Adevěrul, noiembrie 1905 (Anul 18, nr. 5831-5853)
1905-11-26 / nr. 5849
Simbătă 26 Noembre 1905 SOCIETATEA VOIAJORILOR COMERCIALI DIN ROMINIA GONV 0 CARE Toți d-nil societarii simt rugați a lua parte la ADUNAREA GENERALIA " care va avea loc în ziua do lului 26 Decembrie a.ert. orele 10 -12 a. m. și 2—6 p. m. în localul societarei din Strada Smîrdan No. 4 (Hanul Gherman!). îxp. «d*. HEOUIE DE JMR 190 ® GERMANDREE in PRAF, FOI ȘI PASTĂ Brevetat S. O. O. Q> Secretul frumuseții, de un parfum ideal, de o aderența absoluta salutara discreta, dă pielei HIGIENA și FRUMUSEȚE Se găsasc ce pretutindeni. * tr) ce cutie vîndută sub ca. 2.500 r,etc (1 considerată ca contrafacere| Micșor, boucnik 19, Rue Vivienne, Paris. Dr. Goldstein Special în boale nervoase și electroterapie S’A MUTAT ia Str. Colici 8. — CIOMSultațiii 8—5 tratează paraliziile, țoalele măduvei spinărei, inpotența, neurastenia etc. FARMACIA La „Foișorul de Foc“ din Calea Moșilor 78 (in apropiere de sf.Gheorghe) A trecut de la 26 Octombrie a. e. sub conducerea d-lor farmaciști Iuliu Peretzky și Carol Rebenehes, fose timp de 17 ani la farmacia din Str. Colței. Farmacia este din nou aprovizionați cu toate medicamentele in divi, specialități medicinale indigene și străine articole de cancine și pansamente, diosne, ape minerale, etc., etc. 2160 AVIS Avem onoare a anunța pe onor, public ca s’a deschis Noua Croitorie JOKEY CLUB Str. Upscanist 12, București cu specialitate de Croitorie bărbătească. Mare asortiment de stofe engleze și franceze, angajînd un maestru coupeur special din străinătate care a lucrat în cele mai mari ateliere, suntem în plăcuta pozițiune pentru a putea satisface pe onor, clienți. Raion special pentru lingerie și articole pentru domni. Prețuri moderate. ‘2148 csMm——ga——M—■«——B—i» DE VÂNZARE pentru eșire din indiviziune in ziua de 5 Decembrie 1905 la Tribunalul de Notariat Ilfov, două frumoase imobile unul cu o frumoasă curte, în Calea Moșilor 1X8, (colț cu Cernica, 2) evaluat 65.000, afectat Creditului, și altul Strada Sfinților 33, evaluat 66.000. Lămuriri la d-1 Dr. Dimitriu, Str. Spătarului 9, sau la d-1 avocat Cihosti, Str. Berzei 31. 2408 HKH 11 DENTIFRICE I la| (Elixir, Pudră și Pasta) ISEIEDICTUL SOTEXAG I A. SEGUIN, Bordeaux Sfj MEMBRU al «SURIULUI Eg fM fara concurs y £ €|| Exposiția Univ. Paris 1900. CASA DE SCHIMB 1. FUELS București, Strada LIPSCANI No. S Noul Palat Dacia cursul pe ziua de 17 Noem. 1905 j OumfAr I Wind * I * * * * * * 84%ji Rentă amortibilâ. 93 2B 98 75 4’J Rentă convertită 91;50 92 — r.%’ Obi. jud. Comun. 101.50 |02 — ♦"ig Obi. Com. Bucur 90|50 91 25 5% Scris. Bunc. Aur. 103 75 10125 ■<99 . » 97-V* 98“ 5»fi ' , „ Uro. 9950 100 — „ , „ Iași 96 50 97 I Acțiuni B.Nation 3080—31101— „ „ Agric. 406 — 413! — 1 . Scomn.Bu ISO.— 196] — I Cor. val. austriac. 105— 106 — I Mărci germane 124.— 1251— Bancnote franc. l0Jj'>9 'XClÍ25 , itaiien® 1 98|— l(i0 - 8 ., rbl- hîrtiî[ 267|- 270]Plătim cupoanele pe 1 ianuarie 1906 Externe fără risc î un scăză[ ■mat._____________________________ Carol I* din Porodin, unde a locuit regele în timpul campaniei din 1877. Domnul Mișu a fost foarte satisfăcut de frumoasa măsură ce a luat-o Bulgaria în memoria armatei române, care a luptat pentru liberarea Bulgariei. El a luat mai multe fotografii pe cari le va trimite zilele acestea regelui. Congresul tipografilor. La 10 Noembrie s’a deschis in Sofia, congresul tipografilor din Bulgaria. După compunerea biroului, ședința s’a ținut în secret și s’a luat resoluția, ca o deputațiune să se presinte ministrului de comerciu și agricultură spre a reveni asupra măsurei ce o luase. Această măsură se reduce în aceea că ministerul dăduse ordin ca toate autoritățile publice să-și tipărească orice imprimate la imprimeria statului. Ministrul a promis comisiunea că va reveni în curînd asupra acestei măsuri. Alt congres. Tot la 10 Noembrie s'a deschis în Sofia, congresul meseriașilor ferari din Bulgaria. La congres au luat parte 22 de delegați din diferite orașe ale principatului. S’a discutat care ar fi mijlocul prin care s’ar putea îmbunătăți situația fierarilor din Bulgaria, înainte de discuțiune, s’a format biroul și s’a oficiat serviciul religios. In urmă congresiștii cu muzica în frunte au manifestat pe principalele strade ale orașului. Semănăturele. — Luna Octombrie aproape întreagă a fost neuroasă, ceea ce a facilitat foarte puțin semănăturile. Iată starea semănăturilor din întreaga Bulgarie . Rapița, care anul acesta a dat 20 de milioane de kgr in valoare de 5 jum. milioane, anul acesta a fost foarte puțină semănată. Aleea în partea de nord și mai ales în lungimea Dunărei a fost mai mult semănată. Cucuruzul anal acesta atit calitativ cât și cantitativ, a fost ceva mai bună ca mediocru , iar în unele locuri recolta a fost foarte bună. Tutunul. Culesul tutunului a fost terminat peste tot. Recolta este foarte bună. In localitatea Duprișco, au fost semănate 12.000 decaare de tutun, lucru ce nu s’a văzut niciodată în principat. Suprafața de tutun a fost de 56.000 de decaare, iar producțiunea medie este de 60 kilograme tutun la decaar. Sfecla de zahăr, s’a strlos cu foarte mare greutate, dar producțiunea din apus acesta este cu mult mai inferioară ca cea din anul trecut, deși s-a și semănat 16.380 decaare, iar anul trecut numai 13.950 decaare. Anul acesta un decaar a dat 1.730 kgr., iar anul trecut 2.360 kgr. de sfeclă. Orezul, a dat o recoltă strălucită. In toată țara s’au semănat 47.000 de cadre de orez. Varza, peste toată Bulgaria a fost foarte proastă anul acesta. S’a vîndut suta de kgr. cu 12—14 lei. Viile au dat o frumoasă recoltă. Ploilo cari au căzut parțial au avut o foarte mare înrîurire asupra cîmpiilor. Iarba a crescut foarte mare și vitele găsesc frumoase pășuni. Baronul Sugematzu al Japoniei a părăsit la 8 Octombrie capitala Bulgariei, mergînd spre Constantinopole. El a declarat, la întrebările unui redactor de la ,Vecerna Poșta“, cum că în adevăr recolta a fost proastă in Japonia, dar nu așa cum se aude. El mai spuse că marea Mediterană în curînd va fi vizitată de escadra japoneză. La întrebarea care general rus este mai popular în Japonia, baronul răspunde că Kuropatkin. Baronul va publica în curînd un roman în englezește și franțuzește sub denumirea de „Fantezii de vară pentru Japonia depărtată“, un roman compus din dialoguri între un japonez și o pariziană. Cu privește despre chinezi, baronul a declarat că din mîndrie națională, niciodată chinezii nu vor uza de instructori japonezi. China niciodată nu va deveni putere militară, căci războiul e în afară de doctrina lui Confucius. Baronul Sugematzu, din Constantinopole se va întoarce în Londra prin Grecia, Italia și Paris. Despre Bulgaria, baronul are idei frumoase, crede că un deosebit interes îl oferă faptul că bulgarii sunt de aceași rasă cu japonezii. Relativ la chestiunea macedoneană, baronul a declarat că Turcia nu se va putea menține în Peninsula Balcanică și că Macedonia după toate probabilitățile va fi dată Bulgariei. Tot el declara că este foarte adevărat că Japonia va înființa o legațiune în capitala Turciei, al unui bastiment francez, Niger, care pleacă în Marsilia și care a spus că ar consimți să mă refugiez pe vaporul său și să mă ducă în Franța. „Am primit cu bucurie această propunere și fără să pierd o minută, ne-am hotărît, ca meriera mea și cu mine, de a încerca aventura care nu era fără pericol. „Pentru a atinge scopul nostru, am trebuit să înșelăm supravegherea spionilor cari mișunau împrejurul nostru și a funcționarilor cari la fiecare plecare a trenurilor și a vapoarelor inspectați pe voiajori. „Am îmbrăcat haina unei servitoare și m’am prezentat autorităților! „Trebue să mărturisesc că orîcît de hotărîtă eram, inima mea batea destul de tare și eind veni rîndul meu, îmi simțeam genuchii tremurînd, dar voința mea a învins nervii și am răspuns imediat chestiunilor cari mi s’au pus și cu toată, prezența funcționarilor cari mă cunoșteau, am trecut, grație hotărîrei mele. Cînd m’am suit pe vas, căpitanul care mă aștepta, mă conduse în cabina mea în care am rămas închisa pînă în momentul în care am perdut din ochi țărmurile inospitalierei Turcii. „Cîteva zile mai tîrziu am debarcat la Marsilia. Cît de fericită eram ! Puteam să mă duc și să mă întorc singură, să vorbesc cu toată lumea, să mă amestec în viața publică, ce delicii ! Nu puteți să vă închipuiți așa ceva, voi, ceștilalți cari sunteți obișnuiți a trăi astfel, dar pentru noi sărmanele femei din Orient, a fost o adevărată fericire ! „In Europa am cunoscut pe prințul cu care m’am căsătorit și sunt fericită“. A. Teatre-concerte-petreceri Balul societăței voiajorilor comerciali din România va avea loc în seara de 7 Ianuarie 1906, la teatrul Lyric. La acest bal care promite a fi cel mai splendid din timpul carnavalului—își va da întilnire toată elita comercială nu numai din Capitală, dar chiar din restul orașelor din țara. Obiectele de cotilion au fost comandate din Paris. Lojile sînt deja aproape toate vîndute. Sala Liedertaffel.—Lirabeta 26 Noembrie 1905, al 7-lea mare concert vocal și instrumental, dat de talentatul artist George I. Buluc, absolvent diplomat al conservatorului, profesor de muzică vocală și instrumentală; cu binevoitorul concurs al d-șoarei Maria Vasilescu absolventă a conservatorului; I. Paschil, pianist, G. Duport etc, începutul la orele 9 seara precis. «Vgl JURNALUL FEMEEI Știri femenine Impresiunile unei evadate.—„M’am mutat într’o casă situată aproape de marginea orașului împreună cu o sclavă devotată. Prin intermediul acesteia am putut să’mi procur cu bani un pașaport al unei sclave, care mi-a vîndut de asemenea hîrtiile sale, apoi așteptam ocaziunea propice pentru plecare. Cîteva săptămîni au trecut, cînd într’o zi o amică în curent cu proectul meu, veni și îmi spuse că cunoaște pe un căpitan Din largul lume! Un trust al regilor Toată lumea vorbește de trustul americanilor și nimeni nu a observat că domnește peste Europa un adevărat trust al regilor. . Aruncați-vă privirea asupra Europei și veți vedea că în afară de Spania, Italia, Austria, România, Franța și alte state mai mici, cea mai mare parte din Europa aparține la o singură familie — familia regelui Haakon al Norvegiei. Acest tînăr suveran are într'adevăr pe tronurile Europei: pe moșul säu (regele Cristian al Danemarcei) ; pe cumnatul său, (regele Eduard al Ingliei); pe vărul säu (țarul Nicolae al Rusiei); pe vărul nevestei sale (împăratul Wilhelm al Germaniei) și pe unchiul său (regele George al Greciei). Este de asemenea o linie de rudenie între el și regele Oscar al Suediei—era încă suveranul Norvegiei, fiindcă mama regele Haakon e nepoata suveranului Suediei. Dacă se unesc toate teritoriile pe cari domnesc membrii din familia lui Haakon, sa va vedea că ele formează aproape trei pătrimi din întreaga Europă. In afară de aceasta, trebue notat că Franța, Austria și Italia au destinele lor unite prin tratatel de alianță actualmente în vigoare cu două imperii în care guvernează familia lui Haakon. In fapt, Spania, Portugalia și Turcia sînt singurele mari state europene cari n’au nici o legătură de rudenie sau de alianță cu dinastia actualului rege al Norvegiei. Nu e oare aci un trust din cele mai serioase ? Cartea galbenă și cartea albastră Guvernul englez a retrimis, acum cîtva timp, guvernului francez probele cărței galbene asupra Marocului, care va fi publicatä peste puțin și care, după obiceiurile diplomatice, i-au fost comunicate. Guvernul englez n’a adus nici o modificare nici în fond nici în formă acestor probe. In aceste cărți s’au scris toate peripețiile chestiunei marocane. Schimbul de cuvinte și de scrisori care a avut loc între miniștrii Angliei, Franței, Germaniei și ai Marocului asupra acestei chestiuni, notele publicate și nepublicate, în fine toate documentele dificilei chestiuni marocane. 3 . ȘTIRI TEATRALE Novelli 1» Teatrul Național La 12 Decembrie începe pentru bucureșteni o serie de sărbători artistice la Teatrul Național. Marele Novelli, care pentru a veni în București nu mai are nevoe de intermediarul vr’unui impresar, s’a adresat direct direcțiunei generale a teatrelor, care i a acordat, ca întotdeauna, sala Teatrului Național, pentru reprezentațiunile sale. Noveli, care dacă ne-a emoționat pînă la lacrimi în dramă și ne-a procurat plăceri olimpice în comedie, a făcut de astă dată, în programul reprezentațiilor sale, parte largă și comediei. Astfel, iată seria reprezentațiilor lui Novelli. Luni 12 Decembre, Aleluia, dramă în 3 acte de Marco Prsga. Marți 13 Decembre: Scarron, comedie dramatică în 4 acte de Catulîe Mendes. Mercur! 14 Decembre Bebe, comedie bufă în 3 acte de Menkac și Hennequin. Joi 15 Decembre Tapa Leonard, comedie în 4 acte de Jean Ricard. Vineri 16 Decembrie La gerla di Papa Martini (Les crochets du père Martin), comedie în 3 acte de Cormon și Grange. Sîmbătă 17 Decembre Skylock, de Shakespeare. Putem anunța de pe acum că ilustrul Novelli, răspunzând din străinătate, cu mare amabilitate, unei invitațiuni a Sindicatului ziariștilor, va da în beneficiul sindicatului nostru o reprezentațiune extraordinară. " r-Biletele pentru reprezentațiiunile lui Novelli se găsesc de pe acum la cassa Teatrului Național și reținerile au și început, în vedere că locuțiunea se va încheia, desigur, înainte ca genialul artist să înceapă seria sa de reprezentații. Iată și prețurile locurilor : Loje rangul I, lei 80; Loje rangul II, lei 50; Loje rangul III, lei 30; Loje de galerie, lei 15.— Fotoliu de Orchestră, lei 16.—Stal rangul I, lei 12; Stal rangul II, lei 8; Stal rangul III, lei 6.—Galerie numerotată, lei 3 ; Galerie nenumerotată, 1 leu. SPECTACOLE Vineri, 25 Noembrie Teatrul Național. — Ultima reprezentație extraordinară cu concursul d-rei Regina Pacini. Se va cînta Puritani, operă in 3 acte și 5 tablouri, muzica de V. Bellini. — Dansuri de caracter executate de d-ra Cico de Méréde, de la Opera Mare din Paris. .Sala Edison. — In fiecare seară teatru de varietăți cu program ales. Joi serată high-life, iar în fiecare Duminică de la 2—5 p. m. matineu pentru familii și copii. Teatru Boulevard. — Reprezentațiile teatrului Oeser. Teatrul Lyric.—Trupa de operetă germană sub direcțiunea d-lui Em. Waldman. Se va cînta pentru a patra oară Nakiri, operetă japoneză, muzica de Lincke. Legea servitorilor — Casația și legea servitorilor — Ce anume reglementează această lege. — Pretențiuni de drept comun ivite intre smUAm și--Composința judecătoriilor de pace a le judeca conform dreptului comun.—Tardivitatea și nulitatea unei opozițiune făcută la judele de pace. — Dreptul părței de a nu invoca asemenea excepțiuni la tribunal, cind nu a fost față la judele de ocol. —(Art. 20 ). servitorilor, art. 55 legea jud. de pace și 111, 331 și 332;. înaintea Curței de casație secția I, venind recursul făcut de Antoneta Filipescu în contra sentinței trib. Ilfov secția IV dată în procesul cu Ecaterina Paxino, Curtea casînd sentința tribunalului, prin hotărirea ce o reproducem mai jos, a creat o interesantă jurisprudență. Iată această hotărîre a Curței de casație : „Avînd în vedere că recurenta Antonetta Filipescu reclamînd de la intimată la judecătorul de ocol restituirea unor lucruri saîi valoarea lor judecătorul de ocol i-a admis în totul acțiunea în lipsa intimatei Ecaterina Paxino; că aceasta făcînd opozițiuna și neprezentîndu-se s’o susțină opoziția s’a respins ca nesusținută, că un apel la tribunal, recurenta, prin avocatul său, a invocat nulitatea opoziției făcută de Ecaterina Paxino ca fiind semnată de avocatul sau care nu avea procură pentru aceasta, precum și tardivitatea aceleiași opozițiuni ca fiind făcută peste termenul de cinci zile prescris de lege ; • „Că tribunalul prin sentința Nrul 635/903, atacată cu recurs, a respins ambele aceste excepțiuni pe motiv că trebuiau invocate la prima instanță și in fond a respins acțiunea recurenței ca fiind rău îndreptată la judecătorul de ocol, judecind că trebuia să se adreseze la șeful poliției potrivit art. 20 din legea servitorilor: „Considerînd că în speță fiind vorba de niște pretențiuni civile, acțiunea era de competința judecătorului de ocol, independent de calitatea părților de servitor și stăpîn, potrivit dispozițiunilor art. 55 din legea ind. de pace; că art. 20 și urm. din legea servitorilor reglementează plîngerile provenind din drepturile și datoriile impuse de legea servitorilor, iar nu pretențiile de drept comun . „Că așa fiind numai prin violarea articolului 55 din legea jud. de pace și printr’o greșită interpretare a art. 20 și urm., din lgea servitorilor, tribunalul respinge acțiunea recurentei, găsind că este necompezinte . „Că în afară de acestea, întrucît ia prima instanță recurenta n’a avut posibilitatea să invoace excepțiunile de tardivitatea și nulitatea opoziției intimatei, pentru că intimata nu s’a înfățișat nici odată la acea instanță, fără cuvînt tribunalul a respins aceste excepțiuni invocate de reclamantă și a violat dispozițiunile art. 331 și 332 Pr. civ., interpretînd greșit art. III din aceeași Dge. " „Că așa fiind motivele de casare fiind fondate recursul urmează a se admite : „Pentru aceste motive, Curtea casează etc. Situația în Rusia - Convorbire cu un intelectual rus— Intîmplarea a făcut să am ocazia de a sta de vorbă cu unul din refugiații ruși sosiți de curind din Odesa. Convorbitorul meu, un intelectual in toată puterea cuvintului, oiix cu idei înaintate, bun creștin, și care și dă perfect seama de evenimentele ce se petrec acum în Rusia, mi-a comunicat lucruri cari vor interesa pe cititorii noștri. N’am căutat să aflu de la aceasta persoană scene de grozăvie, amănunte asupra devastărilor și masacrărilor ce au loc în mai toate centrele din Rusia. Ia definitiv, scenele sunt pretutindeni aceleași și se repetă cu mai multă sau mai puțină grozăvie." Amănuntele acestea ziarele se află și nu nu mai pot da nimic nou în privința lor. Studenți împușcați, copii sugrumați, copile de școală siluite și apoi ucise, femei spintecate, au fost pretutindeni in orașele unde a izbucnit, revoluția, și vor fi desigur și în acelea în cari ea va izbucni de acum încolo. Așadar am căutat să aflu cîteva considerații generale asupra mișcărei. --Care este stadiul la care s’a ajuns ? care e situația azi ? și, mai ales, care se crede că va fi rezultatul, sfîrșitul, căci mișcarea asta trebue să aibă mai curind sau mai tîrziu un sfîrșit? întreb pe convorbitorul meu. Refugiatul cu care am vorbit a fost in poziție de a-mi prezintă lucrurile sub o față nouă și părerea sa—zice el—este și părerea capilor revoluției. — „Mișcarea telegrafică a avut un succes neașteptat. Situația a fost prielnică, organizația bună și nenorocitul războiu cu Japonia a pregătit de minune terenul pentru revoluție. „Intr’un scurt timp ș’a ajuns departe foarte departe cu cuceririle în timpul libertăților. „S’a ajuns pină acolo în cît de fapt, la un moment dat s'a crezut că victoria este deplină : autoritățile dispăruseră cu desăvîrșire și în realitate puțina ordine care mai exista se datora revoluționarilor cari erau stăpînî pe situație. „Era o singură revoluție puternic organizată și bine condusă. „Azi lucrurile S’au schimbat: nu, mai avem o revoluție, avem două, avem războiu civil. „Reacțiunea, care părea înmormântată, a ridicat capul și “a dezlănțuit drojdia populațiunea. A fost o contralovitură care a încurcat strașnic lucrurile. „Prin asta nu s'a slăbit întru nimic organizația revoluționară, și nici activitatea ei nu s’a micșorat,—dimpotrivă, rîndurile revoluționarilor s’au îngroșat și alături cu el stăzî mai bine de jumătate din armată. „Dar, dacă nu s’a micșorat mișcarea s’au îngreuiat enorm șansele ei. „Nu mai avem azi o luptă ordonată și îndreptată numai împotriva țarismului, avem o adevărată stare de sălbătăcie desfășurată de oamenii poliției și ai șefilor reacționari și împotriva cărora revoluționarii trebue să-și întrebuințeze o mare parte din forțe. „Lupta s’a îngreuiat deci prin faptul că s’a făcut o adevărată debandadă : nimeni nu mai știe ce Vrea, și nimeni nu mai e sigur de nimic. Se comit jafuri și siluiri pe străzile cele mai frecventate, sub ochii tuturor , și nu mai ști pe cine poți conta și pe cine nu. Armata dă adevărate lupte înpotriva... armatei. .Lumea pare a-și fi pierdut la noi cumpătai. E o stare cumplită, vecină cu nebunia". Deși pe deoparte revoluției ii convine această a doua mișcare — dezorganizarea statului fiind astfel complectă— deși această nouă mișcare nu-i face în mod direct prea mare rău, revoluționarii au cel mai mare interes ca starea de azi să înceteze. Cum s'o facă însă ? Cum, prin ce mijloc s'ar putea înfrîca ADEVERIT Marele Concert de inline seară care părăsește pi Duminică dinti- |lji|/ ueara Capitala cu Expresul Orient. !|||| mergînd la Paris, Ii! va cinta mîine !" Sîmbătă seara o ultimă oară în Marele și unicul Concert de la Ateneu, dat în folosul Sindicatului ziariștilor, cu concursul celebrei violoniste Sophie Roche și admirabilei pianiste d-ra Aurelia Cionca. . " DIVA REGINA PAGINI Ultime 3normații D. Maori, care a izbutit să fie arestat o noapte la poliție, iar trei zile și *două nopți la penitenciarul Văcărești, s’a eliberat ori și în numărul de mîine al „DIMINEȚEI“ va începe •*>s» publice toate impresiunile, toate faptele culese. D. Maori, intrat sub numele de Anghel Niculescu la arestul poliției și Văcărești, deghizat apoi în așa fel încît nimeni nu l’a putut recunoaște, va face destăinuiri senzaționale, va descrie în mod exact toată acea drojdie socială, va povesti numeroase crime pasionale, căința și remușcarea unor criminali, cari sînt nebuni acum în penitenciarul „PRINTRE HOȚI ȘI PUȘCĂRIAȘI“ va fi titlul seriei de articole pe care colegul nostru, P. Macri, va începe să o publice în „DIMINEAȚA“ de mîine. In unele secțiuni legea drumurilor a fost combătută pe tema că știrbește autonomia comunală și județeană prin faptul ca se trece ministerului dreptul de a se pronunța asupra traseurilor șoselelor, etc. E posibil ca d. Grădișteanu să accepta oarecari modificări. Raportor încă nu s’a ales. Regele a început să lucreze cu miniștrii. Eri a lucrat cu președintele consiliului, D. Emil Teodoru, primarul Buzăului, crede că acum a sosit momentul ,să-șî refacă situația în localitate sau să-șî reia libertatea de acțiune în timpul alegerei parțiale, acum mulțimea care a fost ridicată răsdoiindu-se în ea toate poftele și prefăcută în hoți și ucigași? Numărul victimelor, al celor sacrificați va trebui să fie înzecit și mișcarea nu va mai putea avea un mers dinainte hotărît, ea nu va putea urma unei direcțiuni stabilite, ci va lua o desfășurare potrivită cu împrejurările ce nu se pot prevedea. 1 • * — Gare va fi sfîrșitul ? — Sfirșitul va fi, în mod neîndoios, triumful revoluțiunei. In privința asta nu se mai încape nesiguranță — de pe acum nu se mai poate vorbi de Rusia autocrată. E însă un alt lucru tot atit de sigur, anume că acest sfirșit, pe care dl. așteaptă toata omenirea civilizată, nu e atit de apropiat. Ceea ce însă va preceda acest triumf, este o severă dictatură. Oricine va eși învingător acum, fie un triumf momentan al reacționarilor, fie triumful desăvîrșit al revoluționarilor, va trebui mult timp și multă energie pentru a se readuce la supunere mulțimea care a pierdut cu desăvârșire noțiunea de ordine. •O dictatură cum n'a fost încă pină acum , va fi în curînd instituită și cît va ține ea, și care va fi forma ce-i va urma nu se poate prevedea. Sylv. Se pare însă că d.Cantacuzino nu vrea să-l satisfacă. Eri, la Cameră, d. Teodoru a avut o convorbire de aproape o oră, cu președintele consiliului. Acei care urmăreau convorbirea spun că d. Cantacuzino a refuzat totul d-lui Teodoru. La ministerul de războiu se da azi ca sigură știrea că guvernul e decis să prezinte parlamentului un proect de lege pentru ridicarea taxei de cinci la sută supusă funcționarilor. In cursul săptămînei viitoare se vor ține mai multe consilii de miniștri, în cari se va discuta asupra modului de alcătuire al viitorului buget general al statului. Epoca afirmă că d. Dimitris Sturdza face o anchetă asupra gestiunei Creditului rural și apoi va publica raportul său. Această anchetă d. Sturdză o face în calitatea sa de director al acestei instituțiuni. Un ziar din Capitală a afirmat că d. Rahtivan s’a dus la Iași ,să facă scuze guvernamentalilor de acolo. „Evenimentul“, organul oficios ieșan, publică următorul răspuns: „Cu privire la vizita de la Ia# a d-lui Rachtivan, secretarul general al ministerului de interne, și la scuzele ce un ziar din București afirmă că le-ar fi făcut d-sa, sîntem în măsură a declara că nefiind vrei un motiv de scuze, d. Rachtivan nu avea deci pentru ce să le facă, relațiunile d-sale cu lașul fiind din cele mai bune. «» „Ca dovadă despre aceasta este faptul că însuși d. primar Gh. Lascar a vizitat pe d. Rahtivan la hotelul Traian, unde d-sa era găzduit“. Concetul d-rei Aurelia Cionca, anunțat pentru mîine Sîmbătă seara, a fa& fixat, pentru a ceda sala „Sindicatului presei“, pentru Marți seara. Avis tuturor celor ce au oprit bilete. La Viena a avut loc era o conferință a președinților cluburilor parlamentare la prezidentul Camerei contele Vetter în prezența președintelui consiliului d. Gautsch pentru a se fixa ordinea de activitate a parlamentului austriac. La această conferință au luat parte și deputații Bucovinei d. Nikolay de Wassilko și excelența sa d. de Lupul. Elî s’a făcut la Severin alegerea decanului baroului de Mehedinți. Au candidat d-ni: Ilariu Isvoranu, liberal și Gr. Constantinescu, conservator. Punîndu-se chestiunea pe tărîmul politic, toți avocații liberali au votat pentru d. Isvoranu, care a fost ales decan. Pe lista sa mai figurau d-niî G. Băicoianu și Sabin Popescu, ca membri ai consiliului de disciplină. Se telegrafiază din Constantinopol cu pesta bovină, care bintuia în departamentul Khorassan, situat între Bagdad și Haneguine, a încetat cu desăvârșire în urma măsurilor sanitare ce s’au luat. FOIȚA ZIARULUI ADEVERULI______ _ 22 CAMI SAU FRATELE UCIGAȘ -Roman senzațional din viața reală — CAP. 12 Fred Archer — Vă ascult d-le și mărturisesc cu sunt foarte intrigat. — Nenorocitul Rudolph Springher a fost amicul meu. L-am iubit și l-am stimat ca pe tatăl meu. L-am cunoscut atît de bine încît sunt sigur că nu a căzut în apă din imprudență ci a fost aruncat. Dar asta n’are vre o valoare în fața justiției. Nimeni n’a aflat în America despre moartea amicului meu cînd es un individ și râspândi vestea morței sale interesîndu-se de situația lui in mod foarte suspect. Acel individ zicea că-1 chhiaină Wilian Parker. — Parker’, .exclamă directorul îmi pare rau că am mai auzit acest nume. Ah, e acel care a fost martor cînd s’a descoperit moartea americanului. El călătorise cu decedatul. — Da! Un individ care călătorise cu el pentru a-l putea ucide. — Iată o afirmare cam riscată d-le. D-l Parker e negustor la Londra, actele lui au fost găsite în regulă și purtarea în n’a dat de bănuit. Eu l-am văzut și nu mi-a inspirat nici o bănuială. — Așa o fi dar el mi-a mărturisit cele ce vă spun! — ■ Atunci continuați. — El mi-a spus că a fost trimis de fratele mortului ca să afle ce avere a mai rămas in America, dar eu îndată am căpătat bănueli și prefacîndu-mă că vreau să-l servesc l-am spionat pe cînd el nici nu visa ce gîndeam eu. Umblind după el am putut constata că era jucător de cărți și bețiv. Știa să se deghizeze perfect și am avut destulă bătae de cap, pînă ce într’o noapte l-am prins într’o circiumă. Am stat de o parte pînă ce s’a îmbătat și apoi m’am apropiat de dînsul chemindu-l pe nume. A tresărit speriat dar eu ca să-l liniștesc l-am ruga, să nu spue la nimeni că eu umblu prin cîrciumî. Ne am înprietenit și trecînd într’un cabinet ne am pus pe băut. Prefăcîndu-mă beat am început aî face fel de fel de mărturisiri lăudîndu-mă că am înșelat de multe ori pe polițiști. — Hei, hei să mă vezi pe mine ce meșter sunt. După ce fac cite ceva, polițiștii mă salută cu respect — Cum se poate, exclamai eu atunci ești un genial — Da, să ști d-ta iată cazul lui Rudolph Springher am eșit basm curată! Toți bani s’aü găsit la el dar — hei, unu-i Parker in lumea asta! — Atunci dacă nu i-ai luat bani ce am folosit deșteptale? Eu dacă ași fi fost în locul tău luam bani. — Nu știi ce vorbești? Am fost gras plătit pentru actele ce avea la el. — Avea bonuri exclamaiea făcînd pe prostul. — Nu avea bonuri fratele său Franz m-a plătit ca un prinț ca sa-i “dau actele ce le avea Rudolph. Și are să-mi mai dea, fiindcă îl pot băga în pușcărie. — E bogat Franz? — Desigur că îl bogat dacă are la el toată averea mortului care ca un prost și-a depus averea la el. Chiar de ar di . faliment el bani tot are. E un mare pechivan Franz, crede-mă pe mina unui Parker în lumea asta! E are ca sfătuitor un avocat dat dricului, gg— Ce-i face avocatul? — Lasă că ești prea curios amice! „ Iți ajungi! — N-am decît să taci eu nu mă ocup de alții am destule afaceri" Dar nu-s prost eu să cred că ți-ați dat bani pentru niște hîrțoage. Și dacă i le ai dat am fost prost fiindcă n’are să-ți mai dea bani. Parker începu a ride — Eu știu să’mi prefac scrisul de nu mai cunoaște. Sunt cel mai dibacil plastrograf din lume. Zicînd aceste cuvinte bețivul se trînti pe canapea și adormi. — De ce nu l-ai arestat? — Știam că va nega cu încăpățânare și eu nu aveam nici o dovadă. A doua zi m'am dus la hotel și l-am găsit în pat. Am cunoscut imediat că se casa de mărturisirile făcute. M am prefăcut că mă doare capul, m’am plîns că nu pot bea viu fără să mă în băt turtă și l-am rugat să nu spue la nimeni cele ce a aflat de la mine. In fine l-am convins eu pe el că mă are în palmă și că n’are de ce se tem de mine. Ne-am despărțit buni prieteni și am plecat pe ascuns în Europa. Iată dar d-le director ce am avut a vă spune. Cred că dacă ați începe cercetările riguroase s’ar putea descoperi totul. — Nu încape nici o îndoială că vom reîncepe cercetării, dar dacă principalul vinovat e în America nu știu rău cum vom reuși. Eu vă promiti tot ajutorul meu. 'Vă mulțumesc pentru această promisiune răspunse inginerul nici că mă așteptam la altceva, dar fiindcă am venit anume pentru afacerea asta în Europa, îmi voi permite a lucra pe propriul meu cort. Fiți sigur că nu voiți zădărnici mersul afacerei. —Nu știu ce veți face sau mai bine zis, ce veți putea face răspunse comisarul. —Ah, asta-i foarte simplu și nu cer vreo înputernicire ci numai să-mi dați informațiuni cum s’a petrecut așa numitul accident. Directorul porunci să se aducă dosarul afacerei. — Vezi dom’le că prea puțin se poate afla din acest dosar. Pot să-ți spun că cel pe care îl putem bănui e numai cîrciumarul care a venit singur să spue că decedatul fusese pe la el cu cîteva ceasuri înainte de a cădea în mare! Dar cred că știi câă împotrivire fac criminalii, și că trebue să le aducă dovezi zdrobitoare.— Domnule permiteți a vă da un sfat. — Pentru ce nu, cu plăcere a, scult. — Eu ași crede că să-l lăsăm în pace pe orovimar și să ne ocupăm de Franz Springher și de acel avocat care au pus omorul la cale. Ei sunt cei mai periculoși și mai greu de prins. — Ai dreptate. Ce vrei să faci d-ta? — Vom căuta a face cunoștință cu cîrciumarul și cred că îmî va folosi în ceva.1— Poți face, ce vrei d-le dar te sfătuesc și eu să fi foarte prudent. Sunt însă sigur că nu veți stingheri mersul justiției mi-a dovedit îndeajuns felul cum ași fi procedat în America. CAP. 13 Pe urmele vinovaților Tînărul american ajungînd la circiuma lui Ștefan Clans își zisa (Va urma)