Adevěrul, noiembrie 1906 (Anul 19, nr. 6178-6208)
1906-11-25 / nr. 6202
ikm Sîmbătă 25 Noembre 1900 ti-tor Rappaport Vechi« Specialist I IN BOALE DE COPII 5, CALEA CĂLĂRAȘILOR 5, Consultațiuni 1—3 p. m. nai Hi. m smi Gin R.-tÎÂLCEA Aduc la cunoștința onor. P T Public și d-lor voiajori că luînd ia antrepriză hotelul Splendid din E.Vilcea, deschis pe ziua de 20 Noembrie c., aranjat în stil secesion, confort modern și în centru (vis a-vis de palatul justiției și toate autoritățile din acest oraș) am redus prețurile excepțional și în special pentru d-mi voiajori. Cu toată stima C. GEORGESC() Fost antrepratist al hotelului Central" CASA DE SCHIMB M. FIHKELS București, Strada LIPSCANI, No. 8 Noul Palat Dacia cursul pe ziua de 18 Noem. 1906 J lind ■vo Runla AlpOI 1905 B. B 91 71 9.jO l«i/. Rentă interni j 92 60 93 - 1*® Heng. com. București 1903! 88 25 89 — V S . 1585 88|25 88 75 41o Oblig. |ud«jJean 102150 «03 25 Scris. Fun-lur «02 25 102,7_5 ’ ’ Orb 99 75 100 25 ■J? * "Iași 90 50 97,50 ° Acțiuni B.Națion280:— 33 201 — „ „ Agric. 015 — 620 — , Lcomp.Bu 175 — 185, Cor. val. austri* 105 — 1061 Mărci germane 128 50 124 150 flanon de franc, >00 50 101;26 j _ italiene 100— k l| — „ rubl hîrti | 264|— 208|— I plătim cupoanele de 1 Octomb și 1 Noemb 1906 (dela Renta 4 ° c Ext. fara [ nici Ii. 1. W. STEUER DEWTIST AMERIGAN după o îndelunga practică la New York 7a «întors în Capitală și și-a reluat consultațiunile ».» Cabinetul său dentar din Strada Clementei No. 3 (Piața Palatului Ilegali l de la 3—12 și de la 2-b G HAND fHOTEL BRISTOL _ BUCUREȘTI I In vederea apropiatei deschideri NI a Corpurilor Legiuitoare, Direcțiu n- a Hotelului Bristol face cunoscit că a redus prețurile actuale la N ,fie vechi, iar pentru D-nii Daputați și Senatori face concesiuni exccepționale pentru tot timpul sesliunei parlamentare. fac st PiI’.. aranjamente lunare. || Unicul Hotel care are aSBB«!% ser și funcționează în permanentei 3 iiSWiHä EiíBSfülSB. B0HF03T HOQERli ets. | DlilEGTlUNEA . siiaraBMmsfflememmaHfflBBe Or.STEPilEB.GIURGi KST S’A MUTAT ~9& Vi«*«* VIU. IS«cligî*«sc Vp. 30 Consultațiuni cu celebritățile medicale in SpecialiștÎ de la facultatea de medici din Viena.— Telephon 17065 pTEracBteS I specialist in lcoale Inerne și Sifilitice §1 Vechi medic al Eforiei Spitalelor Civile P Consultații de la 10—12 si de la 3—7 Si 33. STR. BIBESCTX-VODA. «» ( fOolț Șerban-Vodă) Noutăți de Pomi roditori — Sosiți din străinătate — soi care specie 2 Sei bucal Stabiliment de Horticultură I. I. NÉMETH Str. demenței 14 — Curtea Biseric Telefon No. 19/60 wmst BSBsmmammm 1 LAPTE DULCE ! sarat ds vaci I 40 bani ridicat din manaxie ! 45 „ servir !a domicilii! gfj Curățenie exemplară, zilnic gi proaspăt !| A se adresa la Produsele Știrbey , București, Cal. Victoriei 131 j§| — Telefon 11/8 — din minut Dorește să dea lecțiun d violoncel in schimbul persiunei. — A se adresa la inițiala M. la redacția acestui ziar. ii ihibi«iii«iiii iii iwii 1 ■ [UNK]i i iiii'Mvurrtmir'irmiiii i nnniM iihimiii ",ihi , Famacia „La crucea de aur“ din Calea dușilor, No. 1S9 — vis-a-vis de biserica Olari — Trecînd sub administrația d-nului Guillaume Berthier a fost asortată cu toate, medicamentele noul, produse chimice, specialități străine și indigene, oxigen medicinal articole de parfumerie, cauciucărie, și drogherie precum: Untava de pește proaspet ta, vatft, pansamente, ape ,iinerare, etc., etc. Toate ca aceleași prețuri ca și la drogímerie Bucégi) plait par Ia sincéritó de Tim* pression, la profondeur juste et perspicace do la vîsioD, la savour fraîche et saiae de l'inspiration ; toute cette régión sau vage, parcourue par ut» franțais rófugió de 1800—1875, est de cri te avec art et lais6e one sensation reposante do pleiD air, de moots sileneieux, de foréts odorantes. Ce livre évoque â la foia le souvenir d Andre Theorist et do Rosegger. II est agréable ot merite mi heureux sort. Univers (12 Nob.) : „ Voici 28 ans que la Roumanie est pays indópeudant et 25 aus qu’elle est royaumo. Le livre que publie M Nestor Urechia sur les Carpathes Roumaines nous retrace les dornierös secousses qui prócóilórent I onfantement de cette nouvelle nationalitó. I! convie chaleureusement tons les ouvriors de !a pensóe honnéte, labori(>use, élevóe, â pousser cotto Ronmanie, encore frémissante des herreurs d’un epouvantable passe, dans une voie do force harmonique.. Mais l'intérét historiquo et politique n apparait qu’au 3eccona plan de l'ou» vrage. C’est avant tout line description et um pointiere. Description coloréeipeinture émue et,qui a des „dessous“ solides de geologie, d’orographie, de botanique. La science concourt ici avec l’art pour donner une impression (orte et precise. M Andree Theuriet, â qui le livre est dédió, ä dú en étre content... Je connaia la Lorraine et j’ai joue, enfant, dauß les rues de eette sous-pré lecture ot de ce chef-lieu de cantor vosgien, I tíaint-Dió et Praize, que j’ai eii la ^surprise agréable de retrouver dans le livre de M. Urechia. Or, la similitude entro ia uaturo des deux payet lours productions m'a frappé. La graciense etsavoureuso „myrtille“ poussu sur los flaues des Vosges comme sni ies versants des Garpathes. Et tant d’autres ressemblances ! D’aillenrs, pour mieux marquer la filiation et l’air de familie, l’autenr, usaut d’un proeódó qui ótait constam ment pratique par ies romanciera du 18-mo siéeie, insére, dans le corps drson ouvrage, une „Nouvelle“ éteudur (Mémoires de Genépin) qui rattache directement. le héros principal â -la Frauce, son pays d’origine. Le livre est ainsi un hommage â la Prance, en mérni temps qu'une manifestation de patriotisme roumain. Amour de la nature, piele', simplicité, grace pastorale, naivele des legendes populaires: tout ce qui donue un charino original â une figurso trouvo iugónieusement rassemblé dans cette étude“. Mǎ opresc aci cu citațiile, căci d. secretar de redacție mă trage din mînecă. Care este morala fabulei? Că este o mai onestitate nerușinată de a-țî da părerea asupra unei cărți pe care nu aî citit-o. Nestor Urechia Reprezentantul Băncei se opune la declararea in faliment pe motivul că deși lichidează, este în măsură să-și plătească toate creanțele și că deci nu se găsește in încetare de plăți. Că afară de aceasta, țăranii reclamanți sunt asociați sau societari la Bancă și nu simpli creditori, și deci n’au dreptul să provoace alimentul. Și in fine că creanțele n’au ajuns la termen și nu pot fi achitate de Bancă care refuzînd plata lor nu ia °eamtă că e în neputință de a plăti. D. N. Mironescu din partea intervenților a arătat că nu toți cei ce au capital la bancă împărtășesc ideea falimentului ; că dacă o asemenea măsură s’ar admite, prin cheltuelile ce s’ar face și prin lichidarea grabnică a activului ,ar ajunge la fixarea unei cote din capital cu mult mai mică dealt ceea ce s'ar cuveni prin lichidare benevolă. « Reprezentantul ministerului public a lăsat la aprecierea tribunalului, care deliberînd a pronunțat sentința sa respingînd cererea de faliment. Un public imens a asistat la dezbateri cari au fost mult interesante. Sentința a produs murmure printre sătenii veniți la proces, cari vor face apel la Curte. Deja se găsește la Curte un alt ape făcut de alți săteni în contra altei sentințe a tribunalului dată tot pe motivele de mai sus. P. Grigorena Siliia-Noul abonament special al ziarului „DIMINEAȚA CU ÎNCEPERE DE 4ITAZI MARILE ȘI SENZAȚIONALELE PREMII GRATUITE ABONAȚILOR ===== 0 călătorie la PARIS • LIBERA DE ORI ȘI CE SARCINA DUS ȘI ÎNTORSUL. Il-a IO este întreținerea 35 lei pe iei Oprire facultativă la PESTA, VIENA ȘI MÜNICH Biletul de călătorie valeții 90 zile daloam totaia după GXPOrtiza 13000 [El Valoarea totalăa premiilor 20.000 lei Cartier «anuto« și curat.-Long. B-dnl paKel»r«Stopopescu.3 linii de tramway (Bulevard și Călărași) Tragerea și administrarea acestui abonament special se va face de o comisiune alcătuită din abonați și din principali comercianți din Capitală. Abonatul pe un an va căpăta 15 cupoane odată cu distanța. Abonatul pe șase luni 7 cupoane. Abonatul pe un trimestru 2 cupon. Prețul abonamentului special cu premii este Pe an 20 lei. Pe șase luni 11 lei. Pe trei luni 6 lei. A se trimite valoarea abonamentului prin mandat poștal d-lui Administrator general al ziarului „Dimineața“, (abonament special). 11 Strada Sărindar, București. Casa din strada Popa Nan Nr. 33 Complect renovată. — Trei odăi: dormitor, sufragerie și salon —Intrare.—Bucătărie.—Pivniță Toate camerele complect mobilate și montate cu perdele, covoare. — -------------------_î draperii, etc. de . —......... . ----= fiarele Bazar de pe „u ceîitiuut“ stt. carol Ho. 62 (Vis-a-vis de Hotel Central) SG UN TRUSOU COMPLECT DE DAMA în valoare de Lei 800 morat în atelierele speciale de trusouri pentru mirese ale casei „La Aphrodita“. Calea Victoriei 34. KORAUS & SOCACIU ■ la Un ceas și un lant cu aur pentru itat 18 CARATE In valoare de Lefi 350 4 ECOURI Șampania Binei din Reims se bea la logodne, nunți, botezuri, banchete, baluri și petreceri. Procesul Băncei R.Sărat Lunî, 20 crt., tribunalul nostru comuna din d-nii magistrați Țipeiu, Potop și Hasnataru și-a dat sentința în procesul de faliment al ■ Băncei R.-Sărat. S’au prezentat din partea țăranilor reclamanți d-nii avocați Victor Dumitrescu, Anghel Mosgosu și V. Pella. Fiind minori în cauză, fotoliul ministerului public a fost ocupat de d. procuror Paul Mironescu. Din partea Băncei, care se găsește în lichidare, s’a înfățișat d. avocat Manea, iar din partea intervenientului în proces Iosef Oroveanu, d. avocat Nae Mironescu. Acest proces datează din 1904 și din cauza procedurilor a suferit diferite aminări. Sunt patru acțiuni introduse și pe cari tribunalul le-a conexat spre a se pronunța asupra lor printr'o singură hotărîre. In prima acțiune figurează ca reclamanți : D. S. Moldoveanu, Ivancea Christescu, Crăciun Vasile, Rada G Bucur, Nicu Toader, Ghiță S. Buga, Zamfir Constantin, Maria C., Marin G Toader, Mihai Milea, Elena Hliboceanu, Andrei Buzea, loan Băulcin, D. Răchiteanu, D. Mărgărit, Păuna Negoiță, Pavel Rotaru. In a doua reclamațiune figurează ca reclamanți : Stroe Andronache, loan Ștefan, Șerban Morărescu, Constantin Stoian, Const. Nica, Stanca Damian și Ioana Sâmbotiu. Prin ambele aceste acțiuni reclamanții cer in calitate de creditori deponenți să se declare societatea in stare de faliment, deoarece nu dispune de capital pentru a le restitui depunerile. 3 Prin a treia acțiune d. procuror de pe vremuri a cerut falimentul din oficiu, iar prin a patra acțiune d. Iosef Oroveanu, căpitan Mărgineanu și Ioan Racolțea, se opun la faliment ca fiind contrariu intereselor acționarilor Băncei. D. avocat V. I. Pella, luind cluvintul a cerut chemarea la interogatoriu a d-lui I. Iamandy, președintele comitetului de lichidare, pentru a declara în ce stare i s’a predat activul și pasivul Băncei în momentul lichidărei și în ce stare se găsește azi Banca după doi ani de lichidare, sau în caz contrariu să se admită facerea unei expertize printr’un contabil expert, pentru a verifica încetarea de plăți a Băncei. * Tribunalul respingînd cererea, d, avocat Victor Dumitrescu printr’o frumoasă pledoarie a arătat toate fazele prin cari a trecut această societate de la fondarea ei și pînă azi, ajungînd de la un modest capital de cîteva mii de lei, să-și formeze un capital de peste o jumătate de milion, din care cea mai mare parte erau depunerile țăranilor. D-sa învederează neregularitățile săvîrșite în administrarea fondărilor Băncei spre paguba sătenilor și cari au avut de rezultat a produce falimentul Băncei. D. avocat V. I. Pella susține că Banca prin faptul că adunarea Di generală a decis lichidarea, dovedește că se află in încetare de plăți și că întrucît în cei doi ani de lichidare nu s’a putut strînge o sumă și face nici o plată, justiția trebue să intervină pentru a lua din mîinile paralizate a lichidatorilor sarcina desfacerea Băncei și a se însărcina justiția prin faliment cu lichidarea forțată, curmîndu-se astfel acest proces după urma căruia sute de țărani așteaptă dreptatea. D. avocat A. Mosgos demonstrează calitatea de creditori a țăranilor deponenți, cari prin refuzul Băncei de a i se plăti depunerile au fost nevoiți să recurgă la sprijinul justiției. D-sa arată că țăranii au calitatea de creditori, ca creanțele sînt exigibile și deci sunt în drept de a recurge la calau falimentului. 7 g--*f *’* > V jt . ..■• * v ■ ’■>latent:. O apărare D. P. Gradișteanu ia apărarea inginerului geolog. Aradi contra acuzărilor pe i s’au adna.—O scrisoare a d-lui Aradi Iubite amice. A fost scris, se vede, ca amîndoi să ne punem la dispoziția tutulor nedreptăților lor tuturor acelor asupra cărora se năpustesc, fără teamă de păcat, cei ce se cred tari pentru că se bucură de oarecari protecții. Iată-mă și apărătorul unui maghiar. Toți se vor mira poate, unii vor găsi —cine știe?—un pretext mai mult spre mâ injura. Tu care mă cunoști mă vei aproba, împreună cu marele public, adevărata opiniune publică, că țin să dovedesc că nu există în Romînia nici un resentiment contra maghiarilor pentru că sunt maghiari, că suntem o țară civilizată în care streinul, de orice naționalitate, își capătă dreptate,și că reprobarea noastră nu se îndreaptă decit asupra conducătorilor statului ungar care nu vor să înțeleagă că singura bază solidă a unui stat polietnic este dragostea și devotamentul tuturor naționalităților, iar nu învrăjbirea lor. Pentru că știți că împărtășești aceste sentimente te rog să publici alăturata protestare a d-lui Aradi, geolog cunoscut, stabilit în țară, contra purtărei puțin corecte a d-lui profesor Enăceanu. Cordială stringere de mină Petru Gradișteanu Scrisoarea d-lui inginer Aradi Domnule Director, îmi permit a vă adresa aceste cîteva rînduri și am toată nădejdea că le veți da ospitalitate, pentru că știm că ziarul „Adevĕrul“ a luat totdeauna apărarea celor năpăstuiți și a luptat pentru ca în toate ocaziile organele țărei să aibă o atitudine corectă spre a nu se compromite bunul renume al țărei. Năpăstuit am fost, pentru că în baza arătării mincinoase a unui om fără conștiință ca d. Enăceanu fără nici o prealabilă cercetare, am fost arestat de poliție ca cel din urmă vagabond, buzunărit, ținut două nopți în arestul poliției împreună cu borfașii, chinuit cu cele mai cumplite torturi morale. Năpăstuit am fost asemenea, pentru că poliția înainte ca orice probă să fie produsă în sprijinul acuzărei ce-mi aducea d. Enăceanu, a dat tot soiul de detalii reporterilor gazetelor, în urma cărora, prin o serie de articole de reportaj, am fost arătat ca un escroc și expus la disprețul oamenilor, cari nu mă cunosc. Ce pretindea dunăceanu ? Că făcîndu-1 să creadă că am un amator pentru niște terenuri petrolifere ale d-sale l’am făcut să meargă la Ploești și în gara acestui oraș l’am înduplecat să-mi remită 1200 lei sub pretext de a le vărsa unui pretins intermediar anume Mircea, care aștepta în casa d-lui Șapira și că odată în posesia sumei m’am prefăcut că plec în oraș, dar că în realitate furisindu-mii, m’am urcat în primul tren ce pleca și m’am făcut nevăzut cu banii. Ce dovadă aducea d-sa în sprijinul acestei versiuni ? Nici una ce se petrecuse în realitate ? Eram de mai mult timp cu d. Enăceanu în relațiuni de afaceri de petrol, în urma cărora d-sa mi-a concedat dreptul de a negocia niște terenuri petrolifere ale dsate pentru o sumă fixă, iar prin o declarație scrisă se obliga a-mi plăti 2000 lei în cazul cînd d-sa ar voi să se degajeze de mine și să concedeze altuia terenurile sale. Acum in urmă d. Enăceanu găsind mijlocul de a vinde terenurile, mi-a propus să-mi dea 1200 lei ca să-i restitui declarația ce aveam la csa și după ce ne-am învoit cu această sumă, m’a îndemnat să merg la Pitești să-mi și numere banii. In. gara Prosști primind banii i-am înapoiat declarația, i-am dat și o chitanță de descărcare și despărțindu-mă de d-sa am plecat îndărăt la București. După ce a dobîndit astfel declarația :[.#*».«?* f AQJIF-ii,1 re” INFORMATIUNÎ Camera, in ședința sa de Luni, va vota fără discuție răspunsul la mesagiul tronului. Înainte de votare, d-niî Cantacuzino, Carp și I. BrMiami, vor declara că mi se face discuție la mesaj în semn de condescendenței pentru rege care nu e încă pe deplin restabilit. D. géneral Manu, ministru de războia, a lucrat erl cu regele. Suveranul a reînceput deci să lucrese și cu ceilalți miniștrii, de unde, pe timpul cât a stat în pat, a lucrat numai cu d. Cantacusino. Azi ș. a. se ține un nou consiliu de miniștrii. In cel ținut era acasă la d. Cantacuzino s’a dat forma definitivă răspunsului ce Camera îl va da la mesagiul tronului. Articolele menționate mai jos, din regulamentul legel asupra ofițerilor de rezervă, se modifică după cum urmează : Art. 7, alin. 11 . Ei vor fi chemați în anul următor pe timp de 2 luni, 20 Aprilie la 20 Iunie, spre a îndeplini în corpurile sau serviciile în cari cooptează, funcțiunea de comandanți de gubîmpărțire. Art. 18, al V: Infracțiunile la aceste obligațiuni dau joc la pedepse disciplinare care sunt: mustrarea în scris, ce se notează în memoriu și, în cazuri de neglijență repetă, la pedepsele disciplinare prevăzute In regulamente și care se vor aplica și executa de îndată ce ofițerul s’a făcut vinovat. Art. 22, alin. 1. Chemările de scurtă durată, pentru inspecțiuni, reviste sau solemnități militare și executări de pedepse, pot fi generale și se pot face fără nici o deosebire de categorie. D. Eunescu, profesor de limba latină la liceul din Busău, a fost detașat la aceiași catedră de la seminarul central din Capitală, în locul d-lui A. Macovei, trecut la catedra de limba franceză de la acel seminar. S-au exportat în cursul lunei precedente următoarele cantități de petrol și derivatele lul i 1.150.123 kgr. benzină din Brăila, 9.910.458 din Constanța, 141.210 din Dîmbovița și 277.152 din Prahova ; petrol : 15.083.142 din Constanța, 35.509 din Prahova ; uleiu: 7.504.732 din Constanța, 164.149 din Dîmbovița; solzi de parafină și cocs nu s’a exportat, parafină numai 2.000 kgr. din jud. Prahova și 4.355.324 kgr. de rămășițe din jud. Constanța. D. Filitti a fost numit în postul de al doilea secretar al legațiunei romane din Belgrad, în locul d-lui Stavridi, demisionat. Ministerul instrucțiunei a declarat vacantă catedra de limba latină de la liceul din J Buzău. D-nii T. Duțescu-Duțu, publicist și V. Leonescu, artist dramatic, aui fost decorați cu ordinul „Coroana Rominid“, în gradul de cavaler. Se canta depozitar de ziare la Predeal. A se adresa la administrația ziarului. D. Mihail M. Lieșor absolvent al șc. superioare de comerț a fost numit imp. clasa II în serv. ext. general al finanțelor în locul d-lui N. Antonescu care a refuzat postul Academia Romina a ținut ședință publică azi la orele 2 d. a. D. profesor d-r G. Marinescu a făcut o igiurgsantă co omuniște ca pri: cunoaște, dunăcea nu n’a mai avut alt gînd decît să-și redobîndească banii ce-î debursase Bazîndu-se pe faptul că sunt strein și că n’ara pe nimeni ca să-mi sară în ajutor, s'a gindit să-mî însceneze acuzarea de escrocherie, să mă ponegrească prin ziare, ca de fiică să-i restitui banii primiți. Din norocire înscenarea d-sale a fost dejucată de d. prim-procuror care după stăruința d-lui avocat Anghel a cărui reputație e bine stabilită m'a pus imediat în libertate ; la rindul meu am făcut plîngere înpotriva d-lui Enăceanu, iar justiția se va pronunța dîndu-i pedeapsa ce merită o așa odioasă faptă. Până atunci dațî-mi voe să protestez înpotriva acuzăreî ce mi se aduce și să restabilesc faptele, așa că toți acei ce au fost induși în eroare de arătările pătimașe și interesate ale d-lui Enăceanu, să-mi redea stima și considerația de care m’am bucurat din partea tuturor cari m'au cunoscut pînă astăzi. V. Aradi ing. grorg str. Scaune 17 LOTERIA PRESEI tragerea a doua va avea loc la 30 Noembrie 1906 1 la biletul De vînzare în toată țara virela .• Nevroza traumatica, și accidentele muncei. Azî se judecă la secția 11-a a Curtei de casație, de către comisiunea de judecată a invățământului primar de pe lângă ministerul instrucțiunei, procesul învățătorului Pantelimon Mugec din județul Teleorman, care a fost condamnat pentru abuz de încredere și a făcut recurs. Direcțiunea generală a C. F. R. putind pune în fine la dispoziție un tron de lucru necesar pentru balastarea fiului Berești-Tunel, ea va putea fi în curînd gata , astfel și lucrările tunelului Berești vor putea fi activate de la acea dată. Colegiile electorale ale următoarelor comune din jud. Ilfov, se convoacă din nou pentru zilele mai jos notate. Ale comunelor : Baloteștî, Popeștî- Dragomireștî, Roșiu, Belciugatele Cojești, Radovanu, Cercanî și Călărețî- Șeindifi, pentru ziua de 15 Decembrie. Ale comunelor : Tincăbeșcî, Cosoba- Trestienî, Chiajna, Crîngu-Tundulele, Crivățul, Oltenița-Rurală și Pîrlita-Sărulești, pentru ziua de 17 Decembrie. Ale comunelor: Cocioc, Brezoaia, Ciorogirla, Tämadaü, Izvoarele și Preazna-Nouă, pentru ziua de 19 Decembrie. Ale comunelor : Poenarî-Vulpești, Florești, Popești-Bîcu, Roșiori, Găscioarele și Gurbănești, pentru zilele de 21 Decembrie. Ale comunelor: Butimanu-Lucianca, Poenarî-Uliaî, Țigania-Crivina, Ileana și Tintava, pentru ziua de 23 Decembre. Mai mulți cititori ne întreabă ce se face cu loteria pentru construcția biserică Sf. Gheorghe din Mangalia, autorizată cu ord. No. 14141 din anul 1898 și care tragere trebuia să , se efectueze încă dela 23 Aprilie 1899. De atunci au trecut 7 ani și această loterie tot nu sa tras. Credem că ministru de interne ar putea interveni la epitropia acelei biserici și rezolva odată această tragere, atît de tărăgănată. Camera de comerț lin Capitală va ține ședință publică azi, la orele 5 d.a. Comitetul tehnic superior a luat spre examinare regulamentul de edilitate al comunei Bucecea din județul Botoșani. D. dr. Drag. Hurmuzescu, secretarul general al ministerului instrucțiunei, va pleca inâine seară la Iași. La ministerul instrucțiunei, se lucrează actualmente la modificarea legei învățământului secundar și superior. Legea va fi supusă corpurilor legiuitoare chiar în actuala sesiune. Procesul alinierei stradelor Săndulescu și Anton Cincu din orașul Tecucii a fost supus consiliului tehnic superior pentru a fi aprobate. „Sprijinul” Persoanele care au nevoe de infirmiere bine pregătite, sau doresc a lua informațiuni asupra școalei de infirmiera „Sprijinul", sunt rugate a se adresa la sediul societatei din str. Barbu Catargiu 16, în fiecare Miercuri intre orele 10—12 a. m., cînd li se vor da explicațiuni verbale, de către d.ra secretară a școalei. La cererile prin corespondență se va răspunde oricînid. Nom pensionari înscrieri de pensiuni a) Pensiuni civile Constantin Bell impiegat del el. I lei 183 lunar, Elena N. Voicu sjutorintendent 21, Lon G. Jomir Codreanu silvicultor-șef cl. I 219, Elena I. D. Marțian și minorii învățător 131, Natalia G. Avram și minorii învățător 43, Ecaterina Ciurchi subsecretar de secțiune în cancelaria Adunării deputaților 60, Ecaterina G. Popovici și minorii impiegat def. cl. II 49, Filofteia Preot. Sima Chiiomi și minorii institutor 234, Minorii def. Antoneta I. Panea institutoare 149, Ion Ionescu învățător 123, Elen D. Pădure învățător 18, Orfanii def. D. Pădure învățător 30 lei. b) Pensiuni militare Alice maior G. Gheorghiu și minorii maior 188, căpitan Nicolae Leoveanu căpitan 227, căpitan Ion Șerbănescu căpitan 257, Paraschiva căpitan Vasile Ioanovici și minorul căpitan 84. c) Pensiuni C. F. R. Maria I. Zamonea și minorii, șef de tren d. 11-a 39 lei lunar, Francisca Filip Șoltescu picher, 95 lei lunar. Transmiteri de pensiuni la urmași a) Pensiuni civile Balaș« I. Georgescu, 180 lei lunar, Smaranda D Aug. Laurian, 317 lei lunar, Maria G. Mihail, 246 lei lunar Casandra preot Todor Trifan 27 ^ lei lunar, Smaranda P. G Trofin și »ninora 127 W lunar, orfani! def. G. Ștefănescu 46 lei lunar, minora Aurelia Erbestina B. Beșlogeanu 123 lei lunar, b) Pensiuni militare Lucia A. Dimitrescu Tassian 373 lei lunar, Ana D. Malaxa 131, Orfana Margareta Alice Gr. Cantili 600, Maria Sache Poroineanu 183, Teodora Vasile Eremia 200. c) Pensiuni G. F. R. Maria N. Chirulescu 28 lei lunar. Descoperirea unei bande de boți Nu de mult poliția de siguranță a arestat pe autorii furtului de 400 de lei dela d. Erlich, din strada Minotaurului No. 48. Aceștia erau un oarecare Dum. Cartea în etate de 20 ani și un altul Alex. Dumitrescu de 19 ani, ambii fuseseră băuți în prăvălie. Găsirea lor n’a fost tocmai atît de lezuicioasă, ei au fost arestați deabea după căutări pline de osteneală, cel dintâi fi in com. Fetești-Ialomița și al doilea in Ploești. Dar cu acest prilej s’a descoperit, că numiții făceau parte dintr’o bandă organizată și care a mai comis și alte furturi mai mult sau mai puțin însemnate. Astfel s’a stabilit pînă acum, că numiții au mai furat două butoaie de măsline, în valoare de 250 lei, și un butoiu cu unt de lemn în valoare de 300 de lei dela d. Jean MantZouranis, din str. Panzeriz. Aceste furturi au fost făcute în complicitate cu Costică Negru și, în etate 18 ani, servitor la băcănia dinî Mantzouranis. Marfa furată au vîndut’o apoi la diferiți negustori din Capitală. La domiciliul lor s’a mai găsit încă un butoiu cu măsline și alte lucruri probabil furate. Dar hoții n’au avut noroc, căci la rindul lor au fost prădați și el. Poliția de siguranță a reușit să aresteze și pe chelnerul Bernard Iosovlet, care la un chef cu sus zișii indivizi le a furat o sumă de bani provenită din vînzarea obiectelor furate. Poliția de siguranță ișî continuă cercetările. Rep. „Adevărul“ în țară Predeal, 23 Noembrie Azi au plecat: Nicolae Gropeanu pictor, Edmond Bechman, Marcus Margulius, Lucreția Toberg, Aneta Ghaltz, Bernard Grodel. Au sosit: Marino Valsamaki, Gr. Lahovari, dr. Vaida Alexandru, Levradio Umberto, M. Cățulescu, dr. I. Moscu, Al. Wildman. Astra Jilpești, 24 Noembrie Donație Bisericea Sf. Gheorghe-vechi, după bulevard, s’au dăruit cărți bisericești legate în piele în valoare de 400 lei de către d. G. Sfetescu, mare proprietar. Cărțile donate sunt următoarele: evanghelie, apostol, pentecostar, 12 minee, lerurghie, octoch mare, triod, chiavasiere, aghiasmatul, acatistul, orologiu, cazani, evlologiu, nanihida. 2 cărți de rugăcii pentru sf. mănătură și o carte de duhovnicie. Diverse D. N. Papazolu, a fost ales primăria Vălenii de Munte, iar d. Ion N. Duma, ajutor. — Cu ocazia constituirei consiliului comunal, funcționarii primăriei au trimes o telegramă de felicitare d-lui primar G. Dobrescu. Stavăr A apărat No. 48 din „Viata literara“ Cu următorul sumar: O restabilire de N. Chendi, Romanța celor trei romanțe (poezie) de Ion Minulescu, O societate ciudată de Vasile Pop, Versuri albe. Ași vrea (poezii) de C. Ardeleanu Doi Prieteni de M. Sorel, Oda (poezie) de Andrei Nauru Vorbele din urmă (poezie) de Const. Mironescu, Dreptatea și strîmbătatea de Ion Ținteș, Poveste veche (poezie) de Const. A. Giurescu, Sonet poezie de D. Teleor, Cronica muzicală de B Lăutarul, Polemica măruntă de Al. Cazaban, Informațiuni literare și artistice. Bibliografie. au redactat un memoriu, pe care îl vor afișa și ei odată cu discursul pe care la ținut deputatul Oiag in chestia lui Juriga. Luptele de la circ uleară a fost ultima zi de lupte. După o frumoasă și elegantă luptă Jankowsky a fost învins de Omer de Bouillon în 32 minute. Apoi a avut loc distribuirea premiilor după cum urmează : Premiul al II-lea, lei 2.500, Omer de Bouillon, Premiul al 111-lea, lei 1.500, Jankowsky; Premiul al IV-lea, lei 1.000, Ghern jakin; Premiul al V-lea, lei 600, Romanoff; Premiul al VI-lea, lei 400, Sturm. Direcțiunea circului aduce vii mulțumiri juriului pentru osteneala ce și-a dat în tot timpul luptelor. Evenimente internaționale Din Rusia.—Conflict între Rusia și Japonia —Din Camera ungară.— Diferite știri însemnate Din Rusia Tribunalul din Sevastopol a pronunțat următoarele sentințe asupra arestaților cu ocazia ultimei revolte: 2 au fost condamnați la moarte, 3 soldați la muncă silnică pe viață, jurnalistul Freukl la exilare și alte 225 persoane la muncă silnică. Greva din portul Odesa continuă Toate lucrările au fost întrerupte. Mercuri a avut loc ciocniri între lucrători și trupe în cartierul lucrătorilor. Conflictul între Rusia și Japonia Se asigură că Japonia face reclamațiuni irealizabile cu privire la drepturile de permise, drumuri de fer, comerț de transit și navigațiune pe Amur. Se consideră situația deienă. Se crede că o rupere a negocierilor este posibilă. Din Camera ungară Camera a continuat ori discuția asupra budgetului ministerului de agricultură. Mai mulți deputați naționaliști au votat contra budgetului. Johan Barta »9 plînge de lipsa de lucrători în nordul Ungariei și cere ca ministrul sa se ocupe cu chestia aceasta, venind în ajutorul agricultorilor. Diferite știri însemnate Miercuri seară la orele 10, s’a simțit un puternic cutremur de pămînt in Derbent (Caucazi ). Camera deputaților are intențiunea de a afișa in întreaga țară discursul lui Andrassy în chestia naționalităților, precum și următoarea propozițiune din discursul președintelui consiliului: "Wekerle : „Renunțăm la iubirea naționalităților!“ Drept răspuns deputați» naționaliștii ADEVERUL «—spinccream—arc pericolul politicei marocane — Discuția asupra interpelării lui Juures.—Ratificarea actului de la Algesiras — Paris, 23 Decembrie. — Camera discută interpelarea d-lui Jaures asupra politicei marocane. D. Jaures critică modul grăbit și periculos în care guvernul abordează probleme; dinsul prevede că acțiunea Franței și Spaniei nu se va mărgini la coastele marocane ci se va întinde în curînd în interiorul Marocului. Franța se expune la un conflict dacă puterile semnatare al actului de la Algesiras nu ar interpreta clausele actului ca dînsa. Intrigele marocane nu trebue să tulbure pacea. Niciodată mai mult decît azî lumea nu a avut trebuință de prudența tuturor. Ministrul Pickon zice că conferința a recunoscut o situațiune privilegiată Franței și Spaniei cu privire la organizarea poliției. Dacă s-ar propaga aniarhia, poliția nu ar mai putea fi organizată. Acordul franco-spaniol, stabilit conform actului de la Algesiras a fost notificat tuturor puterilor. Ministrul asigură că politica externă a Franței nu se va lăsa a fi tîrîtă în afară de căile prevăzute de actul de la Algesiras care recunoaște drepturi Franței și garantează pacea. (Aplauze prelungite pe toate băncile). D. Jaures recunoaște că declarațiunile d-lui Pieron vor contribui să risipească neînțelegerile și Îndoielile. Camera acceptă o ordine de zi propusă de deputatul Grosdidier prin care se exprimă încredere în guvern pentru a asigura îndeplinirea actului de la Algesiras cu drepturile care decurg din zr’insul și pentru a garanta siguranța naționalilor francezi cu 457 voturi contrare. Actul de la Algesiras a fost în urmă ratificat cu unanimitate de 5S7 votanți. Berlin, 23 Noembrie.—Nota iraco-spaniolă cu privire la chestia marocană a produs mulțumire generală, pentru faptul că stabilește că nici „ o putere nu va putea debarca trupe în Maroco, fără consimțămîntul tuturor puterilor. Este exclus de el ca Franța și Spania să întreprinză vre-o acțiune cari ar fi in contrazicere cu cele stipulate în conferința din Algesiras sau ca cele două puteri să facă ceva, ce ar fi contra voinței celorlalte. 4 A RTIBÎ* ARTISTICE Miercuri, d. ministru C. Dissescu a asistat la cursurile conservatorului de muzică și declamație din București. După ce mai întîiiî a ascultat cu atenție o bucată din Bethoven executată cu dibaci* și talent de d-ra Chiriac, eleva d-nei Sangiu, a trecut la clasa de declamație condusă de d. Licu), unde a ascultat scena din „Casta Diva“, spusă de d-ra Ada Protopopescu cu o mare putere și concentrare de sentiment. D. ministru Dissescu a felicitat călduros pe viitoarea artistă, cu cuvintele: — „ Adînc emoționat de modul cum ați redat pe femeea suferindă, vă felicit și vă prezic că veți deveni o mare artistă. Studiați, d-vă, căci într’adevăr nu va fi vreme pierdută“. 4