Adevěrul, ianuarie 1908 (Anul 21, nr. 6591-6618)

1908-01-14 / nr. 6602

«Xi­ 4 ianuarie în&. ii „STELLAM Hb — Furnisorul Curiei Regale — « I Recomandă tot felul de:­ I ~~ Săpun fin de toaleta 1 I­I, SAPUH DE ras H Tg. _ Mgienic pentru obraz — i I­I Lumânări de stearmă g M ~ de calitatea cea mai superioară g I H De vînzare la principalele dru­­m­ e EPITROPIA GENERALA „ Casei S­t. Spiridon din Iași Face cunoscut că in ziua de 10 Fe­bruarie 1908, ora 2—4 p. m. se va ține în camera acestei Epitropii licitație pu­blică prin oferte sigilate,­­pentru vinda­­rea locului cu casa pronumită Corvina din orașul Vaslui Strada lașului No. 139, proprietatea acestei case, conform legei promulgată in ziua de 5 Febru­arie 1902. Concurenții ce voesc a se prezenta la această licitație vor depune o garan­ție provizorie de 500 lei in efecte pu­blica sau numerar. Licitația se va ține conform articolu­lui 72—83, din legea comuta­bilităței generale a statului. Ori-ce informațiuni și condițiunile se pot vedea §i lua in ori-ce zi de lucru­ in cancelaria Epitropiei. Serviciul Ad­ministrativ, plasa manuscrisele pe la diferite ziare. Mai ales in ce privește faptele diverse, simt: sute de ziariști, cari neangajati nicăirî, cuirera redacțiile ziarelor pla­­sîndu-și manuscrisele. Faptul se explică: unui ziar londonez­i­ ftr trebui vre-o 20-30 de reporteri de fapte diverse angajate lunari, de­oarece orașul e nemărginit de mare și faptele diverse­­ fără număr. Un ziarist adevărat e apoi Înarmat totdeauna, cu un kodak, îndată ce a ob­servat ceva curios, pac!fotografia e ga­ta-Mai ales pentru reviste, magazines, cum le zic englezii, afacerea e din cele mai bune. *. * Acestea sunt, în trăsături generale po­verile ce se dau ziariștilor, cari în An­glia sunt o legiune întreagă. Literatura copiilor ,, Amicul tinerimei“ Și copiilor la treime o literatură, dar o literatură a lor, pe care sa o priceapă și să-i atragă. In toate țările civilizate, cons! au­ re­vistele lor și la cele mai multe, ei sunt colaboratorii. I­. I. Moisii a înființat acum ,patru ani o revistă, întitulată „Amicul tine­rime!“. Copii sunt buni cititori, probă e durata revistei, care acum intră în al cinc­elea an. Cine nu a stat de vorbă cu copil, cine nu se cunoaște sufletul lor, nu va putea să priceapă nici revistă d-lui Moisil,, ceea ce e un semn bun, căci in acest caz, revista,­­și-atinge scopul ce și-a propus, acela de a instrui pe copii amuzindu-i. Au­ și copil poeții și prozatorii lor, po­vestitorii lor. Bine­înțeles, el excelează în basme, dar oare nu cu basme a de­butat orice literatură serioasă? Colaboratorii d-lui Moisil nu vor ajun­ge mari scriitori, dar se vor obișnui să scrie și... vor înțelege pe alții, ceea ce e foarte mult. Deveniți mari. »•! vor fi în stare să deo­sebească stilul urii de cel frumos, își vor bate joc de frazele goale, lipsite de în­țeles. Ei nu se vor lua după cele ce trâmbiță un ziar, sau­ o revistă intere­sată, vor judeca ei singuri și vor ajun­ge să i deosebească griul de neghină, ceea ce din nefericire nu se face azi. Colaboratorii d-lui Moisii nu au ajuns încă­ în vîrsta adolescenței, dar vor a­­junge și ei vor forma dacă nu o pleiadă de scriitori cel puțin o pleiadă de cititori iteligenți și tocmai de aceasta avem absolută nevoie­ Victor Anestin li­tatea terenului și de Roma prin‘lati­nitatea sa“, d-luî a spus și unele ade­văruri crude atite cu privire la romîniî din reg..t, cit și cu privire la politica calcad­oa a guvernelor noastre : romî­niî aproape se desinteresează fie frații lor macedoneni, iar guvernul îî lasă fără apărare. Această părere a făcut asupra audi­torului cu atît mai mare impresie, cu fie conferențiarul a vorbit cu entu­siastă disirație d­e vecinii noștri bulgari, a­­rătînd sentimentele de care sînt el ani­mați pentru frații lor macedoneni, și cum înțeleg ei să lucreze pentru trium­ful causel­or. Dacă afirmarea d-lui Pollegrini cu privire la nui ar fi singuratecă și n’ar fi a unui cunoscător și tehnic, ea ar putea trece fără sä I arăt prea mare importanță. * Din nefericire, de un timp în con­ a­­­urări de a­ceasta ,natura încep să-și facă încetul cu încetul drum în opinia publică din Italia. Consulii italieni pe de o parte, și mai ales opterii italieni cu serviciul în jandarmeria din Mace­donia pe de alta,­ au început a spune iu dreapta și iu stînga la reîntoarcerea er în patrie, că noi desfășurăm o ac­țiune foarte slabă în Balcani. Lucru de relevat : pe ciud o anume presă din Italia ne acuză țara și guver­nul că vor să născocească din chiar ve­­nin roman­ in Macedonia, oameni de­sin­­teresați și sincer iubitori ai țarei noas­tre, încep să ne acuze de pe tribună în fața publicului, de slăbiciune și de implectă abandonare în care conti­nuăm a lăsa pe romînii macedoneni. Dar argumentul e prea interesant ca să nu revin asupra-i cu amănunte. ______ Bîac-Alb I § guerii magazine de manufactură B H £• și coloniale din țară, K­. Dem­îscli Special în boale interne Sifân­tice (lumești) și de piese S’A MUTAT In stf. Carol 55 — lîugti Piața Sf. Anton -Consultațiunile de la 8— 9 și 1—4 p. m . Or. Leon RABINOVICI Deii Fac. «Ic Medicină «lin l*ari» MEDALIAT al SPITALELOR din PARIS Membru al Soc. Franceze d'electrotherapie si de Radiologie medicală Elev al’Proles. în­eiila Sol , ICohin, Setter, Albarran și N­ai­ley Snerind și in Clinicile Prof. d­uf in Stattoien, Ei­ou și Ee Aoîr BOALE interne Specialist : _ STOMAC și INTESTINE Consult 2— 5 p. m. Str. Carol 2» ((Colț cm Șelari Curierul spectacolelor in străinătate Paris. — Zilele acestea la teatrul Odeon a avut loc un matineu de reci­tări poetice în onoarea poetului­­ Ver­laine, cu concursul orchestrei de la con­certele Touche. La acest festival artistic, a partíci­pat și o romîncă, d-șoara Ventura care a recitat Fetes galantes. — ASTAZI, 13 ianuarie 1008 — Teatrul Național. — Se va juca : h­iamni.fi: Concertul maestrului E­­nescu. — Seara: „Sherlok Holmes“ comedie în 4 acte dupe F. Bon. Teatrul de varietăți Bercli­a Basi- Ipbcu, str. Doamne!. Direcțiunea Mitică Georgescu. In fie­care seară reprezen­tația!*! pentru familii. Debutul cunos­cutului comic L. Bernardo. Duetul D’arco, De­­ Mall y, comicul Iulian și altor artiști. Intrar­ea liberă. Teatrul Boulevard. — in toate se­rile cinematograf ai soc. „Rom­ino-A­­raeriesne“. Teatrul Lieblich — Sa va juca t La beneficiul sec. „Baron de Rotschnld“. „Idiotul", dramă-comedie in 4 acte de Iacob Gurdin. Teatrul Lyric. — Patru reprezen­­tațiuni de cinematograf date de ziarul „Dimineața“: Circul Sidoli. — Reprezentați date de circul O­mar Sidoli. Teatrul de varietăți Imperial. — Ia toate sălile r­eprezentațiuni pentru familii. Program mare și foarte variat. Debutul trupei de „negri­ americani“ și al celorlalți artiști. Intrarea liberă. D­eJi! Pai! Ciunte Fost Director la Conservator — din București — Stabiliradase în localitate predă lecție de Piano și Curs -------ele perfecțiune-------­A se adresa Strada En­teraun­ 37 fu plasați tenis înainte­ de a asculta propune­rea unei afaceri din cele mai si­gure și din cele mai productive po­sibile. Adresa: Cutia poștală 187.— Loco. DE ARENDAT MOȘIA BAMEȘTI. Comuna Rete­­voești, județul­­ Muscel, cu începere de la 23 Aprilie 1908. Doritorii se pot adresa în Bu­curești Sa­d. Paul Argon, In­trarea Amzei 5, sau la Cănești la d-na Elena Păltineanu. SE FERI de CONTRAFACERI Cereți numai adevărata — ’ py © ba GERRMNDREE Secretin frumuseței fabricatei de HANOV-SOUCNIESS, Parfim­ent 19, P.Urt Vivienne, PARIS 1 IfttPORTANT pe­ntr*la AMÍAXOR­I ÂE BILIIAR. în MAREA d m Hallă de Biliard — din Str. Academiei înp. 51 — Motel Metropol fosta Academie de Biliard este deschisă zilnic, cu INTRAREA LIBERA pentru Onor. Public de la o­­r­ele 8 dimineață și pina la 3 după mie­zul nopțe­i. Cele mai bune și mai perfecționate Biliarde pentru AMATORI și MATSCH sistem BRUNSCHWIG din Paris drep­te și ovale. Se mai găsesc și Jocuri de TABLE și SCHACH. Jurnale Române și stră­ine. Consu­mațiumea excelentă și pre­țurile cele mai convenabile. Localul cel mai elegant din Capitală. Bine în­călzit și luminat. O conferință interesantă Grecii interesați ne acuză că in­ventăm R­omsnî în Macedonia iar Ii­ i­enii amici ai noștri ne impută că ne desintere­­săm de frații macedoneni ROMA, 19 Ianuarie st. —AhtSen­ scapă publicistul și avocatul Battista Pellegrini, fost ofițer colonial in ministr­ul afacerilor streine din Roma, a ți­nut în sala „Societățea Presei“ de aici o prea frumoasă și interesantă conferință t­ratînd despre Orientul european, înain­tea unui public ales și numeros“, con­ferențiarul și-a desfășurat tema cu com­petența unui tehnic trecînd în revistă sub toata aspectele, statele balcanice vizitate de e­l în diferite rîndurî și vor­bind de țara noastră. D. Pel­egrini a fost la București acum un an ; el este cunoscut coloniei mace­donene din Capitală, ca și romînilor din Macedonia, de care vorbește cu multă simpatie in cartea sa: Verso la Guerra publicată în urma unei lungi călătorii in Balcani. Cred interesant să re­levez din confe­rința sa partea privitoare­­ a noi și la ai noștri.* Dacă d. Pellegrini a vorbit cu admi­rație și simpatie de Romînia, această țară „binecuvîntată de natură prin ferit­ O serbare italo-romînă ROMA, 8 ianuarie.—Cu oeasia anului nou, a avut loc ca de obicei s­ la lega­­țiunea noastră o frumoasă recepțiune care a fost mai mult o sărbătoare italo-rom­ină. Afară de colonia noastră din Roma, de ministrui Serbiei și Bulgariei cu perso­nalul legațiunilor respective, de consulul nostru la Roma d. M­­uzi-Fo și d. Po­­povici consul al Mu­ntenegrului, > Ü luat parte la această simpatică sărbătoare în familie, numeroși italieni printre care : d. Fortis fost președinte al consiliului de miniștri, senatorul Pierantoni, deputații Santi­ni și Panicii, rom.. Appolloni, ex­­deputatul d. Cesaro amical d-la­ Fiera și fost coleg de studii al­e sale la­ Uni­versitatea din Neapole, contele de San Martino cel care a adus la București lupoaica dăruită comunei București de către primăria Roatei. Printre romani era ü: ex ministrul nostru la Viena principele­­ Em. Ud­ica cu principesa, principele D. Ginka Secretar la legația noastră din Viena împreună cu soția, și împreună cu dom­nișoarele, ducesa de Mignano, rmîncă de origine, căsătorită în Italia cu du­cele da Mignano. S’a toastat pentru prosperitatea Ro­­mîniei și în onoarea Regelui Carol Iol, iar d. Fieva a ridicat paharul pen­tru Italia și pentru regele Victor Ema­nuel. Făcea onorurile casei d-na Lina Fieva cu gontileții ce-o caracterizează. Corespondent inform­ații lu­i Organizația nababo-­carpistă, în contra tskiștilor, a și început în Ca­pitală. D. Cant­acussino a făcut cîteva vi­zite unor foști deputați conservatori care s’au­ manifestat, în unele îm­prejurări, ca takiștî, dar cari nu luaseră o atitudine prea ostilă față cu cantacuzini­știi. Pentru a putea cunoaște bine sen­timentele lor, în vederea unor even­tuale evenimente, d. G. Gr. Can­­tacuzino a început să-l viziteze. Președintele clubului conservator a­ fost foarte afabil cu fiecare din aceștia. Le-a vorbit de răscoale, de pagubele produse, de evenimentele politice, a luat o parte vie la du­rerile ce fiecare din ei, a avut, a împărtășit bucuriile lor — dacă ați avut—și apoi s’a grăbit să le anunț­i apropiata vizita a d-lui P. Carp. In* citind vom da, in această pri­vință, amănunte foarte interesante ca să se vadă cit de bizantină este politica chibzuită de noul comitet al clubului conservator. D. G. Gr. Cantacuzino, fost prim­­ministru, a făcut era o lungă vi­zită d-lui Costică - Rădulescu, fost deputat de Vlașca, cunoscut prin simpatiile ce le are pentru d. Take Ionescu. Prefectul de Constanța, viceregele Do­­brogei, s’a certat cu primarul local, pen­tru alegerea comitetului unui club de joc de cărți. Primarul a susținut o listă pe care fi­gura și diosul, și care a fost­­ deasă, iar prefectul a susținut o listă adversă. Cu aoi cearta. Avînd afac­uri de serviciu, primarul s'a dus la prefect și—conform obiceiu­lui—i-a solicitat o audiență, pe care vi­ceregele i-a refuzat-o. Primarul a scris atunci prefectului că are să-l consulte în afaceri de serviciu, dar n’a primit nici un răspuns. Probabil că acest conflict va avea ur­mări și mai neplăcute pentru primarul de Constanța. Sîmbată 12 Ianuarie a apărut No. 1 din revista Săplum­îna cu următorul su­mar : 1. Polemici de vaomițî, 2. Ghes­tiuni socialo-femonine, 3. Tot greva a­­vocaț­ilor, 4. Săptămîna. Partidul liberal și chestia țără­nească, destăinuirile unui fost magistrat în afacerea Kogălniceanu, de Tom­a Dragu­ doctor în drept de la Paris, fost judecă­tor supleant la tribunalul Vlașca. O bro­șură 1—8 de 29 de pag. București Tipo­grafia Speranța Frețul 39 bani De vînzare la toate librăriile și depozitarii de ziare din țară Plungeri și reclamații Locuitorii din comuna Coșula, plasa Hirlăui, județul Botoșani au­ reclamat ministerului de interne, că sunt perse­cutați de șeful ocolului silvic din acea localitate și de toți subalternii săi, pen­tru motivul că locuitorii au îndrăznit să-l reclame ministerului de interne în­­tr’o ch­ostiune de păduri, reclamație ce provocase o anchetă. , Sătenii cer să li se­ facă dreptate, facindu-se o nouă anchetă. De la clubul conservator Noul comitet al clubului conser­vator central s'a întrunit ozi la ora 2 p. m. la club. S'au­ ales doi vicepreședinți: d-nii Ioan Lahovary și­­... Olănescu, cu directori d-nii general Costescu, Al.­­­r. F­or­escu, N. Lahovary și Petre Sf­etescu; casier d. colonel Obedenaru; secretari d-nii Rosetti-Bîrlanescu și Aguidti. S'a mai ales o comisiune care să verifice gestiunea din trecut a casie­rului. S'a hotârît alcătuirea unui regu­lament interior al clubului. Asupra organizară Capitalei nu s'a discutat absolut nimic, deși se afirmase că în această ședință se va termina și cu organizarea electorală de la centru. Amintirea acestei organiza­țiuni se atnbue intervenției d-lui Ioan La­hov­ary. Este vorba ca prin noul regula­ment al clubului să se prevadă trei categorii de cotizații, pentru a putea face intrarea în club accesibilă tuturor alegătorilor conservatori, cari nu pot plăti cotizații prea mari. Scopul real al întocmirea noului regulament interior este însă ca toți bătăușii d-îuî N. Filipescu să poată face parte din club spre a asigura o majoritate aubi­sm­­ată. Noul regulament va prevede trei categorii de cotizații, dintre care cea din miM, foarte mică, pentru agenții electorali. Partea nostimă a chestiunei este că deoparte acești agenți vor primi subvențiuni lunare de la club, iar pe de altă parte din aceste subvențiunî în interesul menținerei majorităței li se vor reține­ cotizațiile. Admirabil, ca concepției Palatul Justiției Diverse.—Tribunalul comercial Ilfov s’a pronunțat orl în procesul dintre d. S. Birenberg și societatea de asigurari Agricola, respingîn­d acțiunea intentată de d. Birenberg. Iată obiectul Tirpansului : d. Birn­­berg a chemat în judecată societatea Agricola cerînd ca aceasta să fie obli­gată a-i plăti o sumă de peste 30.000 lei, pe baza unui contract ce d-sa avu­sese cu societatea­ de vi­ gardie mutuală Fonciera. Prin acel contract d. Biren­berg era angajat ca sub-director pe termen de șase ani cu un salar de 000 lei lunar. D-sa susținea acum că Agri­cola, fiind o continuare a Foncierei con­tractul d-sale ar fi valabil față de Agri­cola această societate avînd deci a-I plăti suma de mai sus ca despăgubire, întrucît nu-l recunoscuse ca sub-director respingînd acțiunea d-lui Birenbe­rg. Tribunalul a stabilit dar ea între Ion­d­era și Agricola nu a existat nici o le­gătură și că cota din urmă nu poate fi socotită ca o continuare a celei dint­îi. Din partea societății Agricola au ple­dat d-mi avocați Mihail Valerianu și M. I. Negreanu. BIBLIOTECA AVENTURILOR CELEBRE Mine­roaNA după MILIOANE narP ......... 20 bani, în toată țara, bani 20 Congresul avocat­or — Ședința dela 12 Ianuarie — Ascarii, la orele 9, s’a deschis în sala „Liedertafel“ din Capitală al­­ doilea congre­s al avocaților din țară, întruniți pentru a protesta contra dispozițiunilor din noua leg­e a judecătoriilor de ocol, dispozițiuni care lovesc în prestigiul și demnitatea corpului de avocați. Tot în congresul acesta avocații se vor pronunța pentru sau contra decla­rarea grevei generale a avocaților, con­form hotărîrii luată în primul congres din sala Germană. Aspectul sălei Sala „Liedertafel“ e literalmente o­­cupată de avocați, cari au­ venit in nu­măr de vreo trei sute. Majoritatea o formează delegațiile ha­murilor din țară, cari au trimis delegați foarte numeroși. Delegații din provincie, înainte de deschiderea congresului, discută cu multă aprindere asupra grevei, pe care cei mai mulți o găsesc necesară ca ma­sura de protestare cea mai eficace. Inainte de deschiderea congresului delegații iau loc in sală în grupuri compuse din reprezentanții fiecărui ba­rou. Curentul în sală e pentru proclamarea grevei. Deschiderea congresului Congresul s­a deschis la orele 9 și jumătate sub președinția d-lui Petru Grădișteanu, care anunță congresiș­tilor, că din cauza boalei regelui, nu s’a putut prezintă suveranului pentru a-î aduce la cunoștință doleanțele avoca­ților. După aceea d­. Iliuță Ionescu, secre­tarul baroului, dă citire adreselor pri­mite din provincie cu rezultatele obți­nute la barouri pentru sau contra gre­vei. Bîndu-se citir­e unei adrese venită din partea decanului baroului de Tulcea, prin care se cere ștergerea d­lui Tom­a Stelian din tabloul avocaților de Ilfov, congre­­siștii acopăr cu îndelungate aplauze a­­ceasta cerere. D. Petru Grădișteanu dă citire mai multor adrese sosite de la diferiți de­canii din provincie, prin care se bla­mează actualul ministru de justiție pon­tul că, prin legea judecătoriilor de ocol, a lovit în prestigiul și demnitatea cor­pului de avocați. Incidentul Grădișteanu Dan D. Petru Grădișteanu dînd citire unei moțiuni prin care se spune că ministrul justiției nu a modificat art. 93 din lege stfel cum promisese comisiunea avoca­ților, d. avocat Dan întrerupe pe d. Grădișteanu, spunind că nu este exactă acuzarea ce se aduce d-lui Stelian. In urma acestei întreruperi se naște un viu­ incident între d. Grădișteanu și Dan, incident care ia proporțiile unui adevărat scandal. D. C. Dissescu intervine pentru a da oarecari lămuriri, cari se impun în urma acestui incident, pentru a se re­­atie­bili adevărul. D-sa face un istoric al tratativelor urmate intre comisiunea a­­vocaților și d. Stelian, din care reese că acea comisie ne, despăr­țindu-se de ministrul justisiei, nu­ recucedase nimic și ca atare nu ajunsese la nici o înțe­legere definitivă cu d-sa. Cuvîntări.s Luînd sfirșit acest incident, începe seria cuvîntărilor. D. G. Dobrescu, decan al baroului de Prahova, ia cel dintîi și cuvîntul. D-sa analizează și critică in parte fiecare din dispozițiunile legei judecă­toriilor de ocol, arătînd că ele lovesc și in dreptul de apărare al țăranilor, — care răm­în ia discreția samsarilor, — și în demnitatea avocaților. Insistă în special asupra articolului 93 din lege, Circ, prin modificarea ce i s’a adus, face obligatoriu­ apelul procurorului în contra deciziunilor consiliului de disci­plină. D. Dobrescu termină spunînd că dacă greva nu­ va da rezultatul dorit, sînt și alte mijloace prin cari se poate obține satisfacție. D. Emanoil Dan avînd cuvîntul, este oprit la început să vorbească, prin nu­meroase întreruperi. Reușind în cele din urmă să vor­bească, d-sa începe prin a cere scuze congresișt­ilor și d-lui Grădișteanu dacă i­a indispus prin întreruperea sa. D-sa continuă spunîn­d că a avut­ o convor­­bire cu d. Tom­a Stelian căruia i-a ce­rut lămuriri asupra interpretării pe care ministrul înțelege să o dea articolului 93 din lege. Ministrul justiției, afirmă d. Dan, și a declarat c­ă nu a fost un sin­gur moment în intenția d-sale de a în­țelege ca obligator apelul procurorului în contra disviziunea consiliului de dis­ciplină. Terminînd, d. Dan se declară în con­­tru ideea de a se declara greva. D. Toma Drăgulănescu de la Brăila, discută ideia grevei, pe care o găsește și posibilă de pus în practică și în a­­c­elași timp, e și măsura cea mai eficace pentru a se obține satisfacție. D. Teodor Enibace, decanul baroului de Putna, începe prin a zice că avocații pun­tg­­azi pe ruina independenței lor. Continuă arătînd că, prin întinderea competenței judecătoriilor de ocol, se suprimă de fapt Curțile de apoi, de­oare­ce trece apelurile la tribunale. Arată în cele din urmă că o grevă bine orga­nizată, de o durată ori cât de mică, poate da rezultatele dorite. D. Spiridon Stătescu, fost consilier la Curte, e oprit să vorbească, după care părăsește tribuna, mulțumindu-se drept orice discurs, cu un ironic salut de mul­țumire către congresiști. Cuvântarea d lui Dissescu Decanul baroului de Ilfov e aclamat la tribună. D-sa începe prin a declara că, din chiar ziua cînd a făcut prima convocare a avocaților pentru a se discuta măsu­rile ce sînt de luat față de legea d-lui Stelian, s’a declarat în contra grevei. Continuă apoi prin a discuta ideia de grevă ca armă de luptă și zice că e e bine venită în domeniul economic, dar nu și are rostul cînd e vorba de corpul avocaților, de­oarece aceștia nu se află în luptă cu capitalul. Principiul grevei generale nu a triumfat in nici o țară din lume, zice d-sa, de­oarece a­­tunci cin­e ar triumfa acest principiu, ar însemna să se proclame revoluția. D. Dissescu urmează spunînd că nu crede că în ipotezele în cari se gă­sește azi corpul avocaților, e locul să se recurgă la grevă, care e arma ex­tremă de apărare. Și apoi avocații nu sa pot compara cu muncitorii cari sunt în conflict cu capitalul Ce se va face atunci cu avocații cari nu vor voi să se supună gri­voi ? Eu sunt contra grevei, dar mă voit­ supune hotărîrea pe care o va lua baroul din care fac parte. Se poate, însă, lupta prin alte mijloace în contra dispoziții­or din legea d-lui Ste­lian, fără sa se recurgă la grevă. * D. Șeineanu întrerupe pe d. Disescu și’I curg ca să șteargă pe d. Toma Stelian dîn tabloul avocați­or de Ilfov. * D. Dissescu continuă spunînd că peste instanța de azi va vini instanța de mîine și cu toții să ne luăm angajamen­tul, a zis d-si, ca instanța de miine să revizuiască ceea ce a făcut instanța de azi. D Petre Grădișteanu spune că d-sa a votat cel dintîi și pentru grevă ; — gă­sește însă că are mult temei afirm­iția d-lui Disescu că nu vede posibilitatea de a se face o grevă generală serioasă. Nu poate primi insă insulta adusă avo­caților de către d. Stelian. Propune să se facă întruniri continui, să nu dezarmeze un singur moment, pînă ce guvernul ori va ceda ori va pleca din fruntea treburilor statului. D. Barbu Păltineanu propune să se voteze greva, însă începînd de la o anu­mită zi de mai înainte fixată. * Se dă citire, în primul loc și se vo­tează următoarea 5 moțiun­e „Congresul avocaților din întreaga țară. „Văzînd că prin noua lege a reorgani­zărei judecătoriilor de ocoale se desfiin­țează autonomia corpurilor de avocați re­cunoscute pînă acum prin legile în ființă, și prin tradițiunea constantă a obiceiu­rilor judecătorești. „Văzînd că prin această lege se lo­vește dreptul de apărare și se restrînge reprezentarea prin mandatari în afaceri patrimoniale, stabilindu-se deosebiri ba­zate pe întinderea intereselor bănești și pe clase sociale sau­ profesionale. „Ascultînd pe delegații barourilor din țară, cari în chip unanim s’au pronunțat contra acestei legi, învederând inichitatea ei, spiritul­ ei antidemocratic și antilibe­­ral, pericolul de care este amenințată însăși libertatea individuală, prin confu­­ziunea puterilor date aceluiași organ ju­decătoresc, de a urmări, instrui, aresta și pedepsi, lipsa de claritate a deosebite­lor texte și nenumăratele­­ controverse la cari va da loc . „Văzînd că modificarea adusă art. 93 din această lege a lăsat numai în apa­rență jurisdicția consiliiilor de disciplină, căci deducerea judecatei disciplinare este obligatorie înaintea instanțelor de apel, ce vor judeca ca și în corecțional afaceri civile nejudecate însă definitiv. Desaproba Spiritul de care a fost însuflețit ac­tualul ministru al justiției, avocat el însuși, înscris în batou­ de peste două­zeci ani, fără a fi protestat vreodată contra actualei organizațiuni a corpului de avocați. Hotăroște A lupta prin toate căile ce-i sunt deschise pentru a dobîndi revizuirea a­­cestei legi cit mai neintîrziat: proclamarea grevei generale Se prune apoi la vot, în ordine pe barouri, următoarea : Moțiune Congresul avocaților întruniți azi 12 Ianuarie 1908. Pentru considerentele arătate in prima moțiune propusă și adoptată de congres. Văzînd că printre alte căi deschise barourilor în lupta pentru înlăturarea disposițiunilor din legea judecătoriilor de ocoale, jignitoare prestigiului corpu­lui de advocați, greva se impune ca mijlocul cel mai eficace Decid. Declară greva generală a corpu­rilor de avocați din țară, care va fi notificată prin decanii respectivii ADEVERUL­ cu începere dela 21 ianuarie 1908 . Această moțiune se votează de către 28 de barouri, fiind contra grevei ba­­rourile de Ilfov și Iași, obținindu-se cal . de Covurlui, iar baroul de Fălciu ne­luind parte la vot. Excluderea d­lui Stelian din Barou în cele din urmă se votează, prin a­­clamație, propunerea de a se cere con­siliului de disciplină al Baroului de Ilfov ștergerea d-lui Toma Stelian din barou. D. Dissescu declară că nu se poate pronunța asupra acestei chestiuni. * Congresul a luat sfîrșit la ora 12 și jumătate noaptea. ____ A. M. 4 Mișcarea avocaților In chestia propunerea de a se de­­clara greva avocaților, primim din partea d-lui G. Angelescu, un frun­taș al baroului Capitalei, următoa­rea scrisoare : Domnule Decan. Fiind bolnav și neputîndu-mă presin­­ta la Palatul Justiției pentru a-mi da părerea dacă este sau nu locul a se de­clara grevă din partea corpului, față cu unele disposițiuni din legea Jude­cătoriilor de Ocoale, votată de Corpu­rile legiuitoare și promulgată, îmi per­mit a vă trimite în scris părerea mea în această privință, precum și in scurt motivele pe cari îmi întemeiez această părere. Sunt contra ori­cărei idei de grevă, pentru că un asemenea mod de­ pro­testare nu corespunde cu misiunea de un avocat are în societate. Avocatul apărător al legilor și veci­nie rîvnitor pentru buna lor aplicare, nu se poate Insurecționa, contra unei legi, votată și promulgată conform Constituției, fără a lipsi de la misiunea sa și fără a călca demnitatea ce, trebuie să­ păstreze in viața sa profesională. Făcând grevă în contra unei legi în vigoare, avocații, pe lângă că jignesc mersul regulat al justiției, ai cării sa­cerdoți sunt, pe lângă că pot causa prejudicii enorme justiția lDilor, ce, prin profesiunea lor, sunt totdeauna da­tori să asiste, dar și un 'exemplu uri­t lumii care mirată’ne privește și apoi înlescnesc bînt­uitorilor urîta sarcină ce’șî au­ luat de a ponegri cea mai no­bilă și cea mai frumoasă profesiune. Sunt căi legale pentru revizuirea și reformarea legilor, cari­ sunt sau par, de a fi nedrepte sau jicnitoare." In sinul corpului nostru sunt oameni de mare valoare și însemnătate și locul unde asemenea chestiuni se pot desbate In mod legal și cu succes, fiin­­­du-le deschis, ar fi cred mai nemeiül ca pe­­ cea cale să se­ ceară revizuirea legii dacă este ceva de revizuit. Ași fi fericit domnule Decan, dacii umila mea părere ar fi împărtășită de majoritatea distinsului Corp din­ care am onoare­a face parte de aproape 30 de arii și astfel să se evite repetarea unor evenimente pe atît de regretabile pe cit de nepermise într’o țară cu legi și judecători. . Primiți vă rog, domnule Decan, ex­­presiunea înaltei mele con­siderațiuni ț •5 și­ O. Angelescu j Pensionarea ofițerilor In cestiunea pensionarei ofițerilor primim o comunicare, din sursă au­torizată, că sgomotul corp alarmează corpul nostru ofițeresc cu privire la proectul ce se zice că s'ar elabora la ministerul de război și—relativ la micșorarea limitei de vîrstă la care urmează a fi scoși ofițerii la peni­sie—este cu totul neîntemeiat. La ministerul de războiu nu nu­­mai că nu se lucrează un asemenea proect — dar se împărtășesc vederi diametral opuse pretinsului procesor Doar dintrelea—judecind puțin a­­­upra acelui proect—pus în circu­lație probabil în mod tendențios —i se vede imediat puțina seriozități ce trebue să­ i se atribue, și aceasta pentru următoarele cuvinte: 1) Armata noastră suferă pentru moment tocmai de lipsă de ofițeri și pentru a se­para la acest incoveni­­ent, s’a mărit prin noul­ budget e­­fectivele școalelor militare. 2) Cînd ar fi vorba de întinerirea cadrelor­­­­ s’ar ataca capul — adică cele mai ’nalte grade ale ierarhiei— generalii și coloneii­, grade în cari se și atinge o vîrstă mai înaintată— iar nici de­cum mijlocul ierarhiei , căpitanii. Astfel se procede pretu­tindeni și se consideră clar ca ab­surd în cercurile militare pretenția ca un căpitan să fie scos la pensia la 46 ani—R, Baroul de Ilfov contra grevei Erl, la orele 6 p. m. sau închis la baroul de Ilfov registrele în care avo­cații au votat pentru și contra grevei. Rezultatul votului a fost cel următor: 110 avocațî au votat pentru proclama­rea grevei, iar 177 au votat contra gre­vei. După cum se vede majoritatea avo­caților de Ilfov s’au declarat contra i­­deei de a se proclama greva. In total au votat numai 293 avocați din peste o mie avocați Înscriși in ba­roul de Ilfov. FOITA ZIARULUI „ADEVERUL 84 NEAMUL CRIMEI — DEI TREI BORGIA — roman de aventuri extraordinare și de crime celebre XLIX­ ­ SUB SALCIE „Timp de trei luni sunt, logodnica lui Manfredi. Dacă peste­ trei luni prințul Își schimbă mărinimia, dacă soțul pune stăpînire asupra lui și își cere dreptu­rile asupra mea... Ea se opri, nu îngrozită, ci mișcată adinc­ de mărturisirea care îi sta pe buze... — O­ murmură Ragastens, beat de dragoste și de bucurie, sfîrșește! — Atunci, cavalere, moartea va uni pe acel pe cari viața i-a despărțit. Ragastens scoase un țipăt slab și căzu în genuchi, acoperind cu lacră­mi și cu sărutări pasionate mînuța ce-l în­tinsese — și acum, reluă ea mai calmă, pleacă, du-te, cavalere. Dacă mori inli­ne sau­ în altă, luptă, spuneți­­ că gân­durile noastre sunt unite. Du-te, K­agasteas se sculă. — Plec, zise el cu vocea arzătoare, d­ar Iți spun că acum desfid moartea și că a-șî răsturna lumea ca să te cuce­resc. In același timp, pină ce nu apucă ea să facă vreun gest, brațele lui inlîuitui­­ră mijlocul ei mlădios și buzele i se puseră, fierbinți, pe buzele Primeverei. Ea căzu pe bancă aproape leșinată de senzația primului sărut de dragoste, pe cînd Ragastens, nebun, alerga prin parc ca să treacă dincolo, acolo unde avea să înceapă noul lupte și furtuni. * După un ceas, Primevere se întoarse în camorile ei. De abia se depărta ea și din dosul piedestalului de marmoră, lângă care se afla salcia sub care stătuse Beatrix, o umbră se ridic.* î­­­i Era o femeie. . • Ea urmări cu o privire întunecată silueta albă a Primeverei și murmură. — Ce idilă! ce întrevedere mișcătoare! Nesocotiți cari nu știu ce tragedii îî plo­dești ! Femeia se îndreptă spre fundul par­cului. Un om, un servitor al palatului, aș­teaptă aci. Femeia II întinse punga și valetul o apucă­­ cu lăcomie. — Trebuie să aștept, și mi­ne, Sig­nora? întrebă el descizînd poarta care se afla în fundul parcului. — Da, mîine și în serile următoare, ca și erî, ca și astă seară! Apoi femeia trecu repede afară și se pierdu pe străzile negre ale Monte­­fortului . DUPĂ LUPTA A doua zi de dimineață, în Pianosa, cîmpia din fața defileului, avu loc cioc­nire dintre armata lui Cesar Borgia și­­armatele aliate din Monteforte. Rezultatele luptei fură nehotărîte. Pentru Cesar Borgia, lucrul cel mai însemnat era să pătrundă în defileul care ducea la portele Montefortului, singurul și unicul drum practicabil pentru o armată.­­Prin urmare, toate silințele aliaților furau concentrate în defileul Iadului. , Dacă Cesar nu putu pune mina pe pozițiunile acestea deja, prima încăera­­re era vădit că nu va trece mult și va izbuti să le cucerească. El avea două­zeci­ de mii de soldați; aliații, la un loc, nu formau de­cît o armată de douăsprezece mii. Apoi, fiul papei mai aștepta întă­riri. In zorii zilei, la primul semnal de atac dat de prințul Manfredi, apăruse o femeie în alb, călare pe un­ cal fo­cos. Ea străbătu în galop frontul trupelor.­­Femeia era Primevere. Cu vîrful cravascei, ea arătă armata lui Cesar, care se desfășura în șiruri lungi unduioase. O imensă aclamație salută pe tînăra femeie. Lupta începu. Mai întîiu­, bătaia se făcu în ordine, dar în curând lupta se împărți în gru­puri de zece, de douăzeci mici încăe­­rfuri. Pe la orele 4 Cesar, vin üt, plin de sînge pînă in piept, se hotărî să­ ispră­­­vească.Iși adună regimentul de elvețieni și două regimente, de piemontezi. Trimese mai întîî un nor de călăreți să curețe terenul, apoi se puse în miș­care cu soldații lui spre defileu. Lupta se dădu pe cîmpie. Prințul Manfredi cu două trei regimente a­­proape decimate, se puse în fața lu­i Cesar. Incăerarea fu îngrozitoare. Țipete, hor­căirî răsunați de amîndouă părțile. Trupele lui Manfredi începeau­ să dea înapoi. Prințul scoase un țipăt de disperare. Dacă Cesar apucă să intre în defileu, se sfirșise cu Montefortul. In acest moment, Borgia auzi ca un bubuit de tunet. O sută de călăreți, cu landa, înainte, se arătară ca din senin șî se năpustiră asupra regimentelor sale. In fruntea lor, întrecîndu-I cu o lun­gime de lance, un om da pinteni calu­lui cu furie. Acest om nu purta cuirasă nici de oțel, nici de pete. Avea numai sabia. Era Ragastens. Cînd ajunse peste elvețieni, în mij­locul cărora se găsea Cezar, Ragastens se apucă să dea pinteni în Capitan cu o turbare de sălbatic. Căpitan, nebun de durere, începu să sară în toate părțile și să dea din pi­cioare. Un mare gol se formă în jurul cavalerului. Țipete de groază se rid­i­­cară în jurul lui. El înainta drept spre­­ Cesar. Elvețienii se apărau cu greu­ împo­triva­ escadronului pe care Ragastens în­d­rîse cu dinsul și care lovea de de­parte cu lancea. Ragastens înțeleses că soarta luptei depinde de acest moment. El își împinse calul mereu înainte și ajunse, în sfirșit, lîngă Cesar. — E rîndul­­ Male, monseniore! stri­gă el. — Trădătoru­le! răspunse Cesar. O să mori! El își ridică securea. Mișcarea asta deschise armura lui în dreptul umărului și sabia lui Ra­gastens, se înteetoare, se înfipse în u­­mărul lui Cesar, care dădu drumul frîulu­i și căzu. Haita­ elvețienilor se trase înapoi de toate părțile. Ragastens, ridicat pe scări, scoase un țipăt de biruință. In acest moment, un călăreț, un her­esde care mînuia o lancie grea, galopă spre dîn­sul. C­u o aruncătură de ochi, Ragastens văzu că elvețienii fugeau ducînd pe Borgia și urmăriți de cavalerii cari veniseră cu dinsul. Ol mici se întoarse spre acel berente și cu o săritură ușoară evită ciocnirea lui. Bercului tîrît de galopul lui, trecu de­­ Unsul. Ragastens se repezi spre el îl ajunse și cînd uriașul vru să se în­toarcă , spre dinsul, scoase un urlet. Sabia lui Ragastens îl intrase în gît. Omul căzu la păm­int și calul sau­ fugi, înfricoșat. Casca călărețului se desfăcu atunci și capul lui palid se ivi în lumină. — Uite! e bietul Astorie! făcu Ra­gastens — Da, răspunse Astorre cu un zîm­­bet, disperat ,asta e a opta lovitură! — Baroane, îmi pare rău! zise Ra­­­gastens mișcat. — Nu-i nimic, e cea din urmă! Baronul Astorre se înțepeni, aci lui avu o lucire stranie și rămase ! mișcat pe veci. — Sărmanul! murmură Ragastens Și gânditor, se întoarse spre fronu trupelor aliate. O aclamație vie primi. Mirat, privi în jurul lui ca să­ra ce înseamnă zgomotul ăsta. Atunci i­au că pe el îl aclamau. Cînd puse piciorul la pămînt, prim Manfredi înainta spre el cu brațele d­chise. — D-ta ne-am salvat! zise el string­ du-l în brațe. Toți șefii față îl sărutară; printre se afla și Malatesta, rănit. La o mică depărtare ,Primevere a­vea acest spectacol cu ochii eniga­tici. Mai departe, mult mai departe, pe înălțimea unei stânci­, o altă feră fusese față la toate fazele luptei. * Armata aliaților suferi foarte nu după urma luptei, dar primejdia pe­tru un moment era îndepărtată. Cesar fusese rănit serios și nu pot încerca nimic mai înainte de vreo dl­oa zile. Se hotărî să se ia măsuri ca asalt să fie cît mai bine susținut. *: (Va urrr

Next