Adevěrul, octombrie 1908 (Anul 21, nr. 6856-6885)

1908-10-24 / nr. 6879

IFíileií 24 octombrie 1908. R­e­MEM Casele din str. Spătarului No. 4, compus din 6 camere stăpîn, două pentru servitori, bucătărie, gaz, canal, apă, baie. Informa­ți­uni Str. Armașului No. 13. Inginer diplomat, înfățișare repre­zentativa, inginer capabil și funcțio­­n­r administrativ, bine versat în or­ganizare de­­ întreprinderi cu­ meto­dele cele mai raționale de­­ muncă, rutinat în calcularea salariilor și a muncei cu acordul obicinuit cu o ac­­ti­vitate intensivă și care se găsește­­ încă ocupat, caută să-și schimbe anga­jamentul. Ofertele sub „Prima Forță"”, se vor adresa Agenției de publici­tate Carol Schulder Comp., Bu­curești, Karageorgevici 18. Ocasiune -flașini 1 Mașină de aburi 85—110 cai putere 2 cilindre cu condensație compl. fabrica Swiderski-Leipzig 3. Dynamo A. JK. Cr. 500 Amp. 120 volt compl. Amândouă în stare perfect de bună Se află în depozitul firmei Inginer B. Diamant & Co­­laș­ Dr.AMRASCH De la Facultatea din Paris fost elev al profesoriului fournier Specialist în: Soarele de Piele și Sifilis BOALELE PARULUI Halea Victoriei 120 (lingă bis. Hibă) Consult:8—10 a. m. și 2— 5 p. m li) In­ mipsă vor da celui ce­ mî va aduce un Pumnal lung argint cisellat, un­ într’o birjă m 20 Octemising. Bulevardul gölte! 34 uitat seara de Dr. L. Weintraub Specialist în: SOHLE GENITO-URINARE, SIFILITICE și de PIELE. — Boal­ î­e femei — Fost asistent în policlinica D-lui Prof. Posner din Berlin și cu o practică îndelungată în serviciul d-lui Profesor Gaucher din Paris și Prof. Finger din Vien­a. Consultații de la 9—11 și 1—3 p. m. No. 4, Calea Văcărești No. 4 colț cu str. Patria lângă Bărăție­­asa Ba­ rleire Pileai „GUELDHER“ Soliditate, Frecisiun­e — Sigah­ars.®» în funcționare — MOTOARE SE BENZINA Moore de IMN­ JSii­ps) MOTOARE de SEI (Diesel) De la 2—600 cai putere Motoare speciale pentru = MORI = Motoare speciale pentru SONDAGE Reprezentant General: Strada Upscani, Ro. ÎS Hotoare GROSSLEY furnizează prompt din depozit v. mmmm - bussifresm — ■ [UNK] [UNK] PHOSPEGTE LA CERERE — »ISAIS3>S MACIASIJSIS OU­ PRINTEMPS —------------paess —— a CATALOGUL ilustrat pentru Toamnă și Iarnă Si CSgJISS M , care se trimite gratis și traneu ori­cui îl va cere. Dior S­ACrUIOMILÎC & CV îs* IPsiris CASA DE REEXPEDITIE IN BUCUREȘTI: 104, — CADRA VICTORIEI 104 — (alături de Cafe High-Dife) Off Clienții noștri pot găsi la Casa noastră de Reexpediție toate Cataloagele și Probele de Noutăți ale Sezonului. "%gi GEORGE G. CERKEZ Birou: Strada Doam­a, No. 10 Telefon 14/80 Depozit: Șoseaua Giulești (Grand) „ 10/44 MUSIU si FOC ! Mia de Kilograme j La depozit La domiciliu I Car............................... Les 27 Lei SSI I Fsap................................. si 25 »*2 ® á Sieais................................ si 2^ I» 27 i&Bssr^x9escmM»\*nifiyxxmxrr.*mama*maK^oaiBmmmPsmmamaBmaatas^mma^Bm ■» -» i ^ rr7- iT :n _ Comenzile se primesc telefonic sau­ prin cartă postată ATENȚIUNE ^ Uni 3 ii și marele m­agazin special de la Coboare Orientale din țară m . ACS MASAIME » ’S? Notații bine adresa. Calea Victoriei, 107 fac cunoscut onorabilei mele clientele că mi-a sosit din propria mea •­oducție ce am înființat-o de citnnd m Orient un mare mare veritabile «Ic Smyrna și persian« garantate, vecii» , moderne, de toate dimensiunile și culorile veritabile originale, pu­­indu-le în vînzare cu prețurile mărfurilor mai efun cu lo./. ca /n trecut. Rog pe Onor, public de a mă vizita pentru a se convinge de superori­­tea producțiunilor noastre cit și de prețurile noastre fabulos scăzute. HOTELUL „UNION” , precum și CAFENEAUA ■ — BUCUREȘTI — STRADA REGALA — BUCUREȘTI — se vor sfe iesi sSu­sse sub o noua administrație LA 26 OCTOMBRIE COMPLECT RELOVATE ", cu mobilier noii Sfîn­siiîi sîisoîu­­csii Eliin­siss. Preturile sa și în trecut Pepinierele de vite altoite s si ARBORI FRUCTIFERI ALEXANDRU TE. DOBRIAN Gara Flori­ca Vinci Viță numai de calitatea I. Altoirea nefortată pe cei mai buni port-altoi, sudura perfectă și autenticitatea garantată . Cataloage și Prețuri curente Gratis la cerere — " Atrag atențiunea cumpărătorilor că nu­ garantez de eit de co­­m benzile aprobate de mine, de­oare­ce sunt informat că mulți­­ agenți servindu-se de cataloagele mele vînd vițe străine. AI.. TH. IJOBÎtlAN, Gara Florica feri de contrafaceri și de ape artificiale. _ ____ Macedonsky ne reservă în viitor multe surprize plăcute, e o natură de poet și de­ artist. Mărculescu. — Regret că nu pot aduce multe laude pictorului Măr­­culescu, care expune un singur ta­blou, „Femme devant une fensu­re“. Fără îndoială, tabloul are oarecare calități, dar repetarea aceluiași su­biect, fie el chiar binișor executat, ajunge monotonă și’iî vine a crede că acest artist nu face nici o sfor­țare pentru a merge mai departe cu imaginația. Popea. — Domnișoara Elena Po­pea expune trei pînze. In tabloul ei: „En rentrant du jardin“ (No. 1682) domnișoara Popea dă fon­dului aceiași importanță ca și fi­gurei și florilor de pe primul plan. Tabloul nu e lipsit de armonie, dar ar fi cîștigat mult dacă valo­rile ar fi fost mai bine obser­vate. Găsesc în al doilea tablou, (No. 1683) multă intimitate, aci valorile sunt ,sau bine înțelese, tabloul e frumos colorat și bine luminat, e cel mai reușit din toate trei, căci în al treilea intitulat­ „Avant l’orage“, care ar trebui să prezinte cerul încărcat de electricitate și de nori, Popey ne dă un peisagiu de un frumos efect gris, dar care e departe de a ne da senzația apro­piere­ unei furtuni. In definitiv, domnișoara Popea e o artistă care promite și sper că’mi va da prilejul de a mai vorbi de dînsa. Paris is Curierul spectacolelor — Joi, 23 Octombrie — Teatrul Național. —Se va juca: „Un faliment“, piesă în 3 acte de Björnsterne-Bjornson, tradusă de d. I. B. Iléh­at. Teatrul Lyric. — Se vor juca „Francmazonii“ comedie bufă în 3 acte. Teatru de varietăți „Imperial“. Cîmpineanu 16. — In toate serile reprezentații pentru familie cu un program ales și variat. Debutează celebrul comic francez „Delmarre“ cu­­ propriile sale creațiuni, exce­lentul duet francez ,„Les deux ex­tremes“. Primul cupletist comic român „Emil Dumitrescu“ și admi­rabilul tenor național „Cptescu“ cu concursul excelentului duet „Tiro­lez“ și celorlalți artiști pentru pri­ma oară în București. Intrarea generală 1 l­d. pentru chetă. Teatrul Edison.—Reprezentațiuni ale marelui cinematograf Atlas. Programul se schimbă m­ereu. Ce­lebra dansatoare „Blanche Ideal“; Noel Desanges, dueliști francezi; Walter & Walter, duo tirolien. Grădina terasă a Berăriei și res­taurantului „La Carpați". In toate serile de la 7—12 și jum. seara și Duminicile de la 5—7 d. a. concert de profesorul Ercule Pifferi de la conservatorul din Milano. Expoziție.— In rotonda Ateneului român expoziția pictorilor Pompiliu Athanasescu și Gore Mircescu. Muzeul Zoologic (șoseaua Kissel­­leff). Deschis Joia, Duminica și săr­bătorile de la 10 dim­.—1 seara. Muzeul Aman (str. C. A. Rosetti 8). Deschis Marița, Joia, Duminica și sărbătorile, de la 9—12 dim. 3—5 seara. ^_____ CÂRTI ȘI REVISTE Muzica este titlul unei nouă re­viste lunare, care se va ocupa ex­clusiv cu mișcarea­ muzicală din țară și străinătate. Pusă sub con­ducerea d-lui M. Mărgăritescu, inspectorul muzicelor armatei, revista are colaborarea d-lor Ed. Wachmann, Ed. Caudellaț Cohen- Lun­aru, G. Ștefănescu­, A. G. Can­­tacuzin­o, Sturdza-Sehheianu și a d-lor Henri de Curzon, muzico­­graf și Gabriel Pares, șeful muzi­­cei gardei republicane din Paris. Numărul 1 pe care l-am citit cu plăcere, cuprinde interesante ar­ticole teoretice, silueta artistică a d-nei Nuovina, noutăți muzicale, etc. Redacția și Ad-ț­a Calea Plev­­nei 5. Un exemplar: 1 rev.­ IURI ARTISTICE 9 La Palatul Atheneului va avea loc Joi 30 Octombrie 1908 un mare concert dat de d-șoan­a Marianne Heller, eleva celebrului maestru Sevcik, acompaniată de d. Nam­oe, pianist. Program ales și bogat. Bursa cerealelor New-York: sărbătoare. Rezulta­tul alegerea președințiale. La Berlin, giîu notează pentru Decembrie urcare 2 mărci pe tonă. Secară pentru Mai urcare o mar­că pe tonă. Po­rumbul urcare ju­mătate pe tonă. Londra: grid kg. 75 cu lei 22 li­niștit. Porumb kg. 77 cu lei 14,97 li­niștit, orzul kg. 62 și jum. cu lei 16,68 abia susținut­. Ovăzul kg. 47 și jum. cu lei 13,61 greou­x. Anvers: piața închisă. Liverpool: la. grîft piața cu un caracter normal din lipsă de influ­ențe speciale. Porumbul crește după deschidere. In Galați s’a vîndut: 11 vagoane porumb binte de cal cu lei 13,40 magazie,­ 10 vagoane porumb vechi kg. 79 cu lei 14,20 magazie. 2 vagoane porumb nou­ kg. 73 cu lei 12,00 vag. linie. 4 vagoane porumb vechi cu lei 14,20 vagon linie. 8 vagoane porumb nou cu lei 12,40—13,00 vagon linie. 10 vagoane cincam­in nou kg. 80 și jum. cu lei 14,80 magazie. 10 vagoane orz kg. 59 cu lei 13,40 magazie. 12 vagoane ovăz cu lei 11,25 șlep. 15 vagoane grid kg. 76 cu lei 19,15 șlep. 2 vagoane meici cu lei 11,10 mat­­gazie. Eri au­ sosit la Brăila 55 va­goane de grîu­, din cari 8 vagoane cu grid și s’au vindut. Grid kg. 73 cu lei 19,05 vagon și magazie. Grîd kg. 71 cu lei 17,25 vagon malgazie. S’ad mai vîndut partizi din șle­puri. 56 și jum. vagoane grid kg. 79 cu lei 19,60 șlep b. Sulina. 64 vagoane grid kg. 76 și jum.­ cu lei 19,60 șlep b. Sulina. 27 vagoane porumb kg. 74 cu lei 13,90 șlep b. vapor Brăila. 60 vagoane, grid kg. 75 și jum. cu lei 19,40 Bordo tutti Sulina. 73 și jum. vagoane grîu kg. 76 cu lei 19,40 bordo tut­ti Sulina. Porumb cu leî 14,40 magazie. Porumb roșu nou kg. 78 cu leî 14,50 vagon linie. Porumbul sil. roșu kg. 77 cu leî 14 magazie. Autoarele de Benzină și Gazogen 1 cele mai bune sunt de f­ Slitere „Alin NIC0LAE FEHÉR ® C-ie — Societate în Comandită — BUCUREȘTI BRAI­LA CRAIOVA Cereți oferte speciale și catalogul ilustrat, ce se vînd numai, de Casa U Pinoletto mixt 3 vagoane kg. 79 și jum. cu lei 14,80 vagon linie. Porumb mixt kg. 75 cu lei 13,50 vagon linie. Cincantin nod kg­. 2 vag. kg. 80 cu lei*15 vag. linie. Cincantin kg­. 80 și jum. cu lei 14,90 vagon linie. Fasole 4 vagoane cu lei 17,75— 17,80 magazie. Meici kg. 71 cu lei ll vagon linie. Săm. de cînepă cu lei 16,50 ma­gazie. E­COURI Sfântul Dumitru se apropie a­­ducînd daruri frumoase finilor săi și obligîndu-i să-și cumpere da­ruri unii altora. Or, nicăeri nu veți găsi lucruri mai plăcute și mai utile totdeodată, într’o atît de bogată varietate, elegantă și eftinătate ca la ,,Magazin Uni­­versel", calea Victoriei, 29—31. O­­biecte de artă, cadouri, articole de menagiu, servicii de masă, “trist,alerii, noutăți ingenioase, în­­tr’un cuvîn­t tot ce trebue și place e expus la ,,Magazin Universel“ privire­ cumpărătorilor surprinși de a constata cite lucruri le lip­sesc în menagiul lor. Credem de prisos a aduce laude acestei vechi și cunoscute case, cea d’intîî care a introdus la­ noi în țară prețul fix și conștiincios. Poliția infânsitorii Primim următoarea scrisoare: Giurgiu, 22 Oct. Domnule director. In dese rînduri ne-am putut convinge de bunăvoința cu care puneți la dispoziție coloanele prețiosului dv. ziar „Adevărul“, cînd este vorba să se înfiereze vreo nedreptate. De aceea ne per­mitem a vă supune cele ce ur­mează, cu rugămintea de ia, le da publicităței. Văzînd mizeria materială și mo­rală în care muncitorimea din Giurgiu zace, cițiva muncitori mai conștienți, ne­faim, grupat în jurul unui sindicat unde nu fă­ceam asta, decit să ne adunăm de două ori pe săptămînă, să citim și să discutăm unele cărți menite să ne mai lumineze puțin mintea, a­­tât de întunecată de munca peste măsură și traiul mizerabil ce-i ducem. Totul ar merge bine, dacă n’am avea în capul poliției locale pe d. director Anton Dumitrescu, zis și Găstron. D-sa, cugetînd că munci­torii n’au­ dreptul de a se instrui, ne face fel de fel de mizerii, nu­mai și numai spre a ne intimida, crezînd că cu chipul acesta ne va împedica de a ne folosi de drep­tul ce-i avem ca cetățeni tăi unei țări constituționale. Așa, de pildă, lovește în intere­sul nostru personal arestindu-ne mereu și ținîndu-ne arestați, fără motiv, zile întregi. Unii din noi au fost și bătuți. Ne amenință că v­a continua acest sistem, pînă ce va trece pofta de sindicat. Acum în urmă a fost arestat muncitorul cizmar N. Pavelescu, și după ce a fost deținut o zi În­treagă la, poliție, în care interval­ i-a fost dat să asculte întreg dic­ționarul polițienesc, din gura d-lui director, acesta i-a dat un ultimatum, ori nu va mai călca pe la­ sindicat, sau îl va expulza din Giurgiu — Pavelescu nefiind născut în localitate. Iată atîtea­ nedreptăți strigă­toare ce se fac unor muncitori pentru „crima“ de a dori să se cultive. Primiți, vă rugăm, asigurarea distinsei noastre stime. Sindicatul muncitorilor din Giurgiu. — N. Pavelescu, Al. Trm­­ă sesc. Gh. Săndulescu, E. Mi­­hăilescu­, Fl. Peleanu. □ O □NEft GHIT al cepte orice propuneri cu­ timp acestea nu vor trece peste mar­ginile rezonabilităței. Delegatul bulgar a mai de­clarat însă că guvernul sau nu va consimți niciodată a s­emna propuneri umilitoare. E gravă știrea că în armata austriacă se manifestă tot mai multe dezorțiuni. O telegramă din­ Belgrad a­­nunță că 50 dezertori austriaci au sosit, in Serbia. Ni se scrie din jud. Prahova că în comuna Dîrmănești bintue cu furie epidemia de febră tifoidă și că în curs de o lună au murit citeva zeci de oameni. Medicul de plasă e in neputință să dea singur ajutoarele medicale celor bolnavi și se mărginește, de cele mai multe ori, să înregistreze doar decesele. Lipsa de vagoane se simte și a­­cum, cînd suntem­ aproape de în­­ceputul ernei. Din această cauză, vinzătorii de lemne nu pot aduce­ în Capi­­tală lemnele de­ cari au nevoe și costul combustibilului se urcă ne­­contenit. Din cauza cîtorva cazuri de scarlatina ivite printre elevii li­ceului Mihai­ Viteazul cursurile au fost suspendate la acest liceu pen­­tru­ cîteva zile. Alaltă­ seară a avut loc la Capșa banchetul absolvenților școalei centrale din Paris. . A.Ü luat parte la acest banchet: Principele Mihail Soutzo, d-niî. Micl­escu, director general al C. F. R., Gh­eorghe ț Cerkez, Dacosta, To­­roceanu, etc. etc. S’a servit următorul Menu­ Bisque d’Ecrevises Sterlet á la Parisienne Filet de boeuf pommes- noisettes Haricot verts á la Franeaise Becasses au Fűmet Saladé verte Nelusko pináimé Gaufrettes ‘Bonbons, Marons glacés Fruits Vieux Drăgășanî Dealu Mare Champagne G.. H. Mumm Cordon Vert. Cam­era de comerț din­ Focșani, conform dispozițiunilor ministe­­riael și prevederilor budgetare, instituit un premiu de 200 lei pen­tru cea mai bună lucrare ce va avea ca titlu „Monografiat asupra comerțului de vinuri și alte bău­turi alcoolice“. Lucrarea va trebui prezentată cel mai tîrziu pînă la 15 Februa­rie 1909. Camera de comerț a însărcinat pe d-nii­­ Tom­a Dobrescu și Teodor Niculescu de a cerceta cererea de autorizație făcută de către o nouă societate de petrol ,„Morenî-Ghir­dovenî“, cor, pînă la reîntoarcere în ziua de 28 cor. Totalul producțiunei petroleu­­­lui, în primele șapte luni ale anuu­lui curent, se ridică la 671.106 tone, față de 669.425 tone produse în 1907. S’a început exploatarea a două regiuni noul, Berea și Becinar (Policiorî) din județul Buzău. Producțiunea s’a ridicat la Buștenari în­ primele luni­­ ale a­nului și a scăzut în iulie. Regiu­nile Recea-Pîrșani, Băicoi și Gura Ocniței sunt­ de asemenea în stare de descreștere. In schimb, însă, producțiunea petroliferă a regiu­nilor Cîmpina și Moreni a crescut în mod simțitor. Ministerul de interne a coman­dat încă de astă primăvară un nu­măr de 20 de automobile la o ca­să germană, destinate a servi di­feritelor autorități și prefecturi. Prețul lor care este de 16.000 lei fiecare, se va plăti de autori­tățile respective. Linei dintre aceste automobile au sosit și au fost date ministe­rului de războit­­ celui de­ comerț și industrie, precum și prefecturi­lor de Roman, Argeș și Tulcea. Astăzi vor sosi alte cinci auto­mobile. In comunele rurale din județul Muscel s'a tăiat în cursul lunei tre­cute pentru consumația publică 7 boi, 56 vaci, 76 junei 583 berbeci 34 țapi și 139 porci adică 894 ani­male în total. In cursul lunei Septembrie s'a tăiat în abatorul orașului Ploești 452 boi, 419 vaci, 49 junei, 62 junc­e, 82 viței, 3 bivolițe, 1 malac, 333 ber­beci, 949 oi, 27 capre și 710 porci și scroafe, din aceste animale 19 au fost găsite cu tuberculoză, 7 cu cis­­ticercoză și una de antrax. D. doctor Al. Costiniu se va duce Duminecă 26 Octombrie, să inspecteze orfelinatul din Foc­șani și să caute pe copii surdo­muți. „Monitorul Oficial“ de azi pu­blică tabela întocmită de consi­liul superior al agriculturei pen­tru prețurile muncilor din județul Rîmnicul Sărat. Ministerul comerțului a hotărît: „că îndată ce principala ocupa­­țiune a unul locuitor este plugă­­ria și exercițiul meseriei nu este decit accesoriu, iar lucrările de meserie nu se exercită decit în comunele rurale, —■ nu se pot supune regimului legel meseriilor cel ce se află în asemenea situa­­ți­uni“. Era după am­iazi comisiunea in­dustrială a terminat discuțiunea proectului modificator al legei stabilimentelor industriale. Acest proect de lege va veni în dezba­terea corpurilor legiuitoare, chiar în această sesiune. Zilele acestea se va prezenta d-luî ministru al comerțului o delegație de meseriași spre a­­ expune în scris și verbal lipsuri­le legei meseriilor și dezideratele lor, devine și dumnealui Duminică 2 Noembrie □ □ Q Informațiuni Kossuth își ia aere grozave amenințind cu separațiunea de Austria, dacă nu se va acorda Ungariei o „Bancă națională“ deosebită. Amenințarea aceasta e ridi­cată, de vreme ce se știe că împăratul a consimțit la Ban­ca deosebită pentru ca în schimb ungurii să renunțe la pretenția lor ca Bosnia să fie anexată la Ungaria.i , Bulgaria construește nume­roase porturi pe Dunăre. Afară de cel vechi de la Rus­­ciuk, de cele noi aproape termi­nate din Cristos și Vidin, se mai construesc porturi la Si­listra, Turtucaia, Rahova și Lom-Palanca. S’au prevăzut în acest scop trei milioane de lei. Din expozeul făcut Skupsti­neî asupra crizei balcanice, re­zultă că s’a făgăduit Serbiei un sprijin moral din toate păr­țile, dar că n a avut încă de înregistrat nici un rezultat po­zitiv. Asupra tratativelor turco­­bulgare, corespondentul nos­tru din Constantin­opole a fost singurul reprezentant al u­­nui ziar român, care a putut avea o convorbire cu delegatul bulgar Liapceff. Acesta i-a declarat că aș­teaptă cu mare nerăbdare ca marele vizir să-și expue cere­rile și că guvernul bulgar e ferm hotărît să se conducă de principii de loialitate și să ae­ ADEVERUI* Prințul George al Serbiei intervievat de „Adevĕrul“ Trimisul nostru special înîlmpină pe prințul moștenitor al Serbiei și e primit în vagonul princiar La Ungheril-roși Convorbirea eu ă. Eisticî ministrul Serbiei în București IAȘI, 22 Octombrie. — Cu trenul care sosește la orele 7 la Un­­g­henii ruși, am plecat azi din Iași pentru a întîmpina pe prin­țul moștenitor al Serbiei și a ur­mării trecerea sa prin Romînia. La orele 7 jumătate a sosit cu un tren special ministrul Serbiei în Romînia d. Risticî, venind din București direct la Ungheniî ruși. D. I. Panaitescu directorul si­guranței generale a statului îm­preună cu d. Willy Georgescu cari l’au însoțit de la Iași au rămas la Ungheniî romînî. M’am prezentat d-luî Cristiă în numele „Adevărului“ pentru a­î cere un interview. D.sa m'a primit cu deosebită a­­m­abilitate, declarindu-mî însă că este din principiu în contra in­­tervievuHlor. Cu o rară politeță d. Risticî mi.a spus: „Eiî sunt oare­cum elevul d-lui Miile, deoarece cină am venit in­­trî în București d.sa a fost acela care m'a inițiat în viața romîneas­­că. Cu toate acestea mi-ar fi foar­­te greu­ să fac acum, declarații a­­supra chestiunilor de actualitate, așa cum speră gazetele din par­­te.mi". Am luat masa împreună cu d. Ristici, d. Hurmuzescu, șef de secție, și d-nii sub-inspectori Gre­­ceanu și Efrem. Au luat parte și cîțiva ofițeri din garnizoana ru­să din Ungheni. In timpul mesei gniversația a alunecat din cînd în cînd, și asu­­pra chestiilor de actualitate. D. Risticî preferă însă conver­sațiile literare și beletristice și dă dovada unui bun cunoscător al literaturei rusești. Ministrul Serbiei a plecat cu impresii bune din Iași și și-a pro­mis să revie pentru a vizita o­­rașul în amănunțim­. In călăto­ria sa el e însoțit de un cicerone care vorbește perfect limba ro­­mînă. In timpul conversației, d. Ris­­tici a profitat de orice ocazie pentru a face complimente ru­șilor și mici aluzii de actualitate. Așa de exemplu a rugat pe res­taurator să nu.I servească bere nemțească și Ta felicitat că „por­țiile“ sunt mari după imaginea Marei Rusii. Venind vorba de incidentul ne­plăcut pe­­ care Ta avut prințul moștenitor­i sîrb în trecerea sa prin Viena­­. Ristica a confir­mat acest incident. La orele 10 și un sfert a so­sit o telegramă prin care prin­țul George comanda ceai. S’au luat imediat măsuri pentru pre­gătirea ceaiului pentru 6 persoa­ne. In același timp telegrama a­­­ nî­ hță; că fostul prim ministru sîrb Pasici a rămas la Peters­burg pentru a fi primit în au­diență de țar. — Știrea e în parte adevărată, interveni prințul. In ce privește matarea Capitalei, trebue să remarc, că Belgradul n’a comptas nici­odată de­cit ca un mu­zeu al Serbiei, iar nu ca un pîkiș­ lesne de apărat în timpuri grevei.­ Știrea relativ la mutarea băncei circulă însă de trei săptămînî fără­ a avea nimic serios la bază. — In telegramele de azi ale zia­relor romînești se află programul conferinței după propunerea guver­nului rus— spusei că pentru a în­cerca o digresiune. La aceste cuvinte prințul răspunse după o clipă de cugetare: — Ca și toate programele apărute pînă acum, programul rus, nu este decît al ziarelor cari lansează în­cercări. Prințul părea din ce în ce mai obosit și vorbea încet. — Cu toate acestea conferința va avea loc. — întrerupsei că, cele cîteva clipe de tăcere. La acestea prințul George, ca o­­chii mari deschiși, avînd aerul de a fi stăpînit de o cugetare care ii oprește de a vorbi, exclamă: — Noi sperăm mult de la D-zeîi! —și privirea vagă îi rămase amintităi, pare că în căutarea unui punct fix în spațiu pe care părea că nu-l gă­sise în misiunea sa diplomatică, a­­ceasta judecind după aerul de evi­dentă îngrijorare cu care asculta în­­trebările și dădea răspunsurile. Plecarea din Ungheni în timpul acesta ministrul Ris­­tici dădu prințului prin fereastra vagonului un număr de depeși lar aghiotantul anunță că baga­jele au fost depuse în două cabine ale unul vagon și că se putea sa­tisface acum dorința, prințului de a pleca cît mai neîntirziat. Trenul special sosit din Iași era format dintr-un vagon salon, și două vagoane ministeriale. Pentru prinț și suita sa erau destinate vagoanele No. 14 și 72, iar în al treilea vagon Tu arăm loc puținele persoane ce atm ple­cat cu același tren pînă la Iași. La Ungheni romînî, directorul siguranței generale a statului d. Pa­naitesc,a­­ luat loc în compar­timentul d-lui ministru­l Ristica, iar d. Willy Georgescu în com­partimentul nostru. fIn urma ordinului direcției sa­nitare prințul și suita sa au fost dispensați de garantin. La, Ia,și trenul a ajuns cu 7 mi­nute înainte de ora anunțată, din cauză că nu s-a oprit în stații. Rodion, Iași, d. Ristici a povestit o mică farsă pe care i-a jucat-o curierul ci­cerone care îl însoțea. Acest cicerone, arătîndu-i pala­tul de justiție cu statuia lui Ște­fan cel mare care se află în față, i-a spus că acest palat a fost al lui Ștefan-Vodă, cel mare, și care s’ar fi ruinat de vechime.­­­ Noroc, a spus d. Bislici, că cunoșteam istoria mai bine de­cît ciceronele meü. D. Risticî a lăudat mult biserica Trei Ierarh­î, teatrul și universita­tea. Prințul și mișcarea con­tra Austriei Prințul George purta tunică albă, pantalon roșu, jiletcă neagră. Pare a fi un tînăr de 21 de ani spin, a brunet, are nasul încovoiat. , George Karagherghevici prințul moștenitor al Serbiei Aghiotanțiî ial nu vorbeau limba­ franceză, numai maiorul Theodoro­­vici vorbea limba germană. Cu dîn­­șie prințul vorbea vorbește. întrebat dacă cunoaște mișcarea recentă anti-austriacă din București, prințul a spus: — Am citit prin ziare, dar nu a­veam cunoștință despre vreo in­tenție a studenților de a veni la București. Dan. Trecerea prin Ploești PLOEȘTI, 23 Octombrie. — Azi la orele 9 și 20 dumb­ffeața a trecut prin gara Ploești, venind din Mol­dova trenul în care se afla prințul George al Serbiei. Pe peron erau postați sergenți de oraș, îmbrăcați în mare ținută, iar dealungul liniei, afară din gară, e­­rau înșirați jandarmi. Trenul a stat în gară 20 de minu­te. Prințul George nu s’a arătat, de­oarece dormea. Stavăz­eli La Iași Primirea prințului la Iași Iași, 22 Octombrie.­­ Astă seară la orele 1 și 12 minute a sosit în gară trenul special din Ungheni, ruși, aducind pe prințul moștenitor al Serbiei, care se reîntoarce la Belgrad venind din misiunea sa de la Petersburg. In gară trenul a fost așteptat de prefectul poliției d. Săndulescu. Pe peron o mulțime de curioși sosi­seră să asiste la trecerea prințu­lui. La oprirea trenului prințul Geor­ge s’a scoborît din vagon și a intrat în sala de așteptare unde s’a între­ținut cu d. Săndulescu, pînă la a­­ranjarea trenului special cu care pleacă pînă la Vîrciorova. Prințul pare foarte obosit. îna­inte de urcarea sa în vagon t trenul a fost supus unei minuțioase ins­­pecțiuni. Mîine dimineață la orele 10 și zece minute trenul sosește la Chi­­tila, de unde va pleca peste 15 mi­nute direct spre Vîrciorova. Dan Sosirea prințului moște­nitor sîrb La orele 11 și 49 a sosit în gara Ungheni prințul­ George al Ser­biei într’un vagon imperial ata­șat de trenul ordinar. Din vagon prințul moștenitor al Serbiei s’a dat jos însoțit de co­­lonelul Marincovici și maiorul Teodorovich Ministrul Risticî a urat bună venire prințului, recomandîndu­ i pe cei prezenți între țarî și un colonel rus sosit chiar atunci din Sculeni. Prințul a salutat cu amabili­tate și a intrat­­ în restaurant. Pînă la Ungheni, ruși moște­nitorul tronului sîrbesc a fost în­soțit de guvernatorul și subguver­­natorul din Kișinău. Prințul George e îmbrăcat în uniformă de ofițer sîrb. E un tînăr fără mustață, de o paloare aproape bolnăvicioasă. O­­chii îi sunt mari, dilatați, negri. In general face o impresie su­ferindă. Vorbește o franțuzească relativă. După ce și-a luat rămas bun de la guvernatorul și subguverna­­torul care Taü ,însoțit, s-a între­ținut cu cel de față și a primit­­ un scurt raport din partea mi­nistrului Risticî care i-a­­ rezu­mat telegramele primite după a­­mează și i-a predat o scrisoare. In general prințul George are un aerj seriozitate care atinge aproape tristețea. Vorbește încet fără expanziune și privește cu oarecare neîncre­dere în jurul sau.­­Ceaiul comandat și pregătit nu sa­ luat, înainte de sosirea lui, după cum anunțase de altfel și d. Pa­­naitescu, se credea că prințul George va petrece noaptea, în va­gon.­­După o scurtă convorbire cu d. Ristici, s-a hotărît plecarea ime­diată și fără întrerupere. Interviewul cu prințul George M’am prezentat imediat în va­­gonul prințuli. Prințul părea bine impresionat de această neașteptată surpriză și chipul In­­t­ă pentru prima oară o înfățișare sninzătoare. — Cu ce impresione vă întoarceți din Petersburg, alteță? am început convorbirea. — Excelente, excelente, excelente! — Unde veți face primul popas în Romînia și pentru cu­ timp? — Din nefericire nu pot să mă­ opresc de Ioc. Voî rămîne numai 15 minute la Iași și cîteva minute la Chitila. E posibil să fin silit a­sta mai mult la Severin de­oarece sunt informat că apele Dunărei sunt scă­zute. La Petersburg am fost în orașul unde mi-am petrecut anii de școală. Am fost între slavi și frați. Sper să am ocaziunea de a cu­noaște mai de aproape țara dv. și regret că pentru moment mi-e im­posibil, de­oarece sunt rechemat de interese superioare la Belgrad­— La Belgrad, Alteță, sau la Kragueratz? întrerupsei, făcînd a­­luzie la știrile ziarelor că se va muta Capitala de la Belgrad. Interview cu consulul român la Odesa Iași, 23 Octombrie.— In aștepta­rea ministrului Rislici, al cărui tren a sosit la orele 8 în loc de 6, ar fi intervievat pe d. Mavrogheni con­sulul român la Odessa, care ocupă acest post de 16 ani. Intre altele, d-sa mi-a spus că relațiile comerciale dintre Odessa și Romînia stagnează în acest mo­ment din cauza temerei holerei. Consulul a făcut un raport cerînd desființarea măsurilor severe ,rela­tive la dezinfectarea mărfurilor din Odessa, dar guvernul român n’a în­cuviințat aceasta. Pe de altă parte, consulul a recu­noscut că au existat vreo 30 de ca­zuri de holeră la Odessa, dar ,a dec­larat că de cîteva săptămîni nu s’a mai semnalat nimic alarmant. In ce privește carantina la care ar fi urmat să fie supuse persoanele din trenul princiar, consulul mi-a răspuns: — Eu cred că importanța dezin­fectări nu e mai mare decît a vizei pașapoartelor. — Prințul vine însă din Peters­burg, unde e focarul holerei. — Fiți sigur că prințul și minis­trul s’au păzit destul de bine ca să nu sufere vreo contaminare. Cu toate acestea, se aștepta cu oarecare nesiguranță ordinul minis­trului de interne, care a scutit tre­nul princiar de orice măsuri sani­tare. Convorbire cu d-nul Ristici D. Ristici avea cu dînsul „Dimi­neața“ dela 23 Octombrie, în care era ilustrația cu titlul „Preparati­vele de războiu la Belgrad“. L’am întrebat: — Ce credeți asupra acestei știri? — Sunt știri alarmante și noi a­­cuma nu avem altă ocupație decît de a da dezmințiri. D. Risticî s’a exprimat că citeș­te cu plăcere „Dimineața“ și ad­miră serviciul ei telegrafic. Relativ la „Adevĕrul“ a spus că sîrbii nu-î datoresc numai consi­derație pentru că e un ziar mare, ci și recunoștință pentru atmosfera pe care a creat-o în jurul regatului sîrbesc. Cum d-sa a manifestat ideea că din provincii nu acordă intervie­w'd!!, i-am spus că trimisul „Ade­vărului“ a obținut mai multe inte­­rvevuri de la personalități fruntașe din Serbia. — Eu nu eram pe atunci la Bel­grad, a răspuns d-sa, și nu vă pot spune nimic, dar­ recunosc că „A­­devĕrul“­ e un ziar care impune. S’a interesat de pseudonimul Pera al corespondentului „Adevărului“ la Belgrad. In ce privește impresiile sale din Mișcarea de la vămi In serviciul exterior al vămilor s’a făcut următoarea mișcare: D. Gheorghe Ivanovici, taxator cl. I a fost înaintat șef de vamă cl. III. D-niî Ion Constantiniscu, Ilie Băloiut și Iacob Breahnă impie­gați cl. I, au fost num­iți taxatori cl. III. D-niu Petre Marin­escu, Gheor­ghe Bădiliță, Eugen Danála,**, loan N. Ionescu și Alexandru Ma­­cedonescu, agenți auxiliari cl I, au fost numiți impiegați cl. II. In gara Chirila ora 10.10 a. m. înainte de sosirea trenului speci­al, se concentrase pe peronul gă­­rii Chitila atîția sergent­ de sigu­ranță, în­cît fäceau impresia că se pregătise cel puțin cîteva atentate la viața prințului George. Din feri­cire, însă, închipuiții atentatori nu și-au făcut apariția și prințul re­gal al Serbiei a sosit și plecat li­niștit din mica gară de lîn­gă Bu­curești. La sosirea trenului special în Chitila, primul pe care neapărat trebuia să-l întîlnesc, a fost d. Pa­­naitescu, simpaticul șef al siguran­ței generale a statului, fără de care nici un prinț sau suveran străin nu călătorește prin țara noastră. — Ce face prințul, domnule Pa­­naitescu ? — Scrie! Aștept cîteva secunde și dezolat că un prinț își pierde vremea scri­ind atît de mult, mă adresez iarăși d-lui Panaitescu. — Tot scrie? —Expediază niște telegrame în tovărășia d-lui Risticî, cu care s’a închis în vagon de aproape o oră. Și pe cînd d. Panaitescu lua­u­­unele dispozițiuni, mă îndrept spre vagonul princiar, la un geami al căruia privea unul dintre­ cei doi aghiotanți al prințului George. Am avut de abia timpul să schimb cîteva cuvinte, cu care ocazie i-am remis, în traducere franceză, in­terviewul acordat de prinț trimi­sului nostru de la Iași. Amabil, ca toți cei din anturajul curților princiare, aghiotantul prin­cipelui George a promis că va remi­te interviewul prințului. In același timp mi-a declarat­­ că principele moștenitor al Serbiei a fost " foarte plăcut impresionat de deosebita a­­tenție a guvernului român, care i-a pus la dispoziție un tren special, deși nu-l solicitase. — Și vă asigur că prințul va re­veni în Romînia, adăugă aghiotan­tul, unde va sta cîteva zile. •— A fost deci atît de bine im­presionat de țara noastră? — A rămas încîntat de tote aten­țiunile pe cari guvernul și autorită­țile române le-au avut pentru Alte­ța Sa, adaugă aghiotantul prințului George. Un cuvînt de mulțumire aruncat în fugă și trenul plecă, pe cînd prințul scria, scria mereu telegra­mele de care-mi vorbise d. Panai­tescu. Trenul special nu se va opri decît în gările capitalelor de județ. La Turnul-Severin s-a pus la dis­poziția prințului regal al Serbiei vaporul romînesc „Basarab“, pe care se va îmbarca pentru a trece Dunărea spre Serbia.

Next