închină­ciune, începu să’mi povestească că toate fetele vor să’l ia de bărbat și că nici el nu mai știe pe care s’o aleagă : drept probă la cele spuse îmi arătă mîinele încărcate de inele de tinichea după la diferite logodnice! In zdrențe, și neș­­tiind unde’și va odihni capul în acea seară, era mai fericit decît cel mai fe­ricit din amorezați, și la o întrebare pusă de o șăgalnică fată, îmi declară cu trufie, că dacă îl plac­e gata să uite pe celelalte toate și să mă ia pe mine de­oarece eu sunt o „Timișoară de la oraș“, și mult îî mai plac luî orășăncele ca mine! Zîmbrî, cuprinsă de milă, și luaiu. Noul corset și fecalele Față de frecvența boalelor de stomac precum și a stărilor anemice și nervoase din acești din urmă aur observate prin purtarea noului corset astăzi atît de o­­bicinuit la femeile și fetele tinere, d-nul doctor Koslinski, vechiu medic primar de spital, și unul din distinșii noștri practiciani, ne scrie următoarele în a­­ceastă privință: „Este adevărat că corsetul a făcut în toate timpurile și cu drept cuvînt despe­rarea medicilor, cari văd în acest instru­ment barbar, izvorul chlorosei și al ner­­vozismului așa de frecvente la femei. Corsetul limitează mult mișcările res­p iiratorie și prin urmare oxigenarea sînge­­ui, alimentînd astfel tendințele la ane­mie. Mulți medici au arătat și au inzistat mai ales asupra raportului ce există între abuzul corsetului și acela al boalelor de stomac. Corsetul ce se poartă însă acum fiind mai ales prea lung și prea strîns, este ca un fel de cilindru sau mai bine zis un con care închide toracele a cărui dispozi­­țiune naturală este reprezintată prin acea a unui con în sens contrariu. Presiunea cilindrului exterior tinde naturalmente a restrînge lărgimea conului toracic nu în mod exact la baza sa, dar începînd de la a 9-a coastă la cîțiva centimetri de­asu­pra deschiderei inferioare a toracelui care tinde și el să fugă și să se lărgească în mod anormal de­desubtul regiunei com­primate, de unde provine acea dizgrațioasă obesitate cu dezvoltarea exagerată a pîn­­tecelui așa de frecvent la femeile de as­tăzi. Organele abdominale au și ele tendință ca să se deformeze și să se luxeze sub influența acestei presiuni. Ele vor trebui să sufere un fel de strînsoare și dizlocare, și astfel raporturile lor nu vor mai sta normale în această cavitate toracică defor­mată și îngustă. Stomacul, gonit de ficat de la dreapta la stingă și de sus în jos, va tinde a deveni vertical. Alimentele vor sta mai mult timp în stomac și vor deter­mina cu timpul dispepsii rebele și dure­roase; dizlocarea rinichiului drept, așa de frecvent încă la femei, se produce sub influența aceleiași cauze și poate aduce tulburări și dezordine care să necesite in­tervenția chirurgicală. Remediul însă la aceste toate accidente ar fi foarte simplu ; trebuește dacă nu să se suprime corsetul cu totul, cel puțin a’l face mai puțin dăunător sănătăței. Corse­tul va trebui să fie puțin rigid, scurt și pu­țin strîns, el va înceta astfel să provoace miile de suferințe de cari se plîng con­temporanele noastre. Din cele arătate mai sus nu trebuește a se trage concluzie cum că ași fi siste­matic un inimic al portului corsetului, din contra găsesc că în unele cazuri acest instrument poate deveni folositor menți­­nînd în in cert grad corpul mai­ bine, însă cum toate bunele medicațiuni au­ și con­­traindicațiile lor, tot așa și acelea ale cor­setului trebuesc formulate în mod precis după cum am arătat mai sus, fără daune aduse organismului celui care îl poartă“. B­urse școlare Școalele comerciale superioare Locuri vacante de burse pentru anul școlar viitor în școalele comerciale su­perioare ale statului aînt: în școala co­mercială superioară din București 6 locuri; în școala comercială superioară din Iași, 2 locuri; în școala comercială superioară din Craiova, 3 locuri ; în școala comercială superioară din Galați, 4 locuri. Cererile de înscriere pentru ocuparea lor se primesc pînă la 8 Septembrie in­clusiv. Candidatul trebue să fie înscris în școală. El va trebui să prezinte cer­tificat paupertate eliberat de co­muna unde domiciliază părinții lui și adeverit de perceptor, după cuprinsul rolurilor de contribuțiune. Pentru candidații care locuesc în o­­rașe, certificatul de paupertate va avea și viza administrației financiare. Concursul se va ține între 8 și 15 Septembrie, de o comisiune prezidată de director și compusă din toți profe­sorii școalei, care predau cursurile de felul celor invățate in anul anterior ce­lui în care este înscris candidatul. Con­cursul va consta din o probă scrisă și una orală, asupra a trei materii alese de conferința profesorală, afară de cali­­grafie la care va fi numai probă scrisă. Candidatul care ar avea o notă mai mică de 4 la veri una din probe, fie orală, fie scrisă, va fi socotit căzut la concurs. Candidații care ar avea cel puțin me­dia 5 la fiecare materie, și media ge­nerală la toate materiile cel puțin 7, vor fi clasați în un tablou, și după or­dinea din tabloul acesta se vor da bur­sele vacante. Bursa devenită vacantă prin absolvi­rea sau părăsirea școalei de către bur­sieri. Ea se perde de către bursierul care va fi fost exclus din școală pentru mai mult de o lună. Bursa se mai pierde și pentru înce­tarea stărei de paupertate a bursierului Bursierii sunt obligați ca la începutul fie­cărui an să prezinte act de pauper­­­tare liberat atunci. Seminariile Pentru locuirile de bursieri vacanți la seminariile statului—și anume 45 la se­minarul central din Bucure­ști și 28, din cari 14 pentru bursieri și 14 pentru solvenți, la seminarul Veniamin din Iași—se va ține concur­s în următoarele localități: In Craiova și București între candi­dații numai din eparh­ia Mitropoliei Ungro-Valchiel și a episcopiilor Rîmni­­cului-Noul-Severin, Argeș și Buzău, pen­tru locurile vacante de la seminarul central , iar pentru cele de la semina­rul „Veniamin“ din Iași, în Galați și Iași, între candidații numai din eparh­ia mitropoliei Moldovei, cu episcopiile Huși Roman și Dunărea de Jos. Concursul se ține numai pentru clasa I și nu sînt admiși decît numai fii de romîni, de religiune ortodoxă. Din locurile pentru bursieri se rezer­vă însă a opta parte pentru absolvenții de școli primare din Dobrogea, cari vor dovedi că s-au născut în această parte a țării, au crescut acolo și au părinți cu domiciliul stabil în acesta parte a țarei, aceștia se vor primi fără concurs. Cînd însă numărul candidați­lor ar fi mai mare decît locurile rezer­vate pentru ei, aceste locuri se vor da după mediile celei din urmă clase de curs primar. Comisiunea respectivă ho­­tărește asupra unor asemeni cereri îna­­inte de începerea concur­sului, însă nu­mai după examinarea medicală și mu­zicală. Cererile de înscriere la concurs pen­tru restul locurilor vacante se vor a­­dresa direcțiunilor seminariilor unde as­pirantul dorește a urma cursul, arătînd și localitatea unde vrea să concureze. înscrierile se fac între 1—15 August. Concursurile se vor începe la 1 Sep­tembrie și­ se vor ține în centrele indi­cate mai sus , în localurile liceului „Ca­rol X“ din Craiova, seminarului central din Buci^R'tî,* liceului ‚Alexandri“ din Galați și* al seminarului „Veniamin“ din Iași. * La aceste premii iau parte atît­ vechii noștri abonați în curent cu plata dela 1 Ianuarie 1905, cît și noulî noștri abonați de la 1 Iunie. Abonamentul la ziarul Dimineața este: pe an 18 lei, pe 6 luni 9 lei, pe 3 luni 4.50, lunar 1.50. In străinătate îndoit. A se trimete costul în mărci sau în mandate poștale la adm. ziarului Dimineața, Str. Sărindar No. 11, București, toate studiile care se predau în anul I al facultăței de teologie. Pentru ambele categorii de concurenți, comisia va ține seamă și de cultura muzicală. Inscrier­ile se vor­ face la decanatul facultăței de teologie de la 1—3 oc­tombre inclusiv. Aspiranții pentru anul I, spre a fi ad­miși la concurs, trebue să poseadă di­ploma de absolvire a seminarului , iar cei pentru bursele anului al II, trebue să fie promovați la toate studiile pre­văzute în anul I al facultății de teologie. Pentru sezonul de vilegiatură se caută corespondenți și depozitari de ziare în următoarele localități: Azuga și Comarnic (Prahova). Suzana și Cheia, mânăstiri în Prahova. Balta-Albă (R.-Sărat). Boboci (Buzau), Brezoiu (R.-Vîlcea), Novaci, Polovracî și Tismana, mânăstiri în Gorj. Săcelu (Gorj). Buzau, schit și Horăița mânăs­­tire (jud. Neamț). Hangu (jud. Neamț). CURIERUL BAILOR Suzana (Prahova) Zile acestea au vizitat schitul Suzana o mulțime de călători din țară și de peste munți. E peste putință să-l rețin in minte. Unii vin, alții pleacă. Au mai sosit în schit, unde s'au și instalat pentru se­zonul vere­, d-niî . V. Pop, secretarul com­itetului permanent de la minist, in­­strucțiunoi publice, d. Borănescu cu d-na, d-nii Grigorescu și Munteanu, in­stitutori cu familiile, d. Niculescu, gr­e­­fier la trib. de Prahova cu familia, d-na Petrovici, d. Popescu, avocat din Bu­­cur­ești. Viața, aici, trece în desăvîrșită li­niște, în contemplare și plimbări sin­­guratice prin munți. Unii din d-nî fac vînătoare, alți scrvi și citesc. Clima e temperată. Rare­­ori cerul se întunecă și plouă. Pentru Joia viitoare e vorba să se­ organizeze o mare escursie pe vîrful Clăbucetului, la o înălțime de aproape 2000 de metri. Vor fi invitați la a­­ceastă escursie și cîteva persoane și familii, distinse, stabilite la Cheia. Clă­­bucetu fiind unul din cei mai înalți și mai sălbateci munți din Valea Teleaje­­nului, iar de pe vîrful lui înfățișîndu­­se cea mai grandioasă panoramă care se poate vede în Prahova, — voi căuta să vă fi’imit, asupra acestei escursiuni, o dare da seamă cît mai amănunțită și în formă cît mai literar’ă cu putință. Numai de nu și-ar face apariția Sf. Ilie,—a cărui zi o prăsnuim Miercuri,— tocmai joi și tocmai de­asupra Clăbu­­cetului. A doua zi, după chef, Sf. Ilie nu poate fi de­cit mahmur, deci cam... cu toane. Danii Sihastru. M­oul abonament era premii Dela 1 Iunie „DIMINEAȚA- deschide un nou­ abonament cu premii și anume: In Bani 2000 lei. In obiecte: 1) Una mașină de scris „Y08T“ în valoare de 700 lei, de la renumita companie engleză f The Yost Tipewriter Co. L­td. Sucursala în Bucu­­­rești, Calea Victoriei 71 (h­otel Splendid). 2) Un giram­ofon perfecționat cu pavilion mare, mobil, din renumita marcă „The Star“ fur­nizat de marele magazin de muzică Jean Feder călea Victoriei 54. 3) O m­andonista napolitană foarte fină și e­­legantă, cu bogate ornamente de sidef, furnizată de magazinul general de muzică „La Harpa“, str. Colfcet No. 5. 4) Una mașinii ,Ie cusut, de picior, Singer iteflecționat, neîntrecută în soliditate, lucrare și eleganță, complectă cu 14 aparate ajutătoare de la marele magazin de mașini de cusut Compania Americană, piața Sf. Gheorghe, București. 5) Una pușcă de vinătoare cu două țevi, cal. 12, cheia de deschidere între cocoașe, cu triplu zăvor transversal de siguranță Greener, ța va stiigă choke-bore, de la marele magazin de are­n. I­. Zisman, 44, calea Victoriei, Bu­­urești. Școala do elevi meseriași La 25 August 1905 se va ține con­curs pentru admiterea în școala de e­­levi meseriași a arsenalului de con­­strucțihne din București. Pentru a putea fi admiși la concurs candidații trebue să prezinte următoa­rele acte : 1) Un act de naștere, format con­form legei, prin care să se constate că are etatea de cel pu­țin 14 ani și cel mult 17 ani ; 2) Un act al primăriei prin care să se constate că tatăl copilului este ro­man sau naturalizat ; 3) Un certificat medical constatînd că candidatul este vaccinat și că nu este atins de nici o atacție cronică sau maladie contagioasă ; 4) Un certificat al autorităței comu­nale de bună conduită și moralitate a candidatului; 5) Certificat de absolvire a cursului primar, urban sau rural ; 6) Un consimțimînt legalizat al părin­telui sau tutorelui prin care se obligă că, după terminarea a 4 ani de studiu, să facă și 5 ani de serviciu la trupă, conform art. 7, 8 și 9 din regulamentul școalei. Cererile de admitere de concurs se vor adresa direcțiune­i arsenalului cel mai tîr­ziu pină la 20 August. Internatul Facultățea de teologie In ziua de 4 Octombre 1905, se va ține concurs, în palatul Universității din București, pentru ocuparea a 11 burse vacante în internatul facultățeî de teologie. Concursul va consta pentru concurenți cu diploma seminarului care doresc a intra în anul I, din o probă înscrisă la limbele elenă și latină și dintr’un exa­men oral asupra materiilor din istoria bisericească, dogmatică, morală și drep­tul bisericesc, iar cei cari doresc a in­tra în anul II, vor fi examinați din 0) Un binoclu de teatru, de sidef. T) Un binoclu de piele tot pentru teatru. 8) Un binoclu de piele pentru cîmp, curse etc., etc. 9) Un barometru de lemn sculptat. 10) O trusă de călătorie. 11) O oglindă cu trei fete 18) Un sac de mînă, de piele, cu lănțișor. 13) Un cadru pentru fotografii. 14) Un barometru de nichel. 15) 150 de diferite broșe de mozaic. firaforira rad­iațil O delegațiune de studenți a venit ori, după manifestația națională, la redacția Adevărului pentru a ne mul­țumi că am contribuit și noi la stră­lucita reușită a meetingului. Delegația studenților ne-a decla­rat că dacă poliția nu s’ar fi agitat desfășurînd un zel deplasat, mulți­mea pornea de la d-nul Leonte spre palatul „Adevărului“. Am mulțumit studenților pentru caldele lor sentimente și i-am­ asigu­rat că ori de câte ori va fi de apă­rat o cauză mare națională vor­bea Adevărul în frunte. D. general Lahovary, ministru de ex­terne, a sosit aseară în Capitală venind din Bușteni. Eri a avut loc la Tulcea, nu î­n cazul școalelor bulgare o întrunire secretă a mai multor bulgari mari comercianți. La această întrunire s'a decis constituirea unui comitet de acțiune, care să revendice bulgari­lor locali dreptul de a-și aduce preoți bulgari la biserica lor, de a reînființa școalele bulgare, fără controlul sta­tului român, cum și încetarea pe viitor a controlului ce statul prin protocria respec­tivă, exercită asupra bisericei bul­gare. Faptul prezintă gravitate prin aceea că în cursă va determina o excitare a spiritelor și o ură fățișă contra autorităței romînești. De altfel aceasta nu e fără pre­cedent și cititorii își amintesc cum acum cîțiva ani, școalele bulgare se foloseau de geografii în care Dobrogea era trecută ca făcînd parte din principatul bulgar. Se aduce la cunoștința d­oilor stu­denți, cari doresc să participe la ser­bările naționale din Sibiu, ce vor avea loc în cursul lunei August, că pot lua parte înscriindu-se la Aso­ciația generală a studenților (Victo­­ri 110), plătind taxa de înscriere de lei 1.25, în schimbul căreia vor primi o carte de legitimație care se va da drept la o reducere de 50 la sută pe liniile C. N­. N­. și maghiare; înscrierile și informațiile de drum și escursiuni se închid la 34 c. orele 6 seara. • In afaceri judiciare, administrative și financiare, precum și pentru informațiuni de orice natură, publicul din toată țara se poate adresa cu încrederea cea mai deplină de a fi satisfăcut Birouilui de Contencios și i­nformațiuni al ziaru­lui „Adevărul“, pus sub direcțiunea d-lui L. Voinea, licențiat în drept. Pentru simple informațiuni taxa Bi­roului este de leî 3 (trei), sumă ce tre­­bue trimisă odată cu cererea, prin­ man­dat sau mărci poștale la adresa birou­lui, București, 11 str. Sărindar. Dezbinarea conservatorilor DIN BUZĂU Situația din trecut. — Cearta dintre d-nii Bardescu și Teodoru.—Lupta pentru șefie. — Soluția și greșala d-lui Cantacuzino. — Ce-ar trebui de făcut S’ar putea spune, fără a greși că guvernamentalii au la Buzau cea mai proastă situație politică. Nici la Brăila nu stau așa de rău gu­­vernemental­i­, cu toate că și acolo situația e destul de proastă și opo­ziția foarte puternică. La Buzău însă, situația e așa de penibilă pentru guvernamentali, în­cît partidului conservator îî va tre­bui să facă sacrificii enorme, pen­tru a se reface în acel județ. Un distins om politic, care cu­noaște bine situația și pe conserva­torii de la Buzău, ne-a făcut o clară expunere a acelei situații și profi­tăm de spusele sale spr­e a arăta cum stau guvernamentalii în acel județ. * — Urmăresc cu multă atenție luptele ce se dau între conservatorii din județul Buzău, ne spunea dis­tinsul om politic. Stă destul de rău­ în jud Buzău, pentru a mai avea și neînțelegeri între membrii săi. In trecuta perioadă de guvernare a partidului conservator era un co­mitet care da direcția politicei con­servatoare la Buzău. Din acel co­mitet făceau parte d-ni: dr. Sibi­­ceanu, Nicolae Cosăcescu, Emil Theodoru, Anton Bardescu, dr. An­­gh­elescu, Vlahuți, Victor Filotti, Bădulescu, Titi Constantinescu, Șer­­bănescu și alții. Pr­eședintele comitetului acestuia era d. gen. Lahovary. D. Bardescu a mai fost pr­efect, dar în timpul opoziției, d. general Lahovary declarase că d. Bardescu va fi ales în parlament și prefectura va fi de astădată încredințată altuia. Cînd am venit iarăși la guvern, d. general Lahovary a consultat pe d. Teodoru și numai pe d-sa, asu­pra persoanei care trebue numită prefect. D. Teodoru a recomandat tot pe d. Bardescu, care a și fost numit pr’efect, bucurându-se și de simpatia d-lui G. Cantacuzino. Ar fi multe de zis asupra felului cum s’au făcut alegerile. Prefectul de Buzău și d. Teodoru au ales în parlament pe persoanele agreate, iar restul locurilor au fost cucerite de opoziție. ADEVERUL n á­ Ar fi fost de sperat ca d-niî descu și Teodoru să trăiască în bună înțelegere și să caute a se folosi de situație, căci d-nii dr. Sibiceatcu, dr.­­ Angelescu, Vlahuți, Titi Constanți­, nesen, etc, fuseseră dați în urmă, pa al zecelea plan. In scurt timp însă d. Teodora începe să se amestece în atribuțiile de prefect ale d-lui Bardescu, sub motiv că e șeful partidului în loca­litate, iar d. Bardescu începu să intrigheze împotriva d-lui Teodoru, avînd intențiunea de a deveni șeful partidului conservator din Buzău­. Se înțelege că s’au ivit conflicte, cari repetîndu-se au dus la actuala stare de lucruri de la Buzău.­­ O delegație de conservatori s’a prezentat d-lui general Lahovary cerînd înlocuirea pr­efectului de Buzau, iar alta s’a prezentat d-lui Cantacuzino, cerînd decapitarea d-lui­­ Teodoru din șefia locală. D. gener­al Lahovary, care reco­mandase pe d. Bardescu ca pr­efect nu putea să ceară înlocuirea sa, pentru că acum prefectul nu mai era pe placul d-lui Teodoru. Și d. general Lahovary a lăsat în seama d-lui Cantacuzino să îiezolve con­flictul dintre conservatorii din Bu­zău. „Se știe ce soluție a dat d. Can­tacuzino acelui conflict. D-sa a nu­mit un comitet compus din d-niî. dr. Sibiceanu, dr. Angelescu, Vla­huți și Costel Borănescu, care sub conducerea d-lui Mișu Antonescu, să conducă partidul conservator din Buzau, d. Bardescu fiind menținut­­ prefect. Pr­in urmare, d. Emil Teo­doru e mazilit și lăsat pe din afa­ră, împreună cu amicul său d. Vic­tor Filotti. După părerea mea, ne spune dis­­­­tinsul om politic care ne-a dat a­­ceste relațiuni, d. Cantacuzino co­mite o mare greșeală, căci deși de fapt se dă situația toată în seama d-lui Barbescu—cei din comitet ne fiind oameni politici militanți—, d-sa nu va putea să lupte contra d-lor Teodoru și Filotti. Prefectul voește să dizolve con­siliul comunal spre a scoate pe d. Teodoru de la primărie. Cred însă că în alegeri d-niî Te­odoru și Filotti se vor uni cu opo­ziția și vor face imposibilă situația d-lui Bardescu.* Terminînd, persoana cu care ne­am întreținut asupra situației de la Buzau, ne spunea : Părerea mea ar fi ca să se tri­­meată la Buzau ca prefect un tî­­năr străin de localitate, care să facă mai multă administrație,—spre a atrage simpatia locuitorilor asu­pra conservatorilor­—și să contribue la reconciliarea elementelor con­­servatoar­e.­­ Altfel partidul conservator nu va­­ putea să aibă o situație la Buzău, căci conservatorii din localitate se vor certa necontenit pentru prefec­­tură, dacă prefect va fi unul din­­­­tre Rușii. C. Dem. „Adevĕrul” în țara Predeal, 21 Iulie Plecați.—Aseară au plecat în străină­tate cu Aradul, ora 9.7 dim., d-nul Sache Petreanu, D. Negu, avocat, Al.­ Pranger, N. Crapelian, L. Bolomey, a­­vocat, Ștefan P. Cetățeanu, inginer, Sabetay Cornea, Ion Gr. Săftoiu, căp­ Em. Părăianu, Totiser Arnold, subdi­rector la „Dacia-Romînia“ Iancu Weber,­ Paul Latzel, Elena Fard­y, S. Mărgă­­ritescu, Greceanu, prim-secretar al Le­­gațiunii din Haga, Gr. Lazarovicî. — Cu trenul de 12.12 au plecat în străinătate d-niî : Albert Levinsohn, S. L. Rosenfeld, Atanase Chirițescu, L. Negrescu, arhitect, Frederica Stork, N. Em. Protopopescu-Pacha, M. Vla­huți, N. Jipa, M. Nougirth, A. Satma­­ry, Gh. D. Nedelescu, arhitect, dr. Daniel Ionescu, locot. Lăzărescu, Petre Dulfu, profesor, M. Poenaru, sublocot, M. I. Pleșoianu, Victoria Drăghicescu, N. G. Arion, maior Baranga, G. V. A­­nanescu, Ion Grozea, L. Engl­ele, in­giner și Capisan I. Mares. Sosiți. — Cu trenul de 7.12 dim. am sosit d-niî Bruș Gustav, dr. Ludovic Fiala, Carol Stoltz, Vladimir A. Canta­cuzino, dr. V. Niculescu, Dim. Fere­­chide și Al. Darvari. Astra TEATRE CONCERTE Vineri, 22 iulie 1905, se va juca în beneficiul d-lui V. Maximilian frumoasa operetă Cu­ treara lume (Bruder Strau­­binger) de Edmond Eysler. Debutul d-lui Iulius Vasinsky. Biletele se pot găsi de pe acum la magazinul de muzică Fedor. FOIȚA ZIARULUI „ADEVERUL“ — 76 — E­roul pustiilor Americane DE Colonelul W. F. CODY PARTEA III-A Vînătoria pe cal a lui Bufalo Bill Lemnul de pe copac Printre ei am putut recunoaște pe cei doi ticăloși cari ne aduse­seră pînă acolo. Cît pe ce era să fîm aruncați în aer prin o ruină dacă nu sosea locomotiva cu sol­dați. Mașinistul și ajutorul sau, au fost spînzurați banii au ajuns la destinație și noi am împărțit ono­rariul. Povestea s’a împrăștiat și numele lui Buffalo Bill e cunoscut de la apus la răsărit. Dar să nu uităm de ce suntem aicea și să nu mă îndoesc de­loc că vom reuși a țe salva pe cele două femei. Maio­rul Bolton le vin­de hac pieilor ?Ostî—el fi­­ stăpînul, îl cunosc eu. Vrebu e să știi dragă Buffalo cu eu am o ură personală contra săl­baticilor. Ași fi fost de mult per­mutat dar eu am refuzat mereu Voiam să trăesc aci fiindcă acum doi­­sprezece ani mi s’a furat o fetiță prin locurile aceste.—Glasul maio­rului deveni blînd cînd adăogă—a­­veam o fetiță frumoasă ca un în­ger și a dispărut din lagăr cu ser­vitoarea, un emigrant și soția lui. Imî închipui că au fost uciși de indianî. — Ați avut indicii sigure de tre­cerea indianilor pe lîngă lagărul dv. — Cum puteau să te am ? Dar cine alții ar fi ucis niște bieți oa­meni și o copiliță ? Ralph Duncan privea țintă în cînd întrebă :­ — Aveți vr’un semn după care ați putea-o recunoaște pe fetița d-v ? — N’am s’o mai regăsesc, sunt doisprezece ani de atunci. Avea un semn pe brațul stîng. Ralph tresărind adăogă: nu se știe să poate s’o găsiți. — Fata mea avea la gît un lanț de aur cu un medalion, in care era portretul mamei sale. Ralph se sculă palid de emoți­­une și se depărta printre arbori urmat de Buffalo. — Ce-ți este Ralph ? Știi tu unde e copila sa! ? — Dacă o scăpăm pe Willmagde, maiorul își regăsește pe fiică-sa, răspunse Ralph cu ochii umezi. Lupta pe copacii codrului secular. Nu fu greu o urmări pe sălba­tici căci terenul fiind umezit de ploaie urmele cailor rămăseseră de alungul drumului. Pe lîngă asta Vilhnagde lăsase semne pe unde trecuse ast­fel că știură unde o pu­teau găsi. Buffalo Bill și Ralph cǎläreau înainte pentru a vesti trupa cînd vor zări dușmanii. Soarele era fierbinte și în codru ,aerul era apăsător. Nici o frunză nu se clătina , fia­rele se ascunseseră prin vizuine, nici fluturi nu se vedeau. — Crezi, ești sigur că Willmag­de e fata maiorului, întrebă Buf­falo. — Nu pot dovedi dar presimt. Mai bine e însă să nu-i spunem ni­­mic maiorului ca să nu-și piardă sîngele rece necesar la atac. — Bach, el e un militar­— dar se opu­ Buffalo privind în sus.— Spune bre, sunt maimuțe prin pă­durile Texasului? — Doamne păzește ! exclamă Ralph rîzînd. In Florida sunt dlar pe aicea nu­ 3. — Privește în sus și ai să vezi un maimuțoiu —Un fulger străluci prin desișul copacilor și un glonte trecu pe lingă Buffalo. — Suntem atacați, strigă Ralph sunt Comanși­. — Nu băete, nu-s atît de idioți indienii. Trebue să fie un alb. Pri­vește sus îi se văd picioarele, e încălțat cu cisme. Stai să vezi că eu împușc acele picioare, haide tra­ge și tu.Cine­va nimeni întîi capătă o sticlă cu visky. Dar picioarele dispărură înainte de a­ fi putut fi ajunse de gloanțe. Se cunoștea că omul sărea din cracă în cracă fugind. După ce traseră cîteva focuri în zadar renunțară la pariul lor. — Ia calul meu, mă urc și eu în copac ca să-i dau o lecție. Tu să fi tot pe aproape, poate sa am nevoe. Buffalo ridicîndu-se îa picioare pe șea se apucă de o cracă și dis­păru în desișul verde. Ralph cu pușca în mînă îi urmări pe sub co­paci cu amîndoi caii. Văzu într’un loc crăcile plecîn­­du-se și una chiar se frînse. Se au­zi o împușcătură, apoi alta. Ralph simți că’i stă în loc inima de tea­mă că va cădea la pămînt corpul dragului sau amic. Dar gloanțele se rătăciseră căci lupta continue încă. — Așa­dar tu ai fost ticălosule! De astă dată numai scapi dezerto­­rule—poți învîrti ochii cît de mult, te-am prins și nici mort nu scapi. —Am să-ți zdrobesc capul dacă mai muști năpîrcă! Ralph trase caii la o parte căci un corp se ros goli căzînd la pă­­pămînt cu un zgomot surd. Ralph își zise că nu trebue să-l scape și iute ca fulgerul descălică repezin­­du-se asupra individului. — Bravo băete, bine faci, ține bestie un minut pînă vin și eu. Am prins un bandit și maiorul va fi mulțumit. — E Mendz Mexicanul, exclamă Ralph—va plăti cu viața îndrăz­neala lui. — Maiorul nu-l va ierta. Ține fringhia asta și leagă-l ca să nu scape. In cîteva elipe banditul fu le­gat și doi bărbați încălțează întor­­cîndu-se pe unde veniseră pentru a-l întîlni pe maiorul. — Vezi bre că nu scapi de mine. Odată te-am crezut mort dar a­­cuma chiar că nu scapi. Mai lesne scapă vita din minele măcelarului de­cît tu din mîna mea. Cînd ajunseră soldații se odih­­neau și își prepara cina. — Pe cine aduceți ? — Pe un mare ticălos pe care-1 cred că face parte din banda lui Esculebra. Ar­ fi foarte interesant a-1 face să vorbească. — Lesne e asta. Aduceți-1 mai aproape­ înconjurat de soldați prizonierul stătu în fața maiorului vînăt de furie. — Ești și tu din banda lui Es­­culebra ? — Da, răspunse banditul cu aro­ganță. — Unde e ceata voastră­? — E destul de aproape pentru, a Vă trimete pe toți la dracul. — Ai fost trimes să spionezi ! — De ce mă tot întrebi ? Crezi că eu îmi voia trăda tovarășii ? Numai minciuni am să vă spun. — Găsi-vom noi mijloace ca și te facem să spui adevărul, trigă­­maiorul, spune banditule cîne-i Els celebru. — Prindeți-1 și veți ști cine e. — Pentru ce ai tras asupra lui Buffalo ? — Fiind­că-1 urăsc și-i datoram un gloanțe. _— Așa e, zîsa și Buffalo și dacă știe să facă socoteală, acum e rîn­­dul meu să trag, adăogă eclezorul scoțînd revolverul și ținîndu-l pe banditul care tresări și se plecă. — Priviți cît de lașă e canalia și cît de obraznică, crede că un om cinstit are să-l împuște pe din­­sul. Iată colo un copac, fringhia este și e destulă pentru o atare bes­tie. ( Va­mmé \

Next