Adevěrul, iulie 1906 (Anul 19, nr. 6057-6087)
1906-07-22 / nr. 6078
v Anul al XVIII-lea. — No 6078. .. MI«[ FOMI>ATOU Alex. V. Ibeldikansas» PUBIICITATEA . CONCEDATĂ EXCLUSIV AGENȚIEI DE PUBLICITATE CAROL SCHUbBEîl & Co București, Str. Karasjeorgevicî 18 Scllow 314 BATED IHSTRIA, UIMIAM Ü GOTMA â. atbreaa d-)o? Dube nicht. Ku InțiafeM & Enterich lessor. — v i e n a concesiune exclusivă Fonda Capitală No. 1110 „ Provincie și Străinătate No. 13140 KIEFOS I gIMBATA 22 IULIE 19«m Pentru cititorii ziarului „Dimineața“ Jie Serali â giornsia Expoziție Di lan! titram atît ziua cît și seara — Ciupii! pînă la vrîsta de 19 ani intră GRATIS — Toată Expoziția feeric iluminată Numai pentru cititorii „DIMINEȚET“ JUMATATE din prețurile obicinuite la: Luptele Navale, Cinematograf, Watter-Centre, Tobogan, Plimbări pe lac și Casino — A se vedea amănunte în ziarul „MAABEAȚA“ de mîine — Da au 6 1UÎ 3 InnS O lună In Limbată 22 iulie 1906 »SEECTOL FOI.FFIC COSST. HILKR ABONAMENT^ai 2S.— Instate Imstalt1.50 A.KOKAMI IMTK COBSHUTE {jidivenul Politic și Dimineața) Ce mi ..... Iei 32.— Ktlemî ..... „ 18.— Sinul.........................” 8— OKSE»...........................„ g._ Intrări State Îndoit Apare silnic la ora 5 seara ca ultimele știri ale zilei Biarourik zarului: Str. SSîMsr. ii «fc Hani in uniții făiim i&&8îg 8 MfflSC3BBl V by A ARMISTIJIUL JIU TAKIȘTII 3)9 cîteva zil« se pare că cantacusiniștiî au declarat un armistițiu față de takiștî Se pare că nota anti-takistă, care se manifestase, în ultimul timp, în acțiunea cantacuzinistă, era prea exigerată. S’a dat, se vede, prea mare proporțiuni escomunicăreî d-lui Gogu Constantinescu, s’a făcut prea mare zgomot cu d. Sava Grigorescu și s’a dus prea departe furia în lupta cu d. Papamihalopol. In realitate numai campanie antițakistă nu se putea spune că sunt toate aceste manifestări din lagărul cantacuzinist—cel puțin așa pretind chiar unii cantacuziniști. D. Gogu Constantinescu s’au retras singur din organizarea partidului conservator și dacă șeful partidului n’a implorat pe d. Gogu , Constantinescu, care-l ataca printr’un aiar din Focșani, ca să rămînă în partid, nu se poate susține că d. Cantacuzino a manifestat contra d-lui Take Ionescu. Dacă d. Cantacuzino a dat afară din partid pe d. Sava Grigorescu, iarăși nu se poate pretinde că sa făcut o victimă takistă, deoarece însuși primul ministru a solicitat d-lui Take Ionescu să numească pe d. Grigorescu în consiliul de administrație al regiei și deci șeful are acest drept de a trata cum vrea pe partizanii săi! S’ar putea considera ca o ridiculizare a d-lui Take Ionescu faptul că cantacuziniștii șî-au bătut joc de d. Bädärän anunțînd că a avut o audiență la regele Sisowahi al Cambodgei,—aceasta a doua zi după audiențele de la Londra ale d lui Take Ionescu. Dar și... ironia aceasta a fost explicată, în culise, de cantacuziniști. Era pur și simplu o replică a unui confrate pe care d. Bädäräy l-a tratat de „neofit“, cînd acesta a făcut cîteva reflecții asupra eșirei din minister a d-lui Bädäräü. Și pentru ca nu cumva să se acrediteze că s’au ridiculizat audiențele d-lui Take Ionescu de la Londra, tot confratele guvernamental, care a inventat gluma cu audiența d-lui Badaran la regele Cambodgei, a scris un prea elogios și măgulitor articol pentru a pune în evidență importanța audiențelor obținute la Londra, de d. Take Ionescu. Precum se vede, cantacuziniștii au ținut, și prin organele lor și în culise, să explice că nu duc nici o campanie anti-takista și de cîteva zile chiar acele inofensive ironii au încetat,—ceea ce e semnificativ. Cum însă au încetat cantacuziniștii de-a mai hărțui pe takiști, s’a repezit .Epoca“ asupra lor cu o extraordinară furie. Se vede că articolul din „Patriotul“ atît de elogios pentru d. Take Ionescu, a disperat pe cei de la organul junimist. Ce a spus „Patriotul“ despre audiențele dela Londra ? Organul cantacuzinist a zis că e mîndru, nu numai ca conservator, dar și ca român, de cinstea care s’a făcut la Londra unuia dintre cei mai distinși fii aîțărei, d. Take Ionescu, un fruntaș al neamului și unul dintre romîni, cei mai indicați ca să vorbească în numele Romînieî, etc. Acest călduros articol, prin care se răspundea și la ironiile ziarelor liberale, a fost reprodus și în organul oficios guvernamental, ziarul „Conservatorul“. (■ Laudele acestea ale cantacuziniștilor la adresa d-lui Take Ionescu au provocat un fulminant articol în ziarul junimist. Totul e o legendă—zice „Epoca". Nu a avut absolut nici o influență și nicio legătură audiențele d-lui Take Ionescu cu atitudinea guvernului englez în chestia cu Macedonia. E un meșteșug al tachismului de a făuri legende și pe tema aceasta .Epoca ajunge la următoarea încheiere , după ce vor fi stabilit astfel mirele ascendent al somităților tariste asupra guvernelor și a parlamentarilor din lumea întreagă, convinși că au creat o nouă legendă de genialitate pentru idolul lor, ziarele tariste vor vorbi și despre marele hotărîri luate cu privire la politica internă. „ Cine va mai îndrăzni atunci să se arate incredul, cine va cuteza să manifeste cea mai mică neîncredere cu privire la a totputernicia d-lui Take Ionescu? „Omul care se întoarce încărcat de glorie din străinătate nu se poate sa nu fie primit în triumf în țara sa. „Istoria ne arată cum marii generali ai strămoșilor noștri romani se proclamau dictatori, cînd se întorceau la Roma încărcați de gloria biruințelor repurtate contra dușmanilor imperiului roman. „Nu vine și d. lake Ionescu încărcat de gloria biruinței contra grecilor ? „Nu vin toți aghiotanții săi încărcați de gloria biruințelor repurtate contra ungurilor în congresul interparlamentar ? „Și la atîtea biruințe, la așa strălucitoare glorie takistă, ce pot opune toți ceilalți cari au stat în țară, sau pe la bal în străinătate ! „Loc victorioșilor ! Loc glorioșilor ! „Evident toată lumea va amuți, nimeni nu va înărăsni să facă un gest de opoziție, înmărmuriți vor rămîne toți și vor lăsa să treacă peste trupurile lor carul triumfal al takiștilor ! „Eu da, puterea legendelor n'o poate contesta nimeni. Precum se vede junimiștii sînt, de pe acum, disperați de perspectiva unei triumfale reintrări în țară a d-lui Take Ionescu și prevăd, la toamnă, o dictatură takistă. De aceia s’au repezit cu fulminante atacuri asupra ministrului de finanțe pentru a se distruge... „legenda“ de la Londra ! De unde acum zece zile se vorbea de asaltul definitiv ca se va da takismului, acum se vorbește de teama unei dictaturi takiste. Ce s’a operat în lagărul junimisto cantacuzinist ? NAZBITXX A. W. Marion la Expoziție! Cică prințul Bismark ar fi spus odată că gazetarul e un om para și-a greșit cariera, iar nu știu care altul a spus că gazetăria e bună, cu condiție să eși din ea ! Se știe că nici cu prilejul jubileului sau de 25 de ani de gazetărie Marion cronicarul de duh, amicul tuturor și mai ales al soacrelor, nu s’a făcut milionar, el care are adesea rime milionare ! Cu toate astea măcar un sfert de milion i se cuvine și lua ca să se retragă în viața privată cu drept la o jimblă, un butoiu de varză acră și cîte o damigeana pe zi! Ei bine, sfertul ăsta de milion îl așteaptă, îl pîndește ! Căci Marion a deschis berărie la Expoziție ! Oare va fi soacra, care nu va voi să închine un pahar de bere în sănătatea lui Marion berarul ? Și unde se va duce soacra, putea ca ginerele să refuze a merge ? — Așadar, Mitică dragă, bobocule duhicule Marion, să vie o halbă și să trăiască berăria Marion !1 Pap •«> «Mm---——— Huni Sa llMfa și Bria Din lagărul guvernamental străbate versiunea că guvernul nu dă caracter politic alegerilor de la Brăila. Versiunea aceasta caută sa fie acreditată cu atît mai mult cu cît se apropie și termenul alegerilor comunale din Brăila. E curioasă această grije a guvernului. Cu atît mai curioasă, cu cit secretarul general al ministerului de interne a mers în persoană la Brăila și punîndu-se în capul campaniei electorale a dat cel mai pronunțat caracter politic alegerilor ce au a se face. Curios mai e ca guvernul să declare politică alegerea de la Dîmbovița, unde adversarii naturali ai regimului, liberalii, s’au abținut și să voiasca a nega caracterul politic unei alegeri ca acea de la Brăila, unde partidul liberal, din potrivă, a intrat pe față în luptă, în frunte cu șeful partidului. Mai înainte de toate, depinde oare numai de guvern ca să se dea sau nu caracter politic unei alegeri ? Din potrivă, depinde mai mult de opoziție, care oricînd are dreptul de a provoca guvernul, într’o alegere, la o luptă cu caracter politic. Guvernul nu poate refuza asemenea lupte, fără a justifica acuzarea că dezertează. La Brăila s'a dus d. Sturdza cu întreg statul-major liberal și nu numai că a făcut alăturea f ăe d. Ionel Brătianu o demonstrație a „blocului“ liberal, dar a declarat categoic că începe lupta de răsturnare a regimului și că acest înțeles îl dă alegerilor comunale din Brăila. Atîta este de adevărat aceasta, încît în cercurile guvernamentale, alarmate cu drept cuvînt, s’a ventilat ideea unei mari contra-întruniri, care să fie și ea o manifestație a „blocului“ guvernamental. Se publicase chiar știrea că e vorba să meargă la Brăila d. general Lahovary, d. Dissescu, d. Virgil Arion, etc. In urmă, se vede că s’a renunțat la această idee și azi guvernul îl dă zor că alegerile de la Brăila n’au caracter politic. Să fie oare aceasta o pregătire pentru eventualitatea unei căderi ? In tot cazul faptul face proastă impresie și slăbește și mai mult situația guvernamentalilor de la Brăila. De altfel, cum am spus și mai sus, e ridicol să declari că cutare alegere n’are caracter politic, cînd adversarii tăi pun candidați și proclamă lupta de răsturnare. S. U. R. ............ Barititismu! do la Barațî Bandiții de la poliția din Galați, cari n’au terminat încă afacerea lor cu parchetul, s’&a dedat erîia o adevarată urgie înpotriva lucrătorilor de la dopurî, cari luptă pentru a-șî îndulci puțin starea lor de sărăcie și mizerie. Localul de întrunire al lucrătorilor a fost devastat, antreprenorul obligat să-l refuze, iar cînd lucrătorii au voit să meargă să țină o întrunire în alt local, străzile au fost ocupate de poliție, s-au operat arestări ca în Rusia, iar cînd un grup de 150 lucrători s’au îndreptat spre poliția să ceară liberarea celor pe nedrept arestați, forțele polițienești au tăbărît asupra lor, lovind în dreapta și nu stînga, opărind noi arestări. Yrainwayele, trăsurile s’au oprit în loc și tot orașul era martor acestor scene de stare de asediu ! paralel cu această operă de biîidiți, administrația, în cap cu faimosul Ciuntă, protectorul pungașilor da la poliție, a făcut intervenții ca greviștii să fie înlocuiți cu soldați, ceea ce i'a și făcut însă dar pe apărătorii patriei, trimiși și în slujba unor particulari, antreprenori de dosari! Întrebăm dacă aceasta este misiunea armatei ? Resigur însă că atunci cînd la asemenea provocațiunî aruncate lucrătorilor ce luptă pentru a câștiga un ban mai mult, aceștia vor răspunde cu propaganda în armată, spre a decide pe soldați să refuze asemenea însărcinări desigur că atunci se va striga : propagandă subversivă, rebeliune și se va trage în soldații nedesciplinați! Ceea ce s’a petrecut la Galați este un banditism fără seamăn, o rușine și o infamie revoltătoare, cari cer pedepsirea imediată a bandiților. In ce țară trăiai, dacă se tratează astfel populația muncitoare care crede că pe aceste vremuri de recoltă îmbelșugată și de excedente de 45 de milioane are și ea dreptul să lupte pentru a îndulci puțin amarul ei, al nevestelor și copiilor? Nu găsim cuvinte destul de energice spre a veșteji ticăloșia bandiților administrativi de la Galați și întrebăm pe ă. ministru de interne dacă acesta e regimul de „blîndeța“ pe care-l prezidează ? Ad. C. Miclescu și Expoziția — Be unde se va vedea că în loc de a reduce cu 30 la sută prețul biletelor de C. F. .ta. pentru Expoziție, ele au fost scumpite cu 20 la sută la acest timp cînd presa se căznește să capete avantaja mai mată pentru călătorii, ca voesc să vie la Expoziție, din provincie, direcțiunea căilor ferate a găsit încă un tras prin care chiar și reducerile de 30 la sută să devie iluzorii. Biletele cu reducere de 30 la sută sunt valabile timp de 6 zile, cari zile se socotesc la C. F. R. de la ora 12 noaptea din prima zi pînă la aceeași oră din ultima zi din cele șase. Dacă un călător pleacă însă la ora 11 seara dintr-o stație oarecare, atunci peste o oră adică la 12 se socotește că a trecut deja o zi din cele 6, căci ziua a fost socotită întreagă de la 12 din ziua precedentă până la 12 noaptea următoare, cu toate că biletul s-a eliberat numai de o oră. Călătorul însă care știa că biletul îî este valabil pentru șase zile complecte caută să fie în orașul sau stația de unde a plecat la împlinirea acelor zile spectindu-le, cum este și logic, de la ora plecare trennul cu care a plecat la Expoziție. Și cînd acest călător, care este în drepturile sale, se vede în tren încasat cu biletul pînă la localitatea de unde a venit și în plus cu amendă, sub motiv că nu-i mai este valabil biletul, atunci constată, că cu sistemul caraghios al direcțiunei căilor ferate de a socoti orele, călătorii la Expoziție plătesc 20 la sută mai mult cu bilete reduse, decit dacă și-ar plăti în parte biletele nereduse de dus și întors. Cazurile călătorilor în această categoria sunt foarte multe și nu se caută de loc a se da satisfacere numeroaselor reclamațiuni făcute în acest sens. G T. duluî, și șeful partidului a avut ocazii destule să se convingă de aceasta. Cine dar, și de ce ar putea să dorească înlăturarea d-sale ? Și, de aceea iarăși cred că toate cîte se brodează asupra situațiunei d-nului Take Ionescu sînt neîntemeiate. Avem adversari cari doresc ca să ne retragem și această dorință îi face să caute cu luminarea motive cari ar putea să ne determine să plecăm de la putere. N’am avut oare ocazia să văd zilele acestea oameni foarte serioși răspîndind știrea că din pricina durerei ce a lovit pe d. Cantacuzino prin boala fiicei sale, d-na Irena Cantacuzino,—boală care din fericire s’a ameliorat mult, așa că pacienta e în afară de orice primejdie,—șeful nostru ar fi decis ca partidul să se retragă de la guvern Am crezut destul de interesante cele de mai sus, primite de la un bărbat distins, și nepărtinitor, — pentru ca să le împărtășim cititorilor noștri. * Adevăruri Re. Dizolvarea Se colportează că regele ar fi răspuns d-lui Cantacuzino că dacă nu e conflict între guvern și Cameră, nu crede utilă o dizolvare. Regele să fi răspuns așa, ori e altceva la mijloc? Ghinion O vînătoare princiară de urși, organizată la Rîșnova n’a dat nici un rezultat! S’ar fi putut pregăti barem un urs împușcat gata! „Clandestină“ ! Poliția s’a pus pe capul celor ce fac .... tocmai ceea ce recomandase d. prefect tuturor comisarilor, cînd și-a ținut discursul inaugural! De cîte ori prinde pe vr’un bărbat făcînd chef cu o femei, o declară pe femee „prostituată clandestină“!.... ne vede că d. prefect țină ca lucrurile să se facă... pe față?! Rigoletto ^ țggg SS Szassrt, Carol I §1 Wilhsîm lî — O broșură senzațională, asupra relațiilor dintre cei doi suverani— Ne am ocupat de repetite ori de relațiunile destul de reci ce există între Curtea noastră și cea germană, deși cei doi suverani sînt de aproape înrudit. S'a contestat pe atunci răceala acestor relațiuni, deși ele sînt evidente pentru toată lumea. Acum în urmă, după frumoasa primire ce s'a făcut prințului Ferdinand la Berlin, la nunta de argint a perechei imperiale germane,s'a crezut că relațiunile dintre cele două Curți s'au îndreptat. Se pare însă că aceasta nu e cazul și că primirea bună făcută prințului Ferdinand se datora mai ales afecțiunea ce se știe că împăratul Wilhelm II păstrează verei sale primare, principesei Maria. Și astfel chiar acum de auzind a apărut o broșură foarte interesantă, datorită baronului Otto de Düngern, foarte cunoscut cercurilor Curiei noastre și în relațiuni personale atît cu regele Carol cît și cu regina Elisabeta, broșură în care se publică foarte picante amănunte asupra relațiunilor dintre Wilhelm II și Carol I, împăratul Wilhelm—scrie baronul— a fost de două ori la Constantinopole, n’a găsit însă cu cale să viziteze pe vărul său. De asemenea cumnatul împăratului, ducele Ernst Guenther de Holstein, care a fost la Sofia, n'a vizitat pe ruda sa apropiată din București. Ea ducele de Holstein a găsit ca cale să ridice la Sofia un toast în care a lăudat pînă la exces Bulgaria,—„această Japonie a Orientului apropiat“. Tot ca o urmare a răcelei împăratului față cu regele Carol, baronul de Düngern socotește a fi răceala principelui Buelow, care a perdut pentru romînî, cu totul amabilitatea și simpatia de cari dăduse dovadă atunci cînd a fost ministru plenipotențiar al Germaniei la București. Asupra broșurei contelui Düngern sperăm să mai revenim. Pol. Armistițiul cu tariștii.Panciitistiiul de la Galaț. Un funcționar superior: Ce e domnule? Jandarmul pedestru: Uitați vă ce am ajuns: am făcut doar cinci zile pe factorul poștal.... Daia am venit să vă întreb: am vr’un drept la pensie ?! ” Situația In partidul guvernamental Ce cred guvernamentalii despre rămînerea lor la putere și situația în partidul ier a arui uuazaunea sa vuiucau un deputat guvernamental, care în ultima seziune parlamentară s’a distins mult, asupra actualei situațiuni a partidului de la putere. Exprimîndu’mi părerea com pesimistă despre durata și posibilitatea rămînerea la putere a partidului conservator, iată ce mi-a spus acel deputat : Cît vor mai sta la putere — Părerea d-tale pesimistă am mai întîlnit-o și la alții. Ea este bazată pe credința că oarecari neînțelegeri ce există în sînul nostru ar putea avea consecințe mai grave. Acele consecințe s’ar fi manifestat de mult dacă cei între cari se discută asupra acestor neînțelegeri le-ar fi dat o importanță mai mare. Atunci ne temeam chiar unii că vom trebui să părăsim puterea in condițiunile în cari au părăsit-o liberalii cu doi ani în urmă, adică fără nici o cauză externă, ci numai pentru motive lăuntrice de partid. Dar șefii noștri au înțeles că aceasta ar fi însemnat să facem jocul altora și au pus deasupra micilor nemulțumiri personale, interesele partidului. De altfel acum cu ieșirea d-lui Bădăran — pe care cu toții o regretăm și care n’a fost de nimic motivată, ci a decurs din dorința fostului ministru de justiție de a fi mai liber în acțiunea sa, junimiștii rămînînd fără program de luptă,—liniștea s’a stabilit și s’a putut vedea că nemulțumirile din partid sînt atît de slabe, încît prin ele înșine nu au nici un ecou. Așa fiind, eu cred că vom mai rămîne la putere cel puțin legislatura ce vine și că înainte de primăvara anului 1907 nu poate fi nici vorba de o retragere“. Chestia fuziune! Nici nu se putea ca să nu vorbim și despre fuziunea guvernamentalilor cu junimiștii. In această privință deputatul mi-a spus : Eu cred că au urmat și urmează tratative cu junimiștii și socot totuși îndreptățite dezmințirile date de d. Filipescu în această privință. Tratativele n’au urmat nicî de o parte, nicî de alta în mod oficial, nicî de o parte nici de alta între fruntașii partidului autorizați, a trata și încheia. Din partea junimiștilor tratează d. Filipescu, — aceasta se știe. Din partea cantacuziniștilor câțiva buni amici ai mei, cărora d. Filipescu le este simpatic, dar cari în nici un caz nu pun simpatiile lor, deasupra intereselor partidului, cari le sunt prea scumpe. Așa fiind, înțelegerea se va face cu atît mai puțin, cu cît cei mai puțini din partid sînt dispuși să dea junimiștilor „plăcinta gata", d. Take Ionescu e din principal contra fuziunea, iar d. general Manu are o atitudine foarte rezervată. Cît despre primul ministru părerea sa e cunoscută : junimiștii pot reveni oricînd în partid, dar fără condițiunî. De altfel cunoscînd și eu pe d. Carp nu'mî pot închipui care ar fi platforma ce i-ar conveni pentru ca să revie la partid. Căci dacă ar reveni fără a pune condițiunî și fără intențiunî secrete,— drept îți spun că mî-aș perde iluziile despre d-sa. Căci pentru ce atunci a avut tot timpul atitudinea aceasta de pretendent la o șefie ușurpată d-sale ?“ Contra d-l. Take Ionescu Mai în urmă a venit vorba și de d. Take Ionescu. Deputatul cu care am vorbit este convins că nu există în partidul conservator om care să dorească înlăturarea d-lui Take Ionescu. Poate că sunt unii cari ar dori să vadă influența d-sale în partid țărmurită. Aceasta însă nu se poate, pentru că influența d-l. Take Ionescu nu e datorită, nașterea, situației sale materiale sau unor artificii. Ea s’a dezvoltat în mod natural mulțumită talentului sau, a simpatiei ce se degajează din toată personalitatea sa și a inteligenței sale vaste. De altfel d. Take Ionescu este un diciplinat soldat al parti ...............4b RIS RUSII Ofițerii și revoluționarii Moscova, 20 Iulie.— Se plănuise de mai înainte ca revolta să izbucnească în același timp la Sevastopol, Sveaborg și Kronstadt. Tinerii ofițeri de marină s’au unit cu revoluționarii, iar ofițerii mai bătrîni au fost parte omorîțî și parte făcuți prizonieri, amănunte asupra revoltei din Sveaborg Petersburg, 20 Iulie. —• Nevoită din Sveaborg a fost preparată cu luni de zile înainte. Curios este însă cum n’au observat ofițerii acest lucru. Lupta a durat trei zile, în care timp au căzut morți 28 ofițeri și 400 de soldați. Focurile de tun au continuat și azi noapte. Revoluționarii sunt îmbrăcați în haine civile. Ei nu au capitulat decît în momentul cînd trupele trimise de guvern au reușit să ocupe arsenalul Situația politică din Rusia .Un interview cu contele Heyden— Intr’o conversație avută cu un colaborator al ziarului „Russ“, contele Heyden a emis părerea că un minister compus din oameni politici și nu „biurocrați“ ar fi probabil în stare să evite dezastrul; dar o catastrofă va fi inevitabilă dacă guvernul nu-șî va reînoi cu desăvîrșire procedeurile politicei sale, pînă într’o luna. Făcînd apoi aluzie la scrisoarea adresată ziarului „Novoie Vremia“, și semnată de dînsul împreună cu alți membrii ai partidului reînoirei pacifice, contele Hoyden a adăugat : Membrii partidului reînoirei pacifice nu vor accepta portofolii decît cu condițiunea ca tot ministerul să fie omogen și format de acest partid. Ei nu vor intra cu nici un preț într-un partid mixt. Un interview on Alexandra Guoikow Corespondentul ziarului „Novoie Vremia“, din Moscova, a intervievat pe Alexandru Gucikov, care se întoarcea de la recenta conferință din Geneva, la care luase parte în calitate de președinte al crucei roșii din Rusia ; el a cules din gura loaderu în moscovit următoarele declarații: —Nu cunosc încă tactica ce o va urma partidul oetombrist, dar vă pot asigura că bazat pe o amară experiență, el va duce la viitoarele alegeri o campanie mult mai activă ca la ultima campanie electorală. Pentru noi, sau cel puțin pentru mine dizolvarea Dumei este o surpriză. Sau mă înșeleu, sau guvernul s’a prea grăbit să lovească. Discordia între muncitori și cădeți era în stare latentă; ea trebuia să degenereze în luptă pe față. Aceste conjecturi dădeau frumosul prilej guvernului, de a formă în două luni, un minister cadet rezonabil, care ar fi adus mari foloase. La aceasta se răspunde că guvernul nu putea înlătura dizolvarea, sub teama de a nu ascunde un fel de complicitate cu apelurile anticonstituționale ale Dumei . Alexandru Gudcow crede că s-a început acum o nouă perioadă de tulburări. Constituționalii democrați și grupurile muncii își vor da toată silința ca ei să formeze ca și în trecut marele număr de aleși ai poporului. Un manifest adresat armatei Grupul muncei și fracțiunile socialiste democrate ale Dumei au adoptat următorul apel adresat armatei și marinei și tipărit în secret: . Soldați și marinari. Guvernul a dizolvat Duma prin decret imperial. Trupele sunt concentrate pretutindeni pentru a înfrunta poporul. Reprezentanții poporului au fost aleși printre părinții și frații voștri, pentru a supune țarului doleanțele poporului și a obține pămînt și libertate , dar țarul a refuzat să dea ascultare aleșilor poporului. El a dat ascultare foștilor consilieri, marilor duci, miniștrilor, generalilor cari nu vor sa-și părăsească avuturile și salariile lor. Rusia este astăzi împărțită în două părți: Deoparte marea majoritate a țării cu muncitorii săraci și apăsați, cu soldații luminați, cei mai buni ofițeri și toți martirii cari gem în închisori și din cari cea mai mare parte sunt marinari și soldați. Pe de altă parte bandele de apăsători ca Trepol, Pohiedonoszef și generalii mandciurieni cari au fugit din fața japonezilor, dar au tras asupra Moscovei, Odesei, Cetei, cari se bizue pe puterea voastră pentru a reduce toată națiunea rusă. Veți trage oare asupra poporului ! Vărsa-veți sîngele vostru? Amintiți-vă toți, copii de țărani, copii ai poporului rus, că în satele in cari v’ați năsuie, soții voștri se agită și reclamă pămînt și libertate Guvernul trimete trupe pentru a-I masacra. Apăra-veți guvernul ? Și voi înșivă, sîntețî voi oare fericiți ? Voi nu sînteți sclavi? Sîntețî într’o situație mai rea încă ca ceilalți. Voi sîntețî ordonanțe ale ofițerilor. Sîntețî martirizațî în batalioanele de disciplină, trimiși la munca silnică, sau împușcați. Noi, reprezentanții poporului, avem dorința de a ameliora situația voastră, a promulga legi cari să reducă serviciul militar la 2 ani, a desființa ordonanței ofițerilor stabilind o soldă lunară, a împiedeca pe superiori să assulte pa inferiori, în rezumat a îmbunătăți soarta întregei populații muncitorești. Dar pentru a împedeca aceasta guvernul s’a grăbit a dizolva Duma. Soldați și marinari. Noi, aleșii legali, reprezentanții țăranilor și muncitorilor, declarăm că fără Dumă, actele guvernului sunt nelegale. 1. încetați deci de a vă supune guvernului nelegal, agitați în contra lui în comun acord cu noi și toată populațiunea săracă. Ați jurat că apărați patria, care este Rusia, orașele ei, satele și poporul rusesc. Apărați această patrie, uniți-vă cu noi pentru pămînt și libertate. 2. Acel ce trage focuri asupra poporului este criminal, trădător și inamic al poporului. Acelora cari fac asemenea fapte le amintim în numele părinților și fraților lor, că nu-șî vor mai revedea niciodată căminul și blestemul etern al poporului va apăsa asupra numelui lor. 3. Guvernul a intrat în tratative cu împărații Austriei și Germaniei. Trupele germane sînt gata a sufora în țara noastră și a apăra guvernul inamic poporului. Noi declarăm că prin asemenea tratative guvernul trădează țara și ocupă legile. Soldați și marinari, Sfînta voastră datorie este de a elibera poporul rus de guvernul trădător și de a apăra Duma. Cei ce vor intra în această sfântă luptă se vor încorona cu veșnica glorie. Poporul rus va binecuvânta numele lor. In această luptă, reprezentanții voștri aleși vor fi cu voi. Fiți viteji ini contra guvernului criminal, pentru patrie, popor și libertate. Tactica reacțiimo. Deputatul cazacilor Sedelnikov care a fost arestat și bătut de către poliție pe cînd se făcea o manifestație în fața Dumei, a fost condamnat la o amendă de 500 ruble, deoarece a avut cu sicp un revolver. Perchizițiile și arestările continuă încă la Petersburg. Ziarul „Novoie Wremia“ afirmă că ele sînt datorita descoperirei de documente precum și a unui plan de revoltă generalii. Poliția a mai arestat în ultimele zile pe secretarul uniunea electricianilor, Kichewski și a confiscat toate hîrtii în uniunea. Ziarele liberale nu mai pot să apară. Ele sînt mereu confiscate. La Varșovia s-a restabilit cenzura pentru telegrame și ziare. O telegramă din Kamen Gpodosk anunță că în districtul Tserepuk a avut loc o ciocnire între dragoni și țărani. Ea s'a produs în urma arestărilor operatev dintre țărani, pentru că au participat la o revoltă. Cinci țărani au fost uciși. Numărul răniților e mare. Corespondentul ziarului „Lokal&nzeiger“ anunță din Moscova că agitația revoluționară se accentuiază la Tsing, unde populațiunea refuză să plăteaaeît impozitele. Anarhia cea mai nesăvîrșită domnește în guvernământul Elizabetpol. 1 O știre da necrezut a aceea dstS.da