Adevěrul, august 1906 (Anul 19, nr. 6088-6116)

1906-08-05 / nr. 6092

Simbăta 5 Aucgust 19062 mimex DOCTORUL Constantin Daniel Fost intern al Spitalelor din Paris Laureat al facultate­ de medicină Specialist în Chirurgie ginecologică și Faceri Rămîne vara în Capitală Consult. 2—4 p. m. 13, sír' Vsaméi. DE VEN2A1E 1500 Decal, vinuri vechi, dife­riți ani, premiate cu medalia de aur la Expoziția Agrară, București. Adresa SLobOZtațiU, proprietar Bîrlad. ______ Institutul Francez de domnișoare Choisy-Mangăru Str. Negustori 36—Mîntuleasa, 17-19 înscrierile încep de la 20 August n­­­r cursurile la 4 Septembrie. DADA DE SCHIMB­­. FINKELS București, Strada LIPSCANI, No. 8 in noul palat „Dacia-Romania* Cursul pe ziua, de 3 August 1906 (­ Cum­p. I Vivid 41, 1 Renta comv 1905 c. 5TÎ56 921—. 4V ° Rentă amort. 1005B. S2|—I 92 6O 4o/o „ amort, inter 91|50( 92 — 46/o Obi. com. Bucur. SV 50, 90 50 4% » 1. -----— I— 4”/s| Obi. Com. și județ. 102 —j 102 50 5 °/o * • * » 94 75­ 95 50 4Vo Scris. Func. Rural» 101­ 21> 101(75 57» , 82 25­ 92­ 75 57« „ Urbane Buc. 98 150 99 — „ „ „ Iași 95 — 95 75 Act. Banca Națion. 3250 — 3260 — „ „ Agricolă 635 — 645 — „ »Scont Buc. ISO —! 190 - Cor. V. Austriacă 105 —1 106 — Mărci germane 123 25 124­ 50 Bancnote franceze 100 50 101 25 „ italiane 100 101 — „ Ruble Hârtie 202 —­­ 267 — se trimit francom provincie. Și se vind în CAPITALA cu Le! 21 bucata. iSifi. Retrăgîndu-mă din afaceri vind Întregul meu­ depozit de vinuri cu prețuri foarte reduse: Cotnar veritabil Roznovani din anul 1882 » » p­r­ii 1898 Uricaci roșii „ „ 1899 Nicorești și Socola „ „ 1902 Precum și alte , vinuri vechi­ din cel mai renumite podgorii. Pentru informatiuni a se a­­dresa d-lui B. FINKELSTEIN, Magazin d­e vinuri fondat în 1364 Iași, Str. Lăpușneanu 20 Vînzare ocazională de l­­ f-a stabilit pe sezonul băilor la CALIMANEȘTI Hotelul Statului. Da consultațiuni­ pentru bólele pieței, sifilis și căile urinare „STELLA“ Furnișorul Curței Regale Recomandă tot felul de: Săpun fin de toaletă S­ÎPUN DE RAS 1— higienic pentru obraz — precum și Lumânări de Stearins de calitatea cea mai superioară de vînzare la principalele dro­­guerii magazine de manufactură și coloniale din țară. Men­asterai« și Sifilis vindecă cu Serul neurostenic și mercurial Momi pifoil No. 217, Calea Moșilor, No. 172 orele 10 —12 a. m. și 4— 5 p.m Ml SE ÎNTREBUINȚEAZĂ ș­­I­ NUMAI"­­ VATA MEDICINALĂ ȘTIRBEY, Buftea — Fabricata din bumbac curat — E albă, h­idrofilă, absorbantă și in­scSrțÎie în fiecare Mare depozit de­ tufon hidrofil și impregnat — Prețuri convenabile - Expediții imediate DE VANBAR­E la toate farmaciile și drogueriile din ț ară j Pentru informațiuni și comande cu ridicata a se adresa Biroul de vînzare­­ al produselor de pe proprietățile Principelui BIBBSI ȘTIRBEY București, Victoriei 131 — Telefon 11/3 J Școala Moderni­ ? sub direcțiunea D-nei MARII DELAVRANCEA Profesoară de filosofie, fostă­­ inspec­­toară a școalelor de fete. 32. Strada Primăverei, 32­ - BUCUREȘTI — In această școală un număr restrîns­­ de eleve vor primi o educațiune înmu­­­l­țită, conform principiilor pedagogiei hi­gienei moderne. Kindergarten CURSURI PRIMARE SECUNDARE și LICEAL 3&| — Limbi străine — Muzica—­Desemn-Lucru manual­­ Gospodărie — Gimnastica — DANS — înscrierile încep la 15 August Dr.Enric Lempart Dents­t de la Facultatea din Berlin No. 2 Strada Doamnei, No. 3­1 aduce la cunoștința clientelă sale că Va rămâne în timpul terei in București U FIRMM îi«*autey-Clinem­ l ®»pa 48-50, Calea Plevnei, 48-50 Curs liceal complet, Școală co­mercială superioară, curs de scară, secțiune greacă, franceză, curs pri­mar. Institutul funcționează­ într'un local cu totul adaptat cerințelor școlare, modificat și mărit, prntr’un nou corp de clădire, anume construit, proprietate a directorilor, prevăzut cu sală de gimnastică, sală, de desemn, băi, infirmerie etc Curte,și parc la dis­poziția elevilor, îngrijire părintească, dis­ciplină severă, atenție specială aimbelor moderne. Rezultatele examenelor: ca și în trecut strălucite. Directori speciali de studii, pen­tru fie­ce secțiune. Profesorii dintre cei mai distinși: C. Ceantey, I. Clinciu, fi. Popa-lisseanu, fi. Dragu, Al. Pandele, D. Patriciu, Căpitan P. Angelescu, S. Colceag, E. Ciupa­­gea, A. Candrea, l­. Richter, I. Scurta, Șt. Eftimescu, C. Cozja­­im, Dr. Clinciu, M. Fotino, I. Ch­i­­rițescu, Ci. Macedonescu, D. r­ănă­­sescu, I. Banciu, I. Renaud, L. Stoe­­nescu, J. .Jalbă, C. Roman, Bonescu- Roteni, IV. Popovici, I. Somescu Bu­jor, A. Vutsinas, A. Condilis, I. Du­­broil, A. Stai­bler, 51. Satu, etc. Cursurile se deschid la S Sept., prepara­­țiile de corigență la 20 August, înscrierile de acum. Prospecte la cerere. I lNOUL InSTITUT 1 de L al Doctorului Erdraich (Băi medicale) Str. Italiană 4 — colț cu Bulev. Carol Pentru tratamentul Neurasteniei, Artritismul­, Rhematismului boațelor ele stomac, slăbiciuni speciale și obe­­­­sităței prin apă masaj și electricitate. Local elegant și h­igh­nic construit­­ din material aseptic. Băi de aburi, aer supra-încălzit, băi­­ de putină, dușe sistematice Hai de acid carbonic. Secțiuni deosebite­­ și complecte­­ pentru domni și doamne. Se primesc și clienții interni, avind ca­mere la dispoziție, cu stit fără pensiune. I Deschis dela orele 7-1 dim. și de 3—8 d. p.­­ Consula­țiune și supraveghere me­dicală. Telfon 13­93 INFORMAȚIUNI In vederea multor vizitatori al Expoziției Naționale din București ăla f­ar­m./ Ro­divan s a garnisit mai mult ca întotdeauna, cu fel de fel de noutăți,­, ceasornice fine de dame și bărbați, lanțuri lungi și scurte cu pietre fine și de calități bune de aur, inele de dame și bărbați, cea m­ai mare alegere cu pietre prețioase, cel mai bogat asorti­ment in tabachere,­ porte,țigări și frumoase bastoane de argint și­ aur, unicul în Bucu­rești asortat în obiecte de menage, representînd cele mai mari fabrici d­in lume, serviciuri de ceai complecte, tave, tăvițel lingurițe de argint cele mai nouă fasoane, și garantate argint­ veritabil, tacâmuri de masă Chris­­tofie etc. O mulțime de cadouri jubilare de la 2 lei în sus, suveniruri de Expoziție mult mai­ef­­tine ca ori­unde și chiar ca în Expoziție la cumpărătorii și clienții fideli ai magazi­nului se oferă și gratis mai ales ca recu­noștință de jubileul magazinului. Atelierele de bijuterii și argintărie, sunt la dispozițiunea unor­ vizitatori, înzestrate cu­­ argintiștii noi și sub privegherea pro­prie a­­ D-lui Rack­von", care așteaptă ordinele D-v. atît în bijuterie, argintărie cît și re­­parațiunî și prinmsce oni­.ce comande cu pre­țurile moderate, deviza magazinului fiind „vinde cftin a vinde mult”.. Pentru aceea recomandăm călduros citi­torilor noștri! Magazinul K­aiäavon, bis Bulevardul Elisab­ta lângă Băile Eforiei București._____ ____________________ Dr. £ jiayersota Laureat al Facilitatei di­n Paris lider al profesorului SEIt­EEAU Specialist pentru boli de r­as, ©îi și Streclai Consultațiuni de la 2—6 p. m. str. fl. C. Brăîians» I ® (fost Coliéi) CVD Oi . . «•1 ■2 Direcțiunea­­ sa stânjenească înaintarea progresului și cari au violat cuvîntul lor și Consti­­tuția, au plătit totdeauna scump fapta­tor. Se apropie ora fatală și cea din urmă a monarh­iei ruse­­ Amilcar Cipriani SPECTACOLE Expoziția istorică din str. Ion C. Brătianu : Vederi di­n r­ăzboiu. Grădina Rașca.—Asoc. artiștilor Tea­trului Național. Se va juca : Mița Tir­­chișon comedie în 3 acte. Grădina Oppler : Concert zilnic dat de o orchestră militară. Sala și grădina Bragadiru : In toate serile concert dat de muzica regimentu­lui Mircea 32. Grădina Blanduziei (strada Acade­miei) : Artiștii asociați sub conducerea d-lui P. Gusty. Se va juca Hotel la Ex­poziție comedie în 3 acte. Parcul Oteteleșanu : Trupa d-nului C. Grigoriu va juca D’ași fi Rege ope­retă in 3 acte. Grădina la „Moara Roșie“, strada Sărindar No. 10. Varietăți, cinematograf, orchestră. CURIERUL BĂILOR L­ACU-SARAT Bal.—Duminică a avut loc balul dat de grădinarul stațiune!. Sala de dans splen­did decorată era archiglina. Am remar­cat pe : Doamnele: Naumescu Moscuna Sion, Rujă, Stari­ol, Mendl, Armășescu, Fani Futerman, Olivenbaum Cămile, Iacovache, Petronovici, Constantinescu Corbu, Bert­­hold, Sevira Rădulescu, Cahane, D-rele: Armășescu, Elise Berthold, Se­vira Rădulescu Jupescu, Cleopatra Oli­venbaum, Weisman, Lebora Agent Eu­genia și Aretine Dumitriu Ploești. I. Se­gal Galați, Rosenthal, Last, Julie și Re­ne Ascher, Malinescu, Mănescu, Lambrino, Corbu, Jupescu. Domni : Petronovici, Vasilescu, Victor Starka, Tomița­, Cap.­­ Constantinescu, M. Botez Bârlad, Dr. Miron, Jacques Brau­ner, Hornstein, Abna Morel, Neumann, Ulrich Sternberg, Iancu Braunstein, Miș­­u Giuresci,­­ Constantin Vasilescu Țigă­nești, Albulescu Ploești, O. Gruper, Gio­­vani Catodura, Sadovici, Buhoci, Erei­­ia Samuilovici,Segal, Galați, Hirsch, Draghici și alți al căror nume im scapă. Un frumos cadril a fost condus de tî­­nărul Șabovici.­­ Corespondentul de ocasie al unei reviste locale desminte informațiunea dată de „Dimineața“ cum că d. architect Son­nenfeld ar fi conlucrat aranjamentul ser­­bărei. Rugăm pe d. corespondent, care e atît de bine informat, să ne apuie cine a exe­cutat chioșcurile de confetti, flori, și champagne ? și eu­î se datorește ingeni­oasa „pușcărie“ care a adus comitetului frumoase cîștiguri. Olzias Expulzarea grecului Gheorghios Gonios CARACAL, 31 iulie. — In urma ra­portului făcut de prefectura județului Rom­anațî, grecul Gonios a fost expul­zat de­oarece s’au găsit în sarcina lui dovezi că e în legătură și ajută cu bu­ne societățile da acțiune din Macedonia. Acest grec a nenorocit în județul nostru sute­­ de oameni, proprietari bă­­­trrîni din judiț, preoți, învățători, co­mercianți, tineri moștenitori de averi, etc. atît­ de mulți în­cit ar fi imposibil a face o listă, sînt azi muritori de foame, ne mai avînd nici unde se adă­posti, numai de pe urma acestui grec. Cum proceda Procedeul grecului era de a da bani cu dobîndă pe ipotecă. De obicei el lucra cu țărănimea. El da bani la cei ce aveau ipoteci însemnate, dar cari­erau­, în imposibilitate de a plăti la timp. Dar iată și un caz recent cunoscut de întreg orașul Caracal, relativ la pro­cedeul lui Gomios cu un tînăr din lo­calitate al cărui nume 11 rezorv și că­ruia îi rămăse­se de la părinți o bună părticică în imobil. Cum tinărul n’avu­sese nici o ocupație și fiind militar în acel timp, vru să aibă bani. De tinde să ia ? Numai de cît sa gîndi la bine­făcătorul Gonis. Tjnărul ceru două mii lei, și imediat fu servit, fiind major a dat act de îm­prumut, dar actul era făcut că primise cinci mii. El a cheltuit banii la cărți și in chefuri, iar azi e pe drumuri. E imposibil de enumărat fapte de a­­cest fel, fiind prea multe. Gonis da bani cu dobîndă, împru­muta pe ipotecuri, etc., dar nu plătea nici un fel de taxă cerută de lege. Afară de cele spuse, Gonios a fost odată dat în judecata tribunalului, de către parchetul local, din cauză că pu­sese in circulație, escrocînd o mulțime de sume, bilete false de loterie neapro­bate de stat. Cum s’a îmbogățit Gonios Cind a venit Gonios în orașul nostru a deschis un ochiuleț de băcănioară, după cum obișnuesc mai toți grecii în toate cărțile. Din băcănioară făcu bă­cănie—circiumă. Treburile au mers de­ minune. Pe lingă această afacere începu să dea ban pe la funcționari pînă la lua­rea letei, ba cu un leu­, ba cu d­oi lei la pol, etc. cît putea. Trecînd mai mult ani și văzind cu­ de bine merge cînd dai bani cu dobîndă, se lăsă de prăvă­lie și o predă d-lui C. Theodoracopuilos începu atunci cu puținul avut, să și facă meseria ce a practicat’o pînă azi, și care i-a adus cîștiguri așa de însem­nate în cit a fost în stare să ajute cu bani societățile de acțiune din Mace­donia. Gheorgheos Gonios stăruie foarte mult pe lîngă cei mari, pentru a se re­veni asupra deciziei luate. El va cere un termen spre ași regula afacerile. Gib Limba grecească în Capela romina din Paris Este un an de zile de cînd fostul cîn­­tăreț al capelei române, bătrînul Cătu­lescu a denunțat opiniei publice faptul antipatriotic al superiorului urei capele, părintele Ștefanos. Atunci Mitropolia în loc să cerceteze cazul, a avut curagiul să dezmintă această știre. N’a trecut multă vreme și s’au adeverit spusele bătrînului Rădulescu. Preotul Kesarie Ștefanos, ca să-și manifesteze și mai mult sentimentele lui grecești, a citit sfînta liturghie în grecește în momentul cînd bandele grecești comisesem masacrul de la Grevena, fiind de fața studentul Al. Petrescu care a dat următoarea de­­clarațiune cercului studențesc numit și Liga din Paris . ..In toamna anului 1905, s’au­ făcut declarațiuni de către fostul cîntăreț „Cătulescu, că superiorul capelei ro­­­m­îne de la Paris oficiază în grecește de­­ multe ori. Mitropolia a înserat in ga­­zetele din țară o desaprobare a aces­­­tei afirmațiuni. Eu personal am auzit ,­în dimineața zilei de 14 Aprilie 1906, „deci posterior afirmațiunei Mitropoliei, „pe superior oficiind liturghia în gre­c­cește, diaconul și cintărețul în românește, „iar corul se zăpăcise neînțelegînd nimic, „grecește. „Am făcut prezenta declarație în șe­­dința plenară dela 2’15 Maî ”, rugind „comitetul să avizeze punîind chestia pe terenul național. In urma acestei declarațiii ni s’au­ ți­nut mai multe ședințe ca să se ia vreo deciziune ; s’a votat o moțiune prin care se aducea la cunoștința preotului Ște­­fanos ca­­ să nu mai comită asemenea act. Cu toate că acest caz s’a adus la cu­noștința Mitropoliei, dar spre mare, mirare­a tutulor cari simt romînește nu­­umai că nu s’a luat nici o măsură in contra acestui preot rătăcit, ci a fost ținut iarăși la Paris, ca să-și bată joc de neamul rom­înesc și de scumpa limbă rom­înească. Mă mir de ce sentiente naționale este condusă Metropolia romînească, cînd lasă nepedepsit pe un preot care nu simte rominește și calcă în picioare demnitatea neamului rominesc. Pe cînd patriarhul li estimă limba romînească și afurisește pe popii cari citesc romînește, Mitropolia romînă în­­gădue preotului Kesarie Stefanos să ci­tească grecește. Dacă Mitropolia se îndoește de acest caz pentru ce, n’a­­ deschis anchetă ? Ce să fie la­­ mijloc ? , Ar fi­ de dorit ca, Mitropolia romînă să se explice la timp nelăsîndu-ne a reveni iarăși asupra a­­cestuî caz. V. Diamandi IMm Muși Din isprăvile d-lui Pavel Miliu­ — Corespondență, specială — După­­ cum am­ anunțat într’o cores­pondență trecută, dăm astăzi cititorilor nelegiuirile fără seamăn săvirșite de d. Pavel Milciu, fost pînă mai eri prefect de. Fălciu, contra averei și persoanei ne­norociților săteni de pe moșia d-sale, Crăsnița. Pentru a nu se cred­e că cele scrise prin coloanele acestui­ ziar sunt niște­ simple născociri calomnioase, public as­tăzi chiar cuprinsul­ petițiunei adresată de sătenii schingiuiți, d-lui procuror general de Iași, petiție pe baza căreia s’a făcut și se fac încă cercetări de că­tre judecătorul de instrucție din Vasluiu. Domnule procuror general: „Subsemnații locuitori D. Muțilă, V. Tinga, V. Tricolieî, Th. Mistican și V. V. Tricolieî din comuna Ciortești, jud. Vasluiu, venim cu cel mai profund res­pect a vă aduce următoarea plîngere : Noi locuitorii de pe moșia d-lui Pa­vel Milcin, prefect de Fălcii­, sîntem supuși la actele cele mai injuste și ne­­legale din partea tuturor autorităților administrative, ca jandarmii, primarii etc., cari prefăcuți în mnelte oarbe și supuse d-lui Mikiu, păcătuese contra legilor, nesocotindu-le și comițind acte de samavolnicie. Așa eu Dumitru Mntilă cînd era 2 săptămâni pină în Crăciun, fiind dus după femeea mea care era bolnavă de mai mult timp în Poiana­ Crinului,—in lipsa mea de acasă au venit șeful secției de jandarmi din Dolhești jud. Fălciu cu un jandarm de m­i-au ridicat­, fără forme căruța și caii ducîndu-i la curte. M’am dus la curte și am întrebat motivul pentru care mi au­ sechestrat căruța, dar jandarmii mi-au răspuns că au or­din de la d. prefect Mikiu și nu mi-o poate libera. Pe mine V. V. Tricolie, tot acei jan­darmi cari au sechestrat pe D. Mutilă, m’att sechestrat de 2 Ioile păpușoi, tot din ordinul d-lui Mikiu. Din cauza acestor sechestre noui, vă­­zînd că suntem supuși și constrinși de chiar aceia cari mențin legile, am ple­cat să ne agonisim existența în altă parte pe unde făcind ce ni-a stat in putință, am împrumutat bani și i am plătit d-lui Milciu, cit a cerut pentru dberarea averei sechestrate de la noi. După aceea, eram cu toții adunați la D. Șterban din comuna Poiana Crrnului satu nou, și ne pomenim cu 4 inși cu puștile în mină, cari fără nici o vorbă ne-au ridicat și ne-au dus între puști la curte. Pe drum am fost crunt bătuți de V. Marișcu servul d-lui Milciu, iar C. Do­­robanțu, care ne-a văzut întilnindu-ne pe drum ne-a prins de milă. Deosebit la escorta celor 4 inși compusă din N. Marișcu, V. Lazăr, Th. Viziteu și Haim comptabil mai aveam și pe aju­torul de primar, cari a fost față cind la primărie am fost bătuți de servitorii d-lui Mikiu, iar pe urmă ne-au încuiat in arest. Aci am stat o săptămînă fă­când sărbătorile Crăciunului arestați, iar în arest am găsit pe locuitorii V. Tingă, G. Nistrcau și V. Pricolici. In fiecare zi ne scotea pe cite unu și ne batea la palme și la tălpi cu un băț de corn de către Sîmi Ch­iriac. După mai multe zile ne-au scos din a­­rest, și excortațî cu puștile ne-au dus la scos cioate, cînd în una din zile stră­­jerul care ne păzea, a adormit iar noî am fugit cu toți la moșia Brătulești co­muna Strunga jud. Roman. Cerem dar cu lacrimi fierbiți a des­chide ancheta contra d-lui Milciu cînd vă veți con­vinge că și alții ca noî, su­făr torturi și chinuri de pare că e pe timpul robilor. (Urmează semnăturile). Consfătuirea de aseară a macedonenilor întrunirea secretă Aseară peste 200 de romîni macedo­neni s’au întrunit in sala „Eintracht“ din str. Izvor, spre a se­­ consfătui asu­­pra situațiunei. întrunirea a fost secretă și în acest scop organizatorii luaseră severe mă­suri pentru ca nimeni strein de cauza lor să nu pătrundă în sală. La intrare s’a făcut un control rigru­­ros, însemnindu-se într un registru nu­­mele persoanelor cărora li se permitea accesul. Nu s’a permis intrarea nici re­prezentanților presei, nici unui număr de albanezi cari veniseră. Discursurile S’au ținut discursuri înflăcărate de către d. Tașcu Cucerea și alții. Toți oratorii au protestat cu energie in contra atitudinea guvernului, învinu­­ind-i că procedează fără curagiu și șo­ Văe să aplice măsurile proectate contra grecilor din țară. Oratorii au veștejit guvernul că ține in suspensie decretele de expulzare a celor 57 de greci al căror tablou a fost înaintat de poliția Capitalei consiliului de miniștrii. In cele din urmă sa luat hotărîrea ca, dacă guvernul va persista în slăbi­ciunea de care se face vinovat răspunsînd numai cu două-trei expulzări de greci neînsemnați ori de cite, ori sosește știrea despre nouă măcelari de aromîni în Ma­cedonia, atunci romînii-macedoneni din țară să-și facă singuri dreptate, proce­dând­ la izgonirea grecilor din Romînia. S’a mai decis să se acorde guvernului un­ termen pînă cînd expulzările și celee­lalte măsuri să fie aplicate. Acest termen va fi fixat de către o comisiune aleasă anume și care va hotărî și mijloacele de acțiune ale macedonenilor, în caz cînd­ cererea­ lor nu va fi îndeplinită. Din această comisiune fac parte d-in­î Gh. lonescu, Ghiulamila și Dinică. întrunirea să terminat la orele 12 noaptea. Ignotus «quui­ug Hotărîrile luate Discuție medicala . Se numește nutr­ițiune proprietatea e­­sențială a corpurilor organizate, caracte­rizată prin dubla mișcare de asimilare și desasimilare continuă ca prezintă elemen­tele lor anatomice. In starea de sănă­tate, alimentațiunea obicinuită dă corpu­lui elemente asimilabile în­deajuns, iar funcționarea bine echilibrată a organelor digestive îi asigură repararea pierderilor cauzate prin desasimilare. Dar îndată ce stomacul ar fi cît de puțin slăbit, corpul debilitat prin bătrî­­nețe, prin aneprie, exces de muncă, sau printr’o boală oarecare, reparațiunea prin alimente e neîndestulătoare și stomacul obosit nu asimilează mai nimic din pu­țina hrană ce poate suporta. Atunci tre­ime să recurgem la un supliment de ali­­mentațiune eroică, pe care stomacul cel mai slab o primește ușor și din care ex­trage principiile lesne de asimilat. Această grea problemă care constă în crearea unui medicament complect plă­cut și ușor digerabil și în același timp foarte nutritiv, a fost rezolvată în mod strălucit prin Vinul de Vial. In adevăr Vinul de Vial, grație triplei sale baze de quina, suc de carne și fosfat de calne, corespunde tuturor indicațiuni­­lor enumărate mai sus și cuprinde toate elementele necesare reconstituirea orga­nelor slăbite. Dr. Heine Mișcarea în corpu­l diplomatic și consular la corpul diplomatic și consular român s'a făcut următoarea mișcare : D. Eugen Stătescu al II-lea secretar la agenția romînă din Sofia a fost îna­intat secretar de legație cl. I la Pe­tersburg, în locul d-lui Popovici pus în disponibilitate. D. Spiru Constantinescu, consul ge­neral la Constantinopol a fost trecut în aceeași calitate, la Salonic în locul d­­lui D. Georgescu care a trecut la Con­­stantinopol. D. C. Brăileanu, consul la Ianina a fost trecut la Bitolia, in locul d-lui Conțes­u, care a trecut în locul d-lui Mărgăritescu la Rusciuk. D. Mărgăritescu a fost chemat în serviciul ministerului de externe. Evenimentele internaționale Din Rusia.—Conflictul greco-bulgar. Diferite știri însemnate Din Rusia In mai toată Rusia și în special în Varșovia s-au petrecut ori excese sin­­geroase cari amintesc noaptea sfîntului Bartolomeu. In Varșovia au fost omorîți 487 ofi­țeri de poliție, polițiști șî soldați. In Lodz 15 polițiști au fost omorîți și ră­niți. In Radom s’a aruncat o bombă în localul poliției, 1 polițist a fost omorit, mai mulți grav răniți. C­auzele atentatelor e răzbunarea pen­tru arestările din ultimul timp. — In toată Caucazia afară de cîte­va districte a fost proclamată stare de ră­­boii. In ultimul timp s’au produs tulburări printre populațiunea lucrătorilor din Baku și Tiffis. — Un ziar finlandez din Helsingfors publică în numărul său de azi manifes­tul pe care l-a adresat partidul lucră­torilor din Duma, către poporul rus. Conflictul greco-bulgar In mai multe orașe din Bulgaria sa ținut Mercur­ numeroase meetingari antigrecești fără incident. Toate casele grecești erau păzite militărește. La Sta* nimaca și la Carnobat bisericile gre­cești au fost ocupate de bulgari. — Corpul diplomatic a trimis guver­nului grecesc răspunsul puterilor rela­tiv la insula Creta, care e vorba să fie anexată Greciei. — Răscoalele antigrecești din țară au inspirat multă grijă guvernului. El se găsește într-o dilemă grea, căci nu știe ce să facă. Diferite știri însemnate La Madrid s’au otrăvit cu lapte fal­­sificat mai multe sute de oameni. — Opt anar­h­iști au atacat trenul ac­celerat ce a pornit spre Odessa, jefuin­­du-i și luînd 3260 ruble. — Regele Eduard a părăsit ori dimi­neață castelul Friedericshoff. Regele a continuat călătoria sa spre Marienbad. Ultime informații Contele Fr. de Jehay, a dat la lumină o interesantă broșură intitu­lată: „Les Koutzo-Valaques et le conflict greco-roumaines“. In această broșură, extrasă din „Revue generale, autorul produce mai multe piese justificative, prin cari dovedește legitimitatea dreptu­rilor noastre în Macedonia. Autorul a studiat „Cartea Verde“ a ministe­rului nostru de externe și s'a slujit, în afirmațiunile sale, de statistici a­­devărate pentru dovedirea celor ce susține în menționata broșură. D. general Manu, verificînd actele grecilor propuși pentru expulzare, a admis izgonirea unora dintre ei și a trimis colegilor săi decretele de ex­pulzare spre a le semna. Pentru alți greci d. general Manu a cerut să complecteze actele, după dorința expresă a d-nului Cantacu­­z­ino. Grecii cari au depus în parlament cererile pentru împământenire, refuza să plătească suprataxele la cari au fost impuși supu­șii elini din Romînia. Acei greci pretind că de îndată ce au cerut să fie împământeniți, au­ re­nunțat la protecția statului elin. Ad­ministratorii financiari cari au în­tâmpinat asemenea opuneri au cerut instrucțiuni ministerului de finanțe. D. Take Ionescu, ministrul de fi­nanțe ,și-a anunțat sosirea în țară pentru ziua de 15 August. D. Capităneanu, secretarul general al ministerului de finanțe, se află de ADEV­ĂRUL câteva zile în inspecție, în Moldova. D-sa caută să se convingă dacă perceptorii execută ordinele date de d-sa cu privire la încasarea dărilor. D. Capităneanu va sosi Luni in Capitală, iar­ săptămînă viitoare își va continua inspecția. Din cauză de necinste și de înca­sări nelegale, au fost destituiți patru perceptori din judi­tul Ilfov. Se vor pune in circulație, pentru corespondențele interne, timbre poștale cu valoare poștală de 3, 5 10 și 15 bani, cari se vor vinde publicului cu 10, 15, 20 și 25 bani, prisosul fiind în folosul societăților de binefacere din țară, pusă sub înalta ocrotire a reginei Elisabeta. Aceste timbre poștale s’au exe­cutat în i­iile dance după un de­semn făcut de însuși Regina, de către renumita Casă Bradbury, Wilkinson din Londra și se vor pune în circulație treptat cu so­sirea lor. Deocamdată se pune la dispozi­ția publicului timbrele de culoare roșie, pe valoarea poștală de 10 bani, care se vor vinde de către toți debitanții cu 20 de bani. O foarte interesantă circulară a tri­mis azi direcțiunea gen a serv. sanilor tuturor­­ prefecților din județele unde se exploatează petroleul, punîndu-le în ve­dere ca să se stabilească înțelegeri cu in­dustriașii de petrol pentru înființarea de spitaluri în apropierea instalațiuni­lor pe­trolifere, în care spitaluri să găsească azil victemele unor catastrofe ce s'ar mai putea ivi în vreuna din aceste localități. Direcțiunea sanitară a cerut prefecților să indice chiar locul und­e se pot ridica aceste spitale, la a căror construire și întreținere vor contribui și capitaliștii angajați în industria acestui articol. Această circulară e dată în urma celor întâmplate în catastrofa de la Buș­­tenarî. Direcțiunea sanitară studiază de­ mult această chestiune, dar pînă acum nu s'a putut stabili înțelegerea deplină între ea și petroliști,­pentru care fapt direcțiu­nea a recurs la concursul prefecților respectivi. Gazeta arendată de d. Filipescu de la un samsar grec se zbate rău, de cînd am prins’o în clește cu ches­tia expulzărilor de greci. Naiva „Epocă“ mărturisește azi cu înocența-x de fecioară că „nu „pricepe ce vrea Adevărul cînd o tot „somează să precizeze ce știe asu­­­pra șantajelor cu expulzările gre­cilor! Gazeta samsarului grec declară acum că n’a spus că guvernul face șantagiu cu expulzările. Firește, acum d. Filipescu o să facă și spuse, căci sînt amenințate... „tratativele“!! Culmea e că gaseta grecului spune Adevărului că servește inte­resele grecilor „insistînd asupra u­­­nei chestii de care numai poliția „și judecătorii de instrucție se „cade să se ocupe“. Atunci de ce s’a ocupat „Epoca“ de ea? „Insistările“ noastre cum au da­rul de a scoate din pepeni pe „E­­poca“. Se poate, dar insistăm, fiind­ca este faptă de mizerabili, faptă de grecotei, în slujba „Hellenismo­­sului“ de a afirma că grecii din țară sunt estorcați și excrocați pe urma „situațiunei echivoce creată „de permanentele ezitațiuni ale guver­­­nului", cum a scris textual, negru pe alb „Epoca“! Acuma se zbate și cere să nu in­­sistăm, să închidem discuția!! Mai întîiii aruncă calomnii mi­zerabile contra țărei, cînd sîntem în plin conflict cu Grecia și cînd îi ceri să precizeze, răspunde să nu stârnești, să închizi discuția!! D. Filipescu o să ispășească rău păcatul de a fi arendat această gazetă dela grecul proprietar al ei ! Gazeta aceasta o să-î mai pro­cure urîte surprize! Credem a face un serviciu primăriei Capitalei atrăgîndu-i atențiunea asupra nemulțumire! ca domnește printre co­mercianții din strada Lipscani, cea mai importantă arteră comercială a Bucu­reștilor, din cauza lungilor lucrări de paragiti, cari împiedică și chiar între­rup circulația. Comercianții din această stradă s’au prevăzut cu mari cantități de mărfuri în vederea aglomerației pentru Expoziție și tocmai acum cînd așteaptă să vadă o mai vie mișcare pe strada Lipscani, se îngreunează circulația prin aceste lucrări. Primăria Capitalei ar cîștiga un drept legitim la recunoștința lor, grăbind pe cît posibil pavarea străzei Lipscani, spre a nu le cauza mari daune. Anunțăm cu piacera că eri s’a oficiat la Bușteni căsătoria civilă a d-lui dr. în litere Dionisie Stoica cu gentila d-ră Marioara Zissu. Felicitările noastre tinerei perechi’­­ 1 A FOIȚA ZIARULUI „ADEVARUL“ —12­ mmmmm — Mare roman popular de René Pontjesî PARTEA I CAP. V Dar totuși,— toate acestea nu-1 transformaseră într’un adevărat în­drăgostit, în toată accepțiunea cu­­vîntului. Nu fusese niciodată atras spre dînsa de una din acele curate as­­pirațiuni ale sufletului, sau­ de acea dorință pătimașe ce se numește a­­mor. El văzuse pur și simplu în d-ra Forestier o fată fermecătoare, boga­tă, distinsă, destul de instruită din fcr’o familie onorabilă, copil unic al unui om cu perfecte relațiuni, ne­poata unei mătuși spirituale și bune. Și, deoarece și mama sa dorea ca el să se însoare, îî zisese că D-zeu îî scosese în cale pe femeia pe care ar căuta o multă vreme în altă par­te,— și atunci își luă rolul de pre­tendent. Numai ocazia, după cum se vede făcuse din e, de Plaskoff un om de însurat , așa­dar nereușita lui o so­cotea mai mult ca o afacere neis­butită. In acest sens se exprima el de­licat, cu sinceritate și cu mult spi­rit, la Tourelles, cînd aflînd de plecarea lui Jak, se duse să facă o vizită lui Remy. . Totuși, deoarece un bărbat tre­­bue negreșit să fie și puțin vani­tos, orî cît de puțin crezut ar fi, el adăugă, adresîndu-se mai mult d-lui de Blassen, deși soția acestuia asista la convorbire : — Vezi, d-le conte eu cred că fratele d-tale ne-a făcut un serviciu la cîte și trei, d-șoareî Forestier, lui și mie, provocînd, prin nobila sa purtare, acest fel de angajament mutual care îl lega acuma de acea­­­stă fermecătoare copilă, împrejurările romantice în cap s’au despărțit îî vor face să se în­drăgească nebunește unul de al­tul. Vicontele se va întoarce în curînd cu o aureolă de eroism, căci persist­a crede că războiul nu va ține mult și va fi un bărbat model. In vreme ce eu, abia astăzi văd, imi făceam iluzii cînd credeam că sunt bun de însurat. Am convingerea că oricit de a­­dorabil ar fi fost pentru mine acea tovarășe ideală care te face să uiți trecutul și sâ-țî asigure viitorul. In aceste condițiuni urările mele pentru fericirea viitorilor soți sunt din cele mai sincere. — Așa­dar totul e bine, răspun­se Remy. Numai de-ar da D zeu ca Jak să se întoarcă sănătos. — Și eu, d-le, adăugă Marta, nu țî voi­ face nici un compliment de condoleanțe» de vreme ce ești așa de filosof. — Absolut așa doamnă. Vroiam să mă însor mai mult să dau mamei mele o famile și ca să mă scap de vre-o înclinare primej­dioasă. Desnodămîntul micului meu ro­man n’are pentru mine decit o ur­mare care mă întristează : este că-mi închide, sau aproape ușa la Sordier Ma voia consola dacă cea de la To­urelles îmi va­­ rămîne deschisă. — O să nici nu te îndoești de asta amicul meu. D. de Blassen sprijini aceste cu­vinte cu o călduroasă strîngere de mină, pe cînd nevasta­ sa adăugă : — Știți ce fericiți suntem întot­deauna de a vă vedea și ce respec­tuoase sentimente avem pentru ma­ma d-voastră. După ce a părăsit în acești ter­meni prietenești pe contele și con­tesa de Blaisen, d. de J’laskoff se crezu autorizat să vie să-l vadă a­­desea. De altfel vizitele sale se făcură dorite, căci fiind la ambasada Rusiei d. de i’laskof­f.' era bine și repede informat asupra tuturor evenimen­telor militare. Se știe cu ce repe­ziciune grozavă s-au urmat aceste evenimente în luna August: împărăteasa regentă și generalul Trochu se siliră să ascundă în par­te gravitatea înfrîngerilor suferite de francezi. Veștile rele soseau însă din ce în ce mai des așa că și Plaskoff de­venise cam pesimist și înpărtășea familie Blaisan îngrijirile sale. Așa­dar afară de temerile pentru fratele sau, d. de Blaisen mai avea și o grijă patriotică. Își aducea aminte de strigătul dureros pe care îl scosese Jak, cînd ii anunțase plecarea sa : „Este năvălirea vrășmașilor !„ și orizontul i se părea încărcat de cele mai mari furtuni. Cît despre Marta întrînsa se fă­cură mari schimbări. Nu mai era femeea aceia liniștită senină, care arăta liniștea sufletea­scă și a simțurilor, și care făcea mai puțin izbitoare deosebirea de vizată dintre ea și bărbatul sau. Devenise neliniștită, nervoasă și visătoare. De multe ori rătăcea prin parc, și r­ămînea visătoare, gindind la dragostea lui Jak și a Valentinei. Ce fericiți trebuia să fie ei, sim­țind unul pentru altul sentimente așa de puternice ! Acela era amorul,— amorul pe care ia, la 25 de ani nu-l cunoștea încă, pe care nu-l va cunoaște nici­odată ! Ea vedea bine că acțiunea ce o simțea pentru bărbatul sau nu era amor. De ce o uniseră cu un om care avea aproape o vîrsă îndoită ca a ei ? Simțurile sale rămăseseră în­că adormite, dar închipuirea ei o făcea geloasă de fericirea altora. In mod firesc aceste gînduri o făcură să se întrebe ce o făcuse pe Valentina să prefere pe Jak d-lum de Plaskoff? Ea știa bine că prietina sa nu se hotărîse sa facă alegerea decît în ultimul moment cînd aflase din convorbirea cu mătușa sa Raymon­­da, amorul lui Jak. Dar cum se putuse să stea atâta timp la îndoială între cei doi pre­tendenți cu caractere așa de deo­sebite. D-na de Blassan recunoștea toate calitățile sufletești ale cumnatului sau, dar dragostea lui pentru so­țul ei, o cam făcea geloasă, își zise că ea ar fi preferat pe aristocratul rus. El era mai tînăr decît Blaisen, cea ce pentru dînsa însemna mult apoi d. de Plaskoff era vesel, vor­băreț, pe cînd Jak de­și era mai tînăr decît soțul ei era tot atît de serios ca și dînsul. Astfel ea fără voe făcea compa­rație între soțul eî și contele Plas­­­­koff. 11 respecta prea mult pe soțul eî pentru a nu respinge orî­ce gînd vinovat dar tot își zicea că de ar fi fost în locul Valentinei altfel ar fi ales. Nu se putu opri de a regreta că soțul eî era prea bătrîn și prea a­­mărît. D-na de Blaisen încercă să-șî a­­lunge aceste gînduri și-l desmirda mai mult pe soțul ei ca pentru a-șî răscumpăra o vină. El o credea nervoasă și o liniș­tea cu blîndeță ca un părinte. Ocupat de multiplele afaceri find vice­președinte al consiliului gene­ral, el nu-și dădea­ seamă de criza prin care trecea soția sa care pe zi ce trecea se simțea tot mai sla­.Va urma

Next