Adevěrul, octombrie 1908 (Anul 21, nr. 6856-6885)
1908-10-24 / nr. 6879
IFíileií 24 octombrie 1908. ReMEM Casele din str. Spătarului No. 4, compus din 6 camere stăpîn, două pentru servitori, bucătărie, gaz, canal, apă, baie. Informațiuni Str. Armașului No. 13. Inginer diplomat, înfățișare reprezentativa, inginer capabil și funcționr administrativ, bine versat în organizare de întreprinderi cu metodele cele mai raționale de muncă, rutinat în calcularea salariilor și a muncei cu acordul obicinuit cu o activitate intensivă și care se găsește încă ocupat, caută să-și schimbe angajamentul. Ofertele sub „Prima Forță"”, se vor adresa Agenției de publicitate Carol Schulder Comp., București, Karageorgevici 18. Ocasiune -flașini 1 Mașină de aburi 85—110 cai putere 2 cilindre cu condensație compl. fabrica Swiderski-Leipzig 3. Dynamo A. JK. Cr. 500 Amp. 120 volt compl. Amândouă în stare perfect de bună Se află în depozitul firmei Inginer B. Diamant & Colaș Dr.AMRASCH De la Facultatea din Paris fost elev al profesoriului fournier Specialist în: Soarele de Piele și Sifilis BOALELE PARULUI Halea Victoriei 120 (lingă bis. Hibă) Consult:8—10 a. m. și 2— 5 p. m li) In mipsă vor da celui ce mî va aduce un Pumnal lung argint cisellat, un într’o birjă m 20 Octemising. Bulevardul gölte! 34 uitat seara de Dr. L. Weintraub Specialist în: SOHLE GENITO-URINARE, SIFILITICE și de PIELE. — Boal îe femei — Fost asistent în policlinica D-lui Prof. Posner din Berlin și cu o practică îndelungată în serviciul d-lui Profesor Gaucher din Paris și Prof. Finger din Viena. Consultații de la 9—11 și 1—3 p. m. No. 4, Calea Văcărești No. 4 colț cu str. Patria lângă Bărățieasa Ba rleire Pileai „GUELDHER“ Soliditate, Frecisiune — Sigahars.®» în funcționare — MOTOARE SE BENZINA Moore de IMN JSiips) MOTOARE de SEI (Diesel) De la 2—600 cai putere Motoare speciale pentru = MORI = Motoare speciale pentru SONDAGE Reprezentant General: Strada Upscani, Ro. ÎS Hotoare GROSSLEY furnizează prompt din depozit v. mmmm - bussifresm — ■ [UNK] [UNK] PHOSPEGTE LA CERERE — »ISAIS3>S MACIASIJSIS OU PRINTEMPS —------------paess —— a CATALOGUL ilustrat pentru Toamnă și Iarnă Si CSgJISS M , care se trimite gratis și traneu oricui îl va cere. Dior SACrUIOMILÎC & CV îs* IPsiris CASA DE REEXPEDITIE IN BUCUREȘTI: 104, — CADRA VICTORIEI 104 — (alături de Cafe High-Dife) Off Clienții noștri pot găsi la Casa noastră de Reexpediție toate Cataloagele și Probele de Noutăți ale Sezonului. "%gi GEORGE G. CERKEZ Birou: Strada Doama, No. 10 Telefon 14/80 Depozit: Șoseaua Giulești (Grand) „ 10/44 MUSIU si FOC ! Mia de Kilograme j La depozit La domiciliu I Car............................... Les 27 Lei SSI I Fsap................................. si 25 »*2 ® á Sieais................................ si 2^ I» 27 i&Bssr^x9escmM»\*nifiyxxmxrr.*mama*maK^oaiBmmmPsmmamaBmaatas^mma^Bm ■» -» i ^ rr7- iT :n _ Comenzile se primesc telefonic sau prin cartă postată ATENȚIUNE ^ Uni 3 ii și marele magazin special de la Coboare Orientale din țară m . ACS MASAIME » ’S? Notații bine adresa. Calea Victoriei, 107 fac cunoscut onorabilei mele clientele că mi-a sosit din propria mea •oducție ce am înființat-o de citnnd m Orient un mare mare veritabile «Ic Smyrna și persian« garantate, vecii» , moderne, de toate dimensiunile și culorile veritabile originale, puindu-le în vînzare cu prețurile mărfurilor mai efun cu lo./. ca /n trecut. Rog pe Onor, public de a mă vizita pentru a se convinge de superoritea producțiunilor noastre cit și de prețurile noastre fabulos scăzute. HOTELUL „UNION” , precum și CAFENEAUA ■ — BUCUREȘTI — STRADA REGALA — BUCUREȘTI — se vor sfe iesi sSusse sub o noua administrație LA 26 OCTOMBRIE COMPLECT RELOVATE ", cu mobilier noii Sfînsiiîi sîisoîucsii Eliinsiss. Preturile sa și în trecut Pepinierele de vite altoite s si ARBORI FRUCTIFERI ALEXANDRU TE. DOBRIAN Gara Florica Vinci Viță numai de calitatea I. Altoirea nefortată pe cei mai buni port-altoi, sudura perfectă și autenticitatea garantată . Cataloage și Prețuri curente Gratis la cerere — " Atrag atențiunea cumpărătorilor că nu garantez de eit de com benzile aprobate de mine, deoarece sunt informat că mulți agenți servindu-se de cataloagele mele vînd vițe străine. AI.. TH. IJOBÎtlAN, Gara Florica feri de contrafaceri și de ape artificiale. _ ____ Macedonsky ne reservă în viitor multe surprize plăcute, e o natură de poet și de artist. Mărculescu. — Regret că nu pot aduce multe laude pictorului Mărculescu, care expune un singur tablou, „Femme devant une fensure“. Fără îndoială, tabloul are oarecare calități, dar repetarea aceluiași subiect, fie el chiar binișor executat, ajunge monotonă și’iî vine a crede că acest artist nu face nici o sforțare pentru a merge mai departe cu imaginația. Popea. — Domnișoara Elena Popea expune trei pînze. In tabloul ei: „En rentrant du jardin“ (No. 1682) domnișoara Popea dă fondului aceiași importanță ca și figurei și florilor de pe primul plan. Tabloul nu e lipsit de armonie, dar ar fi cîștigat mult dacă valorile ar fi fost mai bine observate. Găsesc în al doilea tablou, (No. 1683) multă intimitate, aci valorile sunt ,sau bine înțelese, tabloul e frumos colorat și bine luminat, e cel mai reușit din toate trei, căci în al treilea intitulat „Avant l’orage“, care ar trebui să prezinte cerul încărcat de electricitate și de nori, Popey ne dă un peisagiu de un frumos efect gris, dar care e departe de a ne da senzația apropiere unei furtuni. In definitiv, domnișoara Popea e o artistă care promite și sper că’mi va da prilejul de a mai vorbi de dînsa. Paris is Curierul spectacolelor — Joi, 23 Octombrie — Teatrul Național. —Se va juca: „Un faliment“, piesă în 3 acte de Björnsterne-Bjornson, tradusă de d. I. B. Iléhat. Teatrul Lyric. — Se vor juca „Francmazonii“ comedie bufă în 3 acte. Teatru de varietăți „Imperial“. Cîmpineanu 16. — In toate serile reprezentații pentru familie cu un program ales și variat. Debutează celebrul comic francez „Delmarre“ cu propriile sale creațiuni, excelentul duet francez ,„Les deux extremes“. Primul cupletist comic român „Emil Dumitrescu“ și admirabilul tenor național „Cptescu“ cu concursul excelentului duet „Tirolez“ și celorlalți artiști pentru prima oară în București. Intrarea generală 1 ld. pentru chetă. Teatrul Edison.—Reprezentațiuni ale marelui cinematograf Atlas. Programul se schimbă mereu. Celebra dansatoare „Blanche Ideal“; Noel Desanges, dueliști francezi; Walter & Walter, duo tirolien. Grădina terasă a Berăriei și restaurantului „La Carpați". In toate serile de la 7—12 și jum. seara și Duminicile de la 5—7 d. a. concert de profesorul Ercule Pifferi de la conservatorul din Milano. Expoziție.— In rotonda Ateneului român expoziția pictorilor Pompiliu Athanasescu și Gore Mircescu. Muzeul Zoologic (șoseaua Kisselleff). Deschis Joia, Duminica și sărbătorile de la 10 dim.—1 seara. Muzeul Aman (str. C. A. Rosetti 8). Deschis Marița, Joia, Duminica și sărbătorile, de la 9—12 dim. 3—5 seara. ^_____ CÂRTI ȘI REVISTE Muzica este titlul unei nouă reviste lunare, care se va ocupa exclusiv cu mișcarea muzicală din țară și străinătate. Pusă sub conducerea d-lui M. Mărgăritescu, inspectorul muzicelor armatei, revista are colaborarea d-lor Ed. Wachmann, Ed. Caudellaț Cohen- Lunaru, G. Ștefănescu, A. G. Cantacuzino, Sturdza-Sehheianu și a d-lor Henri de Curzon, muzicograf și Gabriel Pares, șeful muzicei gardei republicane din Paris. Numărul 1 pe care l-am citit cu plăcere, cuprinde interesante articole teoretice, silueta artistică a d-nei Nuovina, noutăți muzicale, etc. Redacția și Ad-ța Calea Plevnei 5. Un exemplar: 1 rev. IURI ARTISTICE 9 La Palatul Atheneului va avea loc Joi 30 Octombrie 1908 un mare concert dat de d-șoana Marianne Heller, eleva celebrului maestru Sevcik, acompaniată de d. Namoe, pianist. Program ales și bogat. Bursa cerealelor New-York: sărbătoare. Rezultatul alegerea președințiale. La Berlin, giîu notează pentru Decembrie urcare 2 mărci pe tonă. Secară pentru Mai urcare o marcă pe tonă. Porumbul urcare jumătate pe tonă. Londra: grid kg. 75 cu lei 22 liniștit. Porumb kg. 77 cu lei 14,97 liniștit, orzul kg. 62 și jum. cu lei 16,68 abia susținut. Ovăzul kg. 47 și jum. cu lei 13,61 greoux. Anvers: piața închisă. Liverpool: la. grîft piața cu un caracter normal din lipsă de influențe speciale. Porumbul crește după deschidere. In Galați s’a vîndut: 11 vagoane porumb binte de cal cu lei 13,40 magazie, 10 vagoane porumb vechi kg. 79 cu lei 14,20 magazie. 2 vagoane porumb nou kg. 73 cu lei 12,00 vag. linie. 4 vagoane porumb vechi cu lei 14,20 vagon linie. 8 vagoane porumb nou cu lei 12,40—13,00 vagon linie. 10 vagoane cincamin nou kg. 80 și jum. cu lei 14,80 magazie. 10 vagoane orz kg. 59 cu lei 13,40 magazie. 12 vagoane ovăz cu lei 11,25 șlep. 15 vagoane grid kg. 76 cu lei 19,15 șlep. 2 vagoane meici cu lei 11,10 matgazie. Eri au sosit la Brăila 55 vagoane de grîu, din cari 8 vagoane cu grid și s’au vindut. Grid kg. 73 cu lei 19,05 vagon și magazie. Grîd kg. 71 cu lei 17,25 vagon malgazie. S’ad mai vîndut partizi din șlepuri. 56 și jum. vagoane grid kg. 79 cu lei 19,60 șlep b. Sulina. 64 vagoane grid kg. 76 și jum. cu lei 19,60 șlep b. Sulina. 27 vagoane porumb kg. 74 cu lei 13,90 șlep b. vapor Brăila. 60 vagoane, grid kg. 75 și jum. cu lei 19,40 Bordo tutti Sulina. 73 și jum. vagoane grîu kg. 76 cu lei 19,40 bordo tutti Sulina. Porumb cu leî 14,40 magazie. Porumb roșu nou kg. 78 cu leî 14,50 vagon linie. Porumbul sil. roșu kg. 77 cu leî 14 magazie. Autoarele de Benzină și Gazogen 1 cele mai bune sunt de f Slitere „Alin NIC0LAE FEHÉR ® C-ie — Societate în Comandită — BUCUREȘTI BRAILA CRAIOVA Cereți oferte speciale și catalogul ilustrat, ce se vînd numai, de Casa U Pinoletto mixt 3 vagoane kg. 79 și jum. cu lei 14,80 vagon linie. Porumb mixt kg. 75 cu lei 13,50 vagon linie. Cincantin nod kg. 2 vag. kg. 80 cu lei*15 vag. linie. Cincantin kg. 80 și jum. cu lei 14,90 vagon linie. Fasole 4 vagoane cu lei 17,75— 17,80 magazie. Meici kg. 71 cu lei ll vagon linie. Săm. de cînepă cu lei 16,50 magazie. ECOURI Sfântul Dumitru se apropie aducînd daruri frumoase finilor săi și obligîndu-i să-și cumpere daruri unii altora. Or, nicăeri nu veți găsi lucruri mai plăcute și mai utile totdeodată, într’o atît de bogată varietate, elegantă și eftinătate ca la ,,Magazin Universel", calea Victoriei, 29—31. Obiecte de artă, cadouri, articole de menagiu, servicii de masă, “trist,alerii, noutăți ingenioase, într’un cuvînt tot ce trebue și place e expus la ,,Magazin Universel“ privire cumpărătorilor surprinși de a constata cite lucruri le lipsesc în menagiul lor. Credem de prisos a aduce laude acestei vechi și cunoscute case, cea d’intîî care a introdus la noi în țară prețul fix și conștiincios. Poliția infânsitorii Primim următoarea scrisoare: Giurgiu, 22 Oct. Domnule director. In dese rînduri ne-am putut convinge de bunăvoința cu care puneți la dispoziție coloanele prețiosului dv. ziar „Adevărul“, cînd este vorba să se înfiereze vreo nedreptate. De aceea ne permitem a vă supune cele ce urmează, cu rugămintea de ia, le da publicităței. Văzînd mizeria materială și morală în care muncitorimea din Giurgiu zace, cițiva muncitori mai conștienți, nefaim, grupat în jurul unui sindicat unde nu făceam asta, decit să ne adunăm de două ori pe săptămînă, să citim și să discutăm unele cărți menite să ne mai lumineze puțin mintea, atât de întunecată de munca peste măsură și traiul mizerabil ce-i ducem. Totul ar merge bine, dacă n’am avea în capul poliției locale pe d. director Anton Dumitrescu, zis și Găstron. D-sa, cugetînd că muncitorii n’au dreptul de a se instrui, ne face fel de fel de mizerii, numai și numai spre a ne intimida, crezînd că cu chipul acesta ne va împedica de a ne folosi de dreptul ce-i avem ca cetățeni tăi unei țări constituționale. Așa, de pildă, lovește în interesul nostru personal arestindu-ne mereu și ținîndu-ne arestați, fără motiv, zile întregi. Unii din noi au fost și bătuți. Ne amenință că va continua acest sistem, pînă ce va trece pofta de sindicat. Acum în urmă a fost arestat muncitorul cizmar N. Pavelescu, și după ce a fost deținut o zi Întreagă la, poliție, în care interval i-a fost dat să asculte întreg dicționarul polițienesc, din gura d-lui director, acesta i-a dat un ultimatum, ori nu va mai călca pe la sindicat, sau îl va expulza din Giurgiu — Pavelescu nefiind născut în localitate. Iată atîtea nedreptăți strigătoare ce se fac unor muncitori pentru „crima“ de a dori să se cultive. Primiți, vă rugăm, asigurarea distinsei noastre stime. Sindicatul muncitorilor din Giurgiu. — N. Pavelescu, Al. Trmă sesc. Gh. Săndulescu, E. Mihăilescu, Fl. Peleanu. □ O □NEft GHIT al cepte orice propuneri cu timp acestea nu vor trece peste marginile rezonabilităței. Delegatul bulgar a mai declarat însă că guvernul sau nu va consimți niciodată a semna propuneri umilitoare. E gravă știrea că în armata austriacă se manifestă tot mai multe dezorțiuni. O telegramă din Belgrad anunță că 50 dezertori austriaci au sosit, in Serbia. Ni se scrie din jud. Prahova că în comuna Dîrmănești bintue cu furie epidemia de febră tifoidă și că în curs de o lună au murit citeva zeci de oameni. Medicul de plasă e in neputință să dea singur ajutoarele medicale celor bolnavi și se mărginește, de cele mai multe ori, să înregistreze doar decesele. Lipsa de vagoane se simte și acum, cînd suntem aproape de începutul ernei. Din această cauză, vinzătorii de lemne nu pot aduce în Capitală lemnele de cari au nevoe și costul combustibilului se urcă necontenit. Din cauza cîtorva cazuri de scarlatina ivite printre elevii liceului Mihai Viteazul cursurile au fost suspendate la acest liceu pentru cîteva zile. Alaltă seară a avut loc la Capșa banchetul absolvenților școalei centrale din Paris. . A.Ü luat parte la acest banchet: Principele Mihail Soutzo, d-niî. Miclescu, director general al C. F. R., Gheorghe ț Cerkez, Dacosta, Toroceanu, etc. etc. S’a servit următorul Menu Bisque d’Ecrevises Sterlet á la Parisienne Filet de boeuf pommes- noisettes Haricot verts á la Franeaise Becasses au Fűmet Saladé verte Nelusko pináimé Gaufrettes ‘Bonbons, Marons glacés Fruits Vieux Drăgășanî Dealu Mare Champagne G.. H. Mumm Cordon Vert. Camera de comerț din Focșani, conform dispozițiunilor ministeriael și prevederilor budgetare, instituit un premiu de 200 lei pentru cea mai bună lucrare ce va avea ca titlu „Monografiat asupra comerțului de vinuri și alte băuturi alcoolice“. Lucrarea va trebui prezentată cel mai tîrziu pînă la 15 Februarie 1909. Camera de comerț a însărcinat pe d-nii Toma Dobrescu și Teodor Niculescu de a cerceta cererea de autorizație făcută de către o nouă societate de petrol ,„Morenî-Ghirdovenî“, cor, pînă la reîntoarcere în ziua de 28 cor. Totalul producțiunei petroleului, în primele șapte luni ale anuului curent, se ridică la 671.106 tone, față de 669.425 tone produse în 1907. S’a început exploatarea a două regiuni noul, Berea și Becinar (Policiorî) din județul Buzău. Producțiunea s’a ridicat la Buștenari în primele luni ale anului și a scăzut în iulie. Regiunile Recea-Pîrșani, Băicoi și Gura Ocniței sunt de asemenea în stare de descreștere. In schimb, însă, producțiunea petroliferă a regiunilor Cîmpina și Moreni a crescut în mod simțitor. Ministerul de interne a comandat încă de astă primăvară un număr de 20 de automobile la o casă germană, destinate a servi diferitelor autorități și prefecturi. Prețul lor care este de 16.000 lei fiecare, se va plăti de autoritățile respective. Linei dintre aceste automobile au sosit și au fost date ministerului de războit celui de comerț și industrie, precum și prefecturilor de Roman, Argeș și Tulcea. Astăzi vor sosi alte cinci automobile. In comunele rurale din județul Muscel s'a tăiat în cursul lunei trecute pentru consumația publică 7 boi, 56 vaci, 76 junei 583 berbeci 34 țapi și 139 porci adică 894 animale în total. In cursul lunei Septembrie s'a tăiat în abatorul orașului Ploești 452 boi, 419 vaci, 49 junei, 62 junce, 82 viței, 3 bivolițe, 1 malac, 333 berbeci, 949 oi, 27 capre și 710 porci și scroafe, din aceste animale 19 au fost găsite cu tuberculoză, 7 cu cisticercoză și una de antrax. D. doctor Al. Costiniu se va duce Duminecă 26 Octombrie, să inspecteze orfelinatul din Focșani și să caute pe copii surdomuți. „Monitorul Oficial“ de azi publică tabela întocmită de consiliul superior al agriculturei pentru prețurile muncilor din județul Rîmnicul Sărat. Ministerul comerțului a hotărît: „că îndată ce principala ocupațiune a unul locuitor este plugăria și exercițiul meseriei nu este decit accesoriu, iar lucrările de meserie nu se exercită decit în comunele rurale, —■ nu se pot supune regimului legel meseriilor cel ce se află în asemenea situațiuni“. Era după amiazi comisiunea industrială a terminat discuțiunea proectului modificator al legei stabilimentelor industriale. Acest proect de lege va veni în dezbaterea corpurilor legiuitoare, chiar în această sesiune. Zilele acestea se va prezenta d-luî ministru al comerțului o delegație de meseriași spre a expune în scris și verbal lipsurile legei meseriilor și dezideratele lor, devine și dumnealui Duminică 2 Noembrie □ □ Q Informațiuni Kossuth își ia aere grozave amenințind cu separațiunea de Austria, dacă nu se va acorda Ungariei o „Bancă națională“ deosebită. Amenințarea aceasta e ridicată, de vreme ce se știe că împăratul a consimțit la Banca deosebită pentru ca în schimb ungurii să renunțe la pretenția lor ca Bosnia să fie anexată la Ungaria.i , Bulgaria construește numeroase porturi pe Dunăre. Afară de cel vechi de la Rusciuk, de cele noi aproape terminate din Cristos și Vidin, se mai construesc porturi la Silistra, Turtucaia, Rahova și Lom-Palanca. S’au prevăzut în acest scop trei milioane de lei. Din expozeul făcut Skupstineî asupra crizei balcanice, rezultă că s’a făgăduit Serbiei un sprijin moral din toate părțile, dar că n a avut încă de înregistrat nici un rezultat pozitiv. Asupra tratativelor turcobulgare, corespondentul nostru din Constantinopole a fost singurul reprezentant al unui ziar român, care a putut avea o convorbire cu delegatul bulgar Liapceff. Acesta i-a declarat că așteaptă cu mare nerăbdare ca marele vizir să-și expue cererile și că guvernul bulgar e ferm hotărît să se conducă de principii de loialitate și să ae ADEVERUI* Prințul George al Serbiei intervievat de „Adevĕrul“ Trimisul nostru special înîlmpină pe prințul moștenitor al Serbiei și e primit în vagonul princiar La Ungheril-roși Convorbirea eu ă. Eisticî ministrul Serbiei în București IAȘI, 22 Octombrie. — Cu trenul care sosește la orele 7 la Unghenii ruși, am plecat azi din Iași pentru a întîmpina pe prințul moștenitor al Serbiei și a urmării trecerea sa prin Romînia. La orele 7 jumătate a sosit cu un tren special ministrul Serbiei în Romînia d. Risticî, venind din București direct la Ungheniî ruși. D. I. Panaitescu directorul siguranței generale a statului împreună cu d. Willy Georgescu cari l’au însoțit de la Iași au rămas la Ungheniî romînî. M’am prezentat d-luî Cristiă în numele „Adevărului“ pentru aî cere un interview. D.sa m'a primit cu deosebită amabilitate, declarindu-mî însă că este din principiu în contra intervievuHlor. Cu o rară politeță d. Risticî mi.a spus: „Eiî sunt oarecum elevul d-lui Miile, deoarece cină am venit intrî în București d.sa a fost acela care m'a inițiat în viața romînească. Cu toate acestea mi-ar fi foarte greu să fac acum, declarații asupra chestiunilor de actualitate, așa cum speră gazetele din parte.mi". Am luat masa împreună cu d. Ristici, d. Hurmuzescu, șef de secție, și d-nii sub-inspectori Greceanu și Efrem. Au luat parte și cîțiva ofițeri din garnizoana rusă din Ungheni. In timpul mesei gniversația a alunecat din cînd în cînd, și asupra chestiilor de actualitate. D. Risticî preferă însă conversațiile literare și beletristice și dă dovada unui bun cunoscător al literaturei rusești. Ministrul Serbiei a plecat cu impresii bune din Iași și și-a promis să revie pentru a vizita orașul în amănunțim. In călătoria sa el e însoțit de un cicerone care vorbește perfect limba romînă. In timpul conversației, d. Ristici a profitat de orice ocazie pentru a face complimente rușilor și mici aluzii de actualitate. Așa de exemplu a rugat pe restaurator să nu.I servească bere nemțească și Ta felicitat că „porțiile“ sunt mari după imaginea Marei Rusii. Venind vorba de incidentul neplăcut pe care Ta avut prințul moștenitori sîrb în trecerea sa prin Viena. Ristica a confirmat acest incident. La orele 10 și un sfert a sosit o telegramă prin care prințul George comanda ceai. S’au luat imediat măsuri pentru pregătirea ceaiului pentru 6 persoane. In același timp telegrama a nî hță; că fostul prim ministru sîrb Pasici a rămas la Petersburg pentru a fi primit în audiență de țar. — Știrea e în parte adevărată, interveni prințul. In ce privește matarea Capitalei, trebue să remarc, că Belgradul n’a comptas niciodată decit ca un muzeu al Serbiei, iar nu ca un pîkiș lesne de apărat în timpuri grevei. Știrea relativ la mutarea băncei circulă însă de trei săptămînî fără a avea nimic serios la bază. — In telegramele de azi ale ziarelor romînești se află programul conferinței după propunerea guvernului rus— spusei că pentru a încerca o digresiune. La aceste cuvinte prințul răspunse după o clipă de cugetare: — Ca și toate programele apărute pînă acum, programul rus, nu este decît al ziarelor cari lansează încercări. Prințul părea din ce în ce mai obosit și vorbea încet. — Cu toate acestea conferința va avea loc. — întrerupsei că, cele cîteva clipe de tăcere. La acestea prințul George, ca ochii mari deschiși, avînd aerul de a fi stăpînit de o cugetare care ii oprește de a vorbi, exclamă: — Noi sperăm mult de la D-zeîi! —și privirea vagă îi rămase amintităi, pare că în căutarea unui punct fix în spațiu pe care părea că nu-l găsise în misiunea sa diplomatică, aceasta judecind după aerul de evidentă îngrijorare cu care asculta întrebările și dădea răspunsurile. Plecarea din Ungheni în timpul acesta ministrul Ristici dădu prințului prin fereastra vagonului un număr de depeși lar aghiotantul anunță că bagajele au fost depuse în două cabine ale unul vagon și că se putea satisface acum dorința, prințului de a pleca cît mai neîntirziat. Trenul special sosit din Iași era format dintr-un vagon salon, și două vagoane ministeriale. Pentru prinț și suita sa erau destinate vagoanele No. 14 și 72, iar în al treilea vagon Tu arăm loc puținele persoane ce atm plecat cu același tren pînă la Iași. La Ungheni romînî, directorul siguranței generale a statului d. Panaitesc,a luat loc în compartimentul d-lui ministrul Ristica, iar d. Willy Georgescu în compartimentul nostru. fIn urma ordinului direcției sanitare prințul și suita sa au fost dispensați de garantin. La, Ia,și trenul a ajuns cu 7 minute înainte de ora anunțată, din cauză că nu s-a oprit în stații. Rodion, Iași, d. Ristici a povestit o mică farsă pe care i-a jucat-o curierul cicerone care îl însoțea. Acest cicerone, arătîndu-i palatul de justiție cu statuia lui Ștefan cel mare care se află în față, i-a spus că acest palat a fost al lui Ștefan-Vodă, cel mare, și care s’ar fi ruinat de vechime. Noroc, a spus d. Bislici, că cunoșteam istoria mai bine decît ciceronele meü. D. Risticî a lăudat mult biserica Trei Ierarhî, teatrul și universitatea. Prințul și mișcarea contra Austriei Prințul George purta tunică albă, pantalon roșu, jiletcă neagră. Pare a fi un tînăr de 21 de ani spin, a brunet, are nasul încovoiat. , George Karagherghevici prințul moștenitor al Serbiei Aghiotanțiî ial nu vorbeau limba franceză, numai maiorul Theodorovici vorbea limba germană. Cu dînșie prințul vorbea vorbește. întrebat dacă cunoaște mișcarea recentă anti-austriacă din București, prințul a spus: — Am citit prin ziare, dar nu aveam cunoștință despre vreo intenție a studenților de a veni la București. Dan. Trecerea prin Ploești PLOEȘTI, 23 Octombrie. — Azi la orele 9 și 20 dumbffeața a trecut prin gara Ploești, venind din Moldova trenul în care se afla prințul George al Serbiei. Pe peron erau postați sergenți de oraș, îmbrăcați în mare ținută, iar dealungul liniei, afară din gară, erau înșirați jandarmi. Trenul a stat în gară 20 de minute. Prințul George nu s’a arătat, deoarece dormea. Stavăzeli La Iași Primirea prințului la Iași Iași, 22 Octombrie. Astă seară la orele 1 și 12 minute a sosit în gară trenul special din Ungheni, ruși, aducind pe prințul moștenitor al Serbiei, care se reîntoarce la Belgrad venind din misiunea sa de la Petersburg. In gară trenul a fost așteptat de prefectul poliției d. Săndulescu. Pe peron o mulțime de curioși sosiseră să asiste la trecerea prințului. La oprirea trenului prințul George s’a scoborît din vagon și a intrat în sala de așteptare unde s’a întreținut cu d. Săndulescu, pînă la aranjarea trenului special cu care pleacă pînă la Vîrciorova. Prințul pare foarte obosit. înainte de urcarea sa în vagon t trenul a fost supus unei minuțioase inspecțiuni. Mîine dimineață la orele 10 și zece minute trenul sosește la Chitila, de unde va pleca peste 15 minute direct spre Vîrciorova. Dan Sosirea prințului moștenitor sîrb La orele 11 și 49 a sosit în gara Ungheni prințul George al Serbiei într’un vagon imperial atașat de trenul ordinar. Din vagon prințul moștenitor al Serbiei s’a dat jos însoțit de colonelul Marincovici și maiorul Teodorovich Ministrul Risticî a urat bună venire prințului, recomandîndu i pe cei prezenți între țarî și un colonel rus sosit chiar atunci din Sculeni. Prințul a salutat cu amabilitate și a intrat în restaurant. Pînă la Ungheni, ruși moștenitorul tronului sîrbesc a fost însoțit de guvernatorul și subguvernatorul din Kișinău. Prințul George e îmbrăcat în uniformă de ofițer sîrb. E un tînăr fără mustață, de o paloare aproape bolnăvicioasă. Ochii îi sunt mari, dilatați, negri. In general face o impresie suferindă. Vorbește o franțuzească relativă. După ce și-a luat rămas bun de la guvernatorul și subguvernatorul care Taü ,însoțit, s-a întreținut cu cel de față și a primit un scurt raport din partea ministrului Risticî care i-a rezumat telegramele primite după amează și i-a predat o scrisoare. In general prințul George are un aerj seriozitate care atinge aproape tristețea. Vorbește încet fără expanziune și privește cu oarecare neîncredere în jurul sau.Ceaiul comandat și pregătit nu sa luat, înainte de sosirea lui, după cum anunțase de altfel și d. Panaitescu, se credea că prințul George va petrece noaptea, în vagon.După o scurtă convorbire cu d. Ristici, s-a hotărît plecarea imediată și fără întrerupere. Interviewul cu prințul George M’am prezentat imediat în vagonul prințuli. Prințul părea bine impresionat de această neașteptată surpriză și chipul Intă pentru prima oară o înfățișare sninzătoare. — Cu ce impresione vă întoarceți din Petersburg, alteță? am început convorbirea. — Excelente, excelente, excelente! — Unde veți face primul popas în Romînia și pentru cu timp? — Din nefericire nu pot să mă opresc de Ioc. Voî rămîne numai 15 minute la Iași și cîteva minute la Chitila. E posibil să fin silit asta mai mult la Severin deoarece sunt informat că apele Dunărei sunt scăzute. La Petersburg am fost în orașul unde mi-am petrecut anii de școală. Am fost între slavi și frați. Sper să am ocaziunea de a cunoaște mai de aproape țara dv. și regret că pentru moment mi-e imposibil, deoarece sunt rechemat de interese superioare la Belgrad— La Belgrad, Alteță, sau la Kragueratz? întrerupsei, făcînd aluzie la știrile ziarelor că se va muta Capitala de la Belgrad. Interview cu consulul român la Odesa Iași, 23 Octombrie.— In așteptarea ministrului Rislici, al cărui tren a sosit la orele 8 în loc de 6, ar fi intervievat pe d. Mavrogheni consulul român la Odessa, care ocupă acest post de 16 ani. Intre altele, d-sa mi-a spus că relațiile comerciale dintre Odessa și Romînia stagnează în acest moment din cauza temerei holerei. Consulul a făcut un raport cerînd desființarea măsurilor severe ,relative la dezinfectarea mărfurilor din Odessa, dar guvernul român n’a încuviințat aceasta. Pe de altă parte, consulul a recunoscut că au existat vreo 30 de cazuri de holeră la Odessa, dar ,a declarat că de cîteva săptămîni nu s’a mai semnalat nimic alarmant. In ce privește carantina la care ar fi urmat să fie supuse persoanele din trenul princiar, consulul mi-a răspuns: — Eu cred că importanța dezinfectări nu e mai mare decît a vizei pașapoartelor. — Prințul vine însă din Petersburg, unde e focarul holerei. — Fiți sigur că prințul și ministrul s’au păzit destul de bine ca să nu sufere vreo contaminare. Cu toate acestea, se aștepta cu oarecare nesiguranță ordinul ministrului de interne, care a scutit trenul princiar de orice măsuri sanitare. Convorbire cu d-nul Ristici D. Ristici avea cu dînsul „Dimineața“ dela 23 Octombrie, în care era ilustrația cu titlul „Preparativele de războiu la Belgrad“. L’am întrebat: — Ce credeți asupra acestei știri? — Sunt știri alarmante și noi acuma nu avem altă ocupație decît de a da dezmințiri. D. Risticî s’a exprimat că citește cu plăcere „Dimineața“ și admiră serviciul ei telegrafic. Relativ la „Adevĕrul“ a spus că sîrbii nu-î datoresc numai considerație pentru că e un ziar mare, ci și recunoștință pentru atmosfera pe care a creat-o în jurul regatului sîrbesc. Cum d-sa a manifestat ideea că din provincii nu acordă interview'd!!, i-am spus că trimisul „Adevărului“ a obținut mai multe intervevuri de la personalități fruntașe din Serbia. — Eu nu eram pe atunci la Belgrad, a răspuns d-sa, și nu vă pot spune nimic, dar recunosc că „Adevĕrul“ e un ziar care impune. S’a interesat de pseudonimul Pera al corespondentului „Adevărului“ la Belgrad. In ce privește impresiile sale din Mișcarea de la vămi In serviciul exterior al vămilor s’a făcut următoarea mișcare: D. Gheorghe Ivanovici, taxator cl. I a fost înaintat șef de vamă cl. III. D-niî Ion Constantiniscu, Ilie Băloiut și Iacob Breahnă impiegați cl. I, au fost numiți taxatori cl. III. D-niu Petre Marinescu, Gheorghe Bădiliță, Eugen Danála,**, loan N. Ionescu și Alexandru Macedonescu, agenți auxiliari cl I, au fost numiți impiegați cl. II. In gara Chirila ora 10.10 a. m. înainte de sosirea trenului special, se concentrase pe peronul gării Chitila atîția sergent de siguranță, încît fäceau impresia că se pregătise cel puțin cîteva atentate la viața prințului George. Din fericire, însă, închipuiții atentatori nu și-au făcut apariția și prințul regal al Serbiei a sosit și plecat liniștit din mica gară de lîngă București. La sosirea trenului special în Chitila, primul pe care neapărat trebuia să-l întîlnesc, a fost d. Panaitescu, simpaticul șef al siguranței generale a statului, fără de care nici un prinț sau suveran străin nu călătorește prin țara noastră. — Ce face prințul, domnule Panaitescu ? — Scrie! Aștept cîteva secunde și dezolat că un prinț își pierde vremea scriind atît de mult, mă adresez iarăși d-lui Panaitescu. — Tot scrie? —Expediază niște telegrame în tovărășia d-lui Risticî, cu care s’a închis în vagon de aproape o oră. Și pe cînd d. Panaitescu luauunele dispozițiuni, mă îndrept spre vagonul princiar, la un geami al căruia privea unul dintre cei doi aghiotanți al prințului George. Am avut de abia timpul să schimb cîteva cuvinte, cu care ocazie i-am remis, în traducere franceză, interviewul acordat de prinț trimisului nostru de la Iași. Amabil, ca toți cei din anturajul curților princiare, aghiotantul principelui George a promis că va remite interviewul prințului. In același timp mi-a declarat că principele moștenitor al Serbiei a fost " foarte plăcut impresionat de deosebita atenție a guvernului român, care i-a pus la dispoziție un tren special, deși nu-l solicitase. — Și vă asigur că prințul va reveni în Romînia, adăugă aghiotantul, unde va sta cîteva zile. •— A fost deci atît de bine impresionat de țara noastră? — A rămas încîntat de tote atențiunile pe cari guvernul și autoritățile române le-au avut pentru Alteța Sa, adaugă aghiotantul prințului George. Un cuvînt de mulțumire aruncat în fugă și trenul plecă, pe cînd prințul scria, scria mereu telegramele de care-mi vorbise d. Panaitescu. Trenul special nu se va opri decît în gările capitalelor de județ. La Turnul-Severin s-a pus la dispoziția prințului regal al Serbiei vaporul romînesc „Basarab“, pe care se va îmbarca pentru a trece Dunărea spre Serbia.