Adevěrul, iunie 1906 (Anul 19, nr. 6028-6056)

1906-06-11 / nr. 6038

Lunuiniea­ti lume 1 que ROMANIA Primăria Orașului Ploești Secretariatul general I Publicațiune în ziua de 3 (16) Iulie s'a decis a se ține licitațiune publică cu oferte închise și sigilate pentru furnitura de robinete, guri de stropit, fîntînî publice, etc., ne­cesare alimentarea orașului cu apă. Furnitura cuprinde­ de 60­0 mm. diam. 4 . 400 „ „ "•) 350 , „ 3 „ SO .. .. 30 pic și de incendiu 200­­ce 20 3) Fîntîni publice 4) Ventuze automatice mari duble 12 „ „ mici simple 10 „ 5) Piese idraulice pentru încercarea tuburilor mare 1 „ mică I „ Amatorii cari vor vor să ia în între­prindere această furnitură sunt invitați să-și înainteze ofertele d-lor la Primăria Orașului, Administrația Centrală, cel mai tîrziu pină în ziua sus arătată orele 10 a. m. cînd se va ține licitațiunea.­­ Ofertele vor fi însoțite de recipisa eli­berată de Casieria Comunală și constata­toare de garanția depusă, care se­ va so­coti 5 la sută din valoarea ofertei. Ofertele se vor face pe formularul pres­cris ; ele se vor pecetlui și franca, scr­­iindu-se pe plic : „Ofertă pentru furnitura de robinete, vane, etc., contract No. 4 . Cautele de sarcini sunt în limbele : ro­mina, germană, și franceză. Ele se vor obține dinpreună cu formularele pentru oferte, în schimbul unei taxe de lei­­, la biroul serviciului de Canalizare și alimen­tarea Orașului cu apă, strada București No. 52, unde se vor da toate detaliile necesare. Licitațiunea se va ține în conformitate cu art. 72 — 83 din legea comptabilităței publice a statului. Supra oferte nu se primesc. Comuna nu se obligă a accepta oferta cea mai redusă sau orice altă ofertă pri­mită. Ofertele rămîn obligatorii, în mod ire­vocabil, pentru ofertanți în timp de două luni de zile după termenul licitațiunei. Primar: «. C. Colbreacu Secretar General, Ath. P. Stroescu No. 5135—14 Maiu 1908 _____________ MINISTERUL JUSTI­ȚIE Patolieațume Domnul Solomon Grumberg, funcționar la Societatea de asi­gurare „Naționala“, domiciliat în București, str. Doamnei No. 12, a făcut cerere la acest Mi­nister pentru schimbarea nume­lui sau patronomic de „Grum­berg“ în cel de „Munteanu“ spre a se numi „Solomon Mun­teanu“. Ministerul publică această ce­rere, conform dispozițiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre știința celor interesați, cari ar voi să facă opozițiune în ter­menul prevăzut de aliniatul II al zisului articol. miROPIA GENERALA­­ a Casei Spitalelor și ospielilor Sf. Spiridon din Iași Face cunoscut că în urma dispozițiu­­nilor luate de Epitropia G-lă prin proce­sul verbal No. 81 din a. c. serviciile a­­cestei cancelarii se vor face cu începere de­la 12 bunie pina la 1 Septembrie a. c. de la­ orele 7 și luni. dimineața și pînă la 12 a. m. după amezile nu se ține can­celarie. o 300 . » 5 250 . . 10 „ 200 „ .­­­6 150 . , no „ 125 „ . TO „10. it 290 IMSTI­ATARE Aduc la cunoștința Onor. public că cum­­părînd la Licitația Trib. Ilfov, toate HilăririSe Fairsrnsstituiasi LA TOATE SEZOANELE — din Calea Victoriei No. 27 — (alături de Prefectura Polipei) Cari se compun din : Lanuri de rodii — Atlasuri pentru plapumi Mătăsuri negre și culori — Sifoane — Mixi­­coane — Indiane. Lingerie pentru dame și barba­ti, Batiste, Ciorapi, Umbrele, Umbreluțe, Parfumeriî, Mănuși, dantele, etc. Mare asortiment d­e încălțăminte cît Chevro, Box și Vacs pentru bărbați, Dame și Copii. Aceste mărfuri punîndu-se în vînzare cu prețuri NE­MAI PO­MENIT de eftine, numai un scurt timp, este în interesul fie­căruia să viziteze acest Ma­gazin.___________________________________ VIN ALB »E­ARAGASAMI 2600 Becalutfi DE HADE­­» Corneliu S. Cioranu Gara Zivideni ORLEȘTI• A VIS Subsemnatul aduc la cunoștința pu­blică că am retras procura Domnului Leon Roman, că ori­ce acte care ar fi fost semnate de fostul meu­ procurist peste marginele ge­tiu­ei biroului meu­ de comision sunt fără valoare , iar acele acte ce va fi semnat în limitele procure­­sale și înainte de retragerea procure­­ror a-mi fi prezentate într-un termen de 10 zile de la presenta publicațiune, căci alt­fel eu­ nu le vom­ tine în seamă, pre­­supu­ iîndu-le făcute după retragerea pro­curei și antidatate. I­. I. RANCOTESCU Brăila D-rui 8, Stănculeanu Fest intern al Spitalelor din Paris Specialist: Ochi, Ursehii, Has, pic Rămîne Vara în Capitală Consult. 4—6. Luteranii 11 PRIMA­RI SA. URBE­­T G.­OCNA Jud. Bacău Aduce la cunoștința amatorilor că vo­ind a face construcțiuni din nou pentru localul Primăriei, foișor și locuința co­mandantului de pompieri, ține al doilea termen de licitație la 12 Iunie a. c., in localul Primări­i prin oferte închise, pen­tru darea în antreprize a acestor con­­strucțiuni, în limita sumei de 25.003 lei. Concurenții pentru a putea fi admiși la licitație trebue să îndeplinească con­­dițiuni la art. 72—83 din legea compta­­bilităței generale a Statului. Ofertele vor fi scrise și semnate de o­­fertant însoțite de garanția provizorie în numerar sau efecte publice în valoare de 2000 lei. Suma oferită va fi scrisă în litere și în cifre. Condițiunile în care se vor exe­cuta lucrările cum și planurile și devizul se pot vedea în ori­ce zi la primărie cu 5 z­le înainte de ziua fixată pentru li­citație. Primar: M. Pastia, B-rul S. Graposki CASA DE SCHIMB BL FABREL 8 H București, Strada LIPSCANI, No. S în noul palat * Pacin-Romania* H Cursul pe ziua de 31 Maiű. 1906 HI ÎT Cump.­­I Vină | || 4 °/o Renta conv 1905 c. 91125 91]V5 •Ii i­f. amorc. 1905 B. 91­75 92125 fl 4o/r­­­amort. inter 93 !— 93 50 N­ 46/p OdL com. Bucur. 90, 90 50 ( 5% 4)bi. Com­. și județ.­ 102 75 103!— I „ „ „ „ 94 50 95J­”» DVo S«ing. "Bune. Euraje 1031—­ 103 40 1­0 4 .­­ . 94:25 94 75 H 5% ,, Urbane Buc. 99 50 99 80 i !, „ „ Iași 96 — 96 50 in­ Act. »Banca Nation. 3225 — 3235!— B . , Agricolă 555 — 560 — . »Scont Buc. 180 — 1851 -Col. V. Austriacă 105— 106­— Mărci germane 123 50 124 50 | Bancnote franceze 100 75 101,25 , italiane 100 — 101­— I » Buble Hărsoiell 2661—1­269 — Il Loturile Expoziției g-rale Romane ! se trimit franco în provincie. Și se vînd­e în CAPITALA cu Lei!21 bucata. D­inți CU 5 LEI IJJÎÎIL Artistic lucrau­, precum coroane de aur, plombe in email aur și platină, la Dentistul Alex. Ionescu — Strada Carol No. 34 — — Medic oficial — al Stațiunei Călimănești - Căciulata s’a instalat în această stațiune pe tot timpul verei. B>E VÂNZARE Trei parchete de pădure, — a­­proximativ 120 de pogoane fie­care parchet — esență cer curat, vîrste 20 ani, pădurea proprietatea a Cap­­iteanu situată pe moșia Popeasca- Ciupagea, comuna Golească, jude­țul Vlașca, distanța 45 kilometri­ de București. O jumătate parchet este deja tăiată și făcută stânjeni, încă din toamna anului trecut. Amatorii, cu cari se tratează di­rect, se vor adresa fie la d-l O. C. Georgescu, str. Manea Brutaru , București, sau la D-1 avocat Gr. Urlățeanu, str. Piața Amzii sau la conacul moșiei. D-rul G. Nicolau [ medici»! stațiune­ balneare — Călimănești - Căciulata Se pune la dispoziția clienților de la 1 Iu­nie, pe tot timpul sezonului ofițerilor superiori însărcinați cu men­ținerea ordinei, atît la Paris cit și la grevele de la Nord. „Pentru că greva își urma cursul la Paris și erau­ de temut conflicte, aten­ția mea a fost încordată intr’acolo. „Nici una din acele învălmășeli, rela­tiv la care a fost formulată o plîngere, n’a rămas fără anchetă și fără raport contradictoriu. Am recunoscut adesea că greviștii aveau dreptate și agenții au fost pedepsiți. „D-lui Lepino care mi-a atras atenția că asemenea măsuri vor face pe agenți să nu mai aresteze pe nimeni î-am răspuns : „Să dăm dreptatea acelora cari o au“. „Este aceasta atitudinea unui om in luptă contra clasei muncitoare ? „E necesar să ne facem educația li­­bertățea. Cei cari lucrează în contra clasei muncitoare sunt aceia cari cred că pre­tutindeni unde un lucrător nesocotește legea, acolo este clasa muncitoare , sunt acel cari cred că greviștii au totdeauna dreptate. „Dacă cuvîntul dv. s-ar fi legat de al meu­ d-le Jaures cite nenorociri n’am fi evitat !“ D. Clemenceau cere socoteală acelora cari încurajează poporul în erorile lui și îi fac o educație violentă care mai curînd ani mai tirziu se întoarce în contra lui. Enumără cîteva din excesele greviști­lor și răspunde d-lui Jaures in mod foarte spiritual cu privire la faimosul complot aratînd că socialiștii sînt aceea cari au­ pus guvernul pe urmele lui. In același timp adresează lui Jaures întrebarea ce ar fi făcut el in locul d-sale, primind o telegramă din partea prefectului său­ că greviștii se dedau la prădăciune. Chemarea la unire .Mi-ațî reproșat măsurile de ordine lu­­ate de mine. Ori, un socialist din a­­rab­ia d­v. d. Vandervelde a scris un ar­­ticol în care toate măsurile luate de guvernul francez sunt aprobate. El vă dă astfel o mică secțiune. Ori­ce ar fi să nu uităm că există între noi o legătură comună, dorința profundă de dreptate socială care tre­bue să unească pe toți republicanii. Vom discuta ideile d-v. clar să nu uităm că amb­ii republicei stau la pîndă. Ne vom putea despărți cind opera co­mună nu va fi desăvirșită, în ziua cînd ne vom afla un dezacord asupra unui punct esenț­al, dar atît timp cu­ opera comună se prezintă așa ca să o putem realiza împreună, trebue să fim uniți, și vă asigur că dezm­irea nu va porni de la mine. (Apl. vii și pr.) Discuția ideilor A doua zi d. Diomonceau îșî continuă discursul arătîndu-și părerile lui asupra grevelor și drepturilor greviștilor. D-sa crede că orice or­ are dreptul de a lucra și că forța publică trebue să-i asigura acest drept. Colectivitatea muncitoare sau mai bine zis greviștii izolați nu au dreptul de a opri pe un lucrător cu familie să lucreze cind a găsit de lucru. Lucrătorul care vrea să lucreze luptă pentru a nutri pe ai săi luptă pentru viață, grevistul luptă pen­tru o mai bună situație. Dreptul fiecă­ruia trebue respectat. —„Cu­ privește diminuarea orelor de lucru e o revendicare foarte dreaptă dar impiedicînd pe cei ce vor să lucreze hră­ni-veți soțiile și copiii lor? „Reformele reclamate de programul partidului socialist sînt : reducerea zilei la 8 ore de lucru, impozitul progresiv asupra venitului, întoarcerea monopolu­rilor statului etc. etc., un program cu totul burghez (ripote). „Eu sunt in principiu pentru ziua de 8 ore. Dar vă luați responsabilitatea tulburărilor economice ce ar rezulta din imediata aplicare a acestei reforme ? „Cînd e vorba de impozitul pe veni­turi, am fost partizanul lui încă din 1885, dar atunci ați votat în contra mea. „Să i se redea statului oarecari mo­­nopoluri ? Am fost totdeauna partizanul acestei idei, de exemplu întrucît pri­­vește rescum­părarea drumurilor de fier de la oarecari companii (întreruperi). „Vorbesc în numele meu, dar îmi cu­nosc colegii și ideile lor. „Dar mai este o chestiune de ordin social foarte înalt, de care nu vorbec­e programul dv. d-le Jaurès, dar de care vorbește declarația ministerului: orga­nizația contractului colectiv al muncei Declarația noastră o mai socialistă decit a voastră“ (Rîsete și aplauze). D­­ Clemenceau susție apoi că teoria dreptului exproprierei se sprijină pe un sofism și că între societatea actuală și a cea a d-lui Jaures există un nu­măr infinit de forme de societate. „Voiți să reformați în mod teoretic cadrul organizației omenești, dar trebue să ne întrebăm unti! dacă aveți oamenii cari să poată armoniza cu cadrul ce voiți să-l creați! „Noi voim să sustragem pe om înce­tul cu încetul de la regimul bestial al forței și să'l conducem spre o justiție superioară. „Sistemul nostru are superioritatea față de sistemul dv. prin aceea că se aplică în mod progresiv și tinde la dezvolta­rea individualității omenești. „Noi urmăm tradiția partidului repu­blican, tradiția revoluției franceze. D. Clemenceau enumără toate legile cu privire la muncitori, votate de par­le­ment în ultimii 10 ani și arată că a­­ceste reforme s’au făcut cu concursul tuturor și cu organizația burgheză, atît de condamnată. Amintește că Bernstein este acela care a scris in „Socializmul teoretic“ că nu se pot sări perioade importante din evoluția popoarelor ; că muncitorii ar trebui să lupte mai întâiu pentru cucerirea drepturilor politice; că sco­pul final al socializmului n’ar fi nimic, că mișcarea ar fi totul. Terminind ministrul de interne se ex­primă ast­fel: —„ Dacă veți persista a nu vota bud­getul, veți deveni colaboratori intermi­tenți, cari in momentul final al luptei, trec in tabăra dușmană. „Momentul este deciziv. Lucrați cu noi la reforme. Dacă refuzați ne vom reîntoarce la dreptatea luminată a a­­cestei Camere și a partidului republican“. JURNALUL FEMEEI • 75 Sî ® o»B»ia»s*.j«iv ................ -- -- mmmagaBCE Știri femenine Un parlament al femeilor. — „Figaro“ publică într’un articol astfel intitulat următoarele : Eri după amiază în sala inginerilor civili consiliul național al femeilor fran­ceze a ținut adunarea sa generală. Delegatele străine, Lady Aberden în primul rînd, erau­ pa estradă pentru a asculta raporturile surorilor lor din Franța asupra operei­­ îndeplinite în cursul anului trecut. Domnișoara Sarah Monah presida în­trunirea foarte numeroasă și compusă în mare parte din femei. Domnișoara Sarah Monah posedă o inimă de apostol. Ea și-a consacrat toată viața sa în a ameliora soarta fe­­meei, din punctul de vedere moral și material. Prin ea am aflat că asocia­­țiunea fe­menină e reprezentată în lume prin milioane de femei. D-na Aurel de Sainte-Groix, devotata secretară generală a instituțianei ne-a spus că ea și colegele ei au întilnit tot atîta solicitudine­ la bărbați ca și la femei. Pe r­­id d-nele Eugene Wieill, Pau­lina Kergom­ard, Abadio d’Arrast și d-na Leon Pegard, au vorbit în același senz. D-na Wiell, a mai citit raportul asu­pra chestiunilor de asistență, d-na Ker­gom­ard acel al educațiunei, d-na Aba­­die d’Arrast acel al legislațiunei și în fine d-na Leon Pegard nu citește un raport asupra chestiunilor muncei, a­­ceste doamne au arătat că au­ simțul realităței practice și că telentul lor e demn de inima lor mare. Pentru a rezuma paginele acestor ra­porturi ar trebui coloane de ziar și lo­cul nu este măsurat. Dar, într’un mod general, putem spune că aceste doamne au convincția profundă că nu toate ordi­nele activităței omenești femeea n’are încă locul la care are dreptul. ^țj D-na Kergomard a observat foarte fin că universitatea nu acordă rar di­plome femeilor, dar că acestea se­ pro­fită foarte puțin. Ast­fel, inspectoarele primare nu există decit pe hîrtie. In locul femeilor diplomate cari au mun­cit pentru locul lor, se numesc oameni cari n’au aceeași echivalență de titluri, dar cari au ca avantaj faptul că fac politică și sprijinesc guvernul, care îi sprijină la r­udul hun, a întreprins o călătorie în peninsula Bal­canică pe care a vizitat-o și a studiat-o cu de amănuntul. El a adunat un bogat material de unde reiese că Austria are o atitudine vrășmașă față de populațiunile acestei peninsule și că se silește să cucerească Adriatica. Ea mai caută să făurească di­ferite motive, pentru un conflict viitor cu Italia, care nu poate îngădui ca Bal­canii și Adriatica să ajungă prada Aus­triei. Autorul, după ce a afirmat că Italia este o țară pacinică și care nu dorește războiul, mai adaugă: „Dar atunci cînd se va ști în Austria că Italia e h­otărită să nu permită o invaziune in peninsula balcanică și că e gata să respingă — cu un succes foarte probabil — un atac îm­potriva ei, atunci posibilitatea unui răz­boiu care pînă acum era din ce în ce mai temeinică — va fi înlăturată. Ni se scrie următoarele : Prin luna ianuarie a. e., în puterea ernei, ministerul de finanțe, dă ordine telegrafic să fie imediat detașați cite 3—4 funcționari de pe ta­­ vămile cen­trale la punctele de frontieră Burdu­­jeni, Vîrciorova, Constanța­­ și Predeal, unde în vederea aplicărei noului tarif vamal, numeroși comercianți introdu­sese in țară o considerabilă cantitate de mărfuri. Funcționarii detașați aveau sarcina de a da ajutor pentru accelerarea lucrărilor ca operațiunele vamale să f­i executate la timp. Aceste operațiuni terminate în curs aproape de două luni acei năpăstuiți funcționari, au fost siliți in mod arbitrar la înapoire ca și la so­sire să plece pe contul lor fără a li se da vreo despăgubire pentru cheltuelele făcute cu deplasarea lor, precum trans­port, chirie etc. sub pretext că fondul de îndemnizare prevăzut în budget pen­­tru detașări, s’a epuizat. Dar in realita­te acest pretext nu era adevărat, căci celor mai mari li s’a dat totu și diurne și îndemnizări și... pe deasupra și ban­chete de recunoștința din partea comer­cianților. ..^pre razboiu“*) de Batesto Pellegrini Aparițiunea cărței „Spre razboiu“ a pro­dus o impresie vie in Italia. Lucrarea este scrisă de Batesto Pellegrini, care a fost amicul intim al lui Zanardelli și se­cretarul său, cînd acesta din urmă a fost prim ministru. Ea tratează despre even­tualitatea și primejdiile unui răsboiu în­tre Austria și Italia. Pellegrini a scris această carte după ce­­ Un vol. în 8 de 640 de pag. cu 134 ilustrațiuni. Editura Enrico Voghera. Roma . Cărți și reviste Natura.­A apărut No. 9 din exce­lenta revistă științifică „Natura“ de sub conducerea d-lor Longinescu și Gh. Ți­­țeica, profesori universitari. SPECTACOLE — Sâmbătă SO Sanie — Expoziția istorica, din strada Ion C. Brătianu : VAdm­i din razboiu. Grădina Rașca. Trupa asociată a ar­tiștilor Teatrului Național . Pentru a 11-a oară Odăi mobilate, comedie vode­vil în 3 acte localizată de domnul Emil D. Fagure. Grădina Oppler . Concert zilnic dat de o orchestră militară. Parcul Oteteleșanu.­ Compania lirică romînă de sub direcția d-lui Grig­oriu va cînta pentru a doua oară „Fata de spălătoreasă“, operetă in 3 acta de Buchbinder, muzica de Raimann, tra­dusă de d-nii P. Gusty și Emil D. Fa­gure. Sala și grădina Bragadiru.—la toate serile reprezentațiune date de artistul Nicolau. Grădina Blanauzieî. —• Artiștii aso­ciați sub conducerea d-lui Gusty joacă cu succes „Cvartirul lui Don’Mai’or“. Grădina Ambasador î (str. Academiei 32). In fiecare seară teatru de varietăți și balet de 30 de domnișoare. După re­prezentație la orele 12 noaptea bal cîm­­penesc. Grădina Lieblich Jignit za. — Ulti­mele reprezentațiuni ale renumitului artist,S. Mogulescu, se va reprezenta: „Emigranții­“, comedie bufă în 4 acte și 8 tablouri de Șumer Șankevici, mu­zica de S. Mogulescu. Scandalul din str. C­­ante­mir Așeară s-a petrecut un regretabil scan­­dal în fața stabilimentului de prostituție din str. Cantemir No. 52. Pe la orele 10 și jura, un tinăr intră în stabiliment de unde, în urma unor inconveniente, e silit să plece, după ci­­teva momente. Dar una din prostituate, văzînd că tî­­nărul refuză a primi condițiunile, gătin­­du-se de plecare, l’a luat de piept pro­­vocînd scandal. Tînărul sa îndreaptă atunci spre secție pentru a reclama cazul comisarului res­pectiv. Proprietarul stabilimentului chia­­mă pe sergenții cu No 998 și 897 prin semnal, și aceștia opresc pe tînăr din drumul sau și-l readuc la stabiliment, unde tinărul a fost­ bătut măr. Publicul d­eci­­­asmat de acest scan­dal, a sărit în apărar­ea victimei, care se ruga să­­ i se dea drumul. Proxenetul și-a luat cu forța de la tî­năr suma ce nu i se cuvenea, iar acesta profitind de un prilej, a dat o fugă la secție cu capul gol și cu bastonul rupt în timpul incâerărei... _ Depunînd o plîngere la circ, 36 din ca­lea Dudești foarte mulți martori oculari au depus in favoarea lui. Deoarece asemenea cazuri se petrec zilnic, stabilită fiind duioasa armonie din­tre polițiști și asele de prostituție, atra­gem serioasa atențiune a d-lui prefect a Capitalei. Știri de la Expoziție Regele va vizita Luni pavilioanele a­­griculturei, industriei și silviculturei, cari depind de ministerul domeniilor. * Azi Sîmbătă, intrarea la Expoziție e 2 lei. Minne Duminică intrarea va fi 1 lefi. In arenele romane se va da la orele 4 un concert cu muzicile militare și corurile cari au cîntat în ziua inau­­gurărei. Intrările la arene vor fi: 3 lei locul I, 1 lea al doilea și 35 loi loja pentru șapte persoane.* Regele și regina se vor duce Dumi­nică seara la expoziție și vor sta de la orice 9 la 11. Cu această ocazie Expo­ziția va fi iluminată cu electricitate și candelele care ornamentează plantația. Peste trei zile cel mult toate pavi­­ioanele și localurile de distracție ale expoziției vor fi terminate. 1 Miine Duminică LETAPISM D­­ele Const. Mille wwww.rw: www FANTOMA NEAGRAA ... încă o sforțare și nenorocita era să fie scăpată. Un val însă răsturnă barca și salvator și salvată se rostogolesc în marea înfuriată.­­Scenă din romanul FANTOMA NEAGRA, care va apare în fascicole a 5 bani, Duminica viitoare 11 Iunie (75 fascicole întreg romanul). Expoziția generală romînă Arenele romane Duminică 11 iunie orele 4 d. a. se dă o mare serbare de gimnastică sub con­ducerea d-lui profesor Verescu și cu bine voitorul concurs al corurilor sub condu­cerea d-lui profesor Ștefănescu și al mu­zicilor militare sub aceea a d-lui inspec­tor al muzicilor maior Mărgăritescu. Programul va cuprinde : 1) Imnul ju­bilar compus , de d. Ștefănescu, executat de coruri și sub conducerea d-sale. 2) Gimnastică box și lupte. 3) Concert de muzică militară. 4) Gimnastică, box și lupte. 5) Jocuri naționale acompaniate de muzică militară. 6) Festival muzical sub conducerea d-lui insp. al muzicilor maior Mărgăritescu. Vor lua parte elevii liceului Carol I din Craiova, gimnaziul Cantemir și li­ceul Matei Basarab din Bucur­ești, So­cietatea de gimnastică și mai mulți a­­matori. Din Giu­rgiu Accident nenorocit Erl pe cînd locuitorul Nae Arh­im­ede se intoarcea cu căruța, din comuna Vi­da Cirtojanî spre a merge în comuna Puranî, pe drum a călcat din impru­dență pe copilul locuitorului Ion Mirea Radu în etate de patru ani, care se juca cu alți copii i­e șosea. Copilul într-o stare gravă a fost tran­sportat la spitalul din Adunați-Butești. Grindină Azi pe la ora 4.30 a căzut grindină asupra proprietății comunei Bălăria, ți­nută în arendă de d-l Nae Dobrescu, culcînd griul la pămînt și cauzînd ast­fel mari pagube. Dispărută Copila Maria Caban a dispărut ori de acasă fuind drumul spre București­ Diverse Dumitru Constantin din serviciul fra­ților Mar­ine­scu a fost dat judecăței, pentru maltratare de animale. S’a luat această măsură în contra lui in urma intervenției a doi membri din societatea pentru protecția animalelor. — Țiganul Nicolae Florei a fost a­­restat, deoarece azi a furat de pe mar­ginea gîrlei ghetele locuitorului Ion Marin care sa scălda. Ziar local Azi a apărut azi un ziar cu tendințe anti-grecești intitulat „Apărarea nea­mului romînesc“ pus sub direcțiunea d-lui Ion Boldașcu. Serbare Azi a avut loc la gimnaziu o serba­re. Mai mu­țî elevi au citit în fața pu­blicului impresiunile lor din escursiu­­nile făcute zilele trecute : una la Ra­madan și alta la satul Slobozia. Cele mai bune lucrări au fost ale elevilor Popescu Mircea, Sărățeanu și Ec­ono­­mu. Corul gimnaziului a intonat dife­rite cîntece. Idem Escursiune Elevii clasei VI moderne de la liceul Sf. Sava, au făcut în zilele de 7, 8, 9 Iunie, o splendidă escursie în județul Prahova. Elevii erau sub conducerea d-lui profesor d-r Murgoci. Itinerariul a fost­: București-Slănic (Prahova). Aici au­ vizitat minele de sare și îm­prejurimile. De la Slănic au pornit pe jos pînă la Buștenari, unde au vizitat sondele petrolifere, de la Buștenari au plecat la Cimpina și de aici la A­­zuga, unde au vizitat fabricele de sticlă de mobile și de postav. Tinerii escarsioniști au sosit erî seară în Capitală cu trenul de 8.10. 1. Ultime­i informații Ministrul lucrărilor publice a h­o­­tărît ca personalul de picheri și șefi-cantonieri să se recruteze nu­mai din persoanele care vor avea cunoștiințele necesare serviciului la care se angajează. Pentru obținerea acestor cuno­ștințe de către vînători, se vor în­ființa școli regionale unde, pe lingă cunoștințele teoretice, să aibe pri­lejul de a fi inițiați și în practică. Ministrul a cerut, în acest scop, direcțiunea de poduri și șosele să întocmească un proect de funcțio­nare al acestor școli. Corporația dulgherilor din Brfn­L a dat in judecată pe inginerul serviciului hidraulic Vidrașcu, pe motivul ca nu posedă brevetul de maestru. Tribunalul l’a achitat, iar ministerul lucrărilor pu­blice a intervenit la cel de dom­eni­, ca să dea ordin tuturor corporațiilor și în special corporației dulgherilor din Brăila, arătându-la că inginerii din ser­viciul statului n’au nevoe de breveta. In darea de seamă asupra agapei pentru ziariștii străini, am spus din e­­roare că d Kutschbsich e coresponden­tul lui Berliner Tageblatt. Coresponden­tul acelui ziar este d. Maximilian Mar­­gulici, iar d. Kutschbach reprezintă ziarele Neues Wiener Tageblatt și Pester Lloyd. Consiliul technics superior a fost de părere că Romînia poate participa la conferința internațională, pentru deter­minarea unităților și măsurilor electrice ce vor avea loc la Londra în Octom­­brie viitor. Regele va vizita astăzi pavilionul ge­niului civil de la Expoziția națională. S'a aprobat procertul pentr­u construc­­țiu­nea unui spital în satul Bălțești din județul Prahova, în valoare de 26.000 leî. D-ni­ inspector financiar, V. N. He­­rișescu, Al. Sărădeanu, subșef de birol­ și C. Frăsineanu, subșef de secție, în ministerul finanțelor, au fost delegați de acest minister să facă controlul ve­niturilor Expoziției naționale de la Fi­lar­et. D. Vasile Stănescu, absolvent al școalei de comerț, a fost numit impie­gat auxiliar el. II în serviciul Casei d­e depuneri, in locul d-lui Al. St. Cociu, demisionat. « Ofertele prezentate pentru luminatul cu electricitate al orașului Pitești au fost respinse de consiliul teh­nic supe­rior, care a opinat p­atru întocmirea unui P0Ű proect, în care să se țină seamă și de posibilitatea întinderea in­­stalațiunilor pe viitor. . FOIȚA ZIARULUI „ ADE­VE­RUL“ —54 — CAVALERII MUNȚILOR ROMAN DE AVENTURI In mrejele trădătorului Toate astea le-am făcut foarte iute așa că lumea era încă aiurită din cele ce auzise. — Un bandit — Un bandit ? Prindeți-i să tăiați capul—să-l spîn­­zurăm. E înalt?­ Unde e țăranul înalt? Aha, iată unul înalt—trebue să fie banditul, strigă unul și mulți­mea urlînd se aruncase asupra lui. Sute de brațe s’au ridicat și oa­menii atunci păreau fiare. La mine nimeni nu s'a uitat și am reuș­t a eșî din mulțime și a fugi prin stradele înguste și mur­dare. S...­­V — Bine ticălosule, dacă asta, s’a petrecut azî dimineață de ce a­ venit tocmai acuma noaptea să­ mi spui. — Mai bine ai face căpitane să mă asculți de­cit să te grăbești a mă ocări, răspunse Vincenzo stă­­pînindu-șî mînia. A trebuit să merg încet ca să nu atrag atențiunea nimănui, înainte însă de a ajunge la amicul meu, văzut pe șoseaua din Teraeina. Erau soldați și oameni din po­por. Se vede că sergentul a văzut că nu m-au prins pe mine și plecaseră să mă care. Eu însă pe din dos am intrat în curtea circiumei și Specbi mi-a zis să mă ascund în podul cu fîn. Mi-a zis să­ fug noaptea și să mă duc la circiuma lui Sandri unde vom­ găsi calul. Eu m-am dus în grajd și din pod print­r’o gaură am putut privi în curte. După cîteva minute au sosit șase infanteriști și conducătorul lor era Bepo Macini. Au început a căuta prin curte și am înțeles că prietenul meu era bănuit. Bepp se urcă în podul grajdului pe cînd ceilalți căutau prin grajd. Umbla ințepînd cu baioneta prin fîn și cînd s’a apropiat de mine am prins pușc și, smucind-o l-am făcut să cadă cu fața în jos, I-am dat una bună în cap cu pușca, l-am acoperit cu fîn și a­­poi... — Prostule de ce nu l-am stră­puns cu baioneta ca să răzbuni moartea lui Tomaso ? Siegele ar fi picurat printre seîn­­durî și m’ar fi strădat. Se va înăbuși în fîn dacă lovitura mea nu l-a u­­cis. Eu i-am luat pușca și am sărit pe din dos jos pe niște iarbă co­sită. Am fugit prin curți și livezi pînă ce am ajuns în munți. Am stat pî­nă seara apoi ducîndu-mă la Ladrn mi-am luat calul și am plecat. — Tu crezi că te voiü lăuda ? Din cotră te-am purtat ca un prost Trebuia negreșit să-l ucizi. Pleacă să nu crezi că te voiü mai trimete vr’o dată într’o misiune de încredere. Mîinile lui Vincenzo tremurau. Puse mina dreaptă la brio dar o coborî. Antonio scoase și el un pistol de la cingătoare și trase un foc în aer. Tovarășii lui alergară din toate părțile. — Ce este căpitane ? — Ce poruncești ? — S-a intîmplat ceva ? — Să plecăm ? Unde ? — Încă nu vom pleca dar v-am chemat pentru a ține un sfat. — Sfat, pentru ce ? — A greșit cineva în fața ta ? Vincenzo îngălbeni—nu crezuse că vor ajunge lucrurile pînă aci. Tăcu și stătu liniștit mușcîndu-și buza de jos. — Ascultați camarazilor de ce e vorba. Iată Vincenzo Armunci n’a înplinit ordinul meu și cînd l-am mustrat a făcut un gest amenin­țător. V-am chemat ca să-l judecați voi. Eu îl reclam de nesupunere, cine vrea poate să-i ia apăra­rea. Fețele bandiților se posomoriră. Antonio nu avea obiceiu să-l ju­dece mult pe cel care-l supăra. De obicei, îl lovea cu pumnalul sau cu glontele sau îl alunga din ban­iul pe cel vinovat. Nu era însă de stat mult pe gîn­­duri căci figura posomorită a că­pitanului arăta cit era de supă­rat. Ochii lui zei, negrii aruncau seri-După o scurtă alegere cei mai bă­trâni dintre bandiți formară tribu­nalul. Filipo Cicogna fiind cel mai bă­trân și cel mai crud dintre toți. El fu ales președinte, Vincenzo îngălbeni auzind acest nume. Filipo eșind dintre tovarășii săi zise cu glas tare : — Camarazilor vă mulțumesc pentru buna voință "ce-mi arătați alegindu-mă președinte. Voi știți că eu nu-l iubesc pe Vincenzo și că dacă n’am fi din aceiași bandă am fi dușmani de moarte, j Totuși, eu nu-i voi­ judeca cu asprime, tocmai pentru ca să nu fiu nedrept față de el și să-l condamn din ura personală ce am către el. Vincenzo te sfătuesc să-ți­ei ca apărător pe Giusepe Gergazoli. El e cel mai limbut dintre toți și te va apăra foarte bine. — Mulțumesc Filipo, răspunse Vincenzo numai Giusepe să vrea să mă apere.­­ Primesc frate, răspunse tînă­­rul bandit, inteligent și de o rară frumusețe. Vom­ face tot ce voi pu­tea ca să te scap. — Haide să începem judecata. Antonio și Vincenzo statură mai la o parte. Giusepe ședea lângă Vincenzo. Antonio povesti cum îl trimesese în oraș ca să-l scape pe Tomaso. — Tu ce ai făcut­­ întrebă Fi­­lipo. Vincenzo povesti iarăși cele ce-l povestise și lui Antonio Atunci acesta începu să-l acuze că n’a lucrat bine, că a lăsat în viață pe cel din a cărui pricină fu­sese ucis Tomaso. — Camarazilor, strigă el, cînd i-am spus că nu s'a purtat după placul meu, mi-a răspuns cu obrăz­nicie. Supunerea prin dat est­e celor cari an căpitan. Dacă nimeni nu ma &­ mai asculta, nu vom mai putea fa­ce nimic. Atunci Giusepe advocatul lui Vin­cenzo începu a-l apăra, descriind pericolul din care scăpase clientul sau spunînd că nu ar face bine ju­decătorii dacă ar condamna un ban­dit devotat cum e Vincezo. Ntog pe judecători să-mi achite cli­entul, căci căpitanul a fost prea as­pru cu el. Camarazii nu trebuesc condam­nați în pripă, și mai ales Vincenzo a dat adeseori dovezi de curaj și devotam­ent. Filip o întrebă pe Antonio dacă are ceva de spus. Antonio făcu un gest nega­tiv. — Atunci să-l judecăm, zise Fi­lipo. Să plece reclamantul, plratul și advocatul său. Apoi Filipo zise : — Eu socot că vina acuzatului nu e tocmai grea. (Va urma) t) ———

Next