Adevěrul, iunie 1907 (Anul 20, nr. 6383-6411)
1907-06-11 / nr. 6393
Luni 11 Iunie 1907 Gazul de intoxicare.— Iată adevărul asupra cazului de intoxicare a celor doi băeți de la magazinul produselor pepinierilor statului. Din 4 băeți cari servesc în magazin, doi (Lupescu și Niculescu) luînd de mai multe ori din o salată preparată de Lupescu cu spirit denaturat, în loc de oțet, doi au avut crampe de stomac, ceilalți doi, neplăcîndu-le, a fi gustat numai. Lupescu, care a făcut neghiobia întii, a făcut și pe a doua, lepădînd numai salata și turnînd zeama în ciorba de perișoare. Mîncare li s’au dat din aceeași care au mîncat și patronii. Duși la spital, Niculescu a primit să i se facă spălături în stomac, pe cînd Lupescu a refuzat cu îndărătnicie orice ajutor. Niculescu s'a făcut bine și imediat și-a reluat serviciul. Lupescu deși a respins orice ajutor, totuși este în afară de orice primejdie El stă însă pitit la odae de frica faptei ce a făcut. Nu s’au sequestrat vasele cu mîncare și resturi de mîncare, daoarece s’au stabilit imediat faptele. Părinții și copii, roman de Sofia Nădejde. Ediția II-a. Un vol. în 8 de 361 pag. Buc. Editura Biuroului Universal A. I. Nițescu. Prețul 2 lei. Biblioteca Universală (Aceeași editură). II. Ține. Monstrul. O broș în 8 din 32 pag. Buc. 1907. Instigatorii revoltelor țărănești— responsabilitatea generală a agenților provocatori de Mihail Mora avocat. O broș în 8 de 14 pag. Buc. Tip. Cucu. Demisia prefectului I. C. Atanasiu Aflăm. în mod pozitiv că ă. prefect de județ, I. C. Atanasiu și-a înaintat telegrafic demisia din postul ce ocupa. Cauza acestei demisii este un comunicat apărut în Voința Națională și Independența Romînă aproape în aceeași formă, în chestia scandalului de la restaurantul Sure. In Voința Națională se zicea că ofițerii au făcut o simplă imprudență, iar în Independența Romina se zicea că ofițerii sunt niște victime. Pe de altă parte prin aceste comunicate se ofensa aüt pe d. prefect I. C. Atanasiu, pe fruntașii partidului liberal din Galați, cit și ziarul oficios local Tribuna Liberală. Pentru aceste motive d. Atanasiu a demisionat, și după cele ce se afirmă, în mod irevocabil. Circulă cu perzistență zvonul că d. I. G. Atanasiu a înaintat d-lui Sturdza și demisia d-sale din partidul liberal național.— 1 ‘ Această afacere este epilogul a numeroase mici conflicte cari au existat în Galați între autoritățile civile și militare din aria în care liberalii au venit la putere. D. general Vartiade, comandantul corpului 111 de armată, a căutat să își asume drepturi pe cari nu putea să le aibă. Șocul acestor conflicte a apărut în ziarele conservatoare locale de cari d. general Vartiade era sscondat și instigat. D. general Vartiade a profitat de ocazia scandalului de la Sure ca să ie răzbune, și prin stăruința sale s’a obținut pentru ofițeri o pedeapsă neînsemnată iar pe de altă parte publicarea acelor comunicate de cari vorbim mai sus. Vom reveni cu amănunte. B. d. jt. G. Atanasiu * -rosin, întrunirea absolvenților școalelor comerciale Vineri 8 crt. orele 9 seara a avut loc în localul cercului profesorilor secundari (calea Victoriei 31) adunarea generală a uniunei absolvenților școalelor comerciale din țară și străinătate sub preșidenția d-lui I. St. Rasidescu. După citirea dărea da seamă privitoare la activitatea uniunei pa anul trecut, adunarea a dat descărcare comitetului de gestiunea sa pe exerc. 1906[7. Comitetul a luat cunoștință de diferitele propuneri făcute cu privire la înființarea unei case de credit și economie a absolvenților școalelor comerciale, la plasarea absolvenților in întreprinderile de petrol și în serviciul maritim român. Adunarea a decis ca să se trimeată o telegramă de omagiu profesorului Hernzvian Savino de la institutul superior de comerciu din Anvers, cu ocaziunea decorarei sale de către guvernul român. Procedîndu se la alegerea a 6 membrii în comitet au fost aleși d-niî : I. St. Rasidescu, Chr. Staicovici, I. Spirescu, Ulpiu Hodoș, N. G. Arghir, P. Drăgănescu. Duelul Sterea-A. D. Gușa Iași, 6 Iunie. — Aseară s’au întrunit martorii d-lor Sterea și Cuza. Martorii d-lui Sterea au recuzat pe d. dr. Cozmovici, unul din martorii d-lui Cuza, pe motiv că d-sa a avut un conflict cu d. Sterea. Cuza și-a ales atunci ca martor pe d. profesor Severin. Azi la orele 3 martorii s’au întrunit. Martorii d-lui Juzs au obiectat că d. Sterea nu se poate considera ca cel ofensat și nu poate avea dreptul de a-și alege armele deoarece d sa a început polemica prin presă. Martorii fiind de altă părere s’au încheiat două procese verbale. Ban. Dama cSsla Ham După cererea generală în astă seară se joacă la Gradina Ambasadori pentru a 10-a oară vestita comedie Dama de la Maxim, care face succesul zilei. Putem spune, cu această ocazie, că cupletul „Sub picior", pa care-l cîntă în actul al doilea d-ra Peppi Moor, s'a imprimat pentru voce și piano și se află de vînzare la Magazinul Conservatorului. iama iM ® Italom e comedia despre care se vorbește azi în toate cercurile și vopsea că nu mă vede tata“ se repetă prin toate familiile. Prețul locurilor. Un loc rezervat, 2 lei. tal 1 un leu. Intrarea la mese 50 bani. M. Kogâlniceanu și țăranii O circulară a ministerului din lăuntru din anul 1860 Domnule Prefect! M’am încredințat că cu toate poroncile date de ocîrmuirea înălțime! Sale Domnului Principatelor-Unite, lăcuitorii tot suferă lirurite împilări și asupriri ! îmbunătățirea soartei țăranilor închizlășuită de art. 41i al Convenției urmează în curînd a se face prin chipul legiuit. Insă pînă atunci Dumneza a! dreptul și datoria să privighezi că lăcuitorii să nu fie împilați peste cuprinderea legii de fată. Precize! sînt datori a îndeplini legiuitele lor îndatoriri cătră proprietate, pre atîtea și proprietarii, posesorii și vechilii trebue a fi mărginiți de a nu obijdui pre săteni, afară din legiuitul pont. Orice asuprire, și în deosebi bătăile să continească; și să știi cu deplin, Domnule prefect, că ocîrmuirea este otărîtă a pedepsi cu cea mai mare asprime pre oricine, fie slujbaș, fie particular, care în viitor ar îndrăzni a obijdui pre țărani. Fii aspru cătră nătîngi și răi, dar apără pe cei blînzi și buni! Este vreme ca și țăranul să fie privit ca cetățean; este vreme că și el să fie apărat in persoana, în cinstea, în averea lui. Aceasta este cea întîia, cea mai mare din datorințele Dumitale de prefect, și să știi că vom privighea ca această datorință să se împlinească. M’am mai înștiințat că prin unele sate umblă roțivoitori, și răzvrătitori și să încearcă de-a întărită pre bunii noștri țărani în contra ocîrmuire.! A face aceasta, este a fi dușmanul țării, al Domnului și al însuși țăranilor. Cine voește binele lăcuitorilor trebue mai ales să-î îndemne la paza liniște și la supunere. Numai prin bună rînduială țăranii vor putea dobîndi dragostea Domnului și a puterilor legiuitoare; numai prin răbdare țăranii vor izbuti la îmbunătățirea soartei lor făgăduită de marele puteri ale Europei, și pre care Măria Sa Domnul din toată inima voește a o pune în lucrare ci mai curînd! Silește-te dar, Domnule Prefect, ca să liniștești pre asupritori, și să însufli încredere în Domnul țării. Spune-le de a dreptul, spune-le prin subprefect, ca ei să astupe urechile la vorbile și sfaturile răuvoitorilor și răzvrătitorilor, ori care ar fi ei! Să-și pue toată credința în Măria sa Alexandru loan și în ocîrmuirea lui. Cu toții voim îmbunătățirea soartei țăranilor; și ca să ajungă la aceasta, ocîrmuirea este otărîtă a trece peste toate piedecile, peste toate greutățile. Măria Sa Domnul este pătruns de marea sa chiemare. El știe că nu poate fi pace, putere și fericire în Romînia întru cită vreme țăranii nu vor fi fericiți. Noi toți ciți suntem de cătră Măria Sa chemați la trebile țării,trebue dar să ne pătrundem bine de aceste adevăruri. Respect drepturilor proprietăței, dar respect și drepturilor țăranilor!.. Să cerem supunere de la dinșii, dar și noi să le dăm dreptate și apărare! Mai presus dar de toate, ca Ministru îți poroncesc, ca Roman te rog de a-ți pune toate stăruințele, ca să liniștești și să mîngăî pre țărani, însuflîndu-le Încredere în viitor! Vei avea ochiul neadormit întru de a privighea ca toți slujbașii atârnați de Dumneza, de la subprefect pînă doi jandarmi și dorobanți, să păzească întocmai această poroncă; și vei pedepsi pre oricine ar călca-o. Vei avea de asemenea o neadormită privighere asupra răzvrătitorilor, carii se încearcă de a tulbura pre țărani, fie în contra ocîrmuireî, fie în contra proprietate; și prinzînd pre vreunul din acești răi cetățeni, oricare ar fi el, să-l arestezi de îndată și să urmezi cu dinsul după toată asprimea legilor. Nădăjduesc, Domnule Prefect, că odată cu această poruncă se va pune capăt obijduirilor și apăsărilor țăranilor; cred că in viitoriu legea va fi și pentru dinșii lege, și dreptatea dreptate. Aceasta este rostirea Convenției; aceasta este voința Domnitorului, aceasta este interesul tării. Cu această ocazie îți reînoesc mărturisirea considerației mele. Ministru din năuntru M. KOGALNICEANU Șeful secției III, G. Focșa. No. 27.025. Iași, 1860 Noembrie 18 zile. Mic dicționar juridic de termene (soroace, laps tie temps) Intr’o mică broșură de 130 pagine d-nul avocat C. Țicu Ștefănescu a strîns sub formă de dicționar toate termenele (laps de temps) in materie ordinară civilă, penală și comercială cât și termenele relative la oarecare materii excepționale precum consolidare, efect perdute, expropiere etc. Adică din mai toate legile usuale, D-sa s’a gîndit—și credem că a reușit pe deplin—să dea practicei zilnice acelor ce se îndeletnicesc cu ramura judecătoriei, facilitatea de a găsi întri o clipă nu numai«» termen oarecare—în care se intenta o acțiune sau în care se prescrie sau perima, în care se face o opoziție, un apel sau un recurs etc. dar încă dacă acest termen, oricare fie el, se socotește pe zile libere. Sau nu daca curge de la comunicare sau, de la pronunțare, dacă petiția e scutită de timbru sau nu și în acest caz, pe ce timbru se scrie actul, avînd grije d a pune în paranteza toate articolele corespunzătoare textului, lata cîteva exemple tipice. Deschidem la cuvîntul, spre exemplu Etate (pag. 49). Constatare de etate, timbru de 5 lei, art. 22 , 26 1.1. adică legea timbrului; idem, etate, pentru pensie: 58 ani, pentru civili și militari; 70 pentru eclesiastici, cu dispensă pentru cei cu 35 ani împliniți, de servicii (art. 3. 4. și 5 din 1. pens.). . . . Deschidem la pag. 57 cuvîntul hotărîre și luăm dintre ele unul în materie de conflict de jurisdicție și citim: „fără oposifie, cu recurs în termen de 15 zile, de la pronunțarea hot. casației, iarä oposifie (art. 265 pr. civ.) și așa mai departe. E de netăgăduit că o asemenea lucrare e nu numai de folos dar și indisnensailă pentru avocați, pentru magistrați și autoritățile judecătorești, pentru instituțiunile care își au contenciosul lor și chiar pentru particulari cu multe afaceri de tribunale, care și le caută singuri. De aceea pe de o parte o recomandăm atenți unei acestora iar pe de altă parte spunem autorului în mod sincer că lucrarea aduce un real folos.—Marius. Tăblițele trecătorului Bacșișul și Caraghioșii.— Milionul și Milaneza.— Naivitate cu mustăți Omul primitiv, însuflețit de năpraznic instinct de conservație se temea de misteriosul întuneric ce-l înconjura de toate părțile și atribuia suflet special tuturor fenomenelor naturale cari îl atingea. Era necesar atunci ca să apară in mintea omului ideia de a îmbuna pe zei cu daruri, cari deveniră adevărate sacrificii omenești, jertfe. Și lumea trăi sub regimul teoretic și umplu pămîntul, temîndu-se mereu de necunoscut și mereu aducîndu-i jertfe, încetul cu încetul însă întunericul universal începu să se risipească, se înțelege pe ici pe colo zădărnicia zeităților și îndată oamenii pricepuți se preschimbară în măscărici (purtători de măscî), abuzară de ignoranta celorlalți, luară jertfele de mai înainte. Brostineea bucuroasă că nu i-se cerea mai mult, se esecută și măscăriei exagerară fără de friű importanta lor. Se petrecu atunci reactiunea fireasca, în care chiar proștii văzură că noii stăpîni nu corespundeau menirea ce își atribuiseră, că ei nu căutau decit ciolane de ros pentru ca să fie ocupați; lumea nu mai aduse jertfe lui Esop, lui Diogen cinicul lui Nastrantin-Hogea, sau lui Gibbi-Moise, ci— luîndu-i drept simplii caraghioși — le dete bacșiș să le astîmpere gura... Astfel crez că se constitui în lume clasa specială a caraghioșilor cari vînează bacșiș pretutindeni, vrind să facă rentă din el. Sînt caraghioși de toate nuanțele: unii își cunosc rolul în conștiință, se silesc, să descrețească frunțile oamenilor gravi și stau ca bufoni In solda benevolă a palatelor, iar alții caută să se facă simplu temuți și traesc ca tribuni sau censorî în solda forțată a noroadelor. Triboulet și Aii Tepeleni.Marin Naționalul de pe vremea lui Cuza și niște neastâmpărate personagii sunt chiar prototipurile clasei, iar lumea înțeleaptă trebue să cunoască meșteșugul de a-i potoli, dînd bacșiș lui Triboulet, dînd rang social lui An Tepelem... Dar în țările cu regim democratic larg, unde desvoltarea individualizmului nu află nici o piedică, caraghioșii au putut să pătrundă în toate oficiile publice și dacă e prea cunoscută interesata obrăznicie a categoriei pe care francezii o numesc la valetaille, de care țin aprozii și ușierii din oficiile noastre, tot așa de pozitivă este lăcomia întreprinzătoare a panamiștilor, clasă universală, care a dat la noi pe Simion Varșaroschi și Marcanii de. eri care ne dede astăzi pe casierul de la Galați și pe grefierul Pașa m de la București. Caraghioșii ăștia sunt o adevărată lepră pentru democrație, ei constituesc o primejdie pentru sănătatea morală a națiunilor și—dacă ține d. Sturdza la misiunea de a înfrîna pe cei actuali din Romînia,—desigur că este și datoria românilor să se opiniei publice pe toți cîți se încearcă la meserie. In teorie sociologică, organizmele sociale trebue să strălucească prin calitățile indivizilor cari le formează; în practică însă, iată avem ocazia să ne formăm opiniune judecind cazul primăriei din Milano față de statuia împăratului Napoleon III. c Iată faptele pe scurt. Drept recunoștință pentru sprijinul dat de Napoleon III tânărului stat italian, Italienii au simțit datoria de ași manifesta recunoștința rindicînd o statuie ecvestră binefăcătorului lor. Primăria din Milano a luat inițiativa și curînd dispuse de sumele necesare spre a executa statuia. Pe semne însă că e adevărată vorba aceea, că „dela mînă pînă la gură este caleaa, căci pînă să se gătească statuia în chestiune, apărură vicisitudinile vremei, Napoleon III deveni Napoleon le petit și inaugurarea statuei se amină. Apoi tot discutînd-se despre rolul istoric al omului de la Sedan se ajunse la convingerea că Italia nu-î datorează nimica și statuia fu aruncată in magaziile primăriei din Milano, ca să aștepte lovitura de gratie a soartei sale. Mi se pare că pot încheia prea bine aci, cu următoarea întrebare: Dacă recunoștința Milanului este atîta de efemeră, ce trebue să fi fost aceea a Milanezilor?!... Sandu Șoiman zice către fiu-sau: — Fătul meu, ai început să răsucești mustața și a venit vremea să te așezi la casa ta, se te însori și tu ca tot românul dator să lase urmași de seama lui. Tînărul Șoiman ascultă, pleacă fruntea și oftează adine. — De ce te amărî și, băete? zice tatăl. — Dar cum o să’mi fie bine daca zici că trebuie să mă însor!... — Eu m’am însurat?... Și vezi bine că nu m’am prăpădit... — Așa este, însă tu ai luat pe mama, pe când eu cine știe de cine ai avea parte!!.. Paul Scorțeanu. AlggerISe eomunale din Galați GALAȚI, 9 Iunie.— Pentru colegiul de Cameră s’a fixat următoarea listă electorală : Gamulea, P. D. Petrovici, Deleanu, Diuercu, Gh. Codreanu, P. Ghenea, Bunea, lachovache, P. Altangiu și Pic Căldurescu.—Ram Ä apărut TSp 70 din senzaționalul roman: FIUL ȚARULUI Torturarea al Miștilor din Rusia — 5 bani, in toată țara, 5 bani — SAU 3 IN ium orijelikand Heia Kampfesta iașul in Paris. Leita, Rufi,lina și iilapoia Convenția comercială dintre Serbia și Austroungaria Belgrad, 9 Iunie. Azi după amiază au plecat la Viena delegații pentru tratativele convenței comerciale ce urmează să indice Serbia cu Austroungaria. Mișcarea agrară din Rusia Petersburg, 9 Iunie.—Mișcarea agrară din guvernămntul Volgei a luat proporții atit de mari incit guvernul a fost silit să trimeată intr’acolo o întreagă divizie de infantri din Varșovia. Rușii din Elveția Berna, 9 Iunie.—Mare senzație produce a fi faptul că din documentele găsită la fostul deputat socialist Ozol care a fost arestat, reese că teroriștii ruși au ținut la 11 Mai o întrunire la Zürich și au hotărit să se apute la extrădarea lui Kilacitski implicat in asasinarea lui Ivanov directorul garel din Vestula. Se știe că tribunalul federal hotărise extrădarea asasinului. Faptul acesta a produs o adincă consternare în cercurile elvețiene deoarece procedarea teroriștilor ruși nu corespunde datoriilor ce le au rușii in ginem față de atitudinea ospitalieră a Elveției. Sehelelum a dispărut de S8 de ani Polonia, 9 Iunie.— In timpul săpăturilor ce se fac pentru clădirea palatului Albergati s’a găsit un schelet, care s’a dovedit că este al procurorului Carascuti dispărut fără a i se putea da de urmă acum 30 de ani, in noaptea nunții. Procesul ucigașului lui Petcov Sofia, 9 Iunie. — Dezbaterile de azi ale tribunalului militar care judecă procesul ucigașului lui Petrov au fost foarte agitate. Petrov a declarat că nu are complici. Președintele tribunalului văzîndu-l agitat ia recomandat liniștea. Atunci Petrow sări surescitat și strigă în gura mare: Spînzurați-mă, dar lăsați în pace pe cei nevinovați. Colonelul Cannes, președintele tribunalului procedă cu energie contra lui și dădu paznicilor ordin să-l lege. Apărătorii spun că Petrov nu se îngrijește de loc la soarta lui și poartă numai grija presupușilor săi complici. Incendiu într-o mină — 2 morți — Lemberg, 9 Iunie. — Ziarului „Hord Polski“ i se telegrafiază din Borislav că mina Friemwalter a fost distrusă de un incendiu. Doi lucrători au fost uciși. In jurul alianței mediterane Berlin, 9 Iunie.—„Kölnische Zeitung" publică un articol de alarmă în contra nouei triple alianțe din Occident. Articolul e foarte amenințător la adresa puterilor care fac alianțe fără Germania. Se pare că atmosfera la început nepăsătoare față de această alianță a început să devie mai pesimistă. Budapesta, 9 iunie.Deputatullengyel interpelează pe guvern în privința discursului tronului austriac care va obține pasagii relative la chestiunea compromisului și la chestiunea militară în contradicție cu dreptul statului ungar și cu programul guvernului ungar. Ministrul președinte Wekerle expune într'un lung discurs chestiunea și zice ca discursul tronului nu vatămă drepturile Ungariei și nu are nici o influență asupra punctului de vedere ungar. Cariera ia act de declarațiunile primului ministru. Demisia unui ministru german Berlin, 9 iunie.—Gazeta Germaniei de Nord află că ministrul contele Posadowskîi a demisionat. Succesorul său va fi ministrul Rothmann Hollweg, care va fi și vice președinte al ministerului Prusian. Ministrul instrucțiunei de Stadt va fi înlocuit de, subsecretarul ministerului lucrărilor publice d. Holle. D. de Moltke, președintele superior al proviciilor, va fi chemat în ministerul de interne. Din Camera magnaților Budapesta, 9 iunie.—Camera Magnaților a adoptat proectul de lege în privința ratificărei acordului internațional pentru crearea unui institut agricol international la Roma. Igitația moguvernamintul Moscovei Petersburg, 9 iunie.Garda militară din gări a fost retrasă. Trupe de infanterie au plecat în guvernamîntul Moscovei unde țăranii protestează contra înființărei noilor debite de băuturi pe care le crede periculoase. Ei refuză să recunoască înființarea acciselor. Imparatul Wilhelm salutat de japonezi Kiel, 9 iunie.împăratul Wilhelm a primit azi dimineață pe bordul vasului Hohenzollern pe amiralul japonez Yiouine cu statul său major și pe comandanții celor două crucișătoare japoneze Tshoukuba și Tchitose. Amiralul a remis împăratului un obiect de artă japoneză ca dar. Dizolvarea unei societăți Varșovia., 9 Iunie.—Pritrun decret ministerial Societatea de Gimnastică Sokol a fost disolvată în întreaga țară. Două reviste populare au fost suprimate. Miedzirzecz, 9 Iunie.—O bandă de făcători de rele au atacat gara și au pus mina pe casa de fer. Un funcționar al gărei a fost ucis. Criza ministeriala In Portugalia Lisabonna, 9 Iunie.—Circulă zgomotul că o crisă ministerială este iminentă. Intre Germania și China Landt'ft. • 9 iunie.—Ziarul „Tribune" află din New York că împăratul Wilhelm va trimite în curînd o delegație la împăratul Chinei pentru a-i oferi inapoirea localitatei Kiao Tsan. Germania urmărește cu chipul acesta scopul de a se întări în China pentru a putea lucra apoi în contra Japoniei. * Berlin, 9 iunie. — Cercurile bine informate n’au nici o cunoștința de intenția Germaniei de a reda Chinei ținutul Kiuo Tsan. Hoi condamnări la moarte Riga, 9 iunie.— Tribunalul din Riga a condamnat la moarte prin spînzurătoare 4 lucrători, implicați în diferite furturi. Condamnații au vârsta între 19 și 29 ani. Din Camera ungară Atacarea unei gări bravele tulburări din Franța Amănunte asupra evenimentelor de din Paris, 9 Iunie.— Asupra evenimentelor sîngeroase de la Narbonne se mai comunică următoarele amănunte : In fața primăriei în mijlocul unui lac de singe, populația a înfipt un stilp pe care era un afiș cu următoarele cuvinta : Victimele reg. 139. Maiorul concediat Langlois povestește că fiind înconjurat de popor a promis că va face tot posibilul pentru a obține retragerea regimentului 139. El a vorbit apoi cu prefectul Ohanel cerîndu-i să ia măsuri pentru a tempera atitudinea trupelor. Prefectul a promis aceasta și in timpul discuției s’a exprimat făcind un gest asupra mirului său : Știă ce mă așteaptă, intimplăril acesteia se datorește zvonul răspindit că prefectul ar fi fost ucis prin strangulare. La Perpignan generalul Bertrand a fost înconjurat de mulțime și n’a putut scăpa decît promițînd că va retrage trupele. In timpul acesta un comisar de poliie a fost maltratat și mulțimea s’a dedat la noul excese. In număr considerabil de mare prevăzuți cu pac și petrol manifestanții au pătruns in clădirea prefectureiși i au dat foc din toate părțile. Prefectul și personalul prefectural au fugit. Mobilele și arhiva au fost prefăcute in cenușă. Tirziu după risipirea incendiatorilor au sosit un batalion de infanterie colonială, cavalerie și pompierii, cari au dimimat baricadele ridicate în stradă și au început lucrările pentru stingerea incendiului. La Béziers comandantul trupelor a reușit să liniștească mulțimea numai grație faptului că li s-a adresat la jargonul lor și le-a promis că va face totul pentru satisfacerea dorințelor lor. Poporul a cerut retragerea patrulelor și a promis că dacă se va face aceasta vor înceta excesele și vor ridica drapelele negre cari fuseseră arborate pretutindeni. Drul Feroui Primarul din Narbonne care a fost arestat Magazinele închise Narbonne, 9 Iunie. — Magazinele au AA? Lvjou uuouiua'i *>ai. Liniștea la Montpelier Montpellier, 9 Iunie.— Nici un incident nou nu s’a produs azi dimineață. Apelul comitetului de apărare a viticulturei îndeamnă populațiunea la liniște. Paris, 9 iunie.— „Le Temps“ află din Narbonne că după o telegramă din Paulhan liniile ferate au fost distruse și podurile Sfărîmate. Subprefectul din Lodeve a fost reținut de populațiune pentru că nu voise să strige împreună cu manifestanții . Jos Clemenceau. Condamnarea manifestanților Montpellier, 9 iunie.Tribunalul a condamnat la diferite pedepse pe manifestanții arestați în cursul zilei de o zi. Arestarea lui Marcelin Albert Paris, 9 iunie.Se pare neverosimil, deși multe depeși au anunțat-o, că s-ar fi făgăduit răsculaților din regimentul 17 de infanterie că nu li se va aplica nici o pedeapsă. Se știe că d. Clemenceau a declarat că refuză să parlamenteze cu dinșii. Circula zgomotul că Marcelin Albert a fost arestat, dar pînă acum nu a venit nici o confirmare. Situația la Narbonne o scrisoare a episcopului din Montpellier articolele votate de cele nediscutate pentru a se putea pune imediat în aplicare legea și a se pune capăt crizei din sudul Franței. Ședința a fost apoi ridicată.■ Consiliu de miniștrii Paris, 9 iunie.—In consiliul de miniștrii ținut la Bliseu d. Clemenceau a anunțat ca seara de ori și noaptea au trecut fără incident. O telegramă primită de ministrul de război explică ca o bandă de derbedei a pătruns în cazarma de la Agde și a terorizat pe soldați. A trebuit multă osteneală pentru a se isgoni acești derbedei din cazarmă deoarece ei deveniseră soldați și îmbrăcaseră uniforma. Din rapoartele suprefectului rezultă că mulți din el erau străini de aceste regiuni. D. Clemenceau a ordonat o anchetă asupra împrejurărilor în care trupele au fost silite să întrebuințeze armele contra răsculaților din Narbonne. _ KSogocieri cu viticultorii Paris, 9 iunie.—Subprefectul arondismentul Lodeve a fost reținut în gara Psulan unde se dusese să negocieze cu viticultorii care nu vroiau să lase să treacă un tren militar. Reîntoarcerea dezertorilor Agde, 9 Iunie.—666 resculați ai regimentului 17—18 de infanterie s’au înapoiat ori dimineață la cazarmă fără nici un incident.. Agde, 9 Iunie. — Un singur soldat lipsește din regimentul 17 de linie. Toți cei ce au sosit au vărsat cartușale luate Și par a regreta faptul. Inmormîntarea victimelor Narbonne. 9 iunie.—Inmormîntarea a patru victime a avut loc azi la 4 ore după amiazi în mijlocul unei mari afluente. Autoritățile au fost reprezintate. Numeroase coroane au fost depuse dintre care una din partea lui Feroul cu inscripțiunea: Martirilor. Nu s’a produs nici un incident. Liniștea la Beziers Narbonne, 9 Iunie.—Seara liniștea a fost deplină. Cordoanele de trupe au fost suprimate. La Beziers liniștea domnește de asemenea. Seara a demisionat, somisiunea municipală numită de guvern. Liniștea la Perpignan Perpignan.9 iunie.—Manifestanții au fost împrăștiați aseară. Orașul este liniștit. Totuși trupele stau sub arme. Comitetul pentru apărarea intereselor vii cultorilor a afișat un manifest prin care condamnă violențele și cere liniște. Excesele din Montpellier Montpellier, 9 iunie.— Aseară,manifestanții au cîutat imnuri în onoarea lui Marcellin Albert și au tras focuri de revolver pe Piața Comediei. Unul dintre manifestanți a fost rănit cu sabia de către un ofițer. Pe la orele 10 jumătate mulțimea s’a dedat la noul excese, sfărîmînd ferestrele poștei, poliției și prefecturei. Noaptea târziu abea cavaleria a reușit să împrăștie poporul. Dezbinarea din partidul cadeților Berlin, 9 Iunie— „Lokal Anzeiger“, primește din Petersburg, următoarele amănunte cu privire la dizolvarea Dumei : » In noaptea dizolvărea Dumei șeful cadeților magyakov s'a dus la Stolypin, însoțit de alți trei membrii ai partidului. Magyakov i-a declarat lui Stolypin că cădeții sunt dispuși a aproba eliberarea deputaților socialiști dați judecător. Stolypin i-a răspuns că deputații Dumei au complotat în contra statului și Duma ar fi trebuit să sprijine guvernul, lucru ce a refuzat să-l facă. Procedarea lui Magyakov a alarmat pe cădeți și din această cauză s-a produs o dezbinare în partid. Cădeți! nu pun mari speranțe pe a IlI-a Dumă, în care abea dacă vor reuși să obție 38 mandaterea țăranilor) căci aceasta însacină a spune țăranilor ce bine au făcut dedic du-se la violență și că întorcîndu-i acasă să reînceapă din nou. D. Buicliu, răspunde că se află într-o țară constituțională. D. președinte, observă atunci avocatului că drepturile constituționale nu înseamnă să se facă demagogie ci unde. D. Osvald Teodoreanu, al doilea avocat al sătenilor, rostește o frumoaeă cuvîntara, aratind că răscoalele se datoresc inevitabilului conflict intre capital și muncă. Dacă s’au ivit pe alocuri chestii personale, intre unii arendași și țărani, aceasta e o chestie secondară. Conflictul acesta între capital și muncă trebuia să se iviască la noi cum s'a ivit pretutindeni în străinătate. Vorbind de cazul special spune că nici nu e vorba de cine știe ce devastare, și ca daunele sînt absolut neînsemnate. D-sa încheie spunînd că țăranii trebuie să fie achitați ca să se poată duce la munca timpului. D. Stoica se ocupă cu chestia devastării arătînd că afacerea se reduce la nimic. Țăranii nu și-au însușit nici un obiect, nimeni n’a fost păgubit. A fost o simplă manifestație, or, manifestațiile nu sînt pedepsite de legile noastre din potrivă vedem că legile se făuresc in urma manifestațiilor. D. Lascar Tărăbuță ia cel de pe urmă cuvîntul. Publicul aștepta cu oarecare nerăbdare cu viutarea d-sale, crezînd că va urma pe calea apucată de d. Buicliu. Contrar tuturor așteptărilor d-sa n’a atacat pe nimeni, n’a făcut personalități și nici pe evrei nu i-a atacat. D sa a arătat că de 40 de ani sătenii au suferit fără ca cineva să le fi venit în ajutor. Cele petrecute la Băseni au fost o simplă manifestație și de aceia d-sa imploră ca țăranii să fie achitați. Cuvintarea președintelui. Achitarea. D. Președinte Buzdugan, rezumind dezbaterile spune că e de netăguduit că legile promise în numele regelui vor fi aduse la îndeplinire, și că la anul, cînd va începe munca timpului, noul legi și învoeți vor fi în vigoare. * După o scurtă deliberare, jurații adun un verdict de achitare care este primit cu aplauze entuziaste de către public. Dan. * Montpellier, 9 iunie.—Episcopul din Montpellier a adresat populațiune o scrisoare pastorală prin care deplânge criza și intervine pentru terminarea răscoalei, adăugind că guvernul va înceta măsurile luate. Situația cabinetului Clemenceau Paris, 9 iunie. Votul de ori al Camerei prin care ministerul Clemenceau este aprobat cu mare majoritate dovedește dorința parlamentului pentru restabilirea ordinei în sudul Franței. Camera a acordat ministerului autoritatea necesară pentru pacificarea țarei și s-a exprimat contra pregătitului minister Millerand, Dobassi, Doumor pe care nu-l găsește capabil a apăra interesele liberei republici. In lista de est s-au pronunțat pentru un minister Millerand-Delcasse, 42 socialiști revoluționari, 68 monarhiști și 31 radicali socialiști și radicali. Adepții lui Millerand sunt disidenții partidului republican. Intre adversarii lui Clem nceau se află și Pierre Boudin, Berteaux, Dabasse, Doumer Pelletan, Paul Deschanelle și Magned. Legea asupra fraudelor vinului Paris, 9 iunie.—Camera a votat aproape în unanimitate legea în total asupra fraudelor, vinului. Camera a separat Bursa din streinătate : ’ « Viena, 9 Iunie. — Renta austr. aur. 646.75. Act. cred. austr. 746.50 banc. ruse 663.75; nou impr. rus 572.75 rent. ung. aur. 93.35; rent. ung. cor. 182.50 c. f. aus.ung. 117.83. schimb Viena 117.81. Berlin, 9 Iunie. —Acț. cred. austr. 98.75 Acț. cred. ung. 202.— C. f. austro-ung. 214.15 Alpine 70.—; Rent. Mărci cor. 93.10; Lozuri tur 141.50 ung. imed. 84.75; mărci nit. —.— Napoleon —; Renta rusă —.— Paris, 9 iunie. — Renta austr. aur 98.—; renta franc. 93.87; renta ital aur 103.30; împr rom.701.-Banque otomane 104.25 — schimb Viena 122.90; schimb german 208.31; schimb Amsterd. —— schimb Elveția l16. Frankfurt, 9 iunie—Renta austr. g. cor. 98.50; renta ung. aur. 93.30; Acț. cred. austr. 202.— c. f. austr. ung. 141.50; schimb Londra 204.42; renta austr. cor. 97.40; renta Ung. cor. 92.85; schimb Viena 841.16; schimb Paris 813.25 Alpina 289. Budapesta, 9 Iunie. — Grîu Oct. 10.27; Porumb Iulie 5.91; Porumb Mal 5.82; Ovăz Oct. 7.43; Rapiță Aug. 17.— Procesul unor devastatori IAȘI, 9 Iunie. — Azi s’a judecat la Curtea cu jurați procesul a 20 țărani din comuna Rusenii-Noi învinuiți de următoarele : In ziua de 8 Martie, după ce s’a dat manifestul regal, un sătean a luat partea din manifest in care se spune că se vor face legi contra trusturilor, și a arătat-o sătenilor ca un îndemn contra arendașilor străini, împreună cu sătenii din Ruseni.-Noul s’au adunat un număr mare și au devastat curtea arendașului Solomon Avram. Pentru aceasta ei au fost dați în judecata Curții cu jurați. Curtea a fost prezidată de d. Buzdugan. Ministerul public a fost reprezintat prin d. Stoenescu. Acuzații se apără spunînd că n’au avut nici o intenție rea și că n’au fost ei numai la manifestație ci tot satul. Urmează rechizitorul procurorului care cere condamnarea sătenilor pentru delictul comun al devastării săvîrșit de acuzați. Apărarea D. Abgar Buicliu, face istoricul răscoalelor susținind că nu este decît o singură cauză a tulburărilor: evreii. Evreii sînt singurii vinovați că s’au răsculat țăranii pentru cari nu s’a mai făcut nimic de 40 de ani. D-sa spune apoi că nici acum după turburări nu se va face nimic căci parlamentul in loc de a se apuca imediat de lucru a aminat reformele la calendele grecești. Președintele, sculindu-se roagă pe d. Buicliu să nu facă politică în fața instanței, și mai ales să nu insinueze că parlamentul nu va vota legi în favoa ADEVERUL. Telegrame din țară IAȘI, 9 iunie.—Comitetul executiv a primit demisiile din club al lor, Efrem Mazuka, Leonida Panopol și dr. Cozmovici. — D. V. Gh. Morțun va sosi un auzind în localitate, urmînd să inspecteze lucrările de pe linia Podul Iloaiei- Hîrlău — Băietanul Grigore Mustea, ducîndu-se cu carul la moară, a adormit și căzind din car, acesta a trecut peste dînsul canzidu-l grave leziuni.—Dan, Alergările dela Băneasa ZIUA X Pronosticuri Premiul Stânca Gr. Marghiloman. Nandicap liber Moria Radisc. Premiul Volant Flordana Ever Ready. Premiul Mărășești Gr. Marghiloman. Premiul Saint Cyrien Gr. Marghiloman. Premiul Contretemps Cozia Save Mee. Premiul Consolații Gr. Zis3o Aslan. Parcel Olebeieșanu Chiiipaia Lifisa teái) sau csdrierea d-lui CONST. GRIGORIU Duminică 10 Iunie 1907 Se va juca pentru a 7-a oară Fire de Artist Kunstlerbhit] Operătă în 3 acte de Leo Stein și Carl Lindau, traducrele de P. Gusty. Muzica de Edmund Eyslern&T MARE SUCCES 'QS Grădina Blanduziei Duminică 20 Iunie 1907 un mare succes se va juca pentru a opta oară CORALIE ( Compromedie în 3 acte de Valabroque și Hanguin, tradusă de d. Al. Alexandrescu Hina RAȘCA Duminică 10 Iunie 1907 Debutul Celebrei Trupe de Operă LILIPUTANA) sub conducerea Gem. Cinerra se va cînta: Carmen Opera în 4 acte. Muzica de Bilet DE VINZARE O irâ^a B de prima calitate loco Magazia Câmpu Moșilor AS3 adresa la D-nii Cl.. Th. Eftimiu Comp. str. Lipscan x I CASA sd!? "sffilMBI M. FINKELS P București, Strada LIPSCANI, No. S Noul Palat Dacia si cursul pe ziua de 5 Iunie 1907 j Cump. I Vind 4«/»|| Renta amorTIa CS Tolivr "TÎ9 25 " 90 — 4 °/°| „ „ 1905 a. b. 89 50 80 25 4 °/o Rentă internă 90 50 91 254“/o| Oblig. Dim. Buc. 1903 87 50 87 55 40/0 , „ „ 1906 87 25 88 — 5 ° jp . , jud. 101 50 102 — 4u|oj „ „ „ 95 25 96-5°/o Ser. Func. rural j ‘ lOi 75 102 25 4% „ „ „ 89 75 90 50 50p » „ urb. Bu. I 99 50 100 — 5o|° » * „ Iași 95 50 96 25 Ae. B. Națională 3580 — 3600 — „ , Agricolă 415 — 425 — „ „ Sc. Buc. 135----145 — Cor. val. austr. 105— 106 — Mărci germane 123 50 124 50 Banc. franceze 100 25 101 — „ italiene 100— 101 — „ rubl. hîrtii 264 — 267 — 1.1. NEGREAIU S’A MUTATBucurești. — Str. Episcopiei No.10"“"Statix 5—7 p. m. Jivacsv