Adevěrul, iunie 1907 (Anul 20, nr. 6383-6411)

1907-06-11 / nr. 6393

Luni 11 Iunie 1907 Gazul de intoxicare.— Iată adevă­rul asupra cazului de intoxicare a ce­lor doi băeți de la magazinul produselor pepinierilor statului. Din 4 băeți cari servesc în magazin, doi (Lupescu și Niculescu) luînd de mai multe ori din o salată preparată de Lupescu cu spirit denaturat, în loc de oțet, doi au avut crampe de stomac, ceilalți doi, neplăcîndu-le, a fi gustat numai. Lupescu, care a făcut neghiobia în­­tii, a făcut și pe a doua, lepădînd nu­mai salata și turnînd zeama în ciorba de perișoare. Mîncare li s’au­ dat din aceeași care au mîncat și patronii. Duși la spital, Niculescu a primit să i se facă spălături în stomac, pe cînd Lupescu a refuzat cu îndărătnicie orice ajutor. Niculescu s'a făcut bine și ime­diat și-a reluat serviciul. Lupescu deși a respins orice ajutor, totuși este în afară de orice primejdie El stă însă pitit la odae de frica faptei ce a făcut. Nu s’au sequestrat vasele cu mîncare și resturi de mîncare, da­oarece s’au stabilit imediat faptele. Părinții și copii, roman de Sofia Nă­dejde. Ediția II-a. Un vol. în 8 de 361 pag. Buc. Editura Biuroului Universal A. I. Nițescu. Prețul 2 lei. Biblioteca Universală (Aceeași edi­tură). II. Ține. Monstrul. O broș­ în 8 din 32 pag. Buc. 1907. Instigatorii revoltelor țărănești— responsabilitatea generală a agenților pro­vocatori de Mihail Mora avocat. O broș în 8 de 14 pag. Buc. Tip. Cucu. Demisia prefectului I. C. Atanasiu Aflăm. în mod pozitiv că ă. pre­fect de județ, I. C. Atanasiu și-a îna­intat telegrafic demisia din postul ce ocupa. Cauza acestei demisii este un co­municat apărut în Voința Națională și Independența Romînă aproape în aceeași formă, în chestia scandalu­lui de la restaurantul Sure. In Voința Națională se zicea că ofițerii au făcut o simplă imprudență, iar în Independența Romina se zi­cea că ofițerii sunt niște victime. Pe de altă parte prin aceste co­municate se ofensa aüt pe d. prefect I. C. Atanasiu, pe fruntașii parti­dului liberal din Galați, cit și zia­rul oficios local Tribuna Liberală. Pentru aceste motive d. Atanasiu a demisionat, și după cele ce se afir­mă, în mod irevocabil. Circulă cu perzistență zvonul că d. I. G. Atanasiu a înaintat d-lui Sturdza și demisia d-sale din parti­dul liberal național.— 1 ‘ Această afacere este epilogul a numeroase mici conflicte cari au existat în Galați între autoritățile civile și militare din aria în care liberalii au venit la putere. D. general Vartiade, comandantul corpului 111 de armată, a căutat să își asume drepturi pe cari nu pu­tea să le aibă. Șocul acestor conflicte a apărut în ziarele conservatoare locale de cari d. general Vartiade era sscon­dat și instigat. D. general Vartiade a profitat de ocazia scandalului de la Sure ca să i­e răzbune, și prin stăruința­­ sale s’a obținut pentru ofițeri o pe­deapsă neînsemnată iar pe de altă parte publicarea acelor comunicate de cari vorbim mai sus. Vom reveni cu amănunte. B. d. jt. G. Atanasiu * -rosin, întrunirea absolvenților școalelor comerciale Vineri 8 crt. orele 9 seara a avut loc în localul cercului profesorilor se­cundari (calea Victoriei 31) adunarea generală a uniunei absolvenților școa­­lelor comerciale din țară și străinătate sub preșidenția d-lui I. St. Rasidescu. După citirea dărea da seamă privi­toare la activitatea uniunei pa anul tre­cut, adunarea a dat descărcare comi­tetului de gestiunea sa pe exerc. 1906[7. Comitetul a luat cunoștință de dife­ritele propuneri făcute cu privire la înființarea unei cas­e de credit și eco­nomie a absolvenților școalelor comer­ciale, la plasarea absolvenților in în­treprinderile de petrol și în serviciul maritim român. Adunarea a decis ca să se trimeată o telegramă de omagiu profesorului Hernzvian Savino de la institutul supe­rior de comerciu din Anvers, cu oca­­ziunea decorarei sale de către guvernul român. Procedîndu se la alegerea a 6 mem­brii în comitet au fost aleși d-niî : I. St. Rasidescu, Chr. Staicovici, I. Spirescu, Ulpiu Hodoș, N. G. Arghir, P. Dră­­gănescu. Duelul Sterea-A. D. Gușa Iași, 6 Iunie. — Aseară s’au întrunit martorii d-lor Sterea și Cuza. Martorii d-lui Sterea au recuzat pe d. dr. Coz­­movici, unul din martorii d-lui Cuza, pe motiv că d-sa a avut un conflict cu d. Sterea.­­ Cuza și-a ales atunci ca martor pe d. profesor Severin. Azi la orele 3 martorii s’au întrunit. Martorii d-lui­­ Juzs au obiectat că d. Sterea nu se poate considera ca cel ofensat și nu poate avea dreptul de a-și alege armele de­oarece d sa a în­ceput polemica prin presă. Martorii fiind de altă părere s’au în­cheiat două procese verbale. Ban. Dama cSsla Ham După cererea generală în astă seară se joacă la Gradina Ambasadori pentru a 10-a oară vestita comedie Da­ma de la Maxim, care face succesul zilei. Putem spune, cu această ocazie, că cu­pletul „Sub picior", pa care-l cîntă în actul al doilea d-ra Peppi Moor, s'a im­primat pentru voce și piano și se află de vînzare la Magazinul Conservatorului. iama iM ® Italom e comedia despre care se vorbește azi în toate cercurile și v­opsea că nu mă vede tata“ se repetă prin toate familiile. Prețul locurilor. Un loc rezervat, 2 lei. tal 1 un leu. Intrarea la mese 50 bani. M. Kogâlniceanu și țăranii O circulară a ministerului din lă­­untru din anul 1860 Domnule Prefect! M’am încredințat că cu toate poron­­cile date de ocîrmuirea înălțime! Sale Domnului Principatelor-Unite, lăcuito­­rii tot suferă l­irurite împilări și asu­priri ! îmbunătățirea soartei țăranilor închi­­zlășuită de art. 41i al Convenției urmează în curînd a se face prin chipul legiuit. Insă pînă atunci Dumneza a! dreptul și­ datoria să privighez­i că lăcuitorii să nu fie împilați peste cuprinderea legii de fată. Preciz­e! sînt datori a îndeplini legiuitele lor îndatoriri cătră proprieta­te, pre atîtea și proprietarii, posesorii și vechilii trebue a fi mărginiți de a nu obijdui pre săteni, afară din legiuitul pont. Orice asuprire, și în deosebi bătăile să continească; și să știi cu deplin, Dom­nule prefect, că ocîrmuirea este otărîtă a pedepsi cu cea mai mare asprime pre oricine, fie slujbaș, fie particular, care în viitor ar îndrăzni a obijdui pre ță­rani. Fii aspru cătră nătîngi și răi, dar a­­pără pe cei blînzi și buni! Este vreme ca și țăranul să fie privit ca cetățean; este vreme că și el să fie apărat in per­soana, în cinstea, în averea lui. Aceasta este cea întîia, cea mai mare din dato­­rințele Dumitale de prefect, și să știi că vom­ privighea ca această dator­ință să se împlinească. M’am mai înștiințat că prin unele sate umblă roți­voitori, și răzvrătitori și să încearcă de-a întărită pre bunii noștri țărani în contra ocîrmuire.! A face a­­ceasta, este a fi dușmanul țării, al Dom­nului și al însuși țăranilor. Cine voește binele lăcuitorilor trebue mai ales să-î îndemne la paza liniște­ și la supunere. Numai prin bună rînduială țăranii vor putea dobîndi dragostea Domnului și a puterilor legiuitoare; numai prin răb­dare țăranii vor izbuti la îmbunătățirea soartei lor făgăduită de marele puteri ale Europei, și pre care Măria Sa Dom­nul din toată inima voește a o pune în lucrare ci­ mai curînd! Silește-te dar, Domnule Prefect, ca să liniștești pre asupritori, și să­­ însufli încredere în Domnul țării. Spune-le de a dreptul, spune-le prin subprefect­, ca ei să astupe urechile la vorbile și sfatu­rile rău­voitorilor și răzvrătitorilor, ori care ar fi ei! Să-și pue toată credința în Măria sa Alexandru loan și în ocîr­muirea lui. Cu toții voim îmbunătățirea soartei țăranilor; și ca să ajungă la a­­ceasta, ocîrmuirea este otărîtă a trece peste toate piedecile, peste toate greu­tățile. Măria Sa Domnul este pătruns de marea sa chiemare. El știe că nu poate fi pace, putere și fericire în Ro­­mîni­a întru cită vreme țăranii nu vor fi fericiți. Noi toți ci­ți suntem­ de cătră Măria Sa chemați la trebile țării,­­t­rebue dar să ne pătrundem bine de aceste a­­devăruri. Respect drepturilor proprietă­­ței, dar respect și drepturilor țăranilor!.. Să cerem supunere de la dinșii, dar și noi să le dăm dreptate și apărare! Mai presus dar de toate, ca Ministru îți poroncesc, ca Roman te rog de a-ți pune toate stăruințele, ca să liniștești și să mîngăî pre țărani, însuflîndu-le Încredere în viitor! Vei avea ochiul neadormit întru de a privighea ca toți slujbașii atârnați de Dumneza, de la subprefect­ pînă doi jandarmi și dorobanți, să păzească în­tocmai această poronc­ă; și vei pedepsi pre oricine ar călca-o. Vei avea de asemenea o neadormită privighere asupra răzvrătitorilor, carii se încearcă de a tulbura pre țărani, fie în contra ocîrmuireî, fie în contra pro­prietate­; și prinzînd pre vreunul din acești răi cetățeni, oricare ar fi el, să-l arestezi de îndată și să urmezi cu din­­sul după toată asprimea legilor. Nădăjduesc, Domnule Prefect, că o­­dată cu această poruncă se va pune ca­păt obijduirilor și apăsărilor țăranilor; cred că in viitoriu legea va fi și pentru dinșii lege, și dreptatea dreptate. Aceas­ta este rostirea Convenției; aceasta este voința Domnitorului, aceasta este inte­resul tării. Cu această ocazie îți reînoesc mărtu­risirea considerației mele. Ministru din năuntru M. KOGALNICEANU Șeful secției III, G. Focșa. No. 27.025. Iași, 1860 Noembrie 18 zile. Mic dicționar juridic de termene (soroace, laps tie temps) Intr’o mică broșură de 130 pagine d-nul avocat C. Țicu­ Ștefănescu a strîns sub formă de dicționar toate termenele (laps de temps) in mate­rie ordinară civilă, penală și comer­cială cât și termenele relative la oa­re­care materii excepționale precum consolidare, efect perdute, expropi­­ere etc. Adică din mai toate legile usuale, D-sa s’a gîndit—și credem că a reușit pe deplin—să dea practicei zilnice acelor ce se îndeletnicesc cu ramura judecătoriei, facilitatea de a găsi întri o clipă nu numai«» termen oare­care—în care se intenta o acțiu­ne sau în care se prescrie sau peri­ma, în care se face o opoziție, un apel sau un recurs etc. dar încă dacă a­­cest termen, ori­care fie el, se soco­tește pe zile libere. Sau nu­ daca curge de la comunicare sau, de la pronunțare, dacă petiția e scutită de timbru sau nu și în acest caz,­ pe ce timbru se scrie actul, avînd grije d a pune în paranteza toate articolele co­respunzătoare textului, lata cîteva exemple tipice. Deschidem la cuvîntul, spre exem­plu Etate (pag. 49). Constatare de e­­tate, timbru de 5 lei, art. 22 , 26 1.1. adică legea timbrului; idem, etate, pentru pensie: 58 ani, pentru civili și militari; 70 pentru eclesiastici, cu dispensă pentru cei cu 35 ani împli­niți, de servicii­ (art. 3. 4. și 5 din 1. pens.). . . . Deschidem la pag. 57 cuvîntul hotărîre și luăm dintre ele unul­ în materie de conflict de jurisdicție și citim: „fără oposifie, cu recurs în termen de 15 zile, de la pronunțarea hot. casației, iarä oposifie (art. 265 pr. civ.) și așa mai departe. E de netăgăduit că o asemenea lu­crare e nu numai de folos dar și in­­disnensailă pentru avocați, pentru magistrați și autoritățile judecăto­rești, pentru instituțiunile care își au contenciosul lor și chiar pentru particulari cu multe afaceri de tri­bunale, care și le caută singuri. De aceea pe de o parte o recoman­dăm atenți unei acestora iar pe de altă parte spunem autorului în mod sincer că lucrarea aduce un real folos.—Marius. Tăblițele trecătorului Bacșișul și Caraghioșii.— Milionul și Milanez­a.— Naivitate cu mustăți Omul primitiv, însuflețit de nă­­praznic instinct de­ conservație se te­mea de misteriosul întuneric ce-l înconjura de toate părțile și atri­buia suflet special tuturor fenome­nelor naturale cari îl atingea. Era necesar atunci ca să apară in min­tea omului ideia de a îmbuna pe zei cu daruri, cari­ deveniră adevă­rate sacrificii omenești, jertfe. Și lumea trăi sub regimul teoretic și umplu pămîntul, temîndu-se mereu de necunoscut și mereu aducîndu-i jertfe, încetul cu încetul însă întu­nericul universal începu să se risi­pească, se înțelege pe ici pe colo ză­dărnicia zeităților și îndată oamenii pricepuți se preschimbară în măs­cărici (purtători de măscî), abu­zară de ignoranta celorlalți, luară jertfele de mai înainte. Brostineea bucuroasă că nu i-se cerea mai mult, se esecută și măscăriei exagerară fă­ră de friű importanta lor. Se petre­cu atunci react­iunea fireasca, în ca­re chiar proștii văzură că noii stă­­pîni nu corespundeau menirea ce își atribuiseră, că ei nu căutau decit ciolane de ros pentru ca să fie ocu­pați; lumea nu mai aduse jertfe lui Esop, lui Diogen cinicul lui Nastran­tin-Hogea, sau lui Gibbi-Moise, ci— luîndu-i drept simpli­i caraghioși — le dete bacșiș să le astîmper­e gura.­.. Astfel crez că se constitui în lume clasa specială a caraghioșilor cari vînează bacșiș pretutindeni, vrind să facă rentă din el. Sînt caraghioși de toate nuanțele: unii își cunosc rolul în conștiință, se silesc, să des­crețească frunțile oamenilor gravi și stau ca bufoni In solda benevolă a palatelor, iar alții caută să se facă simplu temuți și traesc ca tribuni sau censorî în solda forțată a noroa­delor. Triboulet și Aii Tepeleni.Ma­­rin Naționalul de pe vremea lui Cuza și niște neastâmpărate perso­nagii sunt chiar prototipurile clasei, iar lumea înțeleaptă trebue să cu­noască meșteșugul de a-i potoli, dînd bacșiș lui Triboulet, dînd rang social lui An­ Tepelem... Dar în țările cu regim democratic larg, unde desvoltarea indi­vidualiz­­mului nu află nici o piedică, cara­ghioșii au putut­­ să pătrundă în toa­te oficiile publice și dacă e prea cunoscută interesata obrăznicie a categoriei pe care francezii o nu­mesc la valetaille, de care țin apro­zii și ușierii din oficiile noastre, tot așa de pozitivă este lăcomia între­prinzătoare a panamiștilor, clasă u­­niversală, care a dat la noi pe Si­­m­ion Varșaroschi și Marcanii de. eri care ne dede astăzi pe casierul de la Galați și pe grefierul Pașa­ m de la București. Caraghioșii ăștia sunt o adevărată lepră pentru democrație, ei consti­­tuesc o primejdie pentru sănătatea morală a națiunilor și—­dacă ține d. Sturdza la misiunea de a înfrîna pe cei actuali din Romînia,—desi­gur că este și datoria românilor să se opiniei publice pe toți cîți se în­cearcă la meserie. In teorie sociologică, organizmele sociale trebue să strălucească prin calitățile indivizilor cari le formea­ză; în practică însă, iată avem oca­zia să ne formăm opiniune jude­cind cazul primăriei din Milano fa­ță de statuia împăratului Napoleon III. c Iată faptele pe scurt. Drept recunoștință pentru spriji­nul dat de Napoleon III tânărului stat italian, Italienii au simțit da­toria de ași manifesta recunoștința rindicînd o statuie ecvestră bine­făcătorului lor. Primăria din Mila­no a luat inițiativa și curînd dispuse de sumele necesare spre a executa statuia. Pe semne însă că e adevărată vor­ba aceea, că „dela mînă pînă la gură este caleaa, căci pînă să se gă­tească statuia în chestiune, apăru­ră vicisitudinile vremei, Napoleon III deveni Napoleon le petit și inau­gurarea statuei se amină. Apoi tot discutînd-se despre rolul istoric al omului de la Sedan se ajunse la convingerea că Italia nu-î datorea­ză nimica și statuia fu aruncată in magaziile primăriei din Milano, ca să aștepte lovitura de gratie a soar­tei sale. Mi se pare că pot încheia prea bi­ne aci, cu următoarea întrebare: Dacă recunoștința Milanului este a­­tîta de efemeră, ce trebue să fi fost aceea a Milanezilor?!... Sandu Șoiman zice către fiu-sau: — Fătul meu, ai început să răsu­cești mustața și a venit vremea să te așezi la casa ta, se te însori și tu ca tot românul dator să lase urmași de seama lui. Tînărul Șoiman ascultă, pleacă fruntea și oftează adine. — De ce te amărî și, băete? zice tatăl. — Dar cum o să’mi fie bine daca zici că trebuie să mă însor!... — Eu m’am însurat?... Și vezi bi­ne că nu m’am prăpădit... — Așa este, însă tu ai luat pe ma­ma, pe când eu cine știe de cine ai avea parte!!.. Paul Scorțeanu. AlggerISe eomunale din Galați GALAȚI, 9 Iunie.— Pentru colegiu­­l de Cameră s’a fixat următoarea listă electorală : Gamulea, P. D. Petrovici, Deleanu, Diuercu, Gh. Codreanu, P. Ghenea, Bunea, lach­ovache, P. Altan­­giu și Pic Căld­urescu.—Ram Ä apărut TSp­ 70 din senzaționalul roman: FIUL ȚARULUI Torturarea al Miștilor din Rusia — 5 bani, in toată țara, 5 bani — SAU 3 IN­ iu­m orijelik­an­d­ Heia Kampfesta iaș­ul in­ Paris. Leita, Rufi­,­lina și iilapoia Convenția comercială dintre Ser­bia și Austroungaria Belgrad, 9 Iunie.­ Azi după amiază au plecat la Viena delegații pentru tra­tativele convenț­ei comerciale ce ur­mează să indice Serbia cu Austroun­­garia. Mișcarea agrară din Rusia Pe­tersburg, 9 Iunie.—Mișcarea agrară din guvernăm­ntul Volgei a luat pro­porții atit de mari in­cit guvernul a fost silit să trimeată intr’acolo o în­treagă divizie de infant­­­ri din Varșovia. Rușii din Elveția Berna, 9 Iunie.—Mare senzație pro­duce a fi faptul că din documentele gă­sită la fostul deputat socialist Ozol care a fost are­stat, reese că teroriștii ruși au ținut la 11 Mai­ o întrunire la Zürich și au hot­ărit să se apute la extrădarea lui Kilacitski implicat in asasinarea lui Ivanov directorul garel din Vestula. Se știe că tribunalul federal hotărise extrădarea asasinului. Faptul acesta a produs o adincă con­sternare în cercurile elvețiene de­oarece procedarea teroriștilor ruși nu cores­punde datoriilor ce le au rușii in gi­nem față de atitudinea ospitalieră a Elveției. Sehelelu­­m a dispărut de S8 de ani Polonia, 9 Iunie.— In timpul săpătu­rilor ce se fac pentru clădirea palatu­lui Albergati s’a găsit un schelet, care s’a dovedit că este al procurorului Ca­­rascuti dispărut fără a i se putea da de urmă acum 30 de ani, in noaptea nunții. Procesul ucigașului lui Petcov Sofia, 9 Iunie. — Dezbaterile de azi ale tribunalului militar care ju­decă procesul ucigașului lui Petrov au fost foarte agitate. Petrov a declarat că nu are com­plici. Președintele tribunalului vă­­zîndu-l agitat i­a recomandat li­niștea. Atunci Petrow sări suresci­tat și strigă în gura mare: Spîn­­zurați-mă, dar lăsați în pace pe cei nevinovați. Colonelul Cannes, președintele tri­bunalului procedă cu energie con­tra lui și dădu paznicilor ordin să-l lege. Apărătorii spun că Petrov nu se îngrijește de loc la soarta lui și poartă numai grija presupușilor săi complici. Incendiu într-o mină — 2 morți — Lemberg, 9 Iunie. — Ziarului „Hord Polski“ i se telegrafiază din Borislav că mina Friemwalter a fost distrusă de un incendiu. Doi lucrători au fost uciși. In jurul alianței mediterane Berlin, 9 Iunie.—„Kölnische Zei­tung" publică un articol de alarmă în contra nouei triple alianțe din Occident. Articolul e foarte ame­nințător la adresa puterilor care fac alianțe fără Germania. Se pare că atmosfera la început nepăsătoare față de această alianță a început să devie mai pesimistă. Budapesta, 9 iunie.­Deputatullengyel interpelează pe guvern în privința dis­cursului tronului austriac care va ob­ține pasagii relative la chestiunea com­­promisului și la chestiunea militară în contradicție cu dreptul statului ungar și cu programul guvernului ungar. Ministrul președinte Wekerle expune într'un lung discurs chestiunea și zice ca discursul tronului nu vatămă drep­turile Ungariei și nu are nici o influ­ență asupra punctului de vedere un­gar. Cariera ia act de declarațiunile pri­mului ministru. Demisia unui ministru german Berlin, 9 iunie.—Gazeta Germaniei de Nord află că ministrul contele Posa­­dowskîi a demisionat. Succesorul său va fi ministrul Rothmann Hollweg, care va fi și vice președinte al ministerului Pru­sian. Ministrul instrucțiunei de Stadt va fi înlocuit de, sub­secretarul ministe­rului lucrărilor publice d. Holle. D. de Moltke, președintele superior al provi­ciilor, va fi chemat în ministerul de in­terne. Din Camera magnaților Budapesta, 9 iunie.—Camera Magnaților a adoptat proectul de le­ge în privința ratificărei acordului internațional pentru crearea unui institut agricol international l­a Roma. Igitația mo­guvernamintul Moscovei Petersburg, 9 iunie.­Garda mili­tară din gări a fost retrasă. Trupe de infanterie au plecat­­ în guverna­­mîntul Moscovei unde țăranii pro­testează contra înființărei noilor de­bite de băuturi pe care le crede pe­riculoase. Ei refuză să recunoască înființarea acciselor. Imparatul Wilhelm salutat de japonezi Kiel, 9 iunie.­împăratul Wil­helm a primit azi dimineață pe bor­dul vasului Hohenzollern pe ami­ralul japonez Yiouine cu statul său major și pe comandanții celor două crucișătoare japoneze Tshoukuba și Tchitose. Amiralul a remis împă­ratului un obiect de artă japoneză ca dar. Dizolvarea unei societăți Varșovia., 9 Iunie.—Pritrun decret ministerial Societatea de Gimnasti­că Sokol a fost disolvată în întreaga țară. Două reviste populare au fost suprimate. Miedzirzecz, 9 Iunie.—O bandă de făcători de rele au atacat gara și au pus mina pe casa de fer. Un fun­cționar al gărei a fost ucis. Criza ministeriala In Portugalia Lisabonna, 9 Iunie.—Circulă zgo­­motul că o crisă ministerială este iminentă. Intre Germania și China L­andt'ft. • 9 i­u­­nie.—Ziarul „Tribune" află din Ne­w­­ York că împăratul Wil­helm va trimite în curînd o delegație­­ la împăratul Chinei pentru a-i oferi ina­­poirea localitatei Kiao Tsan. Germania urmărește cu chipul acesta scopul de a se­­ întări în China pentru a putea lucra apoi în contra Japoniei. * Berlin, 9 iunie. — Cercurile bine in­formate n’au nici o cunoștința de in­tenția Germaniei de a reda Chinei ți­nutul Kiuo Tsan. Hoi condamnări la moarte Riga, 9 iunie.— Tribunalul din Riga a condamnat la moarte prin spînzură­­toare 4 lucrători, implicați în diferite furturi. Condamnații au vârsta între 19 și 29 ani. Din Camera ungară Atacarea unei gări bravele tulburări din Franț­a Amănunte asupra evenimente­lor de din Paris, 9 Iunie.— Asupra evenimente­lor sîngeroase de la Narbonne se mai comunică următoarele amănunte : In fața primăriei în mijlocul unui lac de singe, populația a înfipt un stilp pe care era un afiș cu următoarele cu­vinta : Victimele reg. 139. Maiorul concediat Langlois povestește că fiind înconjurat de popor a promis că va face tot posibilul pentru a obține retragerea regimentului 139. El a vor­bit apoi cu prefectul Ohanel cerîndu-i să ia măsuri pentru a tempera atitudi­nea trupelor. Prefectul a promis aceasta și in timpul discuției s’a exprimat fă­­cind un gest asupra mirului său : Știă ce mă așteaptă, intimplăril acesteia se datorește zvonul răspindit că prefectul ar fi fost ucis prin strangulare. La Perpignan generalul Bertrand a fost înconjurat de m­ulțime și n’a putut scăpa de­cît promițînd că va retrage trupele. In timpul acesta un comisar de po­­liie a fost maltratat și mulțimea s’a dedat la noul excese. In număr consi­derabil de mare prevăzuți cu pac și petrol manifestanții au pătruns in clă­direa prefecturei­și i au dat foc din toate părțile. Prefectul și personalul prefectural au fugit. Mobilele și arh­iva au fost pre­făcute in cenușă. Tirziu după risipirea incendiatorilor au sosit un batalion de infanterie co­lonială, cavalerie și pompierii, cari au­ dimimat baricadele ridicate în stradă și au început lucrările pentru stingerea incendiului. La Béziers comandantul trupelor a reușit să liniștească mulțimea numai grație faptului că li s-a adresat la jar­gonul lor și le-a promis că va face to­tul pentru satisfacerea dorințelor lor. Poporul a cerut retragerea patrulelor și a promis că dacă se va face aceasta vor înceta excesele și vor ridica dra­pelele negre cari fuseseră arborate pre­tutindeni. D­rul Feroui Primarul din Narbonne care a fost arestat Magazinele închise Narbonne, 9 Iunie. — Magazinele au A­A? Lvjou uuouiua'i *>ai. Liniștea la Montpelier Montpellier, 9 Iunie.— Nici un inci­dent nou nu s’a produs azi dimineață. Apelul comitetului de apărare a viti­culturei îndeamnă populațiunea la li­niște. Paris, 9 iunie.— „Le Temps“ a­­flă din Narbonne că după o tele­gramă din Paulhan liniile ferate au fost distruse și podurile Sfărîmate. Subprefectul din Lodeve a fost reți­nut de populațiune pentru că nu voise să strige împreună cu mani­festanții . Jos Clemenceau. Condamnarea manifestanților Montpellier, 9 iunie.­Tribunalul a condamnat la diferite pedepse pe manifestanții arestați în cursul zilei de o zi. Arestarea lui Marcelin Albert Paris, 9 iunie.­Se pare neverosimil, deși multe depeși au anunțat-o, că s-ar fi făgăduit răsculaților din regimentul 17 de infanterie că nu li se va aplica nici o pedeapsă. Se știe că d. Clemen­ceau a declarat că refuză să parlamen­teze cu dinșii. Circula zgomotul că Marcelin Albert a fost arestat, dar pînă acum nu a ve­nit nici o confirmare. Situația la Narbonne o scrisoare a episcopului din­­ Montpellier articolele votate de cele nediscutate pen­tru a se putea pune imediat în aplicare legea și a se pune capăt crizei din su­dul Franței. Ședința a fost apoi ridi­cată.­­■­­ Consiliu de miniștrii Paris, 9 iunie.—In consiliul de mi­niștrii ținut la Bliseu d. Clemenceau a anunțat ca seara de ori și noaptea au trecut fără incident. O telegramă primită de ministrul de război explică ca o bandă de derbedei a pătruns în cazarma de la Agde și a te­rorizat pe soldați. A trebuit multă oste­neală pentru a se isgoni acești derbe­dei din cazarmă de­oare­ce ei deveniseră soldați și îmbrăcaseră uniforma. Din ra­poartele suprefectului rezultă că mulți din el erau­ străini de aceste regiuni. D. Clemenceau a ordonat o anchetă asupra împrejurărilor în care trupele au fost silite să întrebuințeze armele contra răsculaților din Narbonne. _ KSogocieri cu viticultorii Paris, 9 iunie.—Subprefectul a­­rondismentul Lodeve a fost reținut în gara Psul­an unde se dusese să negocieze cu viticultorii care nu vro­­iau să lase să treacă un tren militar. Reîntoarcerea dezertorilor Agde, 9 Iunie.—666 resculați ai re­gimentului 17—18 de infanterie s’au înapoiat ori dimineață la cazarmă fără nici un incident.­­. Agde, 9 Iunie. — Un singur soldat lipsește din regimentul 17 de linie. Toți­ cei ce au sosit au vărsat cartușale luate Și par a regreta faptul. Inmormîntarea victimelor Narbonne. 9 iunie.—Inmormîntarea a patru victime a avut loc azi la 4 ore după amiazi în mijlocul unei mari aflu­ente. Autoritățile au fost reprezintate. Numeroase coroane au fost depuse din­tre care una din partea lui Feroul cu in­­scripțiunea: Martirilor. Nu s’a produs nici un incident. Liniștea la Beziers Narbonne, 9 Iunie.—Seara liniștea a fost deplină. Cordoanele de trupe au fost suprimate. La Beziers liniștea domnește de ase­menea. Seara a demisionat, somisiunea municipală numită de guvern. Liniștea la Perpignan Perpignan.9 iunie.—Manifestanții au fost împrăștiați aseară. Orașul este li­niștit­. Totuși trupele stau sub arme. Co­mitetul pentru apărarea intereselor vii cultorilor a afișat un manifest prin care condamnă violențele și cere liniște. Excesele din Montpellier Montpellier, 9 iunie.— Aseară,manif­e­stan­ții au­ cîutat imnuri în onoarea lui Marcellin Albert și au tras focuri de­ revolver pe Piața Comediei. Unul dintre manifestanți a fost rănit cu sabia de către un ofițer. Pe la orele 10 jumătate mulțimea s’a dedat la noul excese, sfărîmînd feres­trele poștei, poliției și prefecturei. Noaptea târziu abea cavaleria a reușit să împrăștie poporul. Dezbinarea din partidul cadeților Berlin, 9 Iunie­— „Lokal Anzeiger“, primește din Petersburg, următoarele amănunte cu privire la dizolvarea Du­mei : » In noaptea dizolvărea Dumei șeful cadeților magyakov s'a dus la Stolypin, însoțit de alți trei membrii ai parti­dului. Magyakov i-a declarat lui Stolypin că cădeții sunt dispuși a aproba elibe­rarea deputaților socialiști dați jude­­cător. Stolypin i-a răspuns că deputații Du­mei au complotat în contra statului și Duma ar fi trebuit să sprijine guver­nul, lucru ce a refuzat să-l facă. Procedarea lui Magyakov a alarmat pe cădeți și din această cauză s-a pro­dus o dezbinare în partid. Cădeți! nu pun mari speranțe pe a IlI-a Dumă, în care abea dacă vor reuși să obție 38 mandate­­rea țăranilor) căci aceasta însacină a­­ spune țăranilor ce bine au făcut dedic du-se la violență și că întorcîndu-i acasă să reînceapă din nou. D. Buicliu, răspunde că se află într-o țară constituțională. D. președinte, observă atunci avoca­tului că drepturile constituționale nu înseamnă să se facă demagogie ci unde. D. Osvald Teodoreanu, al doilea avo­cat al sătenilor, rostește o frumoaeă cuvîntara, aratind că răscoalele se da­­toresc inevitabilului conflict intre capi­tal și muncă. Dacă s’au ivit pe alocuri chestii per­sonale, intre unii arendași și țărani, aceasta e o chestie secondară. Conflic­­tul acesta între capital și muncă trebuia să se iviască la noi cum s'a ivit pretu­tindeni în străinătate. Vorbind de cazul special spune că nici nu e vorba de cine știe ce devastare, și ca daunele sînt absolut neînsemnate. D-sa încheie spunînd că țăranii tre­buie să fie achitați ca să se poată duce la munca timpului. D. Stoica se ocupă cu chestia devas­tării arătînd că afacerea se reduce la nimic. Țăranii nu și-au însușit nici un obiect, nimeni n’a fost păgubit. A fost o simplă manifestație, or, manifestațiile nu sînt pedepsite de legile noastre din potrivă vedem că legile se făuresc in urma manifestațiilor. D. Lascar Tărăbuță ia cel de pe urmă cuvîntul. Publicul aștepta cu oare­care nerăbdare cu viutarea d-sale, crezînd că va urma pe calea apucată de d. Buicliu. Contrar tuturor așteptărilor d-sa n’a atacat pe nimeni, n’a făcut personalități și nici pe evrei nu i-a atacat. D sa a arătat că de 40 de ani sătenii au su­ferit fără ca cine­va să le fi venit în ajutor. Cele petrecute la Băseni au fost o simplă manifestație și de aceia d-sa imploră ca țăranii să fie achitați. Cuvintarea președintelui.­­ Achitarea.­­ D. Președinte Buzdugan, rezumind dezbaterile spune că e de netăguduit că le­gile promise în numele regelui vor fi aduse la îndeplinire, și că la anul, cînd va începe munca timpului, noul legi și învoeți vor fi în vigoare. * După o scurtă deliberare, jurații adun un verdict de achitare care este primit cu aplauze entuziaste de către public. Dan. * Montpellier, 9 iunie.—Episcopul din Montpellier a adresat populațiune­ o scrisoare pastorală prin care deplânge criza și intervine pentru terminarea răscoalei, adăugind că guvernul va în­ceta măsurile luate. Situația cabinetului Clemenceau Paris, 9 iunie.­ Votul de ori al Ca­merei prin care ministerul Clemenceau este aprobat cu mare majoritate dove­dește dorința parlamentului pentru res­tabilirea ordinei în sudul Franței. Camera a acordat ministerului auto­ritatea necesară pentru pacificarea ța­rei și s-a exprimat contra pregătitului minister Millerand, Dob­assi, Doumor pe care nu-l găsește capabil a apăra interesele liberei republici. In lista de est s-au pronunțat pentru un minister Millerand-Delcasse, 42 so­cialiști revoluționari, 68 monar­hiști și 31 radicali socialiști și radicali. Adepții lui Millerand sunt disidenții partidului republican. Intre adversarii lui Clem nceau se află și Pierre Boudin, Berteaux, Dab­­­asse, Doumer Pelletan, Paul Descha­­nelle și Magned. Legea asupra fraudelor vinului Paris, 9 iunie.—Camera a votat a­­proape în unanimitate legea în total asu­­pra fraudelor, vinului. Camera a separat Bursa din streinătate : ’ « Viena, 9 Iunie. — Renta austr. aur. 646.75. Act. cred. austr. 746.50 banc. ruse 663.75; nou impr. rus 572.75 rent. ung. aur. 93.35; rent. ung. cor. 182.50 c. f. aus.­ung. 117.83. schimb Viena 117.81. Berlin, 9 Iunie. —Acț. cred. austr. 98.75 Acț. cred. ung. 202.— C. f. aus­­tro-ung. 214.15 Alpine 70.—; Rent. Mărci cor. 93.10; Lozuri tur 141.50 ung. imed. 84.75; mărci nit. —.— Napoleon —; Renta rusă —.—­ Paris, 9 iunie. — Renta austr. aur 98.—; renta franc. 93.87; renta ital aur 103.30; îm­p­r rom.701.-Banque otomane 104.25 — schimb Viena­­ 122.90; schimb german 208.31; schimb Amsterd. —­— schimb Elveția l­16. Frankfurt, 9 iunie—Renta austr. g. cor. 98.50; renta ung. aur. 93.30; Acț. cred. austr. 202.— c. f. austr. ung. 141.50; schimb Londra 204.42; renta austr. cor. 97.40; renta Ung. cor. 92.85; schimb Viena 841.16; schimb Paris 813.25 Alpina 289. Budapesta, 9 Iunie. — Grîu Oct. 10.27; Porumb Iulie 5.91; Porumb Mal 5.82; Ovăz Oct. 7.43; Rapiță Aug. 17.—­ Procesul unor devastatori IAȘI, 9 Iunie. — Azi s’a judecat la Curtea cu jurați procesul a 20 țărani din comuna Rusenii-Noi învinuiți de următoarele : In ziua de 8 Martie, după ce s’a dat manifestul regal, un sătean a luat par­tea din manifest in care se spune că se vor face legi contra trusturilor, și a arătat-o sătenilor ca un îndemn contra arendașilor străini, împreună cu sătenii din Ruseni.-Noul s’au adunat un număr mare și au devastat curtea arendașului Solomon Avram. Pentru aceasta ei au fost dați în ju­decata Curții cu jurați. Curtea a fost prezidată de d. Buzdu­gan. Ministerul public a fost reprezintat prin d. Stoenescu. Acuzații se apără spunînd că n’au avut nici o intenție rea și că n’au fost ei numai la manifestație ci tot satul. Urmează rechizitorul procurorului care cere condamnarea sătenilor pentru de­lictul comun al devastării săvîrșit de acuzați. Apărarea D. Abgar Buicliu, face istoricul răs­coalelor susținind că nu este decît o singură cauză a tulburărilor: evreii. Evreii sînt singurii vinovați că s’au răs­culat țăranii pentru cari nu s’a mai fă­cut nimic de 40 de ani. D-sa spune apoi că nici acum după turburări nu se va face nimic căci par­lamentul in loc de a se apuca imediat de lucru a aminat reformele la calen­dele grecești. Președintele, sculindu-se roagă pe d. Buicliu să nu facă politică în fața in­stanței, și mai ales să nu insinueze că parlamentul nu va vota legi în favoa­ ADEVERUL. Telegrame din țară IAȘI, 9 iunie.—Comitetul executiv a primit demisiile din club a­l lor, Efrem Mazuk­a, Leonida Panopol și dr. Coz­­movici. — D. V. Gh. Morțun va sosi un au­zind în localitate, urmînd să inspecteze lucrările de pe linia Podul Iloaiei- Hîrlău — Băietanul Grigore Mustea, ducîn­­du-se cu carul la moară, a adormit și căzind din car, acesta a trecut peste dînsul canzidu-l grave leziuni.—Dan, Alergările dela Băneasa ZIUA X Pronosticuri Premiul Stânca Gr. Marghiloman. N­andicap liber Moria Radisc. Premiul Volant Flordana Ever­ Ready. Premiul Mărășești Gr. Marghiloman. Premiul Saint Cyrien Gr. Marghi­loman. Premiul Contretemps Cozia Save Mee. Premiul Consolații Gr. Zis3o Aslan. Parcel Olebeieșanu Chiiipaia Lifisa teái) sau­ csdrierea d-lui CONST. GRIGORIU Duminică 10 Iunie 1907 Se va juca pentru a 7-a oară Fire de Artist Kunstlerbh­it] Operătă în 3 acte de Leo Stein și Carl Lindau, traducrele de P. Gusty. Muzica de Edmund Eysler­n&T MARE SUCCES 'QS Grădina Blanduziei Duminică 20 Iunie 1907 un­ mare succes se va juca pentru a opta oară CORALIE ( Comp­romedie în 3 acte de Valabroque și Han­guin, tradusă de d. Al. Alexandrescu Hina RAȘCA Duminică 10 Iunie 1907 Debutul Celebrei Trupe de Operă LILIPUTANA) sub conducerea Gem. Cinerra se va cînta: Carmen Opera în 4 acte. Muzica de Bilet DE VINZARE O irâ^a B de prima calitate loco Magazia Câmpu Moșilor A­S3 adresa la D-nii Cl­.. Th. Eftimiu­­ Comp. str. Lipscan­ x I CASA sd!? "sffilMB­­­I M. FINKELS P București, Strada LIPSCANI, No. S Noul Palat Dacia si cursul pe ziua de 5 Iunie 1907 j Cump. I Vind 4«/»|| Renta amorTIa CS Tolivr "TÎ9 25 " 90 — 4 °/°| „ „ 1905 a. b. 89 50 80 25 4 °/o Rentă internă 90 50 91 25­4“/o| Oblig. Dim­. Buc. 1903 87 50 87 55 40/0 , „ „ 1906 87 25 88 — 5 ° jp . , jud. 101 50 102 — 4u|oj „ „ „ 95 25 96-5°/o Ser. Func. rural j ‘ lOi 75 102 25 4% „ „ „ 89 75 90 50 50p » „ urb. Bu. I 99 50 100 — 5o|° » * „ Iași 95 50 96 25 Ae. B. Națională 3580 — 3600 — „ , Agricolă 415 — 425 — „ „ Sc. Buc. 135----145 — Cor. val. austr. 105— 106 — Mărci germane 123 50 124 50 Banc. franceze 100 25 101 — „ italiene 100— 101 — „ rubl. hîrtii 264 — 267 — 1.1. NEGREAIU­­ S’A MUTAT­București. — Str. Episcopiei No.1­0"“"Statix 5—7 p. m. Jivacsv

Next