Adevěrul, noiembrie 1905 (Anul 18, nr. 5831-5853)

1905-11-25 / nr. 5848

vern a lăsat cu­ comisiunile de recenscm­­­­înt să impus pe țărani la aceleași im­pozite f­unciare ca și pe marii proprietari și arendași. Pînă acum pămînturile ță­rănești secătuite erau evaluate la 20 lei falcea, comisiile de recensâmînt dă ur­cat evaluarea la 80 lei hectarul, adică la 45 lei falcea. Oare această urcare face numai doi fei anual ? Toate aceste amănunte întăresc păre­rea ce am emis îndată, că poate alte re­forme ale guvernului să aibă vreo im­portanță, — aceasta însă a reducerei impozitului personal nu are nici una, absolut nici una. Chestia țărănească, ce-i drept nu se poate rezolva prin măsuri fiscale,­­dar r­e­forme fiscale ar putea ușura pe ță­rani, nu însă asemen­ea pseudo-reforme cari nu fac nici cald nici rece țără­nimii. Po­ Arm­ al XVII-lea.•No 5848 FONDATOR Alex. V. J Seldimann PUBLICITATEA­­ CONCEDATA EXCLUSIV AGENȚIEI DE PUBLICITATE CAROL SCHULDER & Co. București, Str. Karageorgevici 18 Telefon 8­4 EHTEÜ AUSTRA, DHSAEIA si GEE1ARTI A­re adresa la: Mii Itsshi. Mn EtgiliffM­i Esenth lessner. — vim concesiune exclusivă Vineri 25 Noembrie 1905 DIRECTOR POLITIC CONST. M­IJL­O­ E ABONAMENTE Un an ... . . lei 16.— 6 Idii. * ’• « • 6 « 8.—. 8 luni............................... 4.— • lună............................ 1.50 In­­ străinătate Indoll älpáttort­AM­ENTE COM­BIN­ATE Apare zilni © la ora & seara î n ultimele știri ale zilei Telefon 260, <­­isrourile ziarului: Str. Sărindar, 11 & tuani Its toata fara Pac Guvernal și țăranii Ceva despre chestia reducerea birului îndată ce s’a anunțat că guvernul re­duce impozitul personal pentru țărani de la șase la patru lei pe zn, — am arătat că această reformă este fără nici o importanță reală și nu vă­ ușura pe loc pe sătean. Am arătat atunci, cit și ess ocazia ar­ticolelor ce am publicat asupra tastei de cinci la sută pe leturi, că numai o refor­mă radicală a impozitelor, în primul rând a celor directe, inlocâindu-le prin­tr’u­n impozit unic, proporțional și pro­gresiv, cu exceptarea veniturilor mici, poate aduce o ușurare pentru populația sa rocä, din care din inférjerie face paria și țărănimea. Iată­­ră ca un cititor din WaShiU ne adresează o interesantă scrisoare, în care pune într’o curioasă lumină solicitnthtea guvernului actual pentru [UNK] țărănime. Cutii — esclamă acest cititor — să iei în serios propunerea guvernului cînd pe de o păr­te reduce impozitul personale a doi El mari fi­lap pe an, iar. .pe de altă parte a dncărcat și .încarcă pe «3- tenl, cu tot ferid de biruri ? Și Cititorul nostru »«. ceminteasA fap­te concrete. Anul trecut guvernul a pus o fastă de 8 bani pa litrul­­ ie tin, ceea ce face 45 de bani pe vadră, o­ fastă ce lovește cu țăranii viticultori, chiar cînd au în proprietație numeai o sută de tt­re de vie. Anul acesta același cu­ 6 milioane pentru expoziție Eri s’a depus la Cameră de către d. ministru de domenii un proect pen­tru acordarea unui nou credit — de astă dată de 8 milioane — pentru lu­crările expozitiunei. In expunerea de motive se face so­coteala că in total se va fi cheltuit cu lucrările expoziției o sumă de 4­ milioane și jumătate. A lua drept definitivă această ci­fră ar fi tot atît de naiv pe cit ar fi fost dacă se lua de definitivă cifra primului Credit care s’a cerut. Suntem­ optimiști dacă credem că credite­e se vor opri la suma de 6 mi­ioane—și facem Această evaluare, fiind­ca vedem ce s’a făcut pină a­­cum după ce S’au­ angajat 4­­ mili­oane și jumătate, de­oare­ce trebue să se știe că inainte de a se cere noul credit de trei milioane, vechiul credit de un milion cinci sute de mii de lei ént sleit și Se scolapta Cel viitor! In fața acestui dans de milioane, eimi ne­ginstim că acum trei ani e­­ram cu finanțele pe marginea pră­­păstiei, nu Se su­­pane.In­trebarea; nu <­­oare prea mult pentru puterile noa­stre £! Ad. D.Cantacuzino și iu­nimiștiii-proectel ~PROECTELE DE U CHEM­ BIÎ s’au depus la Cameră cinci proecte de legi. D. Ioan Lah­ovary a cerut un cre­dit de 2.900.000 lei pentru expoziție D. Take Ionescu a depus trei pro­­ecte și d. I. Gr.dișteând un proect privitor la modificarea legei dru­murilor. Fiecare proect e însoțit de o lungă expunere de motive. Vom releva, în rezumat, aceste expuneri și nouăle proecte. Creditul pentru expoziție Prin expunerea de motive se arată că în luna Main era alcătuit un plan in linii mari, dar un studiu complect nu era gata. Natura terenului a dat șas* propor­­țiuni mari expoziției Pe platoul Filaretului, propriu expo­ziției, trebue sa se facă canalizări, plan­tați­uni și lucrări de artă și regiunea a­­ceasta mocirloasă și insalubră va de­veni o podoabă a Capitalei, un parc admirabil situat. O parte mare din clă­diri vor rămînea definitiv. Pentru complecta înființare a expozi­ției e nevoe de 3.719.090 lei, pentru întreținerea epoziție î­­n timpul cit va fi deschisă, 7&1.000 lei. Se mai arată că expoziția va aduce și oarecare venituri prin taxele de intrare Pentru a se justifica proporțiunile mari ce se dă expoziției jubilare a că­rei înființare a fost aprobată de toate partidele, se mai spune că relativ chel­­tuelile nu vor fi exagerate ținându-se seamă că pentru pavilionul român la Paris s’au cheltuit două milioane lei. Acești bani s’au cheltuit toți în stră­inătate, pe cînd acum se vor cheltui în țară, în Capitală. In total expoziția va costa 4.500.000 lei, cuprinzînd și creditul ce se cere a­­cum de 2.900.000 lei. Procclele d-lai Take Ionesco Ministrul de finanțe a depus trei proecte. Intre aceste trei unul are și un caracter național, anume cel privi­tor la procurarea de tutunuri ori­entale. D. Take Ionescu aflînd că în Ma­cedonia m­ulțî romînî se ocupă cu cultivarea tutunului, a venit ca o modificare a legei de aprovizionare autorizînd regia să-șî procure direct tutunul turcesc și grecesc din Ma­cedonia. Iată proectul ministrului de fi­nanțe : Art. 1. — Administrația B. M. S. pe viitor va face aprovizionările sale de tu­tunuri brute orientale, zise turcești și grecești, direct și prin licitație restrînsă, sau prin bană învoiată la locurile de producțiune, printr’o comisie formată din funcționarii săi superiori, cari se vor propune de directorat general al regiei și cu avizul consiliului de administrație. Art. 2.— Administrația B. M. S. este autorizată să întrebuințeze , drept comi­sionar pentru aceste cumpărături o bancă romînă din Salonic, căreia îi poate acorda un comision de cel mult cinci la sută din valoarea tutunurilor prevăzute la art. 1. Administrația B. M. S. este autorizată să îndice în această privință un contract cu zisa bancă pe termen de cel mult zece ani și în condițiile ce va găsi cu cale. Fixarea taxei la mărfurile tarifate pe greutate Al doilea proect al ministrului de fi­nanțe este privitor la stabilirea nume­lor după curi urmează a se cîntări di­ferite mărfuri, la import și export și se fixează greutatea la suta de chilograme ce trebue scăzută pentru învelișul obici­nuit în care se importă sau exportă măr­furile tarifate pe greutate, raportate la articolele din noul tarif general, înființarea controlului asupra obiec­telor fabricate din metale prețioase Prin al treilea proect al ministrului de finanțe se înființează un control se­ver asupra obiectelor fabricate din mo­tive prețioase și se prevede ca obiec­tele necontrolate ce se vor găsi în vi­itor in depozite, să fie considerate ca contrabandă vamală și să se aplice le­gile în vigoare. Legea drumurilor D. I. Grădișteanu a depus proce­­tul pentru modificarea legei drumu­rilor. Din expunerea de motive rezultă că proectul de modificare păstrează prin­cipiul legei actuale, adică prestația în natură, dar asigură o mai bună între­buințare a zilelor de lucru și a fondu­rilor pentru dramuri­ . Dacă zilele dș> lucru s’ar fi înlocuit printr'o dare echivalentă, ea s’ar fi ridicat la 12.000.000 anual, echivalentul prestației. Deci nu se putea accepta a­ceasta nouă impunere. Ce se propune acu­m ? Se propune ca zilele de prestație să co postă întrebuința fără deosebire și după trebuință la toate șoselele județene, vestiale și comunale. Să ea stîrpească abuzurile care se fă­­ceau la întocmirea rolurilor de prestație*, grătarii foind o reali răspundere a pri­ns arilor și notarilor. Sra reglementat apoi timpul în care prestatorii au­ dreptul de a declara pres­tația în natură. R­epartițiueea vă trece la corpu­l zec&fiic. Tablourile vor fi supuse aprobare­­i al­­histerolal lucrărilor publice. Ca excepție în principiul lege! s’a prevăzut că în acela comune cari ar fi la o depărtare mai mare de 15 k­m„ de o carieră de piatră sau pietriș, locuitorii au vite să poată fi îndatorați a plăti pînă în maximum de trei din cinci zile. in schimb, se statornicește un preț foarte redus pentru acești locuitori lipsiți de dreptul de a alege totre natură și plata în bani. Legea contopește apoi budgetele co­mu­n ale rurale de drumuri, în fiecare ju­deț, cu budgetul județean. S’au mai contopit serviciile teehnice ale șoselelor naționale ca acel al dru­murilor. S’a prevăzut și un capitol privitor în poliția drumurilor. R. P. Aplicarea tarifului vamal In mod oficios se anunță acum că a­­plicarea noului tarif vamal, amintită de atitea ori, se va face la 1 Martie știi nou Dacă și de data aceasta nu se va mai face de batirul aliatei și vecinei Au­­stro-Ungaria o nouă am­înare, — atunci e aproape momentul în care, odată cu ur­carea taxelor vamale, vom avea de înre­gistrat și o urcare generală a prețurilor. Această urcare va lovi în primul rînd pe țărani. Și pe cînd guvernul pretinde a-i fi ușurat la birurile directe, îl în­carcă la celelalte indirecte și la obiecte a cărora utilitate pentru sătean este in­dubitabilă și a cărora întrebuințare de țărani este de cea mai mare importanță pentru producțiunea națională. Astfel, ca să luăm numai un exemplu : plugurile. Asupra acestora s’a pus o taxă de patru lei pe suta de kilograme. Bacă se socoate că doi lei pe an este o ușu­rare pentru țăran,— de ce i s’ar scumpi plugul cu cel puțin patru 3 Oare sa­vo­­ește ca țăranul să se reîntoarcă la plu­gul de fu­ noi, acum ciad—cu păminturile țărănești secătuite, aramia profundă este aproape o chestiune de viață ? In alte țări guvernele investesc țăranilor cum­părarea de unelte bune de muh ca, la noi să se îngreuneze aceasta . Dintre toate uneltele și mașinele agri­cole, aceea care s’a introdus mai mul, dacă nu chiar unica introdusă printre țărani, este plugul. De acei­a voim să nă­­dăjdu­m că se vor lua măsuri pentru a se reduce taxa pe pluguri la o simplă taxă statistică. Am cerut aceasta încă pe cînd s’a dis­cutat proectul de tarif vamal în Cameră. Directorul nostru a ridicat de asemenea glasul în Cameră în acest sens. Pe cit ne amintim d. Costinescu a lăsat atunci să se­­ înțeleagă că taxe e acestea mari sunt puse numai pentru ca să se poată exercita presiuni la tratativele pentru în­­chperea convențiilor comerciale. Mult timp a trecut de atunci. Cele mai importante convenții s’au­ încheiat. Ce se face cu taxele pe obiectele de primă ne­cesitate pentru săteni î Vor fi oare ați­nuți și ei să plătească profiturile mari ale citorva mari capitaliști cari vor face industrie națională pe rîzb­ul națiune­ î Oe apațîi­ile țarului dr. O telegramă din Petersburg anunță că valetul, bucătarul, vezersul, rindașul, sub­­rundașul, bona, doica, rindășița și sub­­rîndășița țarului s’au pus în grevă și au­ șters putina dela palat. Ast­s­ țarul, pe lingă ocupațiunile po­litice, are a se ocupa acum de gătitul bu­catelor, spălarei vaselor, alăptarea țare­­viciului, făcutul ghetelor, etc. Dela 7—8 dim. face ghetele, dela 8—1 alăptează, dela 9—12 prepară dejunul, dela 13—1 spală vasele, de la 1—2 sem­nează decretele de spânzurare și împuș­care, dela 2—2 m­m. acordă reformei de­mocratice, dela 2 jum. 8­ proclamă stare de asedi­i, de la 3—1 ridică stările de a­­sediu, da 4—7 prepara, prînzu­l, dela 8 0 face pe rezetem și ara tot setul de alta ocupația*!. Numai în Japonia n'are ocupați­uni, fiindcă acolo n’a putut ocupa nici o palmă de p­ămînt! Ocontrel! «Adevăruri.»* Tachinarî EHttawnitoNÉ—1—nniinisiin Exerciții calamburi stcice : — Cum s’ar putea numi o machina­­țiune a d-lu­i Take Ionescu în contra junimiștilor . — O Tachinațiune, sau și mai bine : o Tach­i-machinațiune!! La expoziție Se știa că era d- mineatru de domenii și comisarul general al expoziției au in­vitat pe deputați pa elmpia Pilaretului, ca să viziteze lucrările expoziției : •­­ Cu alte cuvinte, i-a transplatat la expoziție, pentru ca apoi să­ î...planteze !! Parapon D. Nica Filipescu își varsă cu litere aldine paraponul sau că d. Take Io­noson a acordat an interview Adevăru­lui, fiindcă „h’a reușit în nici una din­­ loviturile ce a­ dat“.­Rugăm po d. Meu Filipescu s'acorde „Epoce!“ un interview asupra lungei serii de lovituri reușite pe cari le-a dat d-sa da cînd a făcut lovitura de a eși din partidul conservator, ...Și noi vom reproduce acest inter­view. Rigoletto­ ­“ n Ă­z­b­i T­I­­ Republica și biserica In momentul cînd scriu aceste rîn­­duri, n'a sosit încă știrea, dar după de­­clarațiunile de Marți ale d-lui Chaumin este mai mult de cît probabil că lege­a prin care se desparte biserica de stat in Fran­ța, a devenit o realitate. Senatul a votat-o de­sigur și acum­ nu mai e de­cit o cestiune de scurt timp pînă la promulgarea ei. •E un eveniment 2C«îl 1* fie o impor­tanță pe care o poți aprecia numai cînd te gindeștii în originea acestei legi. O­­riginea însă trebue căutată în afacerea Dreyfus, care a scos la iveală marea primejdie ce constituia pentru stat, pen­tru republica franceză congregațiunile și Organizația’ bisericei, catolice. S’a văzut atunci di­ Franța plătește cu bani din budgetul republicai pe cel mai primejdios­ dușmani * ai acesteia și din momentul in care s'a propus și Vo­tat legea contra congregațiunilor, s’a putut vedea că nu se va sringe pu­terea catolicismului de,­cit în momentul în care se va vota despărțirea bisericei d­e stat. S a crezut că aceasta nu va fi cu putință.­ Azi sa poate constata marile progrese ale ideea republicana, —­ie­gas pentru despărțirea bisericei de stat a fost votată de Cameră, a fost votată și de Senat și in corind va fi sancționată. Budgetul francez se vede ușurat acu­m de o cheltuială de cincizeci de milioane de franci pe an, cari vor putea fi a­­dăugați la dh­­’iineliie ministerului de instrucție, duci întrebuințați în scopul întărirea ideei republicane, iar nu per­trii Încurajarea și întreținerea dușmanilor re­­publicai. kji aa va trace multă vreme pînă ciad exemplul dat de Franța va găsi imita­tori in Europat East D. Cantacuzino și junimiștii iatre patru poi. *- Actuala situație a primulu­i-mintistru.—In cazul nt uniri cu junimiștii. —-O hum sperietoare. Asupra reînținîmor, în acest mod junimist , ceea ce, trebue să se mont, dintre primul-miniistru d. Can­­­tacazino și gruparea d-1 UT Carp, sin­tem­ în măsură a da aci cîte­va a­­mănunte prețioase și riguros auten­tice. Toate dezm­ințirile, ori de Unde s’ar fi­ produs, cum că nici un salu de contact n’ar exista in momentul de față între <3. Canta­cuzino și gru­parea d-lui Carp, trebue puse la ca­rantină. Dacă nu trebue crezute zvonurile cum că tratativele ar fi ajuns pînâ acolo în cît e vorba să se facă o împăcare de-asupra capetelor d-lor Take Ionescu, üadäran, Vlădescu și alții*—apoi au mai puțin nu trebuasc crezute nici știrile că nici un fel de răporturi politice nu există actual­mente intre președintele consiliului și primarea d-luî Carp, îți recunoască, e un rezultat po­litic apreciabil. .• $ Ceea ce insă face ca șeful perfi­dului de la puteri să nu meargă mai departe in raporturile sale cu amicii d-lui Carp, este actuala sa situația ne­politică in comparațiano ca, ceea ce ar deveni ea, a doua zi după împăcarea cu d. Carp î). Cantacuzino își adeea aci a*­minte da situațiunea sa personala, mai mult de­cit hazlie, atunci cînd a trecut puterea d-lui Carp. Și dacă acum cinci ani majoritățile conser­vatoare au­ avut curajul de a face cunoscutul act de „februtarism“, care a adus retragerea de la putere, dar t © Întronarea d-lui Cantacuzino la șefia efectivă, uimeni, nu poate ști dacă, in cazul Uneî repstirî a si­­tuațiunea da atunci, s’ar repeta și o mișcare „februaristă”—fiind-că ma­joritatea partidului vâzînd­ că d. Cantacuzino nu poate lua puterea de cit pentru a o ceda, s’ar putea gin­di că mai practic este să urm­eze fie­ aceia căruia i se cedează, de cit pe acela care o­cidea^äl So crede că d. Cantacu­zino ’și-a făcut această socoteală, fiind-că, pre­cum am arătat, toate raporturile sale actuale cu junimiștii se opresc la uui singur rezultat: temporizare, în scopul de­ a paraliza orî­ pe ve­leități din partea amicilor d-lul Carp de a-l ataca pe d-Sa, ca șef de gra­­vern, orî șef de partid. Astfel d-£a, în minscalul de față, Adevărul asupra acestei chestiuni stă intre acesta două extrema. Adr Hartii e de ea între pa­tru ochi. Și asemenea între­vederi au avut loc—d. Canto­­cu­sino dă $a­ înțeleagă amici­­lor­ d-lm Corp, că n’a renunțat de loc la id­eea de a ului gu­verna cu ei. Asupra acestei chestiuni s’a stabilit un fel de acord tacit între d. Cantacusino și unii amici ai d lui­­ Carp, acord care a avut, ca prim efect pen­tru primul -m­in­i­s­tru, ea sâ­­ aed aproape imposibil orice atac în potriva sa din tim­pul lui epilog la prezidenția Senatului Interviewed acordat de I. Take Io­­nescu standul nostru, asupra situa­țiunei politice, n’a putut, firește, ocoli chestiunea crizei prezidențiale de la Senat, prin care a debutat sesiunea parlamentară. Trebue să mărturisim­m că nu ne-a fost lesne de toc să punem aceasta chestiune delicată minoruloa­ de fi­nanțe și să recunoaștem că și mai puțin lesne era pentru d-sa sa răs­pundă la ea. Cu toate astea, cu tatiu-i remar­cabil,­ă­­lak­e Ionescu n’a lasat nea­tinsă nici această chestiune și astfel avem in declarațiuni de a­sals un e­­pilod­— și nu credem că este și ulti­mul — la criza prezidențială de la Senat. D­­ake Ionescu sa exprimat astfel asupra faptului realegerei d-lui Boerescu la prezidenția Senatului: —■ Am dat în zilele din urmă, despre dorința noastră de a nu se schimba nimic, o dovadă care ne-a costat. Nu voim să răstălmăcim înțelesul acestor cuvinte, așa de fericit alese, mai cu seamă că ele ne-au fost în­credințate nouă spre publicare. Nu mai puțin însă, nu ne putem opri să constatăm ei de pe banca ministerială vine declarațiunea prin care se recunoaște că acei cari au votat pentru d. Boerescu, cînd ar fi dorit sa voteze pentru d. Dissescu, s­ l-au călcat pe inimă. Și dacă pe guvern l’a costat, pe majoritate a costat-o și mai mult. 8. V. R nu numai că dictează în partid și în guvern, dar are toate aparențele de a fi recunoscut de șef și de că­tre gruparea d-lui Carp. Cel puțin șefia sa nu e discutată.­­ Faptul acesta nu num­ai că tre­bue să’l convie personal, dar întă­rește situațiunea sa în chiar sînul partidului. întrebarea însă este cît timp d. Cantacuzino Va reuși să aibă pa a­­micii d-lui Carp ca sperietoare pen­tru partidul său, fiindcă în ziua cînd junimiștii vor pune piciorul în prag și vor cere de abm­erea să sa ispră­vească cu tratativele platonice, în ziua aceea cel mai speriat în par­tidul de la putere va fi însuși d. Cantacuzino. Aceasta este situațiunea reală a raporturilor pe cari le cultivă azi d. Cantacuzino cu junimiștii. Indiscret interpelarea d-Lui Cantacuzino Chestiunea Iipsei de vagoane s’a dis­cutat în sfirșit la Cameră. D. Gr. Can­­taenzino a ținut un discurs foarte d­i­­camentat, care s’a terminat cu o s­*rie de propuneri imediate și pentru viitor. Ne-am fi așteptat însă să vedem că interpelarea d-lui Gr. Cantacuzino, atît de bine dezvoltată și susținută, să aibă și oarecare urmări practice. Ar fi fost de dorit să le aibă. Dar, cum am mai spus­— interpelările la noi n’au decit o importanță platonică și nici de astă­­dată nu s’a întimplat altfel. Caracteristic este că d. Cantacuzino­­ a evitat să vorbească de răspunderea­­ celor de la direcția C. F. R., iar d. Gră­­dișteanu s’a pus paravan înaintea lor,­ parînd și primind în locul lor puținele­­ lovituri ce s’au îndreptat. Căci aceasta este tocmai partea fru­­­­moasă, anume, că, cu toate sforțările ora­torilor de a menaja pe domnii­ din capul căilor ferate, — de cele întîmplate cu lipsa de vagoane, sînt atit de vinovați, nu­cit nici d. Cantacuzino și nici chiar d. Grădișteanu n’au putut să nu-I acuze in modul cel mai grav. Și astfel ziua interpelăreî d-lui Cantacuzino, a fost totuși ziua judecățeî celor din direcția C. F. R. Au scăpat fără de p­deapsă— dar condamnați tot au fost și dacă ar avea obraz n’ar m­ai rămînea in locurile in cari atîta de puțin §­-au făcut da­toria. Totuși, un lucru am fi dorit să se lă­murească cu prilejul interpolare!; un lucru de Grădișteanuu ar fi trebuit să lămurească. D-sa a arătat ce are de gin­d să facă pe viitor pentru a ameliora starea de lucruri da la căile ferate, a amenințat chiar—horribiie dicta—că va modifica regulamentul de exploatare „de va fi neroi“ și „după matură cumpă­neala“, dar a uitat să spun ca măsuri a luat acum, pentru moment, în scop de a sa îndrepta o stare de lucruri care a provocat interpelarea și ame­nință să devie o catastrofă pentru avu­tul național. Iată punctul principal la care în urma interpelare­ țara întreagă aștepta răs­punsul §'. iată tocmai la ce nu s’a răs­puns. D. dr. Stăncescu a relevat ace­sta la Cameră, era, și bine a făcut. D. Gră­­dișteanu a rămas insă dator răspunsul, pentru că a răspuns în mod evasiv. Și astf­el s'a făcut încă odată dovada că cri de ia căile ferate sunt mai tari decit ministrul lor și decit R"prezentațiunea națională. ...Și d. Gr. Cantacuzino se mira de acel cari se tem de persanațiunile ce ar putea porni contra lor cei de in căile ferate! Bp. PA UE in­ $1 IMPRESII Marc Twain Literator» universal" serbează acuta ziua celei de a șaptezecea aniversări » naștere! iar Marc Twain. Cine, citind chiar cele mai nouă producțiuni ale sale, ar crede că autorul lor a trecut de vîrsta psalmistului ? Umorul­­ lui e vecinie tînăr, umorul acela sec, care a făcut ca Marc Twain să fie cel m­ai cunoscut și mai gus­tat literat american în Europa. LV.a cunoscut personal la Budapesta, cu ocazia unei vizite ce a făcut clubului presa­, Öthon din acel oraș. Și iu conver­­sați cine este exact ca și în cele ce scria. Un om care are pricepere pentru toate problemele mari ce frâmintă oamenii, dar care voește să­ se înveselească acestora viața. Cu glumele sale urmărește adesea scopuri foarte serioase și de. faimosul ri­dând a instig­at mores s'a condus în­totdea­una. Nici chiar ca musafir al clubului pre­sei din Budapesta n’a uitat aceasta, in cuvintarea de mulțu­m­ira ce a rostit a­­coll, a vorbit și de șovinismul maghiar, spunind că multe produse maghiare a văzut la Budapesta, dar cel mai maghiar produs i s’a părut a fi șovinismul ma­ghiar. Și pentru a ilustra aceasta, a po­vestit o pățania a sa, latr’o tutungerie ceruse o țigară bună ungureascâ. Vânză­­toarea i-a oferit uba—num­e punea dinsa eminamente ungurtjașci. Țigara a fost într’adevăr excelentă,­­ dar eind încîstat de dinși a căutat să»I Vază a­rmeie, a constatat că țigara era din Cuba, adică americană! Deși de șaptezeci de atac, Marc Twain continuă a lucra, și deși iiterat de prima ordine, nu se poate decide a renunța cu totul La gazetăria în cure a debutat,—o debutare care i-a inspirat unele din cela mai hazlii scrieri ale sala.tea Intervietoul, ă acea povestire despre­­ activitatea sa ca locțiitor la o revistă horticolă al că­­ruia tir j îi triplasa scriind articole în pârî spunea că cartofii craSc in pomi iar mercie pe pămint. Așa fiind,goi gazetarii avem un motiv deosebit tiți-1 serbăm pa Marc Twain, ca pe unul de ai noștri, un colig­ab­scut— ce-i dreu­t • Sub o­ stea mai fericită. B. Br. D. Ion­aș Grădîșteanu (înzăpezit): Cînd m’orii înzăpezi, sau m'orți i­­ii o mori în politică, infamul director de la C. F. R. e în stare să mă lase așa—din cauza „lipsei de vagoane“ !!_____________ PASERI LIBERE DE COMET. MCMJI ȘI LIPSĂ DE IDEAL După cum Indivizii trăesc cu o spe­ranță—tot asemenea națiunile trăesc cu idealuri. Nu există popor care să nu fi avut și nu există popor care­ să n0-șI aibă idea­lul sau, această sperare în mai bine, această așteptare a unui viitor capabil de a realiza visuri de aur a fost și este fundamentul fericirei universale. Fără speranță în viitor și fără ideal pierdut in depărtări nepătrunse decit de mintea îndrăzneață, viața umană ar fi redusă la un simplu mecanizm animalio și n ar mai avea aproape nici un farmec. Aruncăm in jurul nostru o privire și sîntam martorii unei continue f­ăr a în­­tărî, a unei lupte fără de sfirșit, cînd paetn­ică, cind războinică, cînd liniștită, cind violentă, toate popoarele au un țel, toate au un scop, în viață, toate tind către un mai bine, ideal care le încăl­zește și le luminează existența. Rusia este în plină revoluțiune, po­porul strîns în lanțuri de fer și între stinci înghețate, se zbate ca să ajungă la libertate și la căldură. Nordul este prea rece, despotizmul este prea crud, un neam mare de nouăzeci milioane de suflete voește să scape de frig și de robie, aceasta este lupta poporului rus, acesta e idealul sau. Pentru idealul mă­reț făurit de închipuirea arzătoare a sla­vului, se jertfesc sute de mii de vieți, rusul trăește încă în perioada mistică, și el mai poate fi martir inconștient și eroic menit pentru legendă. Fără îndoială poporul rus are un ideal și pentru acesta știe să lupte. Germanii au idealul lor și către eî tind. Din punct de vedere național, popo­rul g­rumn este unul din cele mai fe­ricite, fiindcă o parte a visului sau a a fost r­alizat după războa­ie de la 1866 și 1870, totuși maî vede germanul o țintă aurită perdută în viitor, el ve­de și alta pămînturi germanice risipite sub sfăpîni­ri­ străine : germani în Austria, germani în Rusia, germani în Olanda. Visul ideal și vis de aur, al germa­nului este crearea marelui imperiu ger­manic și Către acest țel tind toate silin­țele înzecite ale puternicului popor. Englezul nu mai are ce dori, nu este așa ? Pretutindeni englezul e liber, în patria sa insulară și în toate coloniile, țara lui e puternică, mîndră și bogată, drapelul național al Marei Britanii fil­­fme biruitor și temut peste toate mările, împărăția seniul britanic ce întinde mai puternică dorit a fost odinioară împă­răția Romi­i, căci, după expresiunea lui Carol Quintul, soarele nu apune nicio­dată p­­ Sta posesiunile acestei țări, cu inscnsiuni în toate cele cine­ continente. Și cu toate acestea, engle­zul are un ideal. Englezul luptă pentru cucerirea zilnică și sistematică a lumei, englezul vrea ca el și țara lui să ajungă tot mai bogați, a stăpîni, a putea și a avea, iată care este idealul materializat al copilului Al­­bionusiÎ. Acest popor, atît de roca în mani­­festați­unile s­ di, a­re un vis strălucitor care îl împinge tot m­ereu înainte. Francezii trăesc cu speranța reînvi­­eri­i piliere­­lor mondiaie. froop­­a capo­diană a creat un ideal național,’francezul nu poată uita că dra­pelul sau cu trei «mori a străbătut în­tregul ’Continent al Europei și că a tre­cut pe*#u­măr! și că a biruit în Africa la poalele­ piramidelor și că, numai cu o sută de ani in urmă, marele tragedian Talma juca la Paris în fața unui parter de regi Și francezul vede în zare vic­toria însuflețind pe nebiruiții grenadini din bătrîna gardă, șî pe călăreții co­­mandațî de Murat alergînd în goană fantastică spre a fugări pe dușmanul învins, și după aceea vede Alsacia și Lorena robite și sulietul sau, coprns de o puternică emoționa patriotică, cer­cetează viitorul. Poporul francez are un ideal scump, idealul sau apropiat, ideal care lumi­nează toate conștiințele franceze, este redobindirea provinciilor pierdute la 1870. Italienii au un trecut mare și amin­tirea Romei a tot­puternice îi îndeamnă să spere și să lupte. Italienii sun­t că Niza este italiană și că Tirolul este ita­lian, de aceea di ușii visează o reîntre­gire a patriei sfîșiate. Idealul italienilor, hrănit prin propa­ganda neobosită a tridenților, este libe­rarea fraților de sub jug străin. Poporul maghiar este și el plin de o închipuire caldă. Maghiarul are viziunea unui mare stat m­aghiar compus din înalte neamuri supuse și maghiarizate. Pe cînd cele mai multe neamuri luptă pentru dezrobirea fraților de sirge și fac din aceasta un ideal, maghiarul, dimpotrivă, tinde la desnaționaliz­ar­a altor popoare, spre a crea maghiari pe cale artificială. Maghiarii nu tind ca sta­tul lor să fie omoge­n, dar tind ca pu­terea lor să fie intensă, maghiarul vrea să fie un factor însemnat ia afacerile mondiale, și, fiindcă îi lipsește numărul, îl înlocnește cu o voință de fier și cu o energie neobosită. Statul maghiar mare și temut, iată idealul poporului care, pentru aspirațiile sale, duce o crîncenă luptă. Slavii din Austria, boemii, în special, sunt neobosiți in sforțările lor de a de­veni neatirnați. Luptele cehilor au un scop bine definit, cehii vor să aibă situația pe care o au ungurii astăzi, pen­tru ca mai târziu, nemulțumiți și cu a­­tâta, să ceară, ca și ungurii, mai mult. Grecii visează o l­adă mare, o Eladă ca altădată, o Eladă de care sunt legați atâtea amintiri capabile de a iuflăcăra mintea și inima ori­cărui popor. Grecul vede în viitor toate pămîntui­rile locuite de greci supusa aceleași stăpiniri, Creta, Epirul, Tesalia, Ma­i­­donia, întreg arhipelagul și toate celel­­­­­te insule și parte din Asia minoră în fruntea tuturor, vechea și mînc cap­itala a Bizanțului, formind acel­ stat grec, stat întins și bogat, și pu­ternic moștenitor a trei puteri covîrș­toare din trecut, moștenitor al glorii grecești, a gloriei macedonene și a glo­riei romane. Slavii din peninsula balcanică au n dealul lor­­ necontestat, este destul să vedem cite jertfe au făcut bulgarii spre a pune chestia Macedoniei la or­dinea­ zilei, spre a pricepe că în Orien­tul Europei există un ideal slav și național în acelaș timp. Nu mai înșirăm mai departe. Ama putea vorbi despre idealul american, despre idealul japonez, și despre idea­lul norvegian, însă cred că nevoe nu mi­­e, toate popoarele cari merită să trăiască și să propășească și care negre, și­ vor trăi și vor propăși, au un ideal, dar noi rom­nii! ? Noi romînii suntem­ amenințați a ce»­dea în halul poporului spaniol, care nu mai are nici un scop în viață. Spania, stăp­nitoarea de autft dată a Europei, a marilor și a unei părți din America, Sp­ania e­a bogată și mai mîndră decife orice altă națiune, a pierdut rațiunea ei de a fi, gloria ei a apus de­odată cu puterea și cu fața granzilor și a po­pilor; fără ideal și moroii știrbită, Spa­nia piere și va pieri. .

Next