Adevěrul, ianuarie 1908 (Anul 21, nr. 6591-6618)
1908-01-14 / nr. 6602
«Xi 4 ianuarie în&. ii „STELLAM Hb — Furnisorul Curiei Regale — « I Recomandă tot felul de: I ~~ Săpun fin de toaleta 1 II, SAPUH DE ras H Tg. _ Mgienic pentru obraz — i II Lumânări de stearmă g M ~ de calitatea cea mai superioară g I H De vînzare la principalele drum e EPITROPIA GENERALA „ Casei St. Spiridon din Iași Face cunoscut că in ziua de 10 Februarie 1908, ora 2—4 p. m. se va ține în camera acestei Epitropii licitație publică prin oferte sigilate,pentru vindarea locului cu casa pronumită Corvina din orașul Vaslui Strada lașului No. 139, proprietatea acestei case, conform legei promulgată in ziua de 5 Februarie 1902. Concurenții ce voesc a se prezenta la această licitație vor depune o garanție provizorie de 500 lei in efecte publica sau numerar. Licitația se va ține conform articolului 72—83, din legea comutabilităței generale a statului. Ori-ce informațiuni și condițiunile se pot vedea §i lua in ori-ce zi de lucru in cancelaria Epitropiei. Serviciul Administrativ, plasa manuscrisele pe la diferite ziare. Mai ales in ce privește faptele diverse, simt: sute de ziariști, cari neangajati nicăirî, cuirera redacțiile ziarelor plasîndu-și manuscrisele. Faptul se explică: unui ziar londonezi ftr trebui vre-o 20-30 de reporteri de fapte diverse angajate lunari, deoarece orașul e nemărginit de mare și faptele diverse fără număr. Un ziarist adevărat e apoi Înarmat totdeauna, cu un kodak, îndată ce a observat ceva curios, pac!fotografia e gata-Mai ales pentru reviste, magazines, cum le zic englezii, afacerea e din cele mai bune. *. * Acestea sunt, în trăsături generale poverile ce se dau ziariștilor, cari în Anglia sunt o legiune întreagă. Literatura copiilor ,, Amicul tinerimei“ Și copiilor la treime o literatură, dar o literatură a lor, pe care sa o priceapă și să-i atragă. In toate țările civilizate, cons! au revistele lor și la cele mai multe, ei sunt colaboratorii. I. I. Moisii a înființat acum ,patru ani o revistă, întitulată „Amicul tinerime!“. Copii sunt buni cititori, probă e durata revistei, care acum intră în al cincelea an. Cine nu a stat de vorbă cu copil, cine nu se cunoaște sufletul lor, nu va putea să priceapă nici revistă d-lui Moisil,, ceea ce e un semn bun, căci in acest caz, revista,și-atinge scopul ce și-a propus, acela de a instrui pe copii amuzindu-i. Au și copil poeții și prozatorii lor, povestitorii lor. Bineînțeles, el excelează în basme, dar oare nu cu basme a debutat orice literatură serioasă? Colaboratorii d-lui Moisil nu vor ajunge mari scriitori, dar se vor obișnui să scrie și... vor înțelege pe alții, ceea ce e foarte mult. Deveniți mari. »•! vor fi în stare să deosebească stilul urii de cel frumos, își vor bate joc de frazele goale, lipsite de înțeles. Ei nu se vor lua după cele ce trâmbiță un ziar, sau o revistă interesată, vor judeca ei singuri și vor ajunge să i deosebească griul de neghină, ceea ce din nefericire nu se face azi. Colaboratorii d-lui Moisii nu au ajuns încă în vîrsta adolescenței, dar vor ajunge și ei vor forma dacă nu o pleiadă de scriitori cel puțin o pleiadă de cititori iteligenți și tocmai de aceasta avem absolută nevoie Victor Anestin litatea terenului și de Roma prin‘latinitatea sa“, d-luî a spus și unele adevăruri crude atite cu privire la romîniî din reg..t, cit și cu privire la politica calcadoa a guvernelor noastre : romîniî aproape se desinteresează fie frații lor macedoneni, iar guvernul îî lasă fără apărare. Această părere a făcut asupra auditorului cu atît mai mare impresie, cu fie conferențiarul a vorbit cu entusiastă disirație de vecinii noștri bulgari, arătînd sentimentele de care sînt el animați pentru frații lor macedoneni, și cum înțeleg ei să lucreze pentru triumful causelor. Dacă afirmarea d-lui Pollegrini cu privire la nui ar fi singuratecă și n’ar fi a unui cunoscător și tehnic, ea ar putea trece fără sä I arăt prea mare importanță. * Din nefericire, de un timp în con aurări de aceasta ,natura încep să-și facă încetul cu încetul drum în opinia publică din Italia. Consulii italieni pe de o parte, și mai ales opterii italieni cu serviciul în jandarmeria din Macedonia pe de alta, au început a spune iu dreapta și iu stînga la reîntoarcerea er în patrie, că noi desfășurăm o acțiune foarte slabă în Balcani. Lucru de relevat : pe ciud o anume presă din Italia ne acuză țara și guvernul că vor să născocească din chiar venin roman in Macedonia, oameni desinteresați și sincer iubitori ai țarei noastre, încep să ne acuze de pe tribună în fața publicului, de slăbiciune și de implectă abandonare în care continuăm a lăsa pe romînii macedoneni. Dar argumentul e prea interesant ca să nu revin asupra-i cu amănunte. ______ Bîac-Alb I § guerii magazine de manufactură B H £• și coloniale din țară, K. Demîscli Special în boale interne Sifântice (lumești) și de piese S’A MUTAT In stf. Carol 55 — lîugti Piața Sf. Anton -Consultațiunile de la 8— 9 și 1—4 p. m . Or. Leon RABINOVICI Deii Fac. «Ic Medicină «lin l*ari» MEDALIAT al SPITALELOR din PARIS Membru al Soc. Franceze d'electrotherapie si de Radiologie medicală Elev al’Proles. îneiila Sol , ICohin, Setter, Albarran și Nailey Snerind și in Clinicile Prof. duf in Stattoien, Eiou și Ee Aoîr BOALE interne Specialist : _ STOMAC și INTESTINE Consult 2— 5 p. m. Str. Carol 2» ((Colț cm Șelari Curierul spectacolelor in străinătate Paris. — Zilele acestea la teatrul Odeon a avut loc un matineu de recitări poetice în onoarea poetului Verlaine, cu concursul orchestrei de la concertele Touche. La acest festival artistic, a partícipat și o romîncă, d-șoara Ventura care a recitat Fetes galantes. — ASTAZI, 13 ianuarie 1008 — Teatrul Național. — Se va juca : hiamni.fi: Concertul maestrului Enescu. — Seara: „Sherlok Holmes“ comedie în 4 acte dupe F. Bon. Teatrul de varietăți Berclia Basi- Ipbcu, str. Doamne!. Direcțiunea Mitică Georgescu. In fiecare seară reprezentația!*! pentru familii. Debutul cunoscutului comic L. Bernardo. Duetul D’arco, De Mall y, comicul Iulian și altor artiști. Intrarea liberă. Teatrul Boulevard. — in toate serile cinematograf ai soc. „Romino-Araeriesne“. Teatrul Lieblich — Sa va juca t La beneficiul sec. „Baron de Rotschnld“. „Idiotul", dramă-comedie in 4 acte de Iacob Gurdin. Teatrul Lyric. — Patru reprezentațiuni de cinematograf date de ziarul „Dimineața“: Circul Sidoli. — Reprezentați date de circul Omar Sidoli. Teatrul de varietăți Imperial. — Ia toate sălile reprezentațiuni pentru familii. Program mare și foarte variat. Debutul trupei de „negri americani“ și al celorlalți artiști. Intrarea liberă. DeJi! Pai! Ciunte Fost Director la Conservator — din București — Stabiliradase în localitate predă lecție de Piano și Curs -------ele perfecțiune-------A se adresa Strada Enteraun 37 fu plasați tenis înainte de a asculta propunerea unei afaceri din cele mai sigure și din cele mai productive posibile. Adresa: Cutia poștală 187.— Loco. DE ARENDAT MOȘIA BAMEȘTI. Comuna Retevoești, județul Muscel, cu începere de la 23 Aprilie 1908. Doritorii se pot adresa în București Sad. Paul Argon, Intrarea Amzei 5, sau la Cănești la d-na Elena Păltineanu. SE FERI de CONTRAFACERI Cereți numai adevărata — ’ py © ba GERRMNDREE Secretin frumuseței fabricatei de HANOV-SOUCNIESS, Parfiment 19, P.Urt Vivienne, PARIS 1 IfttPORTANT pentr*la AMÍAXORI ÂE BILIIAR. în MAREA d m Hallă de Biliard — din Str. Academiei înp. 51 — Motel Metropol fosta Academie de Biliard este deschisă zilnic, cu INTRAREA LIBERA pentru Onor. Public de la orele 8 dimineață și pina la 3 după miezul nopței. Cele mai bune și mai perfecționate Biliarde pentru AMATORI și MATSCH sistem BRUNSCHWIG din Paris drepte și ovale. Se mai găsesc și Jocuri de TABLE și SCHACH. Jurnale Române și străine. Consumațiumea excelentă și prețurile cele mai convenabile. Localul cel mai elegant din Capitală. Bine încălzit și luminat. O conferință interesantă Grecii interesați ne acuză că inventăm Romsnî în Macedonia iar Ii ienii amici ai noștri ne impută că ne desinteresăm de frații macedoneni ROMA, 19 Ianuarie st. —AhtSen scapă publicistul și avocatul Battista Pellegrini, fost ofițer colonial in ministrul afacerilor streine din Roma, a ținut în sala „Societățea Presei“ de aici o prea frumoasă și interesantă conferință tratînd despre Orientul european, înaintea unui public ales și numeros“, conferențiarul și-a desfășurat tema cu competența unui tehnic trecînd în revistă sub toata aspectele, statele balcanice vizitate de el în diferite rîndurî și vorbind de țara noastră. D. Pelegrini a fost la București acum un an ; el este cunoscut coloniei macedonene din Capitală, ca și romînilor din Macedonia, de care vorbește cu multă simpatie in cartea sa: Verso la Guerra publicată în urma unei lungi călătorii in Balcani. Cred interesant să relevez din conferința sa partea privitoare a noi și la ai noștri.* Dacă d. Pellegrini a vorbit cu admirație și simpatie de Romînia, această țară „binecuvîntată de natură prin ferit O serbare italo-romînă ROMA, 8 ianuarie.—Cu oeasia anului nou, a avut loc ca de obicei s la legațiunea noastră o frumoasă recepțiune care a fost mai mult o sărbătoare italo-romină. Afară de colonia noastră din Roma, de ministrui Serbiei și Bulgariei cu personalul legațiunilor respective, de consulul nostru la Roma d. Muzi-Fo și d. Popovici consul al Muntenegrului, > Ü luat parte la această simpatică sărbătoare în familie, numeroși italieni printre care : d. Fortis fost președinte al consiliului de miniștri, senatorul Pierantoni, deputații Santini și Panicii, rom.. Appolloni, exdeputatul d. Cesaro amical d-la Fiera și fost coleg de studii ale sale la Universitatea din Neapole, contele de San Martino cel care a adus la București lupoaica dăruită comunei București de către primăria Roatei. Printre romani era ü: ex ministrul nostru la Viena principele Em. Udica cu principesa, principele D. Ginka Secretar la legația noastră din Viena împreună cu soția, și împreună cu domnișoarele, ducesa de Mignano, rmîncă de origine, căsătorită în Italia cu ducele da Mignano. S’a toastat pentru prosperitatea Romîniei și în onoarea Regelui Carol Iol, iar d. Fieva a ridicat paharul pentru Italia și pentru regele Victor Emanuel. Făcea onorurile casei d-na Lina Fieva cu gontileții ce-o caracterizează. Corespondent informații lui Organizația nababo-carpistă, în contra tskiștilor, a și început în Capitală. D. Cantacussino a făcut cîteva vizite unor foști deputați conservatori care s’au manifestat, în unele împrejurări, ca takiștî, dar cari nu luaseră o atitudine prea ostilă față cu cantacuziniștii. Pentru a putea cunoaște bine sentimentele lor, în vederea unor eventuale evenimente, d. G. Gr. Cantacuzino a început să-l viziteze. Președintele clubului conservator a fost foarte afabil cu fiecare din aceștia. Le-a vorbit de răscoale, de pagubele produse, de evenimentele politice, a luat o parte vie la durerile ce fiecare din ei, a avut, a împărtășit bucuriile lor — dacă ați avut—și apoi s’a grăbit să le anunți apropiata vizita a d-lui P. Carp. In* citind vom da, in această privință, amănunte foarte interesante ca să se vadă cit de bizantină este politica chibzuită de noul comitet al clubului conservator. D. G. Gr. Cantacuzino, fost primministru, a făcut era o lungă vizită d-lui Costică - Rădulescu, fost deputat de Vlașca, cunoscut prin simpatiile ce le are pentru d. Take Ionescu. Prefectul de Constanța, viceregele Dobrogei, s’a certat cu primarul local, pentru alegerea comitetului unui club de joc de cărți. Primarul a susținut o listă pe care figura și diosul, și care a fost deasă, iar prefectul a susținut o listă adversă. Cu aoi cearta. Avînd afacuri de serviciu, primarul s'a dus la prefect și—conform obiceiului—i-a solicitat o audiență, pe care viceregele i-a refuzat-o. Primarul a scris atunci prefectului că are să-l consulte în afaceri de serviciu, dar n’a primit nici un răspuns. Probabil că acest conflict va avea urmări și mai neplăcute pentru primarul de Constanța. Sîmbată 12 Ianuarie a apărut No. 1 din revista Săplumîna cu următorul sumar : 1. Polemici de vaomițî, 2. Ghestiuni socialo-femonine, 3. Tot greva avocaților, 4. Săptămîna. Partidul liberal și chestia țărănească, destăinuirile unui fost magistrat în afacerea Kogălniceanu, de Toma Dragu doctor în drept de la Paris, fost judecător supleant la tribunalul Vlașca. O broșură 1—8 de 29 de pag. București Tipografia Speranța Frețul 39 bani De vînzare la toate librăriile și depozitarii de ziare din țară Plungeri și reclamații Locuitorii din comuna Coșula, plasa Hirlăui, județul Botoșani au reclamat ministerului de interne, că sunt persecutați de șeful ocolului silvic din acea localitate și de toți subalternii săi, pentru motivul că locuitorii au îndrăznit să-l reclame ministerului de interne într’o chostiune de păduri, reclamație ce provocase o anchetă. , Sătenii cer să li se facă dreptate, facindu-se o nouă anchetă. De la clubul conservator Noul comitet al clubului conservator central s'a întrunit ozi la ora 2 p. m. la club. S'au ales doi vicepreședinți: d-nii Ioan Lahovary și... Olănescu, cu directori d-nii general Costescu, Al.r. Forescu, N. Lahovary și Petre Sfetescu; casier d. colonel Obedenaru; secretari d-nii Rosetti-Bîrlanescu și Aguidti. S'a mai ales o comisiune care să verifice gestiunea din trecut a casierului. S'a hotârît alcătuirea unui regulament interior al clubului. Asupra organizară Capitalei nu s'a discutat absolut nimic, deși se afirmase că în această ședință se va termina și cu organizarea electorală de la centru. Amintirea acestei organizațiuni se atnbue intervenției d-lui Ioan Lahovary. Este vorba ca prin noul regulament al clubului să se prevadă trei categorii de cotizații, pentru a putea face intrarea în club accesibilă tuturor alegătorilor conservatori, cari nu pot plăti cotizații prea mari. Scopul real al întocmirea noului regulament interior este însă ca toți bătăușii d-îuî N. Filipescu să poată face parte din club spre a asigura o majoritate aubismată. Noul regulament va prevede trei categorii de cotizații, dintre care cea din miM, foarte mică, pentru agenții electorali. Partea nostimă a chestiunei este că deoparte acești agenți vor primi subvențiuni lunare de la club, iar pe de altă parte din aceste subvențiunî în interesul menținerei majorităței li se vor reține cotizațiile. Admirabil, ca concepției Palatul Justiției Diverse.—Tribunalul comercial Ilfov s’a pronunțat orl în procesul dintre d. S. Birenberg și societatea de asigurari Agricola, respingînd acțiunea intentată de d. Birenberg. Iată obiectul Tirpansului : d. Birnberg a chemat în judecată societatea Agricola cerînd ca aceasta să fie obligată a-i plăti o sumă de peste 30.000 lei, pe baza unui contract ce d-sa avusese cu societatea de vi gardie mutuală Fonciera. Prin acel contract d. Birenberg era angajat ca sub-director pe termen de șase ani cu un salar de 000 lei lunar. D-sa susținea acum că Agricola, fiind o continuare a Foncierei contractul d-sale ar fi valabil față de Agricola această societate avînd deci a-I plăti suma de mai sus ca despăgubire, întrucît nu-l recunoscuse ca sub-director respingînd acțiunea d-lui Birenberg. Tribunalul a stabilit dar ea între Iondera și Agricola nu a existat nici o legătură și că cota din urmă nu poate fi socotită ca o continuare a celei dintîi. Din partea societății Agricola au pledat d-mi avocați Mihail Valerianu și M. I. Negreanu. BIBLIOTECA AVENTURILOR CELEBRE MineroaNA după MILIOANE narP ......... 20 bani, în toată țara, bani 20 Congresul avocator — Ședința dela 12 Ianuarie — Ascarii, la orele 9, s’a deschis în sala „Liedertafel“ din Capitală al doilea congres al avocaților din țară, întruniți pentru a protesta contra dispozițiunilor din noua lege a judecătoriilor de ocol, dispozițiuni care lovesc în prestigiul și demnitatea corpului de avocați. Tot în congresul acesta avocații se vor pronunța pentru sau contra declararea grevei generale a avocaților, conform hotărîrii luată în primul congres din sala Germană. Aspectul sălei Sala „Liedertafel“ e literalmente ocupată de avocați, cari au venit in număr de vreo trei sute. Majoritatea o formează delegațiile hamurilor din țară, cari au trimis delegați foarte numeroși. Delegații din provincie, înainte de deschiderea congresului, discută cu multă aprindere asupra grevei, pe care cei mai mulți o găsesc necesară ca masura de protestare cea mai eficace. Inainte de deschiderea congresului delegații iau loc in sală în grupuri compuse din reprezentanții fiecărui barou. Curentul în sală e pentru proclamarea grevei. Deschiderea congresului Congresul sa deschis la orele 9 și jumătate sub președinția d-lui Petru Grădișteanu, care anunță congresiștilor, că din cauza boalei regelui, nu s’a putut prezintă suveranului pentru a-î aduce la cunoștință doleanțele avocaților. După aceea d. Iliuță Ionescu, secretarul baroului, dă citire adreselor primite din provincie cu rezultatele obținute la barouri pentru sau contra grevei. Bîndu-se citire unei adrese venită din partea decanului baroului de Tulcea, prin care se cere ștergerea dlui Toma Stelian din tabloul avocaților de Ilfov, congresiștii acopăr cu îndelungate aplauze aceasta cerere. D. Petru Grădișteanu dă citire mai multor adrese sosite de la diferiți decanii din provincie, prin care se blamează actualul ministru de justiție pontul că, prin legea judecătoriilor de ocol, a lovit în prestigiul și demnitatea corpului de avocați. Incidentul Grădișteanu Dan D. Petru Grădișteanu dînd citire unei moțiuni prin care se spune că ministrul justiției nu a modificat art. 93 din lege stfel cum promisese comisiunea avocaților, d. avocat Dan întrerupe pe d. Grădișteanu, spunind că nu este exactă acuzarea ce se aduce d-lui Stelian. In urma acestei întreruperi se naște un viu incident între d. Grădișteanu și Dan, incident care ia proporțiile unui adevărat scandal. D. C. Dissescu intervine pentru a da oarecari lămuriri, cari se impun în urma acestui incident, pentru a se reatiebili adevărul. D-sa face un istoric al tratativelor urmate intre comisiunea avocaților și d. Stelian, din care reese că acea comisie ne, despărțindu-se de ministrul justisiei, nu recucedase nimic și ca atare nu ajunsese la nici o înțelegere definitivă cu d-sa. Cuvîntări.s Luînd sfirșit acest incident, începe seria cuvîntărilor. D. G. Dobrescu, decan al baroului de Prahova, ia cel dintîi și cuvîntul. D-sa analizează și critică in parte fiecare din dispozițiunile legei judecătoriilor de ocol, arătînd că ele lovesc și in dreptul de apărare al țăranilor, — care rămîn ia discreția samsarilor, — și în demnitatea avocaților. Insistă în special asupra articolului 93 din lege, Circ, prin modificarea ce i s’a adus, face obligatoriu apelul procurorului în contra deciziunilor consiliului de disciplină. D. Dobrescu termină spunînd că dacă greva nu va da rezultatul dorit, sînt și alte mijloace prin cari se poate obține satisfacție. D. Emanoil Dan avînd cuvîntul, este oprit la început să vorbească, prin numeroase întreruperi. Reușind în cele din urmă să vorbească, d-sa începe prin a cere scuze congresiștilor și d-lui Grădișteanu dacă ia indispus prin întreruperea sa. D-sa continuă spunînd că a avut o convorbire cu d. Toma Stelian căruia i-a cerut lămuriri asupra interpretării pe care ministrul înțelege să o dea articolului 93 din lege. Ministrul justiției, afirmă d. Dan, și a declarat că nu a fost un singur moment în intenția d-sale de a înțelege ca obligator apelul procurorului în contra disviziunea consiliului de disciplină. Terminînd, d. Dan se declară în contru ideea de a se declara greva. D. Toma Drăgulănescu de la Brăila, discută ideia grevei, pe care o găsește și posibilă de pus în practică și în același timp, e și măsura cea mai eficace pentru a se obține satisfacție. D. Teodor Enibace, decanul baroului de Putna, începe prin a zice că avocații puntgazi pe ruina independenței lor. Continuă arătînd că, prin întinderea competenței judecătoriilor de ocol, se suprimă de fapt Curțile de apoi, deoarece trece apelurile la tribunale. Arată în cele din urmă că o grevă bine organizată, de o durată ori cât de mică, poate da rezultatele dorite. D. Spiridon Stătescu, fost consilier la Curte, e oprit să vorbească, după care părăsește tribuna, mulțumindu-se drept orice discurs, cu un ironic salut de mulțumire către congresiști. Cuvântarea d lui Dissescu Decanul baroului de Ilfov e aclamat la tribună. D-sa începe prin a declara că, din chiar ziua cînd a făcut prima convocare a avocaților pentru a se discuta măsurile ce sînt de luat față de legea d-lui Stelian, s’a declarat în contra grevei. Continuă apoi prin a discuta ideia de grevă ca armă de luptă și zice că e e bine venită în domeniul economic, dar nu și are rostul cînd e vorba de corpul avocaților, deoarece aceștia nu se află în luptă cu capitalul. Principiul grevei generale nu a triumfat in nici o țară din lume, zice d-sa, deoarece atunci cine ar triumfa acest principiu, ar însemna să se proclame revoluția. D. Dissescu urmează spunînd că nu crede că în ipotezele în cari se găsește azi corpul avocaților, e locul să se recurgă la grevă, care e arma extremă de apărare. Și apoi avocații nu sa pot compara cu muncitorii cari sunt în conflict cu capitalul Ce se va face atunci cu avocații cari nu vor voi să se supună grivoi ? Eu sunt contra grevei, dar mă voit supune hotărîrea pe care o va lua baroul din care fac parte. Se poate, însă, lupta prin alte mijloace în contra dispozițiior din legea d-lui Stelian, fără sa se recurgă la grevă. * D. Șeineanu întrerupe pe d. Disescu și’I curg ca să șteargă pe d. Toma Stelian dîn tabloul avocațior de Ilfov. * D. Dissescu continuă spunînd că peste instanța de azi va vini instanța de mîine și cu toții să ne luăm angajamentul, a zis d-si, ca instanța de miine să revizuiască ceea ce a făcut instanța de azi. D Petre Grădișteanu spune că d-sa a votat cel dintîi și pentru grevă ; — găsește însă că are mult temei afirmiția d-lui Disescu că nu vede posibilitatea de a se face o grevă generală serioasă. Nu poate primi insă insulta adusă avocaților de către d. Stelian. Propune să se facă întruniri continui, să nu dezarmeze un singur moment, pînă ce guvernul ori va ceda ori va pleca din fruntea treburilor statului. D. Barbu Păltineanu propune să se voteze greva, însă începînd de la o anumită zi de mai înainte fixată. * Se dă citire, în primul loc și se votează următoarea 5 moțiune „Congresul avocaților din întreaga țară. „Văzînd că prin noua lege a reorganizărei judecătoriilor de ocoale se desființează autonomia corpurilor de avocați recunoscute pînă acum prin legile în ființă, și prin tradițiunea constantă a obiceiurilor judecătorești. „Văzînd că prin această lege se lovește dreptul de apărare și se restrînge reprezentarea prin mandatari în afaceri patrimoniale, stabilindu-se deosebiri bazate pe întinderea intereselor bănești și pe clase sociale sau profesionale. „Ascultînd pe delegații barourilor din țară, cari în chip unanim s’au pronunțat contra acestei legi, învederând inichitatea ei, spiritul ei antidemocratic și antiliberal, pericolul de care este amenințată însăși libertatea individuală, prin confuziunea puterilor date aceluiași organ judecătoresc, de a urmări, instrui, aresta și pedepsi, lipsa de claritate a deosebitelor texte și nenumăratele controverse la cari va da loc . „Văzînd că modificarea adusă art. 93 din această lege a lăsat numai în aparență jurisdicția consiliiilor de disciplină, căci deducerea judecatei disciplinare este obligatorie înaintea instanțelor de apel, ce vor judeca ca și în corecțional afaceri civile nejudecate însă definitiv. Desaproba Spiritul de care a fost însuflețit actualul ministru al justiției, avocat el însuși, înscris în batou de peste douăzeci ani, fără a fi protestat vreodată contra actualei organizațiuni a corpului de avocați. Hotăroște A lupta prin toate căile ce-i sunt deschise pentru a dobîndi revizuirea acestei legi cit mai neintîrziat: proclamarea grevei generale Se prune apoi la vot, în ordine pe barouri, următoarea : Moțiune Congresul avocaților întruniți azi 12 Ianuarie 1908. Pentru considerentele arătate in prima moțiune propusă și adoptată de congres. Văzînd că printre alte căi deschise barourilor în lupta pentru înlăturarea disposițiunilor din legea judecătoriilor de ocoale, jignitoare prestigiului corpului de advocați, greva se impune ca mijlocul cel mai eficace Decid. Declară greva generală a corpurilor de avocați din țară, care va fi notificată prin decanii respectivii ADEVERUL cu începere dela 21 ianuarie 1908 . Această moțiune se votează de către 28 de barouri, fiind contra grevei barourile de Ilfov și Iași, obținindu-se cal . de Covurlui, iar baroul de Fălciu neluind parte la vot. Excluderea dlui Stelian din Barou în cele din urmă se votează, prin aclamație, propunerea de a se cere consiliului de disciplină al Baroului de Ilfov ștergerea d-lui Toma Stelian din barou. D. Dissescu declară că nu se poate pronunța asupra acestei chestiuni. * Congresul a luat sfîrșit la ora 12 și jumătate noaptea. ____ A. M. 4 Mișcarea avocaților In chestia propunerea de a se declara greva avocaților, primim din partea d-lui G. Angelescu, un fruntaș al baroului Capitalei, următoarea scrisoare : Domnule Decan. Fiind bolnav și neputîndu-mă presinta la Palatul Justiției pentru a-mi da părerea dacă este sau nu locul a se declara grevă din partea corpului, față cu unele disposițiuni din legea Judecătoriilor de Ocoale, votată de Corpurile legiuitoare și promulgată, îmi permit a vă trimite în scris părerea mea în această privință, precum și in scurt motivele pe cari îmi întemeiez această părere. Sunt contra oricărei idei de grevă, pentru că un asemenea mod de protestare nu corespunde cu misiunea de un avocat are în societate. Avocatul apărător al legilor și vecinie rîvnitor pentru buna lor aplicare, nu se poate Insurecționa, contra unei legi, votată și promulgată conform Constituției, fără a lipsi de la misiunea sa și fără a călca demnitatea ce, trebuie să păstreze in viața sa profesională. Făcând grevă în contra unei legi în vigoare, avocații, pe lângă că jignesc mersul regulat al justiției, ai cării sacerdoți sunt, pe lângă că pot causa prejudicii enorme justiția lDilor, ce, prin profesiunea lor, sunt totdeauna datori să asiste, dar și un 'exemplu urit lumii care mirată’ne privește și apoi înlescnesc bîntuitorilor urîta sarcină ce’șî au luat de a ponegri cea mai nobilă și cea mai frumoasă profesiune. Sunt căi legale pentru revizuirea și reformarea legilor, cari sunt sau par, de a fi nedrepte sau jicnitoare." In sinul corpului nostru sunt oameni de mare valoare și însemnătate și locul unde asemenea chestiuni se pot desbate In mod legal și cu succes, fiindu-le deschis, ar fi cred mai nemeiül ca pe cea cale să se ceară revizuirea legii dacă este ceva de revizuit. Ași fi fericit domnule Decan, dacii umila mea părere ar fi împărtășită de majoritatea distinsului Corp din care am onoarea face parte de aproape 30 de arii și astfel să se evite repetarea unor evenimente pe atît de regretabile pe cit de nepermise într’o țară cu legi și judecători. . Primiți vă rog, domnule Decan, expresiunea înaltei mele considerațiuni ț •5 și O. Angelescu j Pensionarea ofițerilor In cestiunea pensionarei ofițerilor primim o comunicare, din sursă autorizată, că sgomotul corp alarmează corpul nostru ofițeresc cu privire la proectul ce se zice că s'ar elabora la ministerul de război și—relativ la micșorarea limitei de vîrstă la care urmează a fi scoși ofițerii la penisie—este cu totul neîntemeiat. La ministerul de războiu nu numai că nu se lucrează un asemenea proect — dar se împărtășesc vederi diametral opuse pretinsului procesor Doar dintrelea—judecind puțin aupra acelui proect—pus în circulație probabil în mod tendențios —i se vede imediat puțina seriozități ce trebue să i se atribue, și aceasta pentru următoarele cuvinte: 1) Armata noastră suferă pentru moment tocmai de lipsă de ofițeri și pentru a separa la acest incovenient, s’a mărit prin noul budget efectivele școalelor militare. 2) Cînd ar fi vorba de întinerirea cadrelor s’ar ataca capul — adică cele mai ’nalte grade ale ierarhiei— generalii și coloneii, grade în cari se și atinge o vîrstă mai înaintată— iar nici decum mijlocul ierarhiei , căpitanii. Astfel se procede pretutindeni și se consideră clar ca absurd în cercurile militare pretenția ca un căpitan să fie scos la pensia la 46 ani—R, Baroul de Ilfov contra grevei Erl, la orele 6 p. m. sau închis la baroul de Ilfov registrele în care avocații au votat pentru și contra grevei. Rezultatul votului a fost cel următor: 110 avocațî au votat pentru proclamarea grevei, iar 177 au votat contra grevei. După cum se vede majoritatea avocaților de Ilfov s’au declarat contra ideei de a se proclama greva. In total au votat numai 293 avocați din peste o mie avocați Înscriși in baroul de Ilfov. FOITA ZIARULUI „ADEVERUL 84 NEAMUL CRIMEI — DEI TREI BORGIA — roman de aventuri extraordinare și de crime celebre XLIX SUB SALCIE „Timp de trei luni sunt, logodnica lui Manfredi. Dacă peste trei luni prințul Își schimbă mărinimia, dacă soțul pune stăpînire asupra lui și își cere drepturile asupra mea... Ea se opri, nu îngrozită, ci mișcată adinc de mărturisirea care îi sta pe buze... — O murmură Ragastens, beat de dragoste și de bucurie, sfîrșește! — Atunci, cavalere, moartea va uni pe acel pe cari viața i-a despărțit. Ragastens scoase un țipăt slab și căzu în genuchi, acoperind cu lacrămi și cu sărutări pasionate mînuța ce-l întinsese — și acum, reluă ea mai calmă, pleacă, du-te, cavalere. Dacă mori inline sau în altă, luptă, spuneți că gândurile noastre sunt unite. Du-te, Kagasteas se sculă. — Plec, zise el cu vocea arzătoare, dar Iți spun că acum desfid moartea și că a-șî răsturna lumea ca să te cuceresc. In același timp, pină ce nu apucă ea să facă vreun gest, brațele lui inlîuituiră mijlocul ei mlădios și buzele i se puseră, fierbinți, pe buzele Primeverei. Ea căzu pe bancă aproape leșinată de senzația primului sărut de dragoste, pe cînd Ragastens, nebun, alerga prin parc ca să treacă dincolo, acolo unde avea să înceapă noul lupte și furtuni. * După un ceas, Primevere se întoarse în camorile ei. De abia se depărta ea și din dosul piedestalului de marmoră, lângă care se afla salcia sub care stătuse Beatrix, o umbră se ridic.* îi Era o femeie. . • Ea urmări cu o privire întunecată silueta albă a Primeverei și murmură. — Ce idilă! ce întrevedere mișcătoare! Nesocotiți cari nu știu ce tragedii îî plodești ! Femeia se îndreptă spre fundul parcului. Un om, un servitor al palatului, așteaptă aci. Femeia II întinse punga și valetul o apucă cu lăcomie. — Trebuie să aștept, și mine, Signora? întrebă el descizînd poarta care se afla în fundul parcului. — Da, mîine și în serile următoare, ca și erî, ca și astă seară! Apoi femeia trecu repede afară și se pierdu pe străzile negre ale Montefortului . DUPĂ LUPTA A doua zi de dimineață, în Pianosa, cîmpia din fața defileului, avu loc ciocnire dintre armata lui Cesar Borgia șiarmatele aliate din Monteforte. Rezultatele luptei fură nehotărîte. Pentru Cesar Borgia, lucrul cel mai însemnat era să pătrundă în defileul care ducea la portele Montefortului, singurul și unicul drum practicabil pentru o armată.Prin urmare, toate silințele aliaților furau concentrate în defileul Iadului. , Dacă Cesar nu putu pune mina pe pozițiunile acestea deja, prima încăerare era vădit că nu va trece mult și va izbuti să le cucerească. El avea douăzeci de mii de soldați; aliații, la un loc, nu formau decît o armată de douăsprezece mii. Apoi, fiul papei mai aștepta întăriri. In zorii zilei, la primul semnal de atac dat de prințul Manfredi, apăruse o femeie în alb, călare pe un cal focos. Ea străbătu în galop frontul trupelor.Femeia era Primevere. Cu vîrful cravascei, ea arătă armata lui Cesar, care se desfășura în șiruri lungi unduioase. O imensă aclamație salută pe tînăra femeie. Lupta începu. Mai întîiu, bătaia se făcu în ordine, dar în curând lupta se împărți în grupuri de zece, de douăzeci mici încăerfuri. Pe la orele 4 Cesar, vin üt, plin de sînge pînă in piept, se hotărî să isprăvească.Iși adună regimentul de elvețieni și două regimente, de piemontezi. Trimese mai întîî un nor de călăreți să curețe terenul, apoi se puse în mișcare cu soldații lui spre defileu. Lupta se dădu pe cîmpie. Prințul Manfredi cu două trei regimente aproape decimate, se puse în fața lui Cesar. Incăerarea fu îngrozitoare. Țipete, horcăirî răsunați de amîndouă părțile. Trupele lui Manfredi începeau să dea înapoi. Prințul scoase un țipăt de disperare. Dacă Cesar apucă să intre în defileu, se sfirșise cu Montefortul. In acest moment, Borgia auzi ca un bubuit de tunet. O sută de călăreți, cu landa, înainte, se arătară ca din senin șî se năpustiră asupra regimentelor sale. In fruntea lor, întrecîndu-I cu o lungime de lance, un om da pinteni calului cu furie. Acest om nu purta cuirasă nici de oțel, nici de pete. Avea numai sabia. Era Ragastens. Cînd ajunse peste elvețieni, în mijlocul cărora se găsea Cezar, Ragastens se apucă să dea pinteni în Capitan cu o turbare de sălbatic. Căpitan, nebun de durere, începu să sară în toate părțile și să dea din picioare. Un mare gol se formă în jurul cavalerului. Țipete de groază se ridicară în jurul lui. El înainta drept spre Cesar. Elvețienii se apărau cu greu împotriva escadronului pe care Ragastens îndrîse cu dinsul și care lovea de departe cu lancea. Ragastens înțeleses că soarta luptei depinde de acest moment. El își împinse calul mereu înainte și ajunse, în sfirșit, lîngă Cesar. — E rîndul Male, monseniore! strigă el. — Trădătorule! răspunse Cesar. O să mori! El își ridică securea. Mișcarea asta deschise armura lui în dreptul umărului și sabia lui Ragastens, se înteetoare, se înfipse în umărul lui Cesar, care dădu drumul frîului și căzu. Haita elvețienilor se trase înapoi de toate părțile. Ragastens, ridicat pe scări, scoase un țipăt de biruință. In acest moment, un călăreț, un heresde care mînuia o lancie grea, galopă spre dînsul. Cu o aruncătură de ochi, Ragastens văzu că elvețienii fugeau ducînd pe Borgia și urmăriți de cavalerii cari veniseră cu dinsul. Ol mici se întoarse spre acel berente și cu o săritură ușoară evită ciocnirea lui. Bercului tîrît de galopul lui, trecu de Unsul. Ragastens se repezi spre el îl ajunse și cînd uriașul vru să se întoarcă , spre dinsul, scoase un urlet. Sabia lui Ragastens îl intrase în gît. Omul căzu la pămint și calul sau fugi, înfricoșat. Casca călărețului se desfăcu atunci și capul lui palid se ivi în lumină. — Uite! e bietul Astorie! făcu Ragastens — Da, răspunse Astorre cu un zîmbet, disperat ,asta e a opta lovitură! — Baroane, îmi pare rău! zise Ragastens mișcat. — Nu-i nimic, e cea din urmă! Baronul Astorre se înțepeni, aci lui avu o lucire stranie și rămase ! mișcat pe veci. — Sărmanul! murmură Ragastens Și gânditor, se întoarse spre fronu trupelor aliate. O aclamație vie primi. Mirat, privi în jurul lui ca săra ce înseamnă zgomotul ăsta. Atunci iau că pe el îl aclamau. Cînd puse piciorul la pămînt, prim Manfredi înainta spre el cu brațele dchise. — D-ta ne-am salvat! zise el string du-l în brațe. Toți șefii față îl sărutară; printre se afla și Malatesta, rănit. La o mică depărtare ,Primevere avea acest spectacol cu ochii enigatici. Mai departe, mult mai departe, pe înălțimea unei stânci, o altă feră fusese față la toate fazele luptei. * Armata aliaților suferi foarte nu după urma luptei, dar primejdia petru un moment era îndepărtată. Cesar fusese rănit serios și nu pot încerca nimic mai înainte de vreo dloa zile. Se hotărî să se ia măsuri ca asalt să fie cît mai bine susținut. *: (Va urrr