Adevěrul, august 1905 (Anul 18, nr. 5734-5762)

1905-08-05 / nr. 5738

Vineri 5 August 1905 la prim articol viitor, Valea­ Trotuș. F. Emilian interesîndu-mă și de Zdrelea, celebrul asasin, aflu că din cauza lucrului la Strung, fărâmițele de sare ce-î intra în »echi, îi strică vederea și e amenințat astfel să orbească. Și condamnat la munca silnică pe viață și orb, iată două situații înduioșă­toare, chiar atunci cind acel ce le su­feră, e un asasin de talia lui Zdrelea. * Diamantul negru este titlul unuia dintre cele mai sen­zaționale romane criminale, cu a căruia publicare ADEVĂRUL va începe în curînd. Bimantul negru este un roman din viața aristocrației engleze, în care joacă un rol impor­tant un polițist (detectiv) a cărui pers­picacitate și abilitate în descoperirea crimelor este la înălțimea faimei ce au polițiștii englezi. Cititorii vor urmări diu­ interes romanul desigur cu un Diamantul negru care este unul din cele mai frumoase ce s’au scris în timpul din urmă în Anglia.­ ­IM RUSIA Corespondentul lui „Le Journal“ pe cîmpul de război și „Ludvic Nau­­deau“ care actualmente se află în Tokio, scrie următoarele asupra tra­tativelor de pace: Toate noutățile, toate prevederile, toate ipotezele puse în circulație, fie că vin din Petersburg-Tokio sau Potsmouth, sunt toate tot atît de tendențioase. Intențiunile reale ale celor două puteri răm­în absolut necunoscute, și e sigur că fie­care va ascunde jocul său, pînă in ultimul moment. Dacă însă vroiți să știți impre­­siunea mea personală, vă vom­ spune că înclin a crede că pacea e posi­bilă. Și aceasta numai fiind­că nu pot să mă gîndesc că șefii politicei japoneze și ai politicei ruse, ar fi spirite atît de absurde în­cît în a­­ceste condițiuni să nu caute toate căile posibile pentru încheerea păcei.­­ După ultimile știri sosite, armata rusească, avînd în vedere rapoartele care spun că starea sanitară a tru­pelor japoneze nu e de loc satisfă­cătoare, prepară ofensiva. Generalul Lienevici a dat mai multe ordine inferiorilor săi, din care ordine se vede foarte lesne inten­­țiunea de atac a generalismului rus. " Corespondentul lui Matin la Ports­­­mouth, a avut o convorbire, cu d-l Witte, în care acesta i-a declarat următoarele: Vă rog să desmințiți, în numele meu, știrea apărută în jurnalele de aci, că am cerut d­-lui Komira să aranjăm un armistițiu.. E o invenție, o minciună. Nici odată n'am avut ideea să propun așa ceva, să rog să preveniți publicul contra mențiunilor a știrilor tendențioase de acest fel aüt de des puse în circulație de către japonezi.* D-nul Pobiedonoszef, care a fost numit președinte al comisiunei ma­relui consiliu, studiază mai multe proiecte de manifest, și multe per­soane conchid din aceasta, că reac­ționarii au­ recîștigat teren. Nici im proiect, probabil că nu va fi publicat înaintea sfîrșitului tratativelor cu Japonia, în­ Noul împrumut intern, 5 la sută de 200 milioane ruble a fost amânat. Ministrului de finanțe a retras pentru un moment ordinul de emisiune, Deutsche Bank, va participa la a­­cest împrumut. SCRISORI DE FEMEI Scumpă prietenă sunt scrii mereu­ plină de îngrijorare, în fața ta­ cer­ei mele teama de dureri în care mă zbat ți­n și mai mare și îmi ceri cu stăruință știri care să te liniștească puțin in privința mea l­e mi te-am răspuns e că ai ghicit just și că nn doream sa te mai întris­tez și pe tine, buna și dulcea mea Sil­vie cu povestirea unor suferințî ce cu­noști bine. Am sosit în București singură în urma rupturei definitive cu Alexandru, și a hotărirei luată de mîndria amîndurora de­­ a ne reda libertatea unul altuia prin o despărțire legală. Cum am sosit a trebuit să’mi caut o­­ locuință potrivită cu resursele mai mult decit modeste ce voi avea d’acu înainte. Eram Intr’o stare de nespusă nepă­sare sufletească, care nu e decit pa­­roxysm­ul durerea, așa că mă oprii la prima casă unde zării bilet de închiriat, și aproape fără a vedea bine odăile mici și joase, dădui cu un fel da nerăbdare febrilă arvuna cerută. A doua zi cu toată dorința nebună ce aviam de a nu mai eși, d’a nu mai vorbi cu nimeni, d'a sta ghemuită undeva în­­tr’un colț unde de nimic să nu mai știu, unde să pot uita de mini plîngîndu-mî toată jalea chinuitului meu suflet, a tre­buit totuși să mă duc la gară și să-mi descarc bagajele ce sosiseră. Iată-mă dar rătăcind străină și per­­dutfl în mijlocul locomotivelor și va­goanelor de la mica viteză. Camioane imense, pocnete de bici, strigăte de „la o parte“ șuerăturî stri­dente și d’asupra întregei acestei miș­cări ce te asurzea și te făcea să’țî perzi cumpătul, pe un cer d’albastru splendid nenumărați și schimbători norișori, pro­duși de fumul colosalelor mașini alergau încoace și încolo, micșorîndu-se și mă­­rindu-se într’o complectă gamă de nuan­țări ! D'abia reușii să’mi văd așezate in patru mari camioane bagajele ce tre­buiau să’mî încapă în mica căsuță în­chiriată ! Cu deridere, chiar îngrămădite scaun peste scaun și masă paste masă tot nu și-ar fi găsit loc în odăițele de păpușe unde nevoia mă forțează d’ami petrece zilele, îmi oprii dar strictul necesar, și restul îl trimisei la o mătușe, spre păs­­trare pînă cind voi putea să-l reiau ! M'am așezat cum am putut grație a­­jutorului ce’mi dete tînăra mea propie­­tăreasă, o femee veselă sedusă de aerul meu de tristeță și de doliul în care mă aflu în urma morței nenorocitului meu tată. Unde ești tu, iubito, cea mai săr­bătorită din saloanele mele, să’mi vezi căsuța și să te miri singură de aită du­rere poate încăpea într’un așa de mic spațiu­ ! Mă întrebi ce am să mă fac în urma divorțului știind că averea mi-o perdută, tatăl mort și că nu am pe ni­meni pe lume. Iți răspund ; întreabă pa­sărea al cărei cuib a fost distrus și îm­prăștiat de furtună, iar ea amețită și lo­vită de grindină, nu va deveni cînd își va veni în fire și cînd se va vedea sin­gură și Diorită. Va zbura de sigur că­­încoace și încolo, va lua fără să’șî dea seama diferite direcțiuni, și în urmă desperată se va arunca ca o să­geată într’un punct oarecare unde nici ea nu va ști de va găsi mîntuire sau­ peste pe veci! Astfel și eu­, mii de hotărîri îmî stră­bat gîndirea și nici una nu-mi rămîne statornică in creer. Sînt fapte și decizii însă pe cari nu le-ași putea lua, căci o mindrie și un instinct de revoltă ce totdeauna m’a stăpinit, m’ar împedica de a reuși pe o cale greșită, de­și auzită poate. Ideea de a părăsi țara unde am suferit atît, mă urmărește din ce în ce și străinătatea ca un refugiu suprem, pare că-mi șoptește, mai bine străină între străini, decit străină între ai tăi. Ști că posed o cultură vastă și că am o energie extraordinară așa­dar, sper că ori­unde mî-ași căuta existența voiți găsi-o și nu voiű pieri. Mi se rupe inima totuși de gingașa mea copilită ce va trebui să o las în țară și s’o încredințez tatălui ei. O! divorțul, divorțul inexo­rabil, dictat de împrejurări oarbe din partea lui, dintr'un nețărmurit orgoliu din parte-mi, la ce regrete nu ne va aduce într’o zi pe amîndoî poate! și cu toate astea fatal mergem pa calea asta și nici unul nu se va da înapoi, și nici unul nu va zice să ne reluăm­ ve­chiul train, și uitate și ertate fie toate ! Te-am întristat mult iubito și simt că astă scrisoare va tremura in mîna ta de prietină și tot astfel ca și con­deiul într’a mea, dar ai dorit să ști tot, toată starea mea sufletească, tot ce simt și tot ce voi­ face. In privința unui singur lucru să fi liniștită însă, în privința fermei dorinți ce am de a trăi și a lupta cu tot și contra a tot. E o bucurie egoistă poate de a-țî prefera prietina în viață și ia dureri, dar în viață totuși, cu toate astea, prie­tenia mea îți iartă ăst egoism și te asi­gură că nu a sosit încă ziua în care Faimen să-șî oprească singură și pe veci, bătăile pustiitei ei inimi. București Faimen SPECUI € ® LE Joul 4 August Parcal Oteteleșeanu.—Compania lirică rom­înă de sub direcția d-lui Const. Grigoriu va cînta Fetița dulce, operetă în 3 acte. Grădina Bașca. — Trupa romina de operete de sub direcția d-lui N. Poe­­naru va reprezenta capuri miraculoase, comedia de actualitate. Grădina Mihai­ Viteazu.—In toate se­rile teatru popular român. Grădina Blanduziei.— Teatru de va­rietăți în fiecare seară. Parcul Kurtz. — Calea Dudești colț cu str. Mircea­ Vodă. Joi, 4 August, ora 5 p. m. reprezen­tație teatrală dată de un grup de e­­levi, pentru ajutorul elevilor lipsiți de mijloace. Se va juca Piatra din casă și Țiga­nul Beend. Publicul e rugat să încura­jeze această operă filantropică. Memoriul comercianților de cereale din Brăila și Alte îmbunătățiri cerute de comer­cianții de cereale.—Linii telefonice speciale: București-Brăila, Sulina- Brăila. — Modul de percepere al taxei de export.— Dificultățile în­tâmpinate de comercianți. — Con­cluzie. Linii telefonice speciale Comerțul în general și cel de cereale în special au absolută nevoe de comu­­nicațiuni telegrafice și telefonice cîte mai leznicioase și cît mai repezi. Comerțul Brăilei, unde s’au concen­trat sediile principale ale caselor de comision de cereale, de export, de bancă, din întreaga țară, duce lipsa u­­nei legături mai strînse pe cale telefo­nică pe de o parte cu Capitala (Bucu­rești), pe de alta cu Sulina. Linia telefonică specială ce deservește actualmente convorbirile între Bucu­­rești-Brăila este neîndestulătoare spre a satisface nevoile urgente și multiple ale caselor locale de comerț, iar linia care leagă Brăila cu Sulina este ade­sea ocupată cu depeși și conversațiuni oficiale ore întregi mai ales după a­­miază, astfel că comerțul brăilean su­feră pagube însemnate din această cauză. Spre a înlătura aceste neajunsuri se impune de urgență instalarea unui al doilea fir telefonic special între Bucu­rești-Brăila și înființarea unui cablu special, la dispozițiunea comerțului, între Sulina și Brăila. Amortizarea costului acestor linii te­lefonice s’ar face într’un interval de timp foarte scurt, dat fiind numeroasele convorbiri ce s’ar înregistra în plus și deci sporirea încasărilor pentru admi­nistrația telegrafelor și telefoanelor. Modul de percepere al taxei de export Se știe că cerealele ce se exportează din țară sunt lovite de un drept de e­­șire, de o taxă de export de jum, la sută ad valorum. Pînă acum o lună de zile această taxă, după cum era și firesc, se percepea pentru cerealele expediate cu șlepurile din sus Dunărei, de către biuroul va­mal al punctului de încărcare. Printr-o dispoziție nouă intrată în vigoare de la 1­­ 14 iulie a. c. minis­terul de finanțe modifică acest mod les­nicios și practic de perceperea taxei de fum. la sută și decide ca plata ei să se facă la punctul de descărcare, unde se operează transbordarea din șlepuri în vapoare, adică la Brăila, Galați sau Su­lina. Spre acest sfîrșit, ministerul de finanțe ordonă aplicarea de plumburi asupra șlepurilor la locul de încărcare, plumburi cari nu pot fi scoase în tot parcursul călătoriei și chiar la sosirea în portul de destinație, formalitatea scoaterea plumburilor urmează să se facă în prezența unui amploiat vamal, care va lua cu acest prilej și declara­­țiunea încărcătorului mărfei dacă, cînd și unde înțelege să exporte calcul săli de cereale. Dificultățile comercianților Nu cunoaștem care a putut fi inte­resul superior al fiscului de a schimba în mod atît de radical modul de perce­pere al taxei de fum. la sută, însă e evident că această măsură este din punctul de vedere al negoțului de ce­reale cît se poate de vexatorie, creîn­­du-i o sumedenie de neajunsuri și pie­dici de tot felul. In starea de lucruri de mai înainte orice posesor putea să sondeze marfa fie pe drum, fie imediat la sosirea șle­pului în portul de destinațiune și a­­ceasta fără să fie nevoe de formalități, conform trebuințelor sale. Or, după noua dispozițiune, spre a putea sonda marfa din șlep, va trebui să fie anunțată au­toritatea vamală care urmează să dele­ge un amploiat să asiste la această o­­perațiune. Ce se întâmplă ? E posibil ca sosirea vasului să aibă loc tocmai într’o zi de Duminică sau sărbătoare, cînd biroul vamal a închis , sau să so­sească la o oră cînd aceiaș autoritate nu este încă deschisă sa fi­e deja în­chisă, etc. In cazul acesta cum rămîne cu nevoia urgentă și legitimă a pose­sorului mărfei din șlep, care dorește să aibă imediat o sondă (probă mare) din acea marfă, fie spre a trata vînzarea ei, fie spre a trimite mostre în străinătate. Alte greutăți Apoi se poate întâmpla ca pentru trebuințele vînzărei sau tratărea mărfei să fie nevoe de mai multe sondări. Oa­re nu va fi greu pentru comerciant de a se supune în atâtea rînduri la forma­litățile supravegherea acestei operațiuni de către un agent vamal ? Cînd va face cererea ? Cînd se va admite ? Cît timp îi va trebui pînă să ca­ute și să gă­sească pe amploiatul delegat să ia parte la această operațiune, mai ales cind sunt numeroase șlepuri­­ sosite în acelaș timp ? O altă dificultate este următoarea: Se impune ca la punctul de încărcare să se depue taxa de fum, la sută sub formă de cauțiune. De aci urmează că posesorul mărfei trebue să depue taxa de jum. la sută încă odată la portul de destinațiune unde se face transbordarea mărfei din șlep în vapor și încărcarea ei pentru exportațiune. Apoi ce se face în cazuri de avarii pe drum, în timpul călătoriei șlepului spre portul de des­tinație ? Cîne­ va asista din partea au­­torităței vamale la scoaterea plumburi­lor în mijlocul Dunărei, unde pentru trebuințele silvărei mărfei, fi’ar impune de urgență transbordarea canicului în­tr’un alt vas. In acest caz nu se vor m­­­oare serioase conflicte între căpita­nul vasului avariat, societățile de asi­gurare—interesați și unul și altul ca să salveze cît mai grabnic caricul—și au­toritățile vamale ? Cite întrebări atâtea piedici puse în calea progresului comerțului care are nevoie decît mai multe înlesniri. Concluziune Credem a fi dovedit în­deajuns cu­ de nepractică, vexatorie, greoaie este măsura luată de onor, ministerul de fi­nanțe prin noua dispoziție relativă la modul de percepere al taxei de fum. la sută și nu ne îndoim că ținînd seamă de toate neajunsurile ce prin dînsa se aduc comerțului celui mai însemnat al țării va căuta să satisfacă dreptele ce­reri ale comercianților de cereale cari se pot rezuma în următoarele: Revenirea la vechea stare de lucruri din toate punctele de vedere, convena­bilă negoțului de cereale căutând—dacă s­e poate—să-l mai ușureze prin dispo­­zițiuni favorabile dezvoltarea lui, iar nu să-l îngreueze. Avem deplină convingere că, în cazul cînd se vor lua măsuri cît mai serioase și mai grabnice pentru îndreptarea re­­lelor semnalate în prezentul memoriu, o simțitoare ameliorare se va aduce atît comerțului brăilean cit și intereselor ce­lor mai vitale ale celei mai principale ramuri a economiei noastre naționale. Rep­­torî vin, toate inimile ofițerilor se string de emoțiune, că-ți vine jalea și mîhni­­rea în sufletul tău­, străin de haina mi­litară. Toți Sînt CU cărți în mină; fețele le sînt slăbite, preocupate; ochii li­s stinși, înroșiți de citire, da, căci ei au citit toată noaptea ca să nu dea greș în fața generalului. In sfirșit generalul-examinator a in­trat în sala de examinare, și-a pus o­­chelarii pe nas, tușește sec de cîteva ori, tușește a ..pensie—sfîrșit de cari­eră, — apoi își ridică ochii în­spre ofi­țeri ; sunt 5—6 la număr; sînt în linie, în picioare, îmbrăcați în tunici, strinși peste brînî și cu chipiul în mîna stingă, iar mîna dreaptă, care are batista, ma­nevrează pe față, pe la gît, peste ochi ca să adune nădușeala. Ofițerilor, hotăriți a fi executați, li s’a făcut inima cît puricele , și cum de nu ? tot viitorul lor constă intr’un vîrf de condei înmuiat în cerneală care scrie pe memoriile lor. In sfirșit, un glas pe nas se aude ; generalul a pus o între­bare ofițerului de la dreapta; aceasta răspunde cu glasul înecat în tuse , in fine, după întîiul, al doilea, al treilea ofițer, etc. Intîia sur­ă de examinați, cînd ese a­­fară, este asediată de ceilalți ofițeri. Toți întreabă ce i-a interogat gene­ralul ; ei răspund camarazilor de sufe­rință, ștergîndu-și nădușeala de pe frunte de pe ochi, pe pe obraz... Intră a 2-a și a 3-a serie, toți pînă la cel din urmă, — pînă se sfîrșește cu medicul corpului, cu ofițerul contabil în materii și în bani, cu veterinarul și cu... șeful muzicei. Pe acești din urmă n’are ce să-i în­trebe, de vreme ce pe combatanți îi întreabă din istoria campaniilor, din geografie, din topografie, din artilerie și balistică, din tactică, din strategie, din regulamente, din reviste.... etc.... etc.... o întreagă babilonie evangetică. Va puteți închipui încercările sufle­tești prin care trece fiecare ofițer. * Credem că starea asta de lucruri trebue să ia un sfîrșit definitiv. A sosit timpul ; altfel, e ridicai, e barbar chiar a supune pe ofițer la tortura unei exa­minări copilărești. E bine, în adevăr, a ști omul carte, dar, ofițerul e matur, nu are nevoe de examinare impusă, căci atunci e pus sub tutelă. Trebue lăsat de bună voe, un presat cum se obicînuește azi. Dacă bilciul de la 15 August la mînă­­stirea Lucovîcî, ministerul de comercia a hotărît că anul acesta bilciul nu va avea loc acolo, ci în satul Petrevene, u ^ Gimnaziu comercial în Burgas.­­ Ziarul din Burgas „Noua Epoca“ scrie că consiliul comunal s’a rugat de mi­nister ca sa deschidă la Burgas un gimnaziu comercial, la fel cu cel din Șiștov. Din consiliu s’au ales 3 membri care să se ducă î­n Sofia și să ceară înființarea unui astfel de gimnaziu. TRIBUNA MILITARĂ **&**a—B 1 11 ■■■'■— ■■■ —■ iTMMin—BSEgg.. Examinarea ofițerilor In fiecare an, după înapoirea corpu­rilor din manevrele de toamnă, ofițe­rii sunt supuși unei examinări, de că­tre comandanții superiori de brigadă, divizie și corp de armată. Dacă nu în Octombrie, în Noembrie cu siguranță, bieții ofițeri și mari și mici sînt luați la forfecare de cîte și trei generali de brigadă, divizie și corp de armată. Sărmanii ofițeri­ numai ei sunt con­siderați în era sau epoca copilăriei, dar­că ei ei sunt examinați întocmai ca și copiii de clasele primare. Zic, că ei sînt examinați ca aceștia, pentru că în licee, examinarea s’a des­ființat cu totul, pe altă vreme, doar în clasele primare și în armată—cu ofi­țerii—examinarea mai dăinuește. E nostim și dureros și trist, în a­­celași timp, să vezî oameni mari, cu mustăți, cu părul cărunt, însurați, cu copii,—prin ce încercări trec, ce emo­ționați sunt; să’I vezî, ce grije duci sărmanii­ încă de pe acum, îți vine să-I plîngî, să-î compătimești. Dacă ne-am strecura printre rîndu­­rile ofițerești, ’i-ați auzi, între altele, vorbind și de examinarea de la toamnă. Că acest procedeu este primitiv, că e copilăresc, ba chiar neuman, nu mai încape îndoială. însăși fostul ministru de răsboi, prin raportul adresat regelui s’a exprimat în privința examinărei o­­fițerilor cam ast­fel: Multe corpuri, încă, recurg la examinarea mecanică. E un slab control al memoriei și o știrbire a cugetărei, judecăței și inițiativei. In­­terogațiile la inspecții sunt defectoase - sunt bune probele practice.“ Dar aceasta e la mintea omului. Să judece fiecare , în toate școlile examenul se desființează, și se recurge în tot cazul, la o examinare mai ome­­noasă, un fel de convorbire instructivă, plină de interes științific, lipsită de ste­reotipul acela mărginit și fără sens; nu­mai în armată se menține: * Dacă, tu, cititor, te-aî furișa cu ochii mintei, în ziua cînd generalii examina­­ u Escrocheria din Ialomița — Noul amănunte — „Adevărul" de eri a relatat pe larg o afacere senzațională ce vine pe tapet și anume procesul ce s'a făcut moșteni­torilor Ghețu din Ialomița pe baza u­­nei cambii falsificate de 38 m­ii lei. A­­flăm că în această afacere a cărei cerce­tare o va face parchetul de Ilfov sînt implicate mai multe persoane, reputate pînă azi ca, cum se cade. Afacerea se complică­ și prin împre­jurarea că Ghețu a murit cu ocaziunea unui incendiu a cărui origină nu s’a putut stabili precum nu se poate sta­bili nici -cum Avram Mitrani și AL Pr.. și-a procurat polița în alb ce fusese de­pozitată . Ghețu la o mare Bancă din București Afacerea s’a încredințat d-lui judo instructor­ Slătineanu de la cab. I Ilfov care a și dispus la avizarea investiga­­țiunilor. JURNALUL FEMEEI . 11 ...... I..... NI ■ura Invățămîntul gospodăriei Intr’unul din extrem de interesantele articole ale doamnei Tanăsescu, d-sa vorbește și despre învărțămîntul gospo­dăriei. Chestiunea aceasta preocupînd pe toate femeile, credem necesar să r­e­producem aci părerile autorizate ale doamnei Tanăsescu . D-na Tanăsescu crede, că învățămîn­­tul gospodăriei nu se va putea intro­duce cu una cu două. Trebue să ținem seamă de prejudiu­l, da educația ce am avut-o pînă acum. Cum va îngădui o mamă romincă, ce-și dă fata la pension, și plătește parale pentru asta, ca actorul ei să fie pus acolo să servească la masă, să facă bucate, să stringă patul?!... Să calce poate chiar rufe!!!... O, aceasta ar fi îngrozitor.... Pensionul, care ar în­drăzni să aducă o astfel de reformă în educația fetelor, și-ar vedea imediat a­­sediată cancelaria de părinții indignați, cari ar veni să-și retragă gingașele o­­doare. Dar școala de servitoare? Care mahalagioaică, ce se respectă, care spălătoreasă ce cîștigă un leu­ pe zi va consimți ca fata ei să intre într’o școală de servitoare ? Domnișoarele ma­halagioaice n’au vreme , ele trebue să-și încîriionțeze părul și să se ducă la „complect“. Dacă statul ar deschide de pildă în București, o asemenea școală astăzi, nu știu — zice d-na Tanăsescu — dacă s’ar înscrie zece eleve! Trebue deci procedat cu sistemă și desigur, că vor trece cîțiva ani pînă vom vedea generalizat învățămîntul gos­podăresc. Și în primul rînd, pentru a se com­bate prejudițiile, e nevoit de o carte de citire specială pentru fete. In această carte să se arate fetelor adevărata cale și ele să se deprindă de mice copile a înțelege, că cea mai mare podoabă a unei femei, este să fie o bună gospo­dină. A Din Balcani BULGARIA Mărci pentru păduri. — Ca să se poată constata exact venitul pădurilor și să se poată îndepărta sau­ mărgini­tăe­­rea fără voc a pădurilor, minist, agri­culture­ și a comerciului din Bulgaria a luat inițiativa de a tipări niște mărci pentru pădure, în valoare de 1 centimă pînă la 80 lei una. Ele vor fi de două feluri: unele pentru pădurile statului și altele pentru pădurile comunelor. Primarii comunelor vor cumpăra mărci pentru pădurile comunale, iar funcțio­narii silvici pentru pădurile statului. Ei vor da aceste mărci acelora cari voesc să iao lemne, în locul chitanțelor. Măr­cile vor fi gata pînă în toamnă, cînd se va începe și exploatarea pădurilor. * Congresul apicultorilor.— In zilele de 21 și 22 August a. c. se va deschide în Sofia al IV congres al apicultorilor. Societatea apicultorilor a făcut demer­suri pe lîngă direcțiunea căilor ferate să facă scădere pentru apicultori, în vederea congresului. * Bîrslă,—In­fiscare as urmîn­d să se Strămutarea Casației la Iași Interview cu decanul baroului ieșan Proectul d-lui Dissescu.— Posibilita­tea legala a strămutarea Casației. Marea grevă a moldovenilor. D. Pandele Zamfirescu, decanul ba­roului local, părăsind pentru o zi locul său de viligiatură, am putut să am cu d-sa o scurtă convorbire, în chestia strămutarea Casației la Iași, chestie care interesează atâta pe ieșeni. D. Zamfirescu e foarte pesimist. Nu crede c­ă propunerea d-lui Dissescu se va realiza, dar nu tăgăduește bune­le intențiuni ale fruntașului conservator. •1* In ceea ce privește posibilitatea le­gală de a se strămuta Casația, sau cel puțin secția III-a, d. Zamfirescu crede în această posibilitate. Legea de organizare prin care se sta­bilește sediul Casației la București —î mi spune decanul—nu este o lege funda­mentală, care nu s’ar putea modifica. Și cît privește spusele că membrii Ca­sației ar refuza să vie la Iași, încă nu poate fi luată în seamă. Membrii Ca­sației se vor supune lege­ și vor judeca acolo, unde prin lege li se va indica sediul. D. Zamfirescu crede de netăgăduit faptul că prin aducerea Casației la Iași, s-ar aduce un mare bine Iașului. E un mijloc de a se alimenta viața capitalei Moldovei, care merge spre inaniție. Decanul baroului din Iași, crede că muntenii, avantajați prin faptul că înalta Curte de casația se află la Bu­curești, se vor opune, nu din rea vo­ință, dar pentru a nu perde un avan­­tagiu prin această strămutare. „Pentru a reuși—«e spune d. Zan­­firescu — ar trebui să provocăm o mișcare mare, un fel de grevă a Moldovenilor, mișcare care poate ar fi încoronată de succes.“ Dan Politica m Roman — Interview cu d. primar dr. Riegler — Dizolvarea consiliului comunal.—Vii­toarele alegeri.— Intențiunile pri­marului.—Electricitatea în Roman. Construirea unei hale. — Alte îm­bunătățiri.— Asupra dizidenței lo­cale Roman, 3 August 1905 Pe cîtcă vreme în Capitală politica se resimte de lipsa fruntașilor tuturor partidelor pa timpul vacanței, în unele județe tocmai acest timp e pare că mai prielnic politicei locale. Faptul se și explică, căci pe cind în timpul activităței parlamentare, po­litica de la centru absoarbe și forțele de provincie, în timp de vacanță fie­care senator, deputat, prefect sau pri­mar, se poate ocupa de interesele ora­șului său. In Roman pe lângă acest fapt apro­pierea alegerilor comunale, fac ca acti­vitatea politică să fie acum mai în­cordată. Citind ziarul partidului conservator local, „Ecoul Romanului“ am remarcat simptomul unei dizidențe, căci prin a­­cest ziar primarul orașului Roman d. dr. M. Riegler a atacat cu vehemență. Interview cu d. dr. M. Riegler Pe lîngă chestiunea politică și aceea a alegerilor comunale, fiind în discuție și noile reforme proectate de actuala administrație, am solicitat d-lui dr. Mauriciu Riegler, primarul orașului Roman, un interview asupra tuturor a­­cestor chestiuni. D. dr. Riegler cu multă bunăvoință, răspunzînd întrebărilor mele, mi-a făcut următoarele declarațiuni: — E adevărat că lista viitorului con­siliu comunal va fi modificată ? — In principiu suntem hotărîțî răs­punde d. Dr. Riegler, să nu facem nici o modificare. Posibil că din cauze in­dependente da noi, cum de pildă stră­mutarea din oraș a unor partizani ai noștri, actuali consilieri, să ne facă a-l înlocui, pe viitoarea listă. Aceste înlo­cuiri nefiind fără consimțămîntul per­soanei înlocuite, nu va aduce nici o perturbație. — Luîndu-mă după ziarele locale s’ar părea că și în Roman se manifestă o dizidență in sînul partidului con­servator local. Ce forță are această di­zidență ? — Ca și la centru, avem și noi—în proporții cu totul reduse unii teroriști și postulanți de slujbe. Pescuind în apă tulbure ei caută a profita de apropia­tele alegeri, crezînd că intimidîndu-ne prin amenințări și calomnii, vom ceda poftelor lor de căpătuială. Cunoscînd puțina valoare a acestor partizani, la slujbe, ii lăsăm să se sbată în bună voe, iar noi ne vedem de treabă, și căutăm a fi cei mai folositori orașului nostru, care acordîndu-ne încrederea și grija de bunul sau mers, a pus și oare­cari speranța în noi­ îmbunătățiri orășului —Dacă se poate, întrerup pe interlo­cutor—v’aș ruga să’mi arătați cam ce îmbunătățim­ proectați a aduce orașului. — In primul rînd, studiam chestiunea luminărei cu electricitate a orașului. Personal studiez chestiunea, căci e po­sibil ca prin captarea rîului Moldova să se obțină forța motrice necesară și ast­fel să se realizeze aceasta îmbunătățire cu cheltueli foarte mici. „O altă îmbunătățire necesară, confir­m­ă d. dr. Riegler, e construirea uno­­hale sistematice și higienice. „Planul acestei construcții e gata și aprobat chiar de consiliul superior teh­­nic. Fiind însă nevoe de prea mulți bani pentru construirea halei și pentru a nu încărca comuna, ne-am propus ca ur­­mînd după plan, să ridicăm cu încetul, treptat, treptat în fiecare an cîte o mică porțiune. „Abatorul orașului deși construit pe malul Moldovei, n’are scurgere în apă nici apă pentru spăteri așa că e greu de menținut într’o stare higienică cum ar fi de dorit. Și noi vom face îmbunătățirile nece­sare. „Mai sunt multe străzi de aliniat și aci £ lucruri do­bili­tate, pe care vom căuta a le satisface. De aceia continuă d. dr. Riegler, nu ne preocupăm de acei 2 sau 3 I nemul­­țumiți, cari pun interesul personal dea­supra acelui obștesc și de partid. „Fie­care din noi, facem sacrificii de timp și bani în interesul partidului și nu căutăm altă satisfacție, decît aceia de fi folositori țarei, orașului și cetățenilor. „Eu personal continuă d. Rigner, am primit a fi primar și în acest scop fac mari jertfe neglijind interesele mele personale. „Primind însă a fi primar nu mă voiu lăsa a fi intimidat de nimeni, nu mă voiu speria nici de campania prin presă deschisă contra mea de directo­rul acelui ziar, care ziar, deși întitulat „organ al partidului conservator“, astăzi nu reprezintă decit ideile și principiile personale ale directorului și editorului sau, d. N. Rallu. „Ignorînd pe toți acești teroriști, vom căuta a urma calea concepută, făcîn­­du-ne utili orașului. — Aveți deja creditele necesare îm­bunătățirilor ce proed­ați ? — Consiliul comunal a aprobat în u­­nanimitate creditele necesare. Nefiind însă complecte devizele lucrărilor, am lă­sat pentru viitoarea sesiune parlamentară să cerem și aprobarea acestui corp, cînd avînd devizele exacte, vom putea prezenta un raport bine documentat. * Am mulțumit d-lui primar dr. M. Rie­gler pentru buna­voința cu care s'a pus la dispoziția mea, acordîndu-mi in­terviewul de mai sus. Voi căuta să am o convorbire și cu un conservator dizident pentru a repro­duce aci cauzele nemulțumirilor. F. Emilian N. A. C. Niculescu (lunca) A. Vojen,­­ căpitan C. Voiculescu, M. Je cu magis­trat, dr­ C. Istrătescu. Sosiți.—Cu Aradul de azi ora 7 și 12 m., au sosit d. dr. Ștefan C. loan, Pierre Pogi, dr. Christoph Donotovich, căpitan G. I­. Basnoveanu, Pavel Panțu. Cu accelerata­ die 4 și 30 m. au sosit u. Romulus P. Voinescu inspector-șef al siguranței din București, N. Constan­­tiniu procuror la Curtea de apel din Galați, Maria Țigara, Vasile Rîureanu. ..*** «*8.. . Răsplata u­irei In afară de cei anunțați s’a mai a­­cordat medalia „răsplata muncei“ d-ne Lița Mateescu institutoare la R.-Sărat, loan Coman învățător R.-Sărat, Pro­­copie Emilian institutor C.­Lung și Io­­nescu N. loan­idem, N. Petroșanu în­vățător Bădești, N. Catrinescu învăță­tor Dragoslavele, Elena Runcescu în­vățătoare Vlădeni-Pâmînteni, M. Popes­­cu învăț. Davidești, toți din Muscel, G. Georgian învăț. Schela-Cladovela și I. Taloni învăț. Orevița (Mehedinți), N. Șerbulescu, învățător Baia de A­­ramă, P. Condeescu instit. T.­Severin, Al. Molănescu învăț. Cernoaia, Preda Pălișan învăț. Prunișor, N. Argintaru învăț. Clasani-Tați din Mehedinți, Au­­reliu G. Enea, învăț. Daița, Marin Ră­­dulescu învăț. Răsuceni Vlașca, I. Ro­­tărescu și I. Răchiteanu învăț. Biraș­­canțî Dorohoi, I. Nazarie învățător Nicorești P. Ghelea învățător Gabor ambii din Tecuci, Zoo Tucher iisti- Tecuci , Sevasta Copcescu, Paulina Li­pan, Gr. M. Diaconescu instit. Focșani, Anastasie Filotti învăț. Ruginești, G. Ionescu învăț. Safont-Putna, Voichița Sinescu și Maria Monastireanu, institu­toare la Botoșani. G. Sirițeanu învăț. Riughiiești și I. Vasiliu învăț. Cuco­­roni ambii din Botoșani. Convenția comercială între Serbia și Austro - Ungaria Ziarul „Stampa“ din Belgrad crede a ști care sunt principalele puncte ale convențiunei comerciale austro-sîrbe, mai înainte de a se începe negocierile acestei convenții. Aceste puncte ar fi: 1) Austro-Ungaria se îndatorea­ză să închee o convențiune veteri­nară cu Serbia. 2) Austro-Ungaria primește să se înțeleagă cu Serbia în privința importului a tot felul de mărfuri, dar cari să nu treacă peste contin­gentul prevăzut, (așa să determine Serbia mai înainte cîte bucăți de mărfuri poate să importe pe fiecare an în Austro-Ungaria). 3) Exportul a tuturor felurilor de grîne. Austro-Ungaria nu va trece nici odată peste tarifurile sale vamale. 4) Această convențiune va fi ta­rifată după hotărîrile de mai sus. ȘTIRI ȘCOLARE — D. C. Grigoriu, profesor do­cint la Academia de Musică și Artă drama­­matică a fost autorizat de Direcția a­­cestor școli, să conducă clasa de An­­samblu pentru formarea viitoarea ele­mente ale operei și operetei romîne. Elevii cari se vor distinge, vor fi pro­ferați la angajamentele ce se vor face in viitoarea stagiune. înscrierile pentru această clasă se primesc pină la 15 August la secretariat, în Str. I. C. Brătianu No. 18. — Catedra de flaut de la Academia de Musică, și Artă dramatică a fost încredințată d-lui profesor Al. Roșca, lauriat al Conservatorului, care va în­cepe zile acestea, cursul de preparație. De asemenea D. dr. H. Zaggler, a fost numit conferențiar pentru higiena aparatului vocal.­­­Joi 25 August se va ține la Acade­mia de muzică și artă dramatică din str. I. C. Brătianu 18, concursul de admitere a elevelor la piano. Două din d­evo cari vor eși mai bine la concurs, vor fi admise ca bur­siere­ fiind scutite de plata taxelor de iiguentare. înscrierile se primesc pină la 14 cu­rent. „Adeverul“ In țară Predeal, 3 August Marș militar. — Conform ordinului ministerului de războiri No. 666 din 24 Iunie a. c., bateria de munte sub co­­manda­ I-lui căpitan Al. Munteanu, a so­sit în localitate erî după amiază, cu un tren special unde va sta în bivuac pînă la 4 1. c., cînd va începe marșul pe munte. Plecați. — Cu A­radu de aseară ora 9 și 7 au trecut în străinătate d-na Ha­­riclia Darclée, Miclescu prefect de Do­­rohei, C. Dobrescu, dr. Sigmund, Elisa dr. Sutzu, P. Rusovici, N. Coculescu profesor universitar, C. M. Sipsomo. Cu trenul de azi ora 12 și 30 au tre­cut în străinătate H. S. Nenițescu, Olga R. Rîmniceanu, A. D. Mavrocordat, M. Negrescu comandor în marina romînă, ADEVERIT Ultime informațis Un individ anume Dionisios Metaxas Lascaratos, care scotea în Brăila ziarul Elevteros Logos și care a fost expulzat de către guvernul liberal, a plecat la Atena unde continuă să publice acelaș pamflet. In ultimul număr sosit în Capitală Eleuteros Logos publică o ilustrație de o trivialitate ne mai pomenită, prin care insultă în modul cel mai grosolan femeile romane. Dacă obscenitatea gravurei ne oprește de a o reproduce pentru ca opinia noas­tră publică să aprecieze josnicia la care s’au colborît atacurile grecești contra noastră, nu ne putem reține însă de a releva această mîrșevie fără exemplu și care caracterizează perfect lepădăturile levantine. Marele stat major al armatei a modificat în mod simțitor regula­mentul școalei de infanterie și cava­lerie din Dealul Spirei. Se știe că în anul precedent, pe cînd d. Dimitrie Sturdza era minis­tru de războiu­, regulamentul școa­lei din Dealul Spirei a fost modi­ficat după propunerile d-lui căpitan Sturdza. De data aceasta au fost­­ schim­bate aproape toate modificările in­troduse în regulament de către d. căpitan Sturdza. Acest fapt a dat loc la oare­cari discuțiuni în cercurile militare. Ni se telegrafiasă din Bacău că poliția locală, cunoscută pentru vio­lențele și abuzurile zilnice, se poartă banăstește cu lucrătorii tăbâcarî, cari s’au pus în grevă. Mai mulți lucră­tori au fost închiși, între cari și Ha­ral­ambie I. I Popescu. Pe cînd în București și Ploeșa autoritățile au intervenit în favoarea greviștilor, poliția băcăuană se crede în drept să terorizeze pe muncitori. Atragem atenția ministrului de in­terne ca să cheme la respectul legei pe agenții poliției din Bacău. D. deputat Ernest Vîrnav, care se află la Sinaia, ne telegrafiază că știrea despre numirea d-sale ca pre­fect de Roman este lansată de ad­versarii d-sale, cu intențiuni tenden­țioase. D. E. Vîrnav, adaogă că d-sa nu va schimba locul de deputat al co­legiului I de Putna cu nici un de­cret de numire. * D. I. Diaconescu a fost ales ajutor de primar al comunei Isaccea. D. Mihail Rah­tivan, secretarul ge­neral al ministerului de interne, a ple­cat azi după amiază la Sinaia. Mîine d-sa se va întoarce în Ca­pitală. D. Al. Bădărău, ministrul justiției, se va duce peste cîteva zile la Sibiu, spre a vizita Expoziția asociației Tran­silvaniei. D-sa astăzi dimineață a plecat la Sibiu. Din ultimul raport sosit la ministerul de interne resultă ca actualmente sunt în Capitală 34 cazuri de febră tifoidă 23 de tuse convulsivă, 7 de scarlatina și 3 de pojar. In privința senzaționalei afaceri cu polița falsă de 40 mii lei, astăzi s’a te­legrafiat d-lul dr. Minovici, chimistul le­gist, pentru a sosi în Capitală și a pro­­cede la examinarea ei. La cursele cele mari de biciclete ce vor avea loc în ziua de 6 și 7 August 1905 în Rusciuc, va lua parte d. Ion Marinescu, cunoscutul șampion al Ro­­mâniei. D-nil general Manu ministru de in­terne ad-interim și ministru de război, și d. Ioan Lahovary ministru de dome­nii, se vor întoarce mîine seară în Ca­pitală venind de la Predeal, unde vor însoți pe regele și regina. Candidații partidului conservator la alegerile colegiului II comunal din Ga­lați sînt d-nii I. Plăvănescu, D. Stama­­tiade, I. M. Gradea, C. Calmuschi, Const. Dragoescu, N. Panaitescu, Tud. Dînciu­­lescu, C. Ilaș și Sterea, V. Dragomir. D. Romulus P. Voinescu, inspectorul șef al serviciului de siguranță, s’a în­tors aseară în Capitală. In timpul concediului d-saie de 40 zile a vizitat împreună cu doamna, lo­calitățile Ems, Veneția și Abazzia. Numeroșii funcționari ai poliției de siguranță au primit aseară la gară pe șeful lor. D. Alex. Bădărău, care a sosit azi dimineață la 6 în Capitală, a plecat cu trenul de 8 a. m. la Slănicul-Moldova. Ministerul lucrărilor publice a acor­­dat d-lor Theodor V. Balș, C. Malcoc și Ioan Bozianu, absolvenți cu diplomă ai școalei de păduri și șosele, cîte o leafă de 300 lei lunar, pentru a studia în străinătate, cel dintâi electricitatea, iar secunzii exploatarea și explorarea petroleului. Președinte al consiliului județean de Ilfov, care va fi convocat spre consti­tuire în primele zile ale lunei viitoare va fi ales tot d. Petre Millo. D. general Manu, președintele consi­­liului de miniștri a exprimat azi suve­ranilor și principilor moștenitori, res­pectuoase felicitări în numele guvernu­lui pentru aniversarea nașterei princi­pelui Nicolae. Știrile ce primim de la Govora, nu anunță că acolo continuă afluența vizi­tatorilor. Numărul băilor ce se fac zilnic întree așteptările și prevederile administrației

Next