Adevěrul, noiembrie 1906 (Anul 19, nr. 6178-6208)

1906-11-25 / nr. 6202

ikm Sîmbătă 25 Noembre 1900 ti-tor Rappaport Vechi« Specialist I IN BOALE DE COPII 5, CALEA CĂLĂRAȘILOR 5, Consultațiuni 1—3 p. m. nai Hi. m smi Gin R.-tÎÂLCEA Aduc la cunoștința onor. P T Public și d-lor voiajori că luînd ia antrepriză hotelul Splendid din E.­Vil­cea, deschis pe ziua de 20 Noembrie c., aranjat în stil secesion, confort modern și în centru (vis a-vis de palatul justiției și toate au­toritățile din acest oraș) am redus prețu­rile excepțional și în special pentru d-mi voiajori. Cu toată stima C. GEORGESC() Fost an­trepratist al hotelului Central" CASA DE SCHIMB M. FIHKELS București, Strada LIPSCANI, No. 8 Noul Palat Dacia cursul pe ziua de 18 Noem. 1906 J l­ind ■vo Runla AlpOI 1905 B. B 91 7­1 9­.jO l«i/. Rentă interni­ j 92 60 93 - 1*® Hen­g. com. București 1903! 88 25 89 — V S . 1585 88|25 88 75 41­o Oblig. |ud«jJean 102150 «03 25 Scris. Fun-l­ur «02 25 102,7_5 ’ ’ Orb 99 75 100 25 ■J? * "Iași 90 50 97,50 ° Acțiuni B.Națio­n280:­— 33­ 201 — „ „ Agric. 015 — 620 — , Lcomp.Bu 175 — 185, Cor. val. austri­* 105 — 1061 Mărci germane 128 50 124 150 fl­anon d­e franc, >00­ 50 101;26 j _ italiene 100— k­­ l| — „ rubl hîrti | 264­|— 208|— I plătim cupoanele de 1 Octomb și 1­­ Noemb 1906 (dela Renta 4 °­ c Ext. fara [ nici I­i­. 1. W. STEUER DEWTIST AMERIGAN după o îndelunga practică la New­ York 7a «întors în Capitală și­ și-a reluat consultațiunile ».» Cabinetul său dentar din Strada Clementei No. 3 (Piața Palatului Ilegali l de la 3—12 și de la 2-b G HAND fHOTEL BRISTOL­ _ BUCUREȘTI­­ I In vederea apropiatei deschideri NI a Corpurilor Legiuitoare, Direcțiu­­­ n- a Hotelului Bristol face cunos­­c­­­it că a redus prețurile actuale la N­ ,­f­ie vechi, iar pentru D-nii Dapu­­­­­tați și Senatori face concesiuni ex­­cc­epționale pentru tot timpul se­sl­iunei parlamentare. fac st PiI’.. aranjamente lunare. || Unicul Hotel care are aSBB«!­­% ser și funcționează în permanentei 3 iiSWiHä EiíBSfülSB. B0HF03T HOQERli ets. | DlilEGTlUNEA . siiaraBMmsfflememmaHfflBBe Or.STEPilEB.GIURGi KST S’A MUTAT ~9& Vi«*«­* VIU. IS«cligî*«sc Vp. 30 Consultațiuni cu celebritățile medicale in SpecialiștÎ de la facultatea de medici­ din Viena.— Telephon 17065 pTEracBteS I specialist in lcoale I­nerne și Sifilitice §1 Vechi medic al Eforiei Spitalelor Civile P Consultații de la 10—12 si de la 3—7 Si 33. STR. BIBESCTX-VODA. «» ( fOolț Șerban-Vodă) Noutăți de Pomi roditor­i — Sosiți din străinătate — soi­ care specie 2 Sei bucal Stabiliment de Horti­cultură I. I. NÉMETH Str. demenței 14 — Curtea Biseric Telefon No. 19/60 wmst BSBsmmammm 1 LAPTE DULCE ! sarat ds vaci I 40 bani ridicat din manaxie ! 45 „ servir !a domicilii! gfj Curățenie exemplară, zilnic gi proaspăt !| A se adresa la­­ Produsele Știrbey , București, Cal. Victoriei 131 j§| — Telefon 11/8 — d­in minut Dorește să dea lecțiun­ d violoncel in schimbul per­siunei. — A se adresa la inițiala M. la redacția a­cestui ziar. ii ihibi«iii«iiii iii iwii 1 ■ [UNK]i­ i iiii'Mvurrtmir'irmiiii i nnniM iihimiii ",ihi , Fa­macia „La crucea de aur“ din Calea dușilor, No. 1S9 — vis-a-vis de biserica Olari — Trecînd sub administrația d-nului Guillaume Berthier a fost asortată cu toate, medi­camentele noul, produse chimice, specialități străine și indigene, oxi­gen medicinal articole de parfumerie, cauciucărie, și drogherie precum: Untava de pește proaspet ta, vatft, pansamente, ape ,ii­nerare, etc., etc. Toate ca aceleași prețuri ca și la drogímerie Bucégi) plait par Ia sincéritó de Tim* pression, la profondeur juste et pers­picace do la vîsioD, la savour fraîche et saiae de l'inspiration ; toute cette régión sau vage, parcourue par ut» franțais rófugió de 1800—1875, est de cri te avec art et lais6e one sensation reposante do pleiD air, de moots silen­­eieux, de foréts odorantes. Ce livre évoque â la foia le souvenir d Andre Theorist et do Rosegger. II est agréable ot merite mi heureux sort. Univers (12 Nob.) : „ Voici 28 ans que la Roumanie est pays indópeudant et 25 aus qu’elle est royaumo. Le livre que publie M Nes­tor Urechia sur les Carpathes Roumai­­nes nous retrace les dornierös secous­­ses qui prócóilórent I onfantement de cette nouvelle nationalitó. I! convie chaleureusement tons les ouvriors de !a pensóe honnéte, labori(>use, élevóe, â pousser cotto Ronmanie, encore frémis­­sante des herreurs d’un epouvantable passe, dans une voie do force harmo­­nique.. Mais l'intérét historiquo et politique n apparait qu’au 3eccona plan de l'ou» vrage. C’est avant tout line description et um pointiere. Description coloréeipeinture émue et,qui a des „dessous“ solides de geologie, d’orographie, de botanique. La science concourt ici avec l’art pour don­­ner une impression (orte et precise. M Andree Theuriet, â qui le livre est dédió, ä dú en étre content... Je connaia la Lorraine et j’ai joue, enfant, dauß les rues de eette sous-pré lecture ot de ce chef-lieu de cantor vosgien, I tíaint-Dió et Praize, que j’ai eii la ^surprise agréable de retrouver dans le livre de M. Urechia. Or, la si­militude entro ia uaturo des deux pay­­et lours productions m'a frappé. La graciense etsavoureuso „myrtille“ pous­­su sur los flaues des Vosges comme sni ies versants des Garpathes. Et tant d’autres ressemblances ! D’aillenrs, pour mieux marquer la fi­liation et l’air de familie, l’autenr, u­­saut d’un proeódó qui ótait constam ment pratique par ies romanciera du 18-mo siéeie, insére, dans le corps dr­­son ouvrage, une „Nouvelle“ éteudur (Mémoires de Genépin) qui rattache di­­rectement. le héros principal â -la Frau­­ce, son pays d’origine. Le livre est ainsi un hommage â la Prance, en mérni temps qu'une manifestation de patrio­tisme roumain. Amour de la nature, piele', simplicité, grace pastorale, naivele des legendes populaires: tout ce qui donue un charino original â une figur­­so trouvo iugónieusement rassemblé dans cette étude“. Mǎ opresc aci cu citațiile, căci d. secretar de redacție mă trage din m­înecă. Care este morala fabulei? Că este o mai onestitate neruși­nată de a-țî da părerea asupra u­­nei cărți pe care nu aî citit-o. Nestor Urechia Reprezentantul Băncei se opune la declararea in faliment pe motivul că deși lichidează, este în măsură să-și plătească toate creanțele și că deci nu se găsește in încetare de plăți. Că afară de aceasta, țăranii reclamanți sunt asociați sau societari la Bancă și nu simpli cre­ditori, și deci n’au dreptul să provoace­­ alimentul. Și in­ fine că creanțele n’au ajuns la termen și nu pot fi achitate de Bancă care refuzînd plata lor nu ia °eam­­tă că e în neputință de a plăti. D. N. Mironescu din partea interven­­ților a arătat că nu toți cei ce au ca­pital la bancă împărtășesc ideea fali­mentului ; că dacă o asemenea măsură s’ar admite, prin cheltuelile ce s’ar face și prin lichidarea grabnică a activului ,ar ajunge la fixarea unei cote din ca­pital cu mult mai mică dealt ceea ce s'ar cuveni prin lichidare benevolă. « Reprezentantul ministerului public a lăsat la aprecierea tribunalului, care deliberînd a pronunțat sentința sa res­pingînd cererea de faliment. Un public imens a asistat la dezba­teri cari au fost mult interesante. Sen­tința a produs murmure printre sătenii veniți la proces, cari vor face apel la Curte. Deja se găsește la Curte un alt ape făcut de alți săteni în contra altei sentințe a tribunalului dată tot pe mo­tivele de mai sus. P. Grigorena Sil­ii­a-Noul abonament special al ziarului „DIMINEAȚA CU ÎNCEPERE DE 4ITAZI MARILE ȘI SENZAȚIONALELE PREMII GRATUITE ABONAȚILOR ===== 0 călătorie la PARIS • LIBERA DE ORI ȘI CE SARCINA DUS ȘI ÎNTORS­UL. Il-a IO este întreținere­a 35 lei pe iei Oprire facultativă la PESTA, VIENA ȘI MÜNICH Biletul de călătorie valeții 90 zile daloam totaia du­pă GXPOrtiza 13000 [El V­aloarea totală­­a premiilor 20.000 lei Cartier «anuto« și curat.-Long. B-dnl paKe­l»r«Stopopescu.­3 linii de tramway (Bulevard și Călărași) Tragerea și administrarea acestui abonament special se va face de o comisiune alcătuită din abonați și din principali comercianți din Capitală. Abonatul pe un an va­ căpăta 15 cupoane odată cu distanța. Abonatul pe șase luni 7 cupoane. Abonatul pe un trimestru 2 cupon. Prețul abonamentului special cu premii este Pe an 20 lei. Pe șase luni 11 lei. Pe trei luni 6 lei. A se trimite valoarea abonamentului prin mandat poștal d-lui Administrator general al ziarului „Dimineața“, (abonament special). 11 Strada Sărindar, București. Casa din strada Popa­ Nan Nr. 33 Complect renovată. — Trei odăi: dormitor, sufragerie și sa­lon —Intrare.—Bucătărie.—Pivniță Toate camerele complect mobilate și montate cu perdele, covoare. — -------------------­_î draperii, etc. de . —......... . ----= fiarele Bazar de pe „u ceîitiuut“ stt. carol Ho. 62 (Vis-a-v­is de Hotel Central) SG UN TRUSOU COMPLECT DE DAMA în valoare de Lei 800 m­orat în atelierele speciale de trusouri pentru mirese ale casei „La Aphrodita“. Calea Victoriei 34. KORAUS & SOCACIU ■ la Un ceas și un lant cu aur pentru i­tat 18 CARATE In valoare de Lefi 350 4 ECOURI Șampania Binei din Reims se bea la logodne, nunți, botezuri, banchete, baluri și petreceri. Procesul Băncei R.­Sărat Lunî, 20 crt., tribunalul nostru com­una din d-nii magistrați Țipeiu, Potop și Hasnataru și-a dat sentința în pro­cesul de faliment al ■ Băncei R.-Sărat. S’au prezentat din partea țăranilor reclamanți d-nii avocați Victor Dumi­­trescu, Angh­el Mosgosu și V. Pella. Fiind minori în cauză, fotoliul minis­terului public a fost ocupat de d. pro­curor Paul Mironescu. Din partea Băn­­cei, care se găsește în lichidare, s’a în­fățișat d. avocat Manea, iar din partea intervenientului în proces Iosef Orovea­nu, d. avocat Nae Mironescu. Acest proces datează din 1904 și din cauza procedurilor a suferit diferite a­­minări. Sunt patru acțiuni introduse și pe cari tribunalul le-a conexat spre a se pronunța asupra lor printr'o singură hotărîre. In prim­a acțiune figurează ca recla­manți : D. S. Moldoveanu, Ivancea Christescu, Crăciun Vasile, Rada G Bucur, Nicu Toader, Ghiță S. Buga, Zamfir Constantin, Maria C., Marin G Toader, Mihai Milea, Elena Hliboceanu, Andrei Buzea, loan Băulcin, D. Răch­i­­teanu, D. Mărgărit, Păuna Negoiță, Pa­vel Rotaru. In a doua reclamațiune figurează ca reclamanți : Stroe Andronache, loan Ștefan, Șerban Morărescu, Constantin Stoian, Const. Nica, Stanca Damian și Ioana Sâmbotiu. Prin ambele aceste acțiuni reclamanții cer in calitate de creditori deponenți să se declare societatea in stare de fali­ment, de­oarece nu dispune de capital pentru a le restitui depunerile. 3 Prin a treia acțiune d. procuror de pe vremuri a cerut falimentul din ofi­ciu, iar prin a patra acțiune d. Iosef Oroveanu, căpitan Mărgineanu și Ioan Racolțea, se opun la faliment ca fiind contrariu intereselor acționarilor Băncei. D. avocat V. I. Pella, luind cluvintul a cerut chemarea la interogatoriu a d-lui I. Iamandy, președintele comitetului de lichidare, pentru a declara în ce stare i s’a predat activul și pasivul Băncei în momentul lichidărei și în ce stare se găsește azi Banca după doi ani de li­chidare, sau­ în caz contrariu să se ad­mită facerea unei expertize printr’un contabil expert, pentru a verifica înce­tarea de plăți a Băncei. * Tribunalul respingînd cererea, d, a­­vocat Victor Dumitrescu printr’o fru­moasă pledoarie a­­ arătat toate fazele prin cari a trecut această societate de la fondarea ei și pînă azi, ajungînd de la un modest capital de cîteva mii de lei, să-și formeze un capital de peste o jumătate de milion, din care cea mai mare parte erau­­ depunerile țăranilor. D-sa învederează neregularitățile să­­vîrșite în administrarea fondărilor Băn­­cei spre paguba sătenilor și cari au­­ avut de rezultat a produce falimentul­­ Băncei. D. avocat V. I. Pella susține că Banca prin faptul că adunarea Di generală a decis lichidarea, dovedește că se află in încetare de plăți și că întru­cît în cei doi ani de lichidare nu s’a put­ut strînge o sumă și face nici o plată, justiția trebue să intervină pentru a lua din mîinile paralizate a lichidatori­lor sarcina desfacerea Băncei și a se însărcina justiția prin faliment cu lichi­darea forțată, curmîndu-se astfel acest proces după urma căruia sute de ță­rani așteaptă dreptatea. D. avocat A. Mosgos demonstrează calitatea de creditori a țăranilor de­ponenți, cari prin refuzul Băncei de a i se plăti depunerile au­ fost nevoiți să recurgă la sprijinul justiției. D-sa arată că țăranii au calitatea­­ de creditori, ca creanțele sînt exigibile și deci sunt în drept de a recurge la calau falimentului. 7 g--*f *’*­ > V jt . ..■• * v ■­ ’■>latent:. O apărare D. P. Gradișteanu ia apărarea ingi­nerului geolog. Aradi contra a­­cuzărilor pe i s’au adna.—O scrisoare a d-lui Aradi Iubite amice. A fost scris, se vede, ca amîndoi să ne punem la dispoziția tutulor nedrep­tăților lor tuturor acelor asupra cărora se năpustesc, fără teamă de păcat, cei ce se cred tari pentru că se bucură de oarecari protecții. Iată-mă și apărăto­rul unui maghiar. Toți se vor mira poate, unii vor găsi —cine știe?—un pretext mai mult spr­­e mâ injura. Tu care mă cunoști mă vei aproba, împreună cu marele public, adevărata opiniune publică, că țin să dovedesc că nu există în Romînia nici un resentiment contra maghiarilor pen­tru că sunt maghiari, că suntem o țară civilizată în care streinul, de orice na­ționalitate, își capătă dreptate,și că repro­­barea noastră nu se îndreaptă de­cit asu­pra conducătorilor statului ungar care nu vor să înțeleagă că singura bază solidă a unui stat polietnic este dra­gostea și devotamentul tuturor naționa­lităților, iar nu învrăjbirea lor. Pentru că știți că împărtășești aceste sentimente te rog să publici alăturata protestare a d-lui Aradi, geolog cunos­cut, stabilit în țară, contra purtărei pu­țin corecte a d-lu­i profesor Enăceanu. Cordială stringere de mină Petru Gradișteanu Scrisoarea d-lui inginer Aradi Domnule Director, îmi permit a vă a­­dresa aceste cîteva rînduri și am toată nădejdea că le veți da ospitalitate, pen­tru că știm­ că ziarul „Adevĕrul“ a luat totdeauna apărarea celor năpăstuiți și a luptat pentru ca în toate ocaziile orga­nele țărei să aibă o atitudine corectă spre a nu se compromite bunul renume al țărei. Năpăstuit am fost, pentru că în baza arătării mincinoase a unui om fără con­știință ca d. Enăceanu fără nici o prea­labilă cercetare, am fost arestat de poli­ție ca cel din urmă vagabond, buzunărit, ținut două nopți în arestul poliției îm­preună cu borfașii, chinuit cu cele mai cumplite torturi morale. Năpăstuit am fost asemenea, pentru că poliția înainte ca orice probă să fie pro­dusă în sprijinul acuzărei ce-mi aducea d. Enăceanu, a dat tot soiul de detalii reporterilor gazetelor, în urma cărora, prin o serie de articole de reportaj, am fost arătat ca un escroc și expus la dis­prețul oamenilor, cari nu mă cunosc. Ce pretindea d­unăceanu ? Că făcîn­­du-1 să creadă că am un amator pentru niște terenuri petrolifere ale d-sale l’am făcut să meargă la Ploești și în gara a­­cestui oraș l’am înduplecat să-mi remită 1200 lei sub pretext de a le vărsa unui pretins intermediar anume Mircea, care aștepta în casa d-lui Șapira și că odată în posesia sumei m’am­ prefăcut că plec în oraș, dar că în realitate furisindu-mii, m’am urcat în primul tren ce pleca și m’am făcut nevăzut cu banii. Ce dovadă aducea d-sa în sprijinul a­­cestei versiuni ? Nici una ce se petre­cuse în realitate ? Eram de mai mult timp cu d. Enăceanu în relațiuni de afaceri de petrol, în urma cărora d-sa mi-a concedat dreptul de a negocia niște terenuri petrolifere ale d­­sate pentru o sumă fixă, iar prin o de­clarație scrisă se obliga a-mi plăti 2000 lei în cazul cînd d-sa ar voi să se dega­jeze de mine și să concedeze altuia tere­nurile sale. Acum in urmă d. Enăceanu găsind mijlocul de a vinde terenurile, mi-a pro­pus să-mi dea 1200 lei ca să-i restitui declarația ce aveam la c­sa și după ce ne-am învoit cu această sumă, m’a în­demnat să merg la Pitești să-mi și nu­mere banii. In. gara Prosști primind banii i-am îna­poiat declarația, i-am dat și o chitanță de descărcare și despărțindu-mă de d-sa am plecat îndărăt la București. După ce a dobîndit astfel declarația :[.#*».«?* f AQJIF-ii,1 re” INFORMATIUNÎ Camera, in ședința sa de Luni, va vota fără discuție răspunsul la me­­sagiul tronului. Înainte de votare, d-niî Cantacu­­zino, Carp și I. BrMiami, vor de­clara că mi se face discuție la mesaj în semn de condescendenței pentru rege care nu e încă pe deplin resta­bilit. D. géneral Manu, ministru de răz­boia, a lucrat erl cu regele. Suveranul a reînceput deci să lu­crese și cu ceilalți miniștrii, de unde, pe timpul cât a stat în pat, a lucrat numai cu d. Cantacusino. Azi ș. a. se ține un nou­ consiliu de miniștrii. In cel ținut era acasă la d. Canta­­cuzino s’a dat forma definitivă răs­punsului ce Camera îl va da la me­­sagiul tronului. Articolele menționate mai jos, din regulamentul legel asupra ofițerilor de rezervă, se modifică după cum ur­mează : Art. 7, alin. 11 . Ei vor fi chemați în anul următor pe timp de 2­ luni, 20 Aprilie la 20 Iunie, spre a îndeplini în corpurile sau servi­ciile în cari cooptează, funcțiunea de comandanți de gubîmpărțire. Art. 18, al V: Infracțiunile la aceste obligațiuni dau­ joc la pedepse disciplinare care sunt: mustrarea în scris, ce se notează în memoriu și, în cazuri de neglijență re­petă, la pedepsele disciplinare prevă­zute In regulamente și care se vor a­­plica și executa de îndată ce ofițerul s’a făcut vinovat. Art. 22, alin. 1. Chemările de scurtă durată, pentru in­specțiuni, reviste sau solemnități mi­litare și executări de pedepse, pot fi generale și se pot face fără nici o deo­sebire de categorie. D. Eunescu, profesor de limba latină la liceul din Busău­, a fost detașat la aceiași catedră de la seminarul central din Capitală, în locul d-lui A. Macovei, trecut la catedra de limba franceză de la acel seminar. S-au exportat în cursul lunei prece­dente următoarele cantități de petrol și derivatele lul i 1.150.123 kgr. ben­zină din Brăila, 9.910.458 din Constan­ța, 141.210 din Dîmbovița și 277.152 din Prahova ; petrol : 15.083.142 din Constanța, 35.509 din Prahova ; uleiu­: 7.504.732 din Constanța, 164.149 din Dîmbovița; solzi de parafină și cocs nu s’a exportat, parafină numai 2.000 kgr. din jud. Prahova și 4.355.324 kgr. de rămășițe din jud. Constanța. D. Filitti a fost numit în postul de al doilea secretar al legațiunei romane din Belgrad, în locul d-lui Stavridi, demisionat. Ministerul instrucțiunei a declarat vacantă catedra de limba latină de la liceul din­ J Buzău. D-ni­i T. Duțescu-Duțu, publicist și V. Leonescu, artist dramatic, aui fost decorați cu ordinul „Coroana Romi­nid“, în gradul de cavaler. Se canta depozitar de ziare la Predeal. A se adresa la administra­ția ziarului. D. Mihail M. Lieșor absolvent al șc. superioare de comerț a fost numit imp. clasa II în serv. ext. general al finan­țelor în locul d-lui N. Antonescu care a refuzat postul Academia Romina a ținut ședință pu­blică azi la orele 2 d. a. D. profesor d-r G. Marinescu a fă­cut o igiurgsantă co omuni­ște ca pri: cunoaște, d­unăcea nu n’a mai avut alt gînd de­cît să-și redobîndească banii ce-î debursase Bazîndu-se pe faptul că sunt strein și că n’ara pe nimeni ca să-mi sară în aju­tor, s'a gindit să-mî însceneze acuzarea de escrocherie, să mă ponegrească prin ziare, ca de fiică să-i restitui banii pri­mi­ți. Din norocire înscenarea d-sale a fost dejucată de d. prim-procuror care după stăruința d-lui avocat Anghel a cărui re­putație e bine stabilită m'a pus imediat în libertate ; la rindul meu am făcut plîn­­gere în­potriva d-lui Enăceanu, iar jus­tiția se va pronunța dîndu-i pedeapsa ce merită o așa odioasă faptă. Până atunci dațî-mi voe să protestez în­potriva acuzăreî ce mi se aduce și să restabilesc faptele, așa că toți acei ce au fost induși în eroare de arătările păti­mașe și interesate ale d-lui Enăceanu, să-mi redea stima și considerația de care m’am bucurat din partea tuturor cari m'au cunoscut pînă astăzi. V. Aradi ing. grorg str. Scaune 17 LOTERIA PRESEI tragerea a doua va avea loc la 30 Noembrie 1906 1 l­a biletul­­ De vînzare în toată țara vire­la .• Nevroza traumatica, și acciden­tele muncei. Azî se judecă la secția 11-a a Curtei de casație, de către comisiunea de ju­decată a invățământului primar de pe lângă ministerul instrucțiunei, procesul învățătorului Pantelimon Mugec din ju­dețul Teleorman, care a fost condam­­nat pentru abuz de încredere și a fă­cut recurs. Direcțiunea generală a C. F. R. pu­tind pune în fine la dispoziție un tron de lucru nece­sar pentru balastarea fi­­ului Berești-Tunel, ea va putea fi în curînd gata , astfel și lucrările tunelu­lui Berești vor putea fi activate de la acea dată. Colegiile electorale ale următoarelor comune din jud. Ilfov, se convoacă din nou pentru zilele mai jos notate. Ale comunelor : Baloteștî, Popeștî- Dragomireștî, Roșiu, Belciugatele Co­jești, Radovanu, Cercanî și Călărețî- Șeindifi, pentru ziua de 15 Decembrie. Ale comunelor : Tincăbeșcî, Cosoba- Trestienî, Chiajna, Crîngu-Tundulele, Crivățul, Oltenița-Rurală și Pîrlita-Să­­rulești, pentru ziua de 17 Decembrie. Ale comunelor: Cocioc, Brezoaia, Ciorogirla, Tämadaü, Izvoarele și Preaz­­na-Nouă, pentru ziua de 19 Decembrie. Ale comunelor : Poenarî-Vulpești, Florești, Popești-Bîcu, Roșiori, Găscioa­­rele și Gurbănești, pentru zilele de 21 Decembrie. Ale comunelor: Buti­manu-Luci­anca, Poenarî-Uliaî, Țigania-Crivina, Ileana și Tintava, pentru ziua de 23 Decem­­br­e. Mai mulți cititori ne întreabă ce se face cu loteria pentru construcția biseri­că Sf. Gheorghe din Mangalia, autori­zată cu ord. No. 14141 din anul 1898 și care tragere trebuia să , se efectueze încă dela 23 Aprilie 1899. De atunci au trecut 7 ani și această loterie tot nu sa tras. Credem că ministru de interne ar pu­tea interveni la epitropia acelei biserici și rezolva odată această tragere, atît de tărăgănată. Camera de comerț­­ lin Capitală va ține ședință publică azi, la orele 5 d.a. Comitetul tehnic superior a luat spre examinare regulamentul de edilitate al comunei Bucecea din județul Botoșani. D. dr. Drag. Hurmuzescu, secretarul general al ministerului instrucțiunei, va pleca inâine seară la Iași. La ministerul instrucțiunei, se lucrea­ză actualmente la modificarea legei în­vățământului secundar și superior. Le­gea va fi supusă corpurilor legiuitoare chiar în actuala sesiune. Procesul alinierei stradelor Săndu­­lescu și Anton Cincu din orașul Te­cucii­ a fost supus consiliului teh­nic superior pentru a fi aprobate. „Sprijinul” Persoanele care au nevoe de infir­miere bine pregătite, sau doresc a lua informațiuni asupra școalei de infir­miera „Sprijinul", sunt rugate a se a­­dresa la sediul societatei din str. Bar­bu Catargiu 16, în fiecare Miercuri in­tre orele 10—12 a. m., cînd li se vor da explicațiuni verbale, de către d.ra secretară a școalei. La cererile prin corespondență se va răspunde oricînid. Nom pensionari înscrieri de pensiuni a) Pensiuni civile Constantin Bell impiegat del el. I lei 183 lunar, Elena N. Voicu sjutor­­intendent 21, Lon G. Jomir Codreanu silvicultor-șef cl. I 219, Elena I. D. Marțian și minorii învățător 131, Nata­lia G. Avram și minorii învățător 43, Ecaterina C­iurchi subsecretar de sec­țiune în cancelaria Adunării deputați­lor 60, Ecaterina G. Popovici și mino­rii impiegat def. cl. II 49, Filofteia Preot. Sima Chiiomi și minorii institu­tor 234, Minorii def. Antoneta I. Pa­­nea institutoare 149, Ion Ionescu învă­țător 123, Elen D. Pădure învățător 18, Orfanii def. D. Pădure învățător 30 lei. b) Pensiuni militare Alice maior G. Gheorghiu și minorii maior 188, căpitan Nicolae Leoveanu căpitan 227, căpitan Ion Șerbănescu căpitan 257, Paraschi­va căpitan Vasile Ioanovici și minorul căpitan 84. c) Pensiuni C. F. R. Maria I. Zamonea și minorii, șef de tren d. 11-a 39 lei lunar, Francisca Fi­lip Șoltescu picher, 95 lei lunar. Transmiteri de pensiuni la urmași a) Pensiuni civile Balaș« I. Georgescu, 180 lei lunar, Smaranda D Aug. Laurian, 317 lei lunar, Maria G. Mihail, 246 lei lunar Casandra preot T­­odor Trifan 27 ^ lei lunar, Smaranda P. G Trofin și »nino­­ra 127 W lunar, orfani! def. G. Ștefă­­nescu 46 lei lunar, minora Aurelia Er­­b­estina B. Beșlogeanu 123 lei lunar, b) Pensiuni militare Lucia A. Dimitrescu Tassian 373 lei lunar, Ana D. Malaxa 131, Orfana Mar­gareta Alice Gr. Cantili 600, Maria Sache Poroineanu 183, Teodora Vasile Eremia 200. c) Pensiuni G. F. R. Maria N. Chirulescu 28 lei lunar. Descoperirea unei bande de boți Nu de mult poliția de siguranță a a­­restat pe autorii furtului de 400 de lei dela d. Erlich, din strada Minotaurului No. 48. Aceștia erau­­ un oarecare Dum. Car­­tea în etate de 20 ani și un altul Alex. Dumitrescu de 19 ani, ambii fuseseră băuți în prăvălie. Găsirea lor n’a fost tocmai atît de lezuicioasă, ei au fost arestați deabea după căutări pline de osteneală, cel dintâi fi in com. Fetești-Ialomița și al doilea in Ploești. Dar cu acest prilej s’a descoperit, că numiții făceau parte dintr’o bandă or­ganizată și care a mai comis și alte furturi mai mult sau mai puțin însem­nate. Astfel s’a stabilit pînă acum, că nu­miții au mai furat două butoaie de măsline, în valoare de 250 lei, și un butoiu cu unt de lemn în valoare de 300 de lei dela d. Jean­ MantZour­anis, din st­r. Panzeriz. A­­ceste furturi au fost făcute în compli­citate cu Costică Negru și, în etate 18 ani, servitor la băcănia d­inî Mantzou­­r­anis. Marfa furată au vîndut’o apoi la di­feriți negustori din Capitală. La domiciliul lor s’a mai găsit încă un butoiu cu măsline și alte lucruri probabil furate. Dar hoții n’au avut noroc, căci la rindul lor au fost prădați și el. Po­liția de siguranță a reușit să ares­teze și pe chelnerul Bernard Iosovlet, care la un chef cu sus zișii indivizi le a furat o sumă de bani provenită din vînzarea obiectelor furate. Poliția de siguranță ișî continuă cer­cetările. Rep. „Adevărul“ în țară Predeal, 23 Noembrie Azi au plecat: Nicolae Gropeanu pic­tor, Edmond Bechman, Marcus Margu­­lius, Lucreția Toberg, Aneta Ghaltz, Bernard Grodel. Au sosit: Marino Valsamaki, Gr. Lahovari, dr. Vaida Alexandru, Levradio Umberto, M. Cățulescu, dr. I. Moscu, Al. Wildman. Astra Jilpești, 24 Noembrie Donație Bisericea Sf. Gheorghe-vechi, după bulevard, s’au dăruit cărți bisericești legate în piele în valoare de 400 lei de către d. G. Sfetescu, mare proprietar. Cărțile donate sunt următoarele: e­­vanghelie, apostol, pentecostar, 12 mi­­nee, lerurghie, octoch mare, triod, ch­­iavasiere, aghiasmatul, acatistul, oro­logiu, cazani, evl­ologiu, nanihida. 2 cărți de rugăc­i­i pentru sf. m­ă­­n­­­ă­­tură și o carte de duhovnicie. Diverse D. N. Papazolu, a fost ales primăria Vălenii de Munte, iar d. Ion N. Duma, ajutor. — Cu ocazia constituirei consiliului comunal, funcționarii primăriei au tri­mes o tele­gramă de felicitare d-lui pri­mar G. Dobrescu. Stavăr A apărat No. 48 din „Viata literara“ Cu următorul sumar: O restabilire de N­. Chendi, Romanța celor trei romanțe (poezie) de Ion Minu­­lescu, O societate ciudată de Vasile Pop, Versuri albe. Ași vrea (poezii) de C. Ar­deleanu Doi Prieteni de M. Sorel, Oda (poezie) de Andrei Nauru Vorbele din urmă (poezie) de Const. Mironescu, Drep­tatea și strîmbătatea de Ion Ținteș, Po­veste veche (poezie) de Const. A. G­iu­­rescu, Sonet poezie de D. Teleor, Cronica muzicală de B Lăutarul, Polemica mă­runtă de Al. Cazaban, Informațiuni literare și artistice. Biblio­grafie. au redactat un memoriu, pe care îl vor afișa și ei odată cu discursul pe care la ținut deputatul Oiag in chestia lui Juriga. Luptele de la circ­ uleară a fost ultima zi de lupte. După o frumoasă și elegantă luptă Jan­­kowsky a fost învins de Omer de Bouil­­lon în 32 minute. Apoi a avut loc distribuirea premii­lor după cum urmează : Premiul al II-lea, lei 2.500, Omer de Bouillon, Premiul al 111-lea, lei 1.500, Jan­kowsky; Premiul al IV-lea, lei 1.000, Ghern jakin; Premiul al V-lea, lei 600, Romanoff; Premiul al VI-lea, lei 400, Sturm. Direc­țiunea circului aduce vii mulțu­miri juriului pentru osteneala ce și-a dat în tot timpul luptelor. Evenimente internaționale Din Rusia.—Conflict între Rusia și Japonia —Din Camera ungară.— Diferite știri însemnate Din Rusia Tribunalul din Sevastopol a pronun­țat următoarele sentințe asupra aresta­ților cu ocazia ultimei revolte: 2 au fost condamnați la moarte, 3 soldați la muncă silnică pe viață, jur­nalistul Freukl la exilare și alte 225 persoane la muncă silnică.­­ Greva din portul Odesa continuă Toate lucrările au fost întrerupte. Mer­­curi a avut loc ciocniri între lucrători și trupe în cartierul lucrătorilor. Conflictul între Rusia și Japonia Se asigură că Japonia face reclama­­țiuni irealizabile cu privire la dreptu­rile de permise, drumuri de fer, co­merț de transit și navigațiune pe A­­mur. Se consideră situația dei­en­ă. Se crede că o rupere a negocierilor este posibilă. Din Camera ungară Camera a continuat ori discuția asu­­pra budgetului ministerului de agricul­tură. Mai mulți deputați naționaliști au votat contra budgetului. Joh­an Barta »9 plînge de lipsa de lucrători în nor­dul Ungariei și cere ca ministrul sa se ocupe cu chestia aceasta, venind în a­­jutorul agricultorilor. Diferite știri însemnate Miercuri seară la orele 10, s’a simțit un puternic cutrem­ur de pămînt in Derbent (Caucazi ).­­ Camera deputaților are intențiu­­nea de a afișa in întreaga țară discur­sul lui Andrassy în chestia naționalită­ților, precum și următoarea propoziți­­une din discursul președintelui consi­liului: "Wekerle : „Renunțăm la iubirea naționalităților!“ Drept răspuns deputați» naționaliștii ADEVERUL «—spinccr­eam—arc pericolul politicei marocane — Discuția asupra interpelării lui Juures.—Ratificarea actului de la Algesiras — Paris, 23 Decembrie. — Camera discută interpelarea d-lui Jaures a­­supra politicei marocane. D. Jaures critică modul grăbit și periculos în care guvernul abordea­­­­ză probleme; dinsul prevede că ac­­țiunea Franței și Spaniei nu se va mărgini la coastele marocane ci se va întinde în curînd în interiorul Marocului. Franța se expune la un conflict dacă puterile semnatare al actului de la Algesiras nu ar interpreta clau­­sele actului ca dînsa. Intrigele marocane nu trebue să tulbure pacea. Nici­odată mai mult decît azî lumea nu a avut trebu­ință de prudența tuturor. Ministrul Pickon zice că confe­rința a recunoscut o situațiune pri­vilegiată Franței și Spaniei cu pri­vire la organizarea poliției. Dacă s-ar propaga aniarhia, poliția nu ar mai putea fi organizată. Acordul franco-spaniol,­ stabilit conform ac­tului de la Algesiras a fost notificat tuturor puterilor. Ministrul asigură că politica externă a Franței nu se va lăsa a fi tîrîtă în afară de căile prevăzute de actul de la Algesiras care recunoaște drepturi Franței și garantează pacea. (Aplauze prelun­gite pe toate băncile). D. Jaures recunoaște că declara­­țiunile d-lui Pieron vor contribui să risipească neînțelegerile și Îndo­ielile. Camera acceptă o ordine de zi propusă de deputatul Grosdidier prin care se exprimă încredere în guvern pentru a asigura îndepli­nirea actului de la Algesiras cu drep­turile care decurg din zr’insul și pen­tru a garanta siguranța naționalilor francezi cu 457 voturi contra­re. Actul de la Algesiras a fost în urmă ratificat cu unanimitate de 5S7 votanți. Berlin, 23 Noembrie.—Nota ira­­co-spaniolă cu privire la chestia ma­rocană a produs mulțumire generală, pentru faptul că stabilește că nici „ o putere nu va putea debarca trupe în Maroco, fără consimțămîntul tu­turor puterilor. Este exclus de el ca Franța și Spania să întreprinză vre-o acțiune cari ar fi in contrazicere cu cele stipulate în conferința din Al­­gesiras sau ca cele două puteri să facă ceva, ce ar fi contra voinței celorlalte. 4 A­ RTIBÎ* ARTISTICE Miercuri, d. ministru C. Dissescu a a­­sistat la cursurile conservatorului de mu­zică și declamație din București. După ce mai întîiiî a ascultat cu atenție o bu­cată din Bethoven executată cu dibaci* și talent de d-ra Chiriac, eleva d-nei San­­giu, a trecut la clasa de declamație con­dusă de d. Licu­), unde a ascultat scena din „Casta­ Diva“, spusă de d-ra Ada Pro­­topopescu cu o mare putere și concen­trare de sentiment. D. ministru Dissescu a felicitat căldu­ros pe viitoarea artistă, cu cuvintele: — „ Adînc emoționat de modul cum ați redat pe femeea suferindă, vă felicit și vă prezic că veți deveni o mare artistă. Stu­diați, d-vă, căci într’adevăr nu va fi vre­me pierdută“. 4

Next