Adevěrul, iulie 1906 (Anul 19, nr. 6057-6087)

1906-07-22 / nr. 6078

v Anul al XVIII-lea. — No 6078. .. MI«­[ FOMI>ATOU Alex. V. Ibeldik­ansas» PUBII­CITATEA . CONCEDATĂ EXCLUSIV AGENȚIEI DE PUBLICITATE CAROL SCHUb­BEîl & Co București, Str. Karasjeorgevicî 18 Scl­low 314 BATED IHSTRIA, UIMIAM Ü GOTMA â. atbreaa d-)o? Dube nicht. Ku InțiafeM & Enterich lessor. — v i e n a concesiune exclusivă Fond­a Capitală No. 1110 „ Provincie și Străinătate No. 13140 KIEFOS I­ ­ gIMBATA 22 IULIE 19«m Pentru cititorii ziarului „Dimineața“ Jie Serali â giorns­ia Expoziție Di lan! titram atît ziua cît și seara — Ciupii! pîn­ă la vrîsta de 19 ani intră GRATIS — Toată Expoziția feeric iluminată Numai pentru cititorii „DIMINEȚET“ JUMATATE din prețurile obici­nuite la: Luptele Navale, Cinematograf, Watter-Centre, Tobogan, Plimbări pe lac și Casino — A se vedea amănunte în ziarul „MAABEAȚA“ de mîine — Da au 6 1­­­UÎ 3 InnS O lună In Limbată 22 iulie 1906 »SEECTOL FOI.FFIC C­OSST. HILKR ABONAMENT^ai 2S.— Instate Imstalt1.50­ A.KOKAMI IMTK COBSHUTE {jidivenul Politic și Dimineața) Ce mi ..... Iei 32.— Ktlemî ..... „ 18.— Sinul.........................” 8— O­K­SE»...........................„ g._ In­­trări State Îndoit Apare silnic la ora 5 seara ca ultimele știri ale zil­ei Biarourik zarului: Str. SSîMsr. ii «fc Hani in uniții făiim i&&8îg 8 MfflSC3BBl V by A ARMISTIJIUL JIU TAKI­ȘTII 3)9 cîteva zil« se pare că cantacusiniștiî au declarat un armistițiu față de takiștî Se pare că nota anti-takistă, care­­ se manifestase, în ultimul timp, în­­ acțiunea cantacuzinistă, era prea e­x­ig­erată. S’a dat, se vede, prea mare pro­­porțiuni escomunicăreî d-lui Gogu Constantinescu, s’a făcut prea mare zgomot cu d. Sava Grigorescu și s’a dus prea departe furia în lupta cu d. Papamihalopol. In realitate numai campanie anti­­țakistă nu se putea spune că sunt toate aceste manifestări din lagărul cantacuzinist—cel puțin așa pretind chiar unii cantacuziniști. D. Gogu Constantinescu s’a­u re­tras singur din organizarea partidu­lui conservator și dacă șeful partidu­lui n’a implorat pe d. Gogu , Cons­tantinescu, care-l ataca printr’un aiar din Focșani, ca să rămînă în partid, nu se poate susține că d. Cantacuzino a manifestat contra d-lui Take Ionescu. Dacă d. Cantacuzino a dat afară din partid pe d. Sava Grigorescu, iarăși nu se poate pretinde că sa făcut o victimă takistă, deoarece însuși primul ministru a solicitat d-lui Take Ionescu să numească pe d. Grigorescu în consiliul de admi­nistrație al regiei și deci șeful are acest drept de a trata cum vrea pe partizanii săi! S’ar putea considera ca o ridicu­lizare a d-lui Take Ionescu faptul că cantacuziniștii șî-au bătut joc de d. Bädärän anunțînd că a a­­vut o audiență la regele Sisowahi al Cambodgei,—aceasta a doua zi după audiențele de la Londra ale d lui Take Ionescu. Dar și... ironia aceasta a fost ex­plicată, în culise, de cantacuziniști. Era pur și simplu o replică a unui confrate pe care d. Bädäräy l-a tra­tat de „neofit“, cînd acesta­ a făcut cîteva reflecții asupra eșirei din minister a d-lui Bädäräü. Și pentru ca nu cumva să se a­­crediteze că s’au ridiculizat audien­țele d-lui Take Ionescu de la Lon­dra, tot confratele guvernamental, care a inventat gluma cu audiența d-lui Badaran la regele Cambodgei, a scris un prea elogios și măgulitor articol pentru a pune în evidență importanța audiențelor obținute la Londra, de d. Take Ionescu. Precum se vede, cantacuziniștii au­ ținut, și prin organele lor și în culise, să explice că nu duc nici o campanie anti-takista și de cîteva zile chiar acele inofensive ironii au încetat,—ceea ce e semnificativ. Cum însă au încetat cantacuzi­niștii de-a mai hărțui pe takiști, s’a repezit .Epoca“ asupra lor cu o extraordinară furie. Se vede că articolul din „Patrio­tul“ atît de elogios pentru d. Take Ionescu, a disperat pe cei de la or­ganul junimist. Ce a spus „Patriotul“ despre au­diențele dela Londra ? Organul cantacuzinist a zis că e mîndru, nu numai ca conservator, dar și ca român, de cinstea care s’a făcut la Londra unuia dintre cei mai distinși fii aîțărei, d. Take Ionescu, un fruntaș al neamului și unul din­­t­re romîni, cei mai indicați ca să vorbească în numele Romînieî, etc. Acest călduros articol, prin care se răspundea și la ironiile ziarelor liberale, a fost reprodus și în or­ganul oficios guvernamental, ziarul „Conservatorul“. (■ Laudele acestea ale cantacuziniș­­tilor la adresa d-lui Take Ionescu au provocat un fulminant articol în ziarul junimist. Totul e o legendă­­—zice „Epoca". Nu a avut absolut nici o influență și nicio legătură audiențele d-lui Take Ionescu cu atitudinea guvernului en­glez în chestia cu Macedonia. E un meșteșug al tachismului de­ a făuri le­gende și pe tema aceasta .Epoca­ ajunge la următoarea încheiere , după ce vor fi stabilit astfel mi­rele ascendent al somităților tariste asu­pra guvernelor și a parlamentarilor din lumea întreagă, convinși că au creat o nouă legendă de genialitate pentru idolul lor, ziarele tariste vor vorbi și despre marele hotărîri luate cu privire la poli­tica internă. „ Cine va mai îndrăzni atunci să se a­­rate incredul, cine va cuteza să mani­feste cea mai mică neîncredere cu privire la a tot­puternicia d-lui Tak­e Ionescu? „Omul care se întoarce încărcat de glo­rie din străinătate nu se poate sa nu fie primit în triumf în țara sa. „Istoria ne arată cum marii generali ai strămoșilor noștri romani se procla­mau dictatori, cînd se întorceau la Rom­a încărcați de gloria biruințelor repurtate contra dușmanilor imperiului roman. „Nu vine și d. lake Ionescu încărcat de gloria biruinței contra grecilor ? „Nu vin toți aghiotanții săi încărcați de gloria biruințelor repurtate contra un­gurilor în congresul interparlamentar ? „Și la atîtea biruințe, la așa străluci­toare glorie takistă, ce pot opune toți cei­lalți cari au­ stat în țară, sau pe la bal în străinătate ! „Loc victorioșilor ! Loc glorioșilor ! „Evident toată lumea va amuți,­ ni­meni nu va înărăsni să facă un gest de opoziție, înmărmuriți vor rămîne toți și vor lăsa să treacă peste trupurile lor carul triumfal al takiștilor ! „Eu da, puterea legendelor n'o poate contesta nimeni. Precum se vede junimiștii sînt, de pe acum, disperați de perspec­tiva unei triumfale reintrări în țară a d-lui Take Ionescu și prevăd, la toamnă, o dictatură takistă. De aceia s’au repezit cu fulminante atacuri asupra ministrului de finanțe pentru a se distruge... „legenda“ de la Londra ! De unde acum zece zile se vor­bea de asaltul definitiv ca se va da takismului, acum se vorbește de teama unei dictaturi takiste. Ce s’a operat în lagărul junim­isto cantacuzinist ? NAZBITXX A. W. Marion la Expoziție! Cică prințul Bismark ar fi spus odată că gazetarul e un om para și-a greșit ca­riera, iar nu știu care altul a spus că ga­zetăria e bună, cu condiție să eși din ea ! Se știe că nici cu prilejul jubileului sau de 25 de ani de gazetărie Marion croni­carul de duh, amicul tuturor și mai ales al soacrelor, nu s’a făcut milionar, el care are adesea rime milionare ! Cu toate astea măcar un sfert de mi­lion i se cuvine și lua ca să se retragă în viața privată cu drept la o jimblă, un butoiu de varză acră și cîte o damigeana pe zi! Ei bine, sfertul ăsta de milion îl aș­teaptă, îl pîndește ! Căci Marion a deschis berărie la Expoziție ! Oare va fi soacra, care nu va voi să închine un pahar de bere în sănătatea lui Marion berarul ? Și unde se va duce soacra, putea ca ginerele să refuze a merge ? — Așa­dar, Mitică dragă, bobocule duhicule Marion, să vie o halbă și să tră­iască berăria Marion !1 Pap •«>­ «Mm---——— Huni Sa llMfa și Bria Din lagărul guvernamental stră­bate versiunea că guvernul nu dă caracter politic alegerilor de la Brăila. Versiunea aceasta caută sa fie acreditată cu atît mai mult cu cît se apropie și termenul alegerilor co­munale din Brăila. E curioasă această grije a guver­nului. Cu atît mai curioasă, cu cit secretarul general al ministerului de interne a mers în persoană la Brăila și punîndu-se în capul campaniei e­­lectorale a dat cel mai pronunțat caracter politic alegerilor ce au a se face. Curios mai e ca guvernul să de­clare politică alegerea de la Dîmbo­vița, unde adversarii naturali ai re­gimului, liberalii, s’au abținut și să voiasca a nega caracterul politic unei alegeri ca acea de la Brăila, unde partidul liberal, din potrivă, a in­trat pe față în luptă, în frunte cu șeful partidului. Mai înainte de toate, depinde oare numai de guvern ca să se dea sau nu caracter politic unei alegeri ? Din potrivă, depinde mai mult de opoziție, care oricînd are dreptul de a provoca guvernul, într’o alegere, la o luptă cu caracter politic. Guver­nul nu poate refuza asemenea lupte, fără a justifica acuzarea că dezer­tează. La Brăila s'a dus d. Sturdza cu întreg statul-major liberal și nu nu­mai că a făcut alăturea f­ ăe d. Ionel Brătianu o demonstrație a „blocului“ liberal, dar a­­ declarat categoic că începe lupta de răsturnare a regimu­lui și că acest înțeles îl dă alegerilor comunale din Brăila. Atîta este de adevărat aceasta, în­cît în cercurile guvernamentale, alar­mate cu drept cuvînt, s’a ventilat ideea unei mari contra-întruniri, care să fie și ea o manifestație a „blocu­lui“ guvernamental. Se publicase chiar știrea că e vorba să meargă la Brăi­la d. general Lahovary, d. Dissescu, d. Virgil Arion, etc. In urmă, se vede că s’a renunțat la această idee și azi guvernul îl dă zor că alegerile de la Brăila n’au­ caracter politic. Să fie oare aceasta o pregătire pen­tru eventualitatea unei căderi ? In tot cazul faptul face proastă impresie și slăbește și mai mult situația guvernamentalilor de la Brăila. De altfel, cum am spus și mai sus, e ridicol să declari că cutare alegere n’are caracter politic, cînd adversarii tăi pun candidați și proclamă lupta de răsturnare. S. U. R. ............ Barititismu! do la Barațî Bandiții de la poliția din Galați, cari n’au terminat încă afacerea lor cu parchetul, s’&a dedat erî­ia o a­­devarată urgie în­potriva lucrăto­rilor de la dopurî, cari luptă pen­tru a-șî îndulci puțin starea lor de sărăcie și mizerie. Localul de întrunire al lucrători­lor a fost devastat, antreprenorul obligat să-l refuze, iar cînd lucră­torii au voit să meargă să țină o întrunire în alt local, străzile au fost ocupate de poliție, s-au operat arestări ca în Rusia, iar cînd un grup de 150 lucrători s’au îndrep­tat spre poliția să ceară liberarea celor pe nedrept arestați, forțele polițienești au tăbărît asupra lor, lovind în dreapta și nu stîn­ga, opă­rind no­­i arestări. Yrainwayele, tră­surile s’au oprit în loc și tot ora­șul era martor acestor scene de stare de asediu ! paralel cu această operă de b­iîidiți, administrația, în cap cu fai­mosul Ciuntă, protectorul punga­șilor da la poliție, a făcut inter­venții ca greviștii să fie înlocuiți cu soldați, ceea ce i'a și făcut­ însă dar pe apărătorii patriei, trimiși și în slu­jba unor particulari, antreprenori de dosari! Întrebăm dacă aceasta este misi­unea armatei ? Resigur însă că a­tun­c­i cînd la asemenea provocați­­unî aruncate lucrătorilor ce luptă pentru a câștiga un ban mai mult, aceștia vor răspunde cu propagan­da în armată, spre a decide pe sol­dați să refuze asemenea însărcinări desigur că atunci se va striga : pro­pagandă subversivă, rebeliune și se va trage în soldații nedesciplinați! Ceea ce s’a petrecut la Galați este un banditism fără seamăn, o rușine și o infamie revoltătoare, cari cer pedepsirea imediată a bandiților. In ce țară trăiai, dacă se tra­tează astfel populația muncitoare care crede că pe aceste vremuri de recoltă îmbelșugată și de exceden­te de 45 de milioane are și ea drep­tul să lupte pentru a îndulci puțin amarul ei, al nevestelor și copiilor? Nu găsim cuvinte destul de e­­nergice spre a veșteji ticăloșia ban­diților administrativi de la Galați și întrebăm pe ă. ministru de in­terne dacă acesta e regimul de „blîn­­deța“ pe care-l prezidează ? Ad. C. Miclescu și Expoziția — Be unde se va vedea că în loc de a reduce cu 30 la sută prețul bi­letelor de C. F. .ta. pentru Expozi­ție, ele au fost scumpite cu 20 la sută la acest timp cînd presa se căznește să capete avantaja mai mată pentru că­lătorii, ca voesc să vie la Expoziție, din provincie, direcțiunea căilor ferate a găsit încă un tras prin care chiar și reducerile de 30 la sută să devie ilu­zorii. Biletele cu reducere de 30 la sută sunt valabile timp de 6 zile, cari zile se socotesc la C. F. R. de la ora 12 noaptea din prima zi pînă la aceeași oră din ultima zi din cele ș­ase. Dacă un călător pleacă însă la ora 11 seara dintr-o stație oarecare, atunci peste o oră adică la 12 se socotește că a trecut deja o zi din cele 6, căci ziua a fost socotită întreagă de la 12 din ziua precedentă până la 12 noaptea ur­mătoare, cu toate că biletul s-a eliberat numai de o oră. Călătorul însă care știa că biletul îî este valabil pentru șase zile complecte caută să fie în orașul sau stația de unde a plecat la împlinirea acelor zile spectindu-le, cum este și logic, de la ora plecare­ trenn­ul cu care a plecat la Expoziție. Și cînd acest călător, care este în drepturile sale, se vede în tren încasat cu biletul pînă la localitatea de unde a venit și în plus cu amendă, sub motiv că nu-i mai este valabil biletul, atunci constată, că cu sistemul caraghios al direcțiunei căilor ferate de a socoti o­­rele, călătorii la Expoziție plătesc 20 la sută mai mult cu bilete reduse, decit dacă și-ar plăti în parte biletele nereduse de dus și întors. Cazurile călătorilor în această cate­goria sunt foarte multe și nu se caută de loc a se da satisfacere numeroase­lor reclamațiuni făcute în ace­st sens. G T. duluî, și șeful partidului a avut o­­cazii destule să se convingă de a­­ceasta. Cine dar, și de ce ar putea să dorească înlăturarea d-sale ? Și, de aceea iarăși cred că toate cîte se­ brodează asupra situațiunei d-nului Take Ionescu sînt neîntemeiate. A­­vem adversari cari doresc ca să ne retragem și această dorință îi face să caute cu luminarea motive cari ar putea să ne determine să plecăm de la putere. N’am avut oare ocazia să văd zilele acestea oameni foarte serioși răspîndind știrea că din pricina durerei ce a lovit pe d. Cantacuzi­­no prin boala fiicei sale, d-na Irena Cantacuzino,—boală care din feri­cire s’a ameliorat mult, așa că pa­cienta e în afară de orice primej­die,—șeful nostru ar fi decis ca partidul să se retragă de la gu­vern Am crezut destul de interesante cele de mai sus, primite de la un bărbat distins, și nepărtinitor, — pentru ca să le împărtășim cititori­lor noștri.­ ­* Adevăruri Re. Dizolvarea Se colportează că regele ar fi răs­puns d-lui Cantacuzino că dacă nu e conflict între guvern și Cameră, nu crede utilă o dizolvare. Regele să fi răspuns așa, ori e alt­ceva la mijloc? Ghinion O vînătoare princiară de urși, orga­nizată la Rîșnova n’a dat nici un re­zultat! S’ar fi putut pregăti barem un urs împușcat gata! „Clandestină“ ! Poliția s’a pus pe capul celor ce fac .... tocmai ceea ce recomandase d. pre­fect tuturor comisarilor, cînd și-a ținut discursul inaugural! De cîte ori prinde pe vr’un bărbat făcînd chef cu o fe­mei, o declară pe femee „prostituată clandestină“!.... n­e vede că d. prefect țină ca lucrurile să se facă... pe față?! Rigoletto ^ țggg SS Szassrt, Carol I §1 Wilhsîm lî — O broșură senzațională, asupra re­lațiilor dintre cei doi suverani— Ne am ocupat de repetite ori de rela­țiunile destul de reci ce există între Curtea noastră și cea germană, deși cei doi suverani sînt de aproape înrudit. S'a contestat pe atunci răceala acestor relațiu­ni, deși ele sînt evidente pentru toată lumea. Acum în urmă, după fru­moasa primire ce s'a făcut prințului Ferdinand la Berlin, la nunta de argint a perechei imperiale germane,­s'a cre­zut că relațiunile dintre cele două Curți s'au îndreptat. Se pare însă că aceasta nu e cazul și că primirea bună făcută prințului Ferdinand se dator­a mai ales afecțiunea ce se știe că­ împăratul Wilhelm II pă­strează verei sale primare, principesei Maria. Și astfel chiar acum de auzind a apă­rut o broșură foarte interesantă, dato­rită baronului Otto de Düngern, foarte cunoscut cercurilor Curiei noastre și în relațiu­ni personale atît cu regele Carol cît și cu regina Elisabeta, broșură în care se publică foarte picante amănunte asupra relațiunilor dintre Wilhelm II și Carol I, împăratul Wilhelm—scrie baronul— a fost de două ori la Constantinopole, n’a găsit însă cu cale să viziteze pe vărul său. De­ asemenea cumnatul împăratului, ducele Ernst Guenther de Holstein, care a fost la Sofia, n'a vizitat pe ruda sa apropiată din București. Ea ducele de Holstein a găsit ca cale să ridice la So­fia un toast în care a lăudat pînă la exces Bulgaria,—„această Japonie a O­­rientului apropiat“. Tot ca o urmare a răcelei împăratului față cu regele Carol, baronul de Dün­gern socotește a fi răceala principelui Buelow, care a perdut pentru romînî, cu totul amabilitatea și simpatia de cari dă­duse dovadă atunci cînd a fost ministru plenipotențiar al Germaniei la Bucu­rești. Asupra broșurei contelui Düngern spe­răm să mai revenim. Pol. Armistițiul cu tar­iștii­.Panciitistiiul de la Galaț. Un funcționar superior: Ce e domnule? Jandarmul pedestru: Uitați vă ce am ajuns: am făcut doar cinci zile pe factorul poștal.... D­aia am venit să vă întreb: am vr’un drept la pensie ?! ” Situația In partidul guvernamental Ce cred guvernamentalii despre rămînerea lor la putere și situația în partidul ier a arui uuazaunea sa vuiucau un deputat guvernamental, care în ultima seziune parlamentară s’a dis­tins mult, asupra actualei situațiuni a partidului de la putere. Exprimîn­­du’mi părerea com pesimistă despre durata și posibilitatea răm­înerea la putere a partidului conservator, iată ce mi-a spus acel deputat : Cît vor mai sta la putere — Părerea d-tale pesimistă am mai întîlnit-o și la alții. Ea este ba­zată pe credi­nța că oare­cari neîn­țelegeri ce există în sînul nostru ar putea avea consecințe mai grave. Acele consecințe s’ar fi manifestat de mult dacă cei între cari se dis­cută asupra acestor neînțelegeri le-ar fi dat o importanță mai mare. Atunci ne temeam chiar unii că vom trebui să părăsim puterea in condițiu­­nile în cari au părăsit-o liberalii cu doi ani în urmă, adică fără nici o cauză externă, ci numai pentru mo­tive lăuntrice de partid. Dar șefii noștri au înțeles că aceasta ar fi în­semnat să facem jocul altora și au pus deasupra micilor nemulțumiri personale, interesele partidului. De altfel acum cu ieșirea d-lui Bădă­­ran — pe care cu toții o regretăm și care n’a fost de nimic motivată, ci a decurs din dorința fostului mi­nistru de justiție de a fi mai liber în acțiunea sa, junimiștii rămînînd fără program de luptă,—liniștea s’a stabilit și s’a putut vedea că ne­mulțumirile din partid sînt atît de slabe, în­cît prin ele înșine nu au nici un ecou. Așa fiind, eu cred că vom mai rămîne la putere cel pu­țin legislatura ce vine și că înainte de primăvara anului 1907 nu poate fi nici vorba de o retragere“. Chestia fuziune! Nici nu se putea ca să nu vor­bim și despre fuziunea guverna­mentalilor cu junimiștii. In această privință deputatul mi-a spus : Eu cred că au urmat și ur­mează tratative cu junimiștii și so­­cot totuși îndreptățite dezmințirile date de d. Filipescu în această pri­vință. Tratativele n’au urmat nicî de o parte, nicî de alta în mod ofi­cial, nicî de o parte nici de alta între fruntașii partidului autorizați, a trata și încheia. Din partea juni­miștilor tratează d. Filipescu, — a­­ceasta se știe. Din partea cantacu­­ziniștilor câțiva buni amici ai mei, cărora d. Filipescu le este simpatic, dar cari în nici un caz nu pun simpatiile lor, deasupra intereselor partidului, cari le sunt prea scumpe. Așa fiind, înțelegerea se va face cu atît mai puțin, cu cît cei mai puțini din partid sînt dis­puși să dea junimiștilor „plăcinta gata", d. Take Ionescu e din prin­cipal contra fuziunea, iar d. general Manu are o atitudine foarte rezer­vată. Cît despre primul ministru pă­rerea sa e cunoscută : junimiștii pot reveni oricînd în partid, dar fără condițiunî. De altfel cunoscînd și eu pe d. Carp nu'mî pot închipui care ar fi platforma ce i-ar conveni pen­tru ca să revie la partid. Căci dacă ar reveni fără a pune condițiunî și fără intențiunî secrete,—­ drept îți spun că mî-aș perde iluziile despre d-sa. Căci pentru ce atunci a avut tot timpul atitudinea aceasta de pretendent la o șefie ușurpată d-sale ?“ Contra d-l­. Take Ionescu Mai în urmă a venit vorba și de d. Take Ionescu. Deputatul cu care am vorbit este convins că nu există în partidul con­servator om care să dorească înlă­turarea d-lui Take Ionescu. Poate că sunt unii cari ar dori să vadă in­fluența d-sale în partid țărmurită. Aceasta însă nu se poate, pen­tru că influența d-l­.­ Take Iones­­cu nu e datorită, nașterea, situației sale materiale sau unor artificii. Ea s’a dezvoltat în mod natural mulțumită talentului sau, a simpa­tiei ce se degajează din toată per­sonalitatea sa și a inteligenței sale vaste. De altfel d. Take Ionescu este un d­iciplinat soldat al parti­ ...............­4b RIS RUSII Ofițerii și revoluționarii Moscova, 20 Iulie.— Se plănuise de mai înainte ca revolta să izbuc­nească în același timp la Sevastopol, Sveaborg și Kronstadt. Tinerii o­­fițeri de marină s’au unit cu revo­luționarii, iar ofițerii mai bătrîni au fost parte omorîțî și parte făcuți prizonieri, amănunte asupra revol­tei din Sveaborg Petersburg, 20 Iulie. —• Nevoită din Sveaborg a fost preparată cu luni de zile înainte. Curios este însă cum n’au observat ofițerii acest lu­cru. Lupta a durat trei zile, în care timp au căzut morți 28 ofițeri și 400 de soldați. Focurile de tun au­ continuat și azi noapte. Revoluționarii sunt îmbrăcați în haine civile. Ei nu au­ capitulat decît în mo­mentul cînd trupele trimise de gu­vern au reușit să ocupe arsenalul Situația politică din Rusia .Un interview cu contele Heyden— Intr’o conversație avută cu un cola­borator al ziarului „Russ“, contele Hey­­den a emis părerea că un minister com­pus din oameni politici și nu „biuro­­crați“ ar fi probabil în stare să evite dezastrul; dar o catastrofă va fi inevi­tabilă dacă guvernul nu-șî va reînoi cu desăvîrșire procedeurile politicei sale, pînă într’o luna. Făcînd apoi aluzie la scrisoarea adresată ziarului „Novoie Vremia“, și semnată de dînsul împre­ună cu alți membrii ai partidului reîno­­irei pacifice, contele Hoyden a adău­gat : Membrii partidului reînoirei pacifice nu vor accepta portofolii decît cu con­­dițiunea ca tot ministerul să fie omo­gen și format de acest partid. Ei nu vor intra cu nici un preț într-un partid mixt. Un interview on Alexandra Guoikow Corespondentul ziarului „Novoie Vre­mia“, din Moscova, a intervievat pe Alexandru Gucikov, care se întoarcea de la recenta conferință din Geneva, la care luase parte în calitate de preșe­dinte al crucei roșii din Rusia ; el a cules din gura loaderu în­ moscovit ur­mătoarele declarații: —Nu cunosc încă tactica ce­ o va urma partidul oetombrist, dar vă pot asigura că bazat pe­ o amară experiență, el va duce la viitoarele alegeri o campanie mult mai activă ca la ultima campanie electorală. Pentru noi, sau cel puțin pentru mine dizolvarea Dumei este o surpriză. Sau­ mă înșel­eu, sau guvernul s’a prea grăbit să lovească. Discordia între muncitori și cădeți era în stare latentă; ea trebuia să de­genereze în luptă pe față. Aceste con­jecturi dădeau frumosul prilej guvernu­lui, de a formă în două luni, un minis­ter cadet rezonabil, care ar fi adus mari foloase. La aceasta se răspunde că gu­vernul nu putea înlătura dizolvarea, sub teama de a nu ascunde un fel de com­plicitate cu apelurile anticonstituționale ale Dumei . Alexandru Gud­cow crede că s-a în­ceput acum o nouă perioadă de tulbu­­rări. Constituționalii democrați și gru­purile mun­cii își vor da toată silința ca ei să formeze ca și în trecut marele număr de aleși ai poporului. Un manifest adresat armatei Grupul muncei și fracțiunile socialiste democrate ale Dumei au adoptat urmă­torul apel adresat armatei și marinei și tipărit în secret: . Soldați și marinari. Guvernul a dizolvat Duma prin de­cret imperial. Trupele sunt concentrate pretutindeni pentru a înfrunta poporul. Reprezentanții poporului au fost aleși printre părinții și frații voștri, pentru a supune țarulu­i doleanțele poporului și a obține pămînt și libertate , dar ța­rul a refuzat să dea ascultare aleșilor poporului. El a dat ascultare foștilor consilieri, marilor duci, miniștrilor, generalilor cari nu vor sa-și părăsească avuturile și salariile lor. Rusia este astăzi împărțită în două părți: Deoparte marea majoritate a ță­rii cu muncitorii săraci și apăsați, cu soldații luminați, cei mai buni ofițeri și toți martirii cari gem în închisori și din cari cea mai mare parte sunt ma­rinari și soldați. Pe de altă parte bandele de apăsă­tori ca Trepol, Pohiedonoszef și gene­ralii mandciurieni cari au fugit din fața japonezilor, dar au tras asupra Mosco­vei, Odesei, Cetei, cari se bizue pe pu­terea voastră pentru a reduce toată na­țiunea rusă. Veți trage oare asupra poporului ! Vărsa-veți sîngele vostru? Amintiți-vă toți, copii de țărani, co­pii ai poporului rus, că în satele in cari v’ați nă­suie, soții voștri se agită și reclamă pămînt și libertate Guvernul trimete trupe pentru a-I ma­­sacra. Apăra-veți guvernul ? Și voi înșivă, sîntețî voi oare fericiți ? Voi nu sînteți sclavi? Sîntețî într’o si­tuație mai rea încă ca ceilalți. Voi sîntețî ordonanțe ale ofițerilor. Sîntețî marti­­rizațî în batalioanele de disciplină, tri­miși la munca silnică, sau împușcați. Noi, reprezentanții poporului, avem dorința de a ameliora situația voastră, a promulga legi cari să reducă serviciul militar la 2 ani, a desființa ordonanței­ ofițerilor stabilind o soldă lunară, a împiedeca pe superiori să assulte pa inferiori, în rezumat a îmbunătăți soarta întregei populații muncitorești. Dar pentru a împedeca aceasta gu­vernul s’a grăbit a dizolva Duma. Soldați și marinari. Noi, aleșii legali, reprezentanții țăra­nilor și muncitorilor, declarăm că fără Dumă, actele guvernului sunt nelegale. 1. încetați deci de a vă supune gu­vernului nelegal, agitați în contra lui în comun acord cu noi și toată popu­­lațiunea săracă. Ați jurat că apărați patria, care este Rusia, orașele ei, satele și poporul ru­sesc. Apărați această patrie, uniți-vă cu noi pentru pămînt și libertate. 2. Acel ce trage focuri asupra popo­rului este criminal, trădător și inamic al poporului. Acelora cari fac asemenea fapte le amintim în numele părinților și fraților lor, că nu-șî vor mai revedea niciodată căminul și blestemul etern al poporului va apăsa asupra numelui lor. 3. Guvernul a intrat în tratative cu împărații Austriei și Germaniei. Trupele germane sînt gata a sufora în țara noastră și a apăra guvernul inamic poporului. Noi declarăm că prin asemenea tra­tative guvernul trădează țara și ocupă legile. Soldați și marinari, Sfînta voastră datorie este de a eli­bera poporul rus de guvernul trădător și de a apăra Duma. Cei ce vor intra în această sfântă luptă se vor încorona cu veșnica glorie. Poporul rus va binecuvânta numele lor. In această luptă, reprezentanții voștri aleși vor fi cu voi. Fiți viteji ini contra guvernului criminal, pentru patrie, po­por și libertate. Tactica reacțiimo. Deputatul cazacilor Sedelnikov care a fost arestat și bătut de către poliție pe cînd se făcea o manifestație în fața Dumei, a fost condamnat la o amendă de 500 ruble, deoarece a avut cu sicp un revolver. Perchizițiile și arestările continuă încă la Petersburg. Ziarul „Novoie Wremia“ afirmă că ele sînt datorita descoperirei de documente precum și a unui plan de revoltă generalii. Poliția a mai arestat în ultimele zile pe secretarul uniunea electricianilor, Kichewski și a confiscat toate hîrtii în uniunea. Ziarele liberale nu mai pot să apară. Ele sînt mereu confiscate. La Varșovia s-a restabilit cenzura pentru telegrame și ziare. O telegramă din Kame­n G­podo­sk anunță că în districtul Tserepuk a avut loc o ciocnire între dragoni și țărani. Ea­ s'a produs în urma arestărilor operatev din­­tre țărani, pentru că au participat la o revoltă. Cinci țărani au fost uciși. Nu­mărul răniților e mare. Corespondentul ziarului „Lokal&nzei­­ger“ anunță din Moscova că­ agitația­ revoluționară se accentuiază­ la Tsin­g,­­ unde populați­unea refuză să plăteaaeît impozitele. Anarh­ia cea mai nesăvîr­­șită domnește în guvernământul Eliza­­betpol. 1 O știre da necrezut a aceea dstS.da

Next