Adevěrul, iunie 1906 (Anul 19, nr. 6028-6056)
1906-06-11 / nr. 6038
Lunuinieati lume 1 que ROMANIA Primăria Orașului Ploești Secretariatul general I Publicațiune în ziua de 3 (16) Iulie s'a decis a se ține licitațiune publică cu oferte închise și sigilate pentru furnitura de robinete, guri de stropit, fîntînî publice, etc., necesare alimentarea orașului cu apă. Furnitura cuprinde de 600 mm. diam. 4 . 400 „ „ "•) 350 , „ 3 „ SO .. .. 30 pic și de incendiu 200ce 20 3) Fîntîni publice 4) Ventuze automatice mari duble 12 „ „ mici simple 10 „ 5) Piese idraulice pentru încercarea tuburilor mare 1 „ mică I „ Amatorii cari vor vor să ia în întreprindere această furnitură sunt invitați să-și înainteze ofertele d-lor la Primăria Orașului, Administrația Centrală, cel mai tîrziu pină în ziua sus arătată orele 10 a. m. cînd se va ține licitațiunea. Ofertele vor fi însoțite de recipisa eliberată de Casieria Comunală și constatatoare de garanția depusă, care se va socoti 5 la sută din valoarea ofertei. Ofertele se vor face pe formularul prescris ; ele se vor pecetlui și franca, scriindu-se pe plic : „Ofertă pentru furnitura de robinete, vane, etc., contract No. 4 . Cautele de sarcini sunt în limbele : romina, germană, și franceză. Ele se vor obține dinpreună cu formularele pentru oferte, în schimbul unei taxe de lei, la biroul serviciului de Canalizare și alimentarea Orașului cu apă, strada București No. 52, unde se vor da toate detaliile necesare. Licitațiunea se va ține în conformitate cu art. 72 — 83 din legea comptabilităței publice a statului. Supra oferte nu se primesc. Comuna nu se obligă a accepta oferta cea mai redusă sau orice altă ofertă primită. Ofertele rămîn obligatorii, în mod irevocabil, pentru ofertanți în timp de două luni de zile după termenul licitațiunei. Primar: «. C. Colbreacu Secretar General, Ath. P. Stroescu No. 5135—14 Maiu 1908 _____________ MINISTERUL JUSTIȚIE Patolieațume Domnul Solomon Grumberg, funcționar la Societatea de asigurare „Naționala“, domiciliat în București, str. Doamnei No. 12, a făcut cerere la acest Minister pentru schimbarea numelui sau patronomic de „Grumberg“ în cel de „Munteanu“ spre a se numi „Solomon Munteanu“. Ministerul publică această cerere, conform dispozițiunilor art. 9 din legea asupra numelui, spre știința celor interesați, cari ar voi să facă opozițiune în termenul prevăzut de aliniatul II al zisului articol. miROPIA GENERALA a Casei Spitalelor și ospielilor Sf. Spiridon din Iași Face cunoscut că în urma dispozițiunilor luate de Epitropia G-lă prin procesul verbal No. 81 din a. c. serviciile acestei cancelarii se vor face cu începere dela 12 bunie pina la 1 Septembrie a. c. de la orele 7 și luni. dimineața și pînă la 12 a. m. după amezile nu se ține cancelarie. o 300 . » 5 250 . . 10 „ 200 „ .6 150 . , no „ 125 „ . TO „10. it 290 IMSTIATARE Aduc la cunoștința Onor. public că cumpărînd la Licitația Trib. Ilfov, toate HilăririSe Fairsrnsstituiasi LA TOATE SEZOANELE — din Calea Victoriei No. 27 — (alături de Prefectura Polipei) Cari se compun din : Lanuri de rodii — Atlasuri pentru plapumi Mătăsuri negre și culori — Sifoane — Mixicoane — Indiane. Lingerie pentru dame și barbati, Batiste, Ciorapi, Umbrele, Umbreluțe, Parfumeriî, Mănuși, dantele, etc. Mare asortiment de încălțăminte cît Chevro, Box și Vacs pentru bărbați, Dame și Copii. Aceste mărfuri punîndu-se în vînzare cu prețuri NEMAI POMENIT de eftine, numai un scurt timp, este în interesul fiecăruia să viziteze acest Magazin.___________________________________ VIN ALB »EARAGASAMI 2600 Becalutfi DE HADE» Corneliu S. Cioranu Gara Zivideni ORLEȘTI• A VIS Subsemnatul aduc la cunoștința publică că am retras procura Domnului Leon Roman, că orice acte care ar fi fost semnate de fostul meu procurist peste marginele getiuei biroului meu de comision sunt fără valoare , iar acele acte ce va fi semnat în limitele procuresale și înainte de retragerea procureror a-mi fi prezentate într-un termen de 10 zile de la presenta publicațiune, căci altfel eu nu le vom tine în seamă, presupu iîndu-le făcute după retragerea procurei și antidatate. I. I. RANCOTESCU Brăila D-rui 8, Stănculeanu Fest intern al Spitalelor din Paris Specialist: Ochi, Ursehii, Has, pic Rămîne Vara în Capitală Consult. 4—6. Luteranii 11 PRIMARI SA. URBET G.OCNA Jud. Bacău Aduce la cunoștința amatorilor că voind a face construcțiuni din nou pentru localul Primăriei, foișor și locuința comandantului de pompieri, ține al doilea termen de licitație la 12 Iunie a. c., in localul Primării prin oferte închise, pentru darea în antreprize a acestor construcțiuni, în limita sumei de 25.003 lei. Concurenții pentru a putea fi admiși la licitație trebue să îndeplinească condițiuni la art. 72—83 din legea comptabilităței generale a Statului. Ofertele vor fi scrise și semnate de ofertant însoțite de garanția provizorie în numerar sau efecte publice în valoare de 2000 lei. Suma oferită va fi scrisă în litere și în cifre. Condițiunile în care se vor executa lucrările cum și planurile și devizul se pot vedea în orice zi la primărie cu 5 zle înainte de ziua fixată pentru licitație. Primar: M. Pastia, B-rul S. Graposki CASA DE SCHIMB BL FABREL 8 H București, Strada LIPSCANI, No. S în noul palat * Pacin-Romania* H Cursul pe ziua de 31 Maiű. 1906 HI ÎT Cump.I Vină | || 4 °/o Renta conv 1905 c. 91125 91]V5 •Ii if. amorc. 1905 B. 9175 92125 fl 4o/ramort. inter 93 !— 93 50 N 46/p OdL com. Bucur. 90, 90 50 ( 5% 4)bi. Com. și județ. 102 75 103!— I „ „ „ „ 94 50 95J”» DVo S«ing. "Bune. Euraje 1031— 103 40 10 4 . . 94:25 94 75 H 5% ,, Urbane Buc. 99 50 99 80 i !, „ „ Iași 96 — 96 50 in Act. »Banca Nation. 3225 — 3235!— B . , Agricolă 555 — 560 — . »Scont Buc. 180 — 1851 -Col. V. Austriacă 105— 106— Mărci germane 123 50 124 50 | Bancnote franceze 100 75 101,25 , italiane 100 — 101— I » Buble Hărsoiell 2661—1269 — Il Loturile Expoziției g-rale Romane ! se trimit franco în provincie. Și se vînde în CAPITALA cu Lei!21 bucata. Dinți CU 5 LEI IJJÎÎIL Artistic lucrau, precum coroane de aur, plombe in email aur și platină, la Dentistul Alex. Ionescu — Strada Carol No. 34 — — Medic oficial — al Stațiunei Călimănești - Căciulata s’a instalat în această stațiune pe tot timpul verei. B>E VÂNZARE Trei parchete de pădure, — aproximativ 120 de pogoane fiecare parchet — esență cer curat, vîrste 20 ani, pădurea proprietatea a Capiteanu situată pe moșia Popeasca- Ciupagea, comuna Golească, județul Vlașca, distanța 45 kilometri de București. O jumătate parchet este deja tăiată și făcută stânjeni, încă din toamna anului trecut. Amatorii, cu cari se tratează direct, se vor adresa fie la d-l O. C. Georgescu, str. Manea Brutaru , București, sau la D-1 avocat Gr. Urlățeanu, str. Piața Amzii sau la conacul moșiei. D-rul G. Nicolau [ medici»! stațiune balneare — Călimănești - Căciulata Se pune la dispoziția clienților de la 1 Iunie, pe tot timpul sezonului ofițerilor superiori însărcinați cu menținerea ordinei, atît la Paris cit și la grevele de la Nord. „Pentru că greva își urma cursul la Paris și erau de temut conflicte, atenția mea a fost încordată intr’acolo. „Nici una din acele învălmășeli, relativ la care a fost formulată o plîngere, n’a rămas fără anchetă și fără raport contradictoriu. Am recunoscut adesea că greviștii aveau dreptate și agenții au fost pedepsiți. „D-lui Lepino care mi-a atras atenția că asemenea măsuri vor face pe agenți să nu mai aresteze pe nimeni î-am răspuns : „Să dăm dreptatea acelora cari o au“. „Este aceasta atitudinea unui om in luptă contra clasei muncitoare ? „E necesar să ne facem educația libertățea. Cei cari lucrează în contra clasei muncitoare sunt aceia cari cred că pretutindeni unde un lucrător nesocotește legea, acolo este clasa muncitoare , sunt acel cari cred că greviștii au totdeauna dreptate. „Dacă cuvîntul dv. s-ar fi legat de al meu d-le Jaures cite nenorociri n’am fi evitat !“ D. Clemenceau cere socoteală acelora cari încurajează poporul în erorile lui și îi fac o educație violentă care mai curînd ani mai tirziu se întoarce în contra lui. Enumără cîteva din excesele greviștilor și răspunde d-lui Jaures in mod foarte spiritual cu privire la faimosul complot aratînd că socialiștii sînt aceea cari au pus guvernul pe urmele lui. In același timp adresează lui Jaures întrebarea ce ar fi făcut el in locul d-sale, primind o telegramă din partea prefectului său că greviștii se dedau la prădăciune. Chemarea la unire .Mi-ațî reproșat măsurile de ordine luate de mine. Ori, un socialist din arabia dv. d. Vandervelde a scris un articol în care toate măsurile luate de guvernul francez sunt aprobate. El vă dă astfel o mică secțiune. Orice ar fi să nu uităm că există între noi o legătură comună, dorința profundă de dreptate socială care trebue să unească pe toți republicanii. Vom discuta ideile d-v. clar să nu uităm că ambii republicei stau la pîndă. Ne vom putea despărți cind opera comună nu va fi desăvirșită, în ziua cînd ne vom afla un dezacord asupra unui punct esențal, dar atît timp cu opera comună se prezintă așa ca să o putem realiza împreună, trebue să fim uniți, și vă asigur că dezmirea nu va porni de la mine. (Apl. vii și pr.) Discuția ideilor A doua zi d. Diomonceau îșî continuă discursul arătîndu-și părerile lui asupra grevelor și drepturilor greviștilor. D-sa crede că orice or are dreptul de a lucra și că forța publică trebue să-i asigura acest drept. Colectivitatea muncitoare sau mai bine zis greviștii izolați nu au dreptul de a opri pe un lucrător cu familie să lucreze cind a găsit de lucru. Lucrătorul care vrea să lucreze luptă pentru a nutri pe ai săi luptă pentru viață, grevistul luptă pentru o mai bună situație. Dreptul fiecăruia trebue respectat. —„Cu privește diminuarea orelor de lucru e o revendicare foarte dreaptă dar impiedicînd pe cei ce vor să lucreze hrăni-veți soțiile și copiii lor? „Reformele reclamate de programul partidului socialist sînt : reducerea zilei la 8 ore de lucru, impozitul progresiv asupra venitului, întoarcerea monopolurilor statului etc. etc., un program cu totul burghez (ripote). „Eu sunt in principiu pentru ziua de 8 ore. Dar vă luați responsabilitatea tulburărilor economice ce ar rezulta din imediata aplicare a acestei reforme ? „Cînd e vorba de impozitul pe venituri, am fost partizanul lui încă din 1885, dar atunci ați votat în contra mea. „Să i se redea statului oarecari monopoluri ? Am fost totdeauna partizanul acestei idei, de exemplu întrucît privește rescumpărarea drumurilor de fier de la oarecari companii (întreruperi). „Vorbesc în numele meu, dar îmi cunosc colegii și ideile lor. „Dar mai este o chestiune de ordin social foarte înalt, de care nu vorbece programul dv. d-le Jaurès, dar de care vorbește declarația ministerului: organizația contractului colectiv al muncei Declarația noastră o mai socialistă decit a voastră“ (Rîsete și aplauze). D Clemenceau susție apoi că teoria dreptului exproprierei se sprijină pe un sofism și că între societatea actuală și a cea a d-lui Jaures există un număr infinit de forme de societate. „Voiți să reformați în mod teoretic cadrul organizației omenești, dar trebue să ne întrebăm unti! dacă aveți oamenii cari să poată armoniza cu cadrul ce voiți să-l creați! „Noi voim să sustragem pe om încetul cu încetul de la regimul bestial al forței și să'l conducem spre o justiție superioară. „Sistemul nostru are superioritatea față de sistemul dv. prin aceea că se aplică în mod progresiv și tinde la dezvoltarea individualității omenești. „Noi urmăm tradiția partidului republican, tradiția revoluției franceze. D. Clemenceau enumără toate legile cu privire la muncitori, votate de parlement în ultimii 10 ani și arată că aceste reforme s’au făcut cu concursul tuturor și cu organizația burgheză, atît de condamnată. Amintește că Bernstein este acela care a scris in „Socializmul teoretic“ că nu se pot sări perioade importante din evoluția popoarelor ; că muncitorii ar trebui să lupte mai întâiu pentru cucerirea drepturilor politice; că scopul final al socializmului n’ar fi nimic, că mișcarea ar fi totul. Terminind ministrul de interne se exprimă astfel: —„ Dacă veți persista a nu vota budgetul, veți deveni colaboratori intermitenți, cari in momentul final al luptei, trec in tabăra dușmană. „Momentul este deciziv. Lucrați cu noi la reforme. Dacă refuzați ne vom reîntoarce la dreptatea luminată a acestei Camere și a partidului republican“. JURNALUL FEMEEI • 75 Sî ® o»B»ia»s*.j«iv ................ -- -- mmmagaBCE Știri femenine Un parlament al femeilor. — „Figaro“ publică într’un articol astfel intitulat următoarele : Eri după amiază în sala inginerilor civili consiliul național al femeilor franceze a ținut adunarea sa generală. Delegatele străine, Lady Aberden în primul rînd, erau pa estradă pentru a asculta raporturile surorilor lor din Franța asupra operei îndeplinite în cursul anului trecut. Domnișoara Sarah Monah presida întrunirea foarte numeroasă și compusă în mare parte din femei. Domnișoara Sarah Monah posedă o inimă de apostol. Ea și-a consacrat toată viața sa în a ameliora soarta femeei, din punctul de vedere moral și material. Prin ea am aflat că asociațiunea femenină e reprezentată în lume prin milioane de femei. D-na Aurel de Sainte-Groix, devotata secretară generală a instituțianei ne-a spus că ea și colegele ei au întilnit tot atîta solicitudine la bărbați ca și la femei. Pe rid d-nele Eugene Wieill, Paulina Kergomard, Abadio d’Arrast și d-na Leon Pegard, au vorbit în același senz. D-na Wiell, a mai citit raportul asupra chestiunilor de asistență, d-na Kergomard acel al educațiunei, d-na Abadie d’Arrast acel al legislațiunei și în fine d-na Leon Pegard nu citește un raport asupra chestiunilor muncei, aceste doamne au arătat că au simțul realităței practice și că telentul lor e demn de inima lor mare. Pentru a rezuma paginele acestor raporturi ar trebui coloane de ziar și locul nu este măsurat. Dar, într’un mod general, putem spune că aceste doamne au convincția profundă că nu toate ordinele activităței omenești femeea n’are încă locul la care are dreptul. ^țj D-na Kergomard a observat foarte fin că universitatea nu acordă rar diplome femeilor, dar că acestea se profită foarte puțin. Astfel, inspectoarele primare nu există decit pe hîrtie. In locul femeilor diplomate cari au muncit pentru locul lor, se numesc oameni cari n’au aceeași echivalență de titluri, dar cari au ca avantaj faptul că fac politică și sprijinesc guvernul, care îi sprijină la rudul hun, a întreprins o călătorie în peninsula Balcanică pe care a vizitat-o și a studiat-o cu de amănuntul. El a adunat un bogat material de unde reiese că Austria are o atitudine vrășmașă față de populațiunile acestei peninsule și că se silește să cucerească Adriatica. Ea mai caută să făurească diferite motive, pentru un conflict viitor cu Italia, care nu poate îngădui ca Balcanii și Adriatica să ajungă prada Austriei. Autorul, după ce a afirmat că Italia este o țară pacinică și care nu dorește războiul, mai adaugă: „Dar atunci cînd se va ști în Austria că Italia e hotărită să nu permită o invaziune in peninsula balcanică și că e gata să respingă — cu un succes foarte probabil — un atac împotriva ei, atunci posibilitatea unui războiu care pînă acum era din ce în ce mai temeinică — va fi înlăturată. Ni se scrie următoarele : Prin luna ianuarie a. e., în puterea ernei, ministerul de finanțe, dă ordine telegrafic să fie imediat detașați cite 3—4 funcționari de pe ta vămile centrale la punctele de frontieră Burdujeni, Vîrciorova, Constanța și Predeal, unde în vederea aplicărei noului tarif vamal, numeroși comercianți introdusese in țară o considerabilă cantitate de mărfuri. Funcționarii detașați aveau sarcina de a da ajutor pentru accelerarea lucrărilor ca operațiunele vamale să fi executate la timp. Aceste operațiuni terminate în curs aproape de două luni acei năpăstuiți funcționari, au fost siliți in mod arbitrar la înapoire ca și la sosire să plece pe contul lor fără a li se da vreo despăgubire pentru cheltuelele făcute cu deplasarea lor, precum transport, chirie etc. sub pretext că fondul de îndemnizare prevăzut în budget pentru detașări, s’a epuizat. Dar in realitate acest pretext nu era adevărat, căci celor mai mari li s’a dat totu și diurne și îndemnizări și... pe deasupra și banchete de recunoștința din partea comercianților. ..^pre razboiu“*) de Batesto Pellegrini Aparițiunea cărței „Spre razboiu“ a produs o impresie vie in Italia. Lucrarea este scrisă de Batesto Pellegrini, care a fost amicul intim al lui Zanardelli și secretarul său, cînd acesta din urmă a fost prim ministru. Ea tratează despre eventualitatea și primejdiile unui răsboiu între Austria și Italia. Pellegrini a scris această carte după ce Un vol. în 8 de 640 de pag. cu 134 ilustrațiuni. Editura Enrico Voghera. Roma . Cărți și reviste Natura.A apărut No. 9 din excelenta revistă științifică „Natura“ de sub conducerea d-lor Longinescu și Gh. Țițeica, profesori universitari. SPECTACOLE — Sâmbătă SO Sanie — Expoziția istorica, din strada Ion C. Brătianu : VAdmi din razboiu. Grădina Rașca. Trupa asociată a artiștilor Teatrului Național . Pentru a 11-a oară Odăi mobilate, comedie vodevil în 3 acte localizată de domnul Emil D. Fagure. Grădina Oppler . Concert zilnic dat de o orchestră militară. Parcul Oteteleșanu. Compania lirică romînă de sub direcția d-lui Grigoriu va cînta pentru a doua oară „Fata de spălătoreasă“, operetă in 3 acta de Buchbinder, muzica de Raimann, tradusă de d-nii P. Gusty și Emil D. Fagure. Sala și grădina Bragadiru.—la toate serile reprezentațiune date de artistul Nicolau. Grădina Blanauzieî. —• Artiștii asociați sub conducerea d-lui Gusty joacă cu succes „Cvartirul lui Don’Mai’or“. Grădina Ambasador î (str. Academiei 32). In fiecare seară teatru de varietăți și balet de 30 de domnișoare. După reprezentație la orele 12 noaptea bal cîmpenesc. Grădina Lieblich Jignit za. — Ultimele reprezentațiuni ale renumitului artist,S. Mogulescu, se va reprezenta: „Emigranții“, comedie bufă în 4 acte și 8 tablouri de Șumer Șankevici, muzica de S. Mogulescu. Scandalul din str. Cantemir Așeară s-a petrecut un regretabil scandal în fața stabilimentului de prostituție din str. Cantemir No. 52. Pe la orele 10 și jura, un tinăr intră în stabiliment de unde, în urma unor inconveniente, e silit să plece, după citeva momente. Dar una din prostituate, văzînd că tînărul refuză a primi condițiunile, gătindu-se de plecare, l’a luat de piept provocînd scandal. Tînărul sa îndreaptă atunci spre secție pentru a reclama cazul comisarului respectiv. Proprietarul stabilimentului chiamă pe sergenții cu No 998 și 897 prin semnal, și aceștia opresc pe tînăr din drumul sau și-l readuc la stabiliment, unde tinărul a fost bătut măr. Publicul deciasmat de acest scandal, a sărit în apărarea victimei, care se ruga să i se dea drumul. Proxenetul și-a luat cu forța de la tînăr suma ce nu i se cuvenea, iar acesta profitind de un prilej, a dat o fugă la secție cu capul gol și cu bastonul rupt în timpul incâerărei... _ Depunînd o plîngere la circ, 36 din calea Dudești foarte mulți martori oculari au depus in favoarea lui. Deoarece asemenea cazuri se petrec zilnic, stabilită fiind duioasa armonie dintre polițiști și asele de prostituție, atragem serioasa atențiune a d-lui prefect a Capitalei. Știri de la Expoziție Regele va vizita Luni pavilioanele agriculturei, industriei și silviculturei, cari depind de ministerul domeniilor. * Azi Sîmbătă, intrarea la Expoziție e 2 lei. Minne Duminică intrarea va fi 1 lefi. In arenele romane se va da la orele 4 un concert cu muzicile militare și corurile cari au cîntat în ziua inaugurărei. Intrările la arene vor fi: 3 lei locul I, 1 lea al doilea și 35 loi loja pentru șapte persoane.* Regele și regina se vor duce Duminică seara la expoziție și vor sta de la orice 9 la 11. Cu această ocazie Expoziția va fi iluminată cu electricitate și candelele care ornamentează plantația. Peste trei zile cel mult toate paviioanele și localurile de distracție ale expoziției vor fi terminate. 1 Miine Duminică LETAPISM Dele Const. Mille wwww.rw: www FANTOMA NEAGRAA ... încă o sforțare și nenorocita era să fie scăpată. Un val însă răsturnă barca și salvator și salvată se rostogolesc în marea înfuriată.Scenă din romanul FANTOMA NEAGRA, care va apare în fascicole a 5 bani, Duminica viitoare 11 Iunie (75 fascicole întreg romanul). Expoziția generală romînă Arenele romane Duminică 11 iunie orele 4 d. a. se dă o mare serbare de gimnastică sub conducerea d-lui profesor Verescu și cu bine voitorul concurs al corurilor sub conducerea d-lui profesor Ștefănescu și al muzicilor militare sub aceea a d-lui inspector al muzicilor maior Mărgăritescu. Programul va cuprinde : 1) Imnul jubilar compus , de d. Ștefănescu, executat de coruri și sub conducerea d-sale. 2) Gimnastică box și lupte. 3) Concert de muzică militară. 4) Gimnastică, box și lupte. 5) Jocuri naționale acompaniate de muzică militară. 6) Festival muzical sub conducerea d-lui insp. al muzicilor maior Mărgăritescu. Vor lua parte elevii liceului Carol I din Craiova, gimnaziul Cantemir și liceul Matei Basarab din București, Societatea de gimnastică și mai mulți amatori. Din Giurgiu Accident nenorocit Erl pe cînd locuitorul Nae Arhimede se intoarcea cu căruța, din comuna Vida Cirtojanî spre a merge în comuna Puranî, pe drum a călcat din imprudență pe copilul locuitorului Ion Mirea Radu în etate de patru ani, care se juca cu alți copii ie șosea. Copilul într-o stare gravă a fost transportat la spitalul din Adunați-Butești. Grindină Azi pe la ora 4.30 a căzut grindină asupra proprietății comunei Bălăria, ținută în arendă de d-l Nae Dobrescu, culcînd griul la pămînt și cauzînd astfel mari pagube. Dispărută Copila Maria Caban a dispărut ori de acasă fuind drumul spre București Diverse Dumitru Constantin din serviciul fraților Marinescu a fost dat judecăței, pentru maltratare de animale. S’a luat această măsură în contra lui in urma intervenției a doi membri din societatea pentru protecția animalelor. — Țiganul Nicolae Florei a fost arestat, deoarece azi a furat de pe marginea gîrlei ghetele locuitorului Ion Marin care sa scălda. Ziar local Azi a apărut azi un ziar cu tendințe anti-grecești intitulat „Apărarea neamului romînesc“ pus sub direcțiunea d-lui Ion Boldașcu. Serbare Azi a avut loc la gimnaziu o serbare. Mai muțî elevi au citit în fața publicului impresiunile lor din escursiunile făcute zilele trecute : una la Ramadan și alta la satul Slobozia. Cele mai bune lucrări au fost ale elevilor Popescu Mircea, Sărățeanu și Economu. Corul gimnaziului a intonat diferite cîntece. Idem Escursiune Elevii clasei VI moderne de la liceul Sf. Sava, au făcut în zilele de 7, 8, 9 Iunie, o splendidă escursie în județul Prahova. Elevii erau sub conducerea d-lui profesor d-r Murgoci. Itinerariul a fost: București-Slănic (Prahova). Aici au vizitat minele de sare și împrejurimile. De la Slănic au pornit pe jos pînă la Buștenari, unde au vizitat sondele petrolifere, de la Buștenari au plecat la Cimpina și de aici la Azuga, unde au vizitat fabricele de sticlă de mobile și de postav. Tinerii escarsioniști au sosit erî seară în Capitală cu trenul de 8.10. 1. Ultimei informații Ministrul lucrărilor publice a hotărît ca personalul de picheri și șefi-cantonieri să se recruteze numai din persoanele care vor avea cunoștiințele necesare serviciului la care se angajează. Pentru obținerea acestor cunoștințe de către vînători, se vor înființa școli regionale unde, pe lingă cunoștințele teoretice, să aibe prilejul de a fi inițiați și în practică. Ministrul a cerut, în acest scop, direcțiunea de poduri și șosele să întocmească un proect de funcționare al acestor școli. Corporația dulgherilor din BrfnL a dat in judecată pe inginerul serviciului hidraulic Vidrașcu, pe motivul ca nu posedă brevetul de maestru. Tribunalul l’a achitat, iar ministerul lucrărilor publice a intervenit la cel de domeni, ca să dea ordin tuturor corporațiilor și în special corporației dulgherilor din Brăila, arătându-la că inginerii din serviciul statului n’au nevoe de breveta. In darea de seamă asupra agapei pentru ziariștii străini, am spus din eroare că d Kutschbsich e corespondentul lui Berliner Tageblatt. Corespondentul acelui ziar este d. Maximilian Margulici, iar d. Kutschbach reprezintă ziarele Neues Wiener Tageblatt și Pester Lloyd. Consiliul technics superior a fost de părere că Romînia poate participa la conferința internațională, pentru determinarea unităților și măsurilor electrice ce vor avea loc la Londra în Octombrie viitor. Regele va vizita astăzi pavilionul geniului civil de la Expoziția națională. S'a aprobat procertul pentru construcțiunea unui spital în satul Bălțești din județul Prahova, în valoare de 26.000 leî. D-ni inspector financiar, V. N. Herișescu, Al. Sărădeanu, subșef de birol și C. Frăsineanu, subșef de secție, în ministerul finanțelor, au fost delegați de acest minister să facă controlul veniturilor Expoziției naționale de la Filaret. D. Vasile Stănescu, absolvent al școalei de comerț, a fost numit impiegat auxiliar el. II în serviciul Casei de depuneri, in locul d-lui Al. St. Cociu, demisionat. « Ofertele prezentate pentru luminatul cu electricitate al orașului Pitești au fost respinse de consiliul tehnic superior, care a opinat patru întocmirea unui P0Ű proect, în care să se țină seamă și de posibilitatea întinderea instalațiunilor pe viitor. . FOIȚA ZIARULUI „ ADEVERUL“ —54 — CAVALERII MUNȚILOR ROMAN DE AVENTURI In mrejele trădătorului Toate astea le-am făcut foarte iute așa că lumea era încă aiurită din cele ce auzise. — Un bandit — Un bandit ? Prindeți-i să tăiați capul—să-l spînzurăm. E înalt? Unde e țăranul înalt? Aha, iată unul înalt—trebue să fie banditul, strigă unul și mulțimea urlînd se aruncase asupra lui. Sute de brațe s’au ridicat și oamenii atunci păreau fiare. La mine nimeni nu s'a uitat și am reușt a eșî din mulțime și a fugi prin stradele înguste și murdare. S...V — Bine ticălosule, dacă asta, s’a petrecut azî dimineață de ce a venit tocmai acuma noaptea să mi spui. — Mai bine ai face căpitane să mă asculți decit să te grăbești a mă ocări, răspunse Vincenzo stăpînindu-șî mînia. A trebuit să merg încet ca să nu atrag atențiunea nimănui, înainte însă de a ajunge la amicul meu, văzut pe șoseaua din Teraeina. Erau soldați și oameni din popor. Se vede că sergentul a văzut că nu m-au prins pe mine și plecaseră să mă care. Eu însă pe din dos am intrat în curtea circiumei și Specbi mi-a zis să mă ascund în podul cu fîn. Mi-a zis să fug noaptea și să mă duc la circiuma lui Sandri unde vom găsi calul. Eu m-am dus în grajd și din pod printr’o gaură am putut privi în curte. După cîteva minute au sosit șase infanteriști și conducătorul lor era Bepo Macini. Au început a căuta prin curte și am înțeles că prietenul meu era bănuit. Bepp se urcă în podul grajdului pe cînd ceilalți căutau prin grajd. Umbla ințepînd cu baioneta prin fîn și cînd s’a apropiat de mine am prins pușc și, smucind-o l-am făcut să cadă cu fața în jos, I-am dat una bună în cap cu pușca, l-am acoperit cu fîn și apoi... — Prostule de ce nu l-am străpuns cu baioneta ca să răzbuni moartea lui Tomaso ? Siegele ar fi picurat printre seîndurî și m’ar fi strădat. Se va înăbuși în fîn dacă lovitura mea nu l-a ucis. Eu i-am luat pușca și am sărit pe din dos jos pe niște iarbă cosită. Am fugit prin curți și livezi pînă ce am ajuns în munți. Am stat pînă seara apoi ducîndu-mă la Ladrn mi-am luat calul și am plecat. — Tu crezi că te voiü lăuda ? Din cotră te-am purtat ca un prost Trebuia negreșit să-l ucizi. Pleacă să nu crezi că te voiü mai trimete vr’o dată într’o misiune de încredere. Mîinile lui Vincenzo tremurau. Puse mina dreaptă la brio dar o coborî. Antonio scoase și el un pistol de la cingătoare și trase un foc în aer. Tovarășii lui alergară din toate părțile. — Ce este căpitane ? — Ce poruncești ? — S-a intîmplat ceva ? — Să plecăm ? Unde ? — Încă nu vom pleca dar v-am chemat pentru a ține un sfat. — Sfat, pentru ce ? — A greșit cineva în fața ta ? Vincenzo îngălbeni—nu crezuse că vor ajunge lucrurile pînă aci. Tăcu și stătu liniștit mușcîndu-și buza de jos. — Ascultați camarazilor de ce e vorba. Iată Vincenzo Armunci n’a înplinit ordinul meu și cînd l-am mustrat a făcut un gest amenințător. V-am chemat ca să-l judecați voi. Eu îl reclam de nesupunere, cine vrea poate să-i ia apărarea. Fețele bandiților se posomoriră. Antonio nu avea obiceiu să-l judece mult pe cel care-l supăra. De obicei, îl lovea cu pumnalul sau cu glontele sau îl alunga din baniul pe cel vinovat. Nu era însă de stat mult pe gînduri căci figura posomorită a căpitanului arăta cit era de supărat. Ochii lui zei, negrii aruncau seri-După o scurtă alegere cei mai bătrâni dintre bandiți formară tribunalul. Filipo Cicogna fiind cel mai bătrân și cel mai crud dintre toți. El fu ales președinte, Vincenzo îngălbeni auzind acest nume. Filipo eșind dintre tovarășii săi zise cu glas tare : — Camarazilor vă mulțumesc pentru buna voință "ce-mi arătați alegindu-mă președinte. Voi știți că eu nu-l iubesc pe Vincenzo și că dacă n’am fi din aceiași bandă am fi dușmani de moarte, j Totuși, eu nu-i voi judeca cu asprime, tocmai pentru ca să nu fiu nedrept față de el și să-l condamn din ura personală ce am către el. Vincenzo te sfătuesc să-ției ca apărător pe Giusepe Gergazoli. El e cel mai limbut dintre toți și te va apăra foarte bine. — Mulțumesc Filipo, răspunse Vincenzo numai Giusepe să vrea să mă apere. Primesc frate, răspunse tînărul bandit, inteligent și de o rară frumusețe. Vom face tot ce voi putea ca să te scap. — Haide să începem judecata. Antonio și Vincenzo statură mai la o parte. Giusepe ședea lângă Vincenzo. Antonio povesti cum îl trimesese în oraș ca să-l scape pe Tomaso. — Tu ce ai făcut întrebă Filipo. Vincenzo povesti iarăși cele ce-l povestise și lui Antonio Atunci acesta începu să-l acuze că n’a lucrat bine, că a lăsat în viață pe cel din a cărui pricină fusese ucis Tomaso. — Camarazilor, strigă el, cînd i-am spus că nu s'a purtat după placul meu, mi-a răspuns cu obrăznicie. Supunerea prin dat este celor cari an căpitan. Dacă nimeni nu ma & mai asculta, nu vom mai putea face nimic. Atunci Giusepe advocatul lui Vincenzo începu a-l apăra, descriind pericolul din care scăpase clientul sau spunînd că nu ar face bine judecătorii dacă ar condamna un bandit devotat cum e Vincezo. Ntog pe judecători să-mi achite clientul, căci căpitanul a fost prea aspru cu el. Camarazii nu trebuesc condamnați în pripă, și mai ales Vincenzo a dat adeseori dovezi de curaj și devotament. Filip o întrebă pe Antonio dacă are ceva de spus. Antonio făcu un gest negativ. — Atunci să-l judecăm, zise Filipo. Să plece reclamantul, plratul și advocatul său. Apoi Filipo zise : — Eu socot că vina acuzatului nu e tocmai grea. (Va urma) t) ———