Adevěrul, ianuarie 1909 (Anul 21, nr. 6945-6972)
1909-01-25 / nr. 6967
i mea unim fajaram La Iaşi — Studenţiî la Ruginoasa — IAŞI, 23 Ianuarie. — Serbările pro sctute pentru aniversarea de 50 ani a „Unirii“ se pot considera la noi ca Începute. Azi dimineaţă, la orele 6, o delegaţie de 60 studenţi ieşeni a pornit în pelemagiu la Ruginoasa, la viormimul lui Vodă-Cuza Dnişii au parcurs străzile în sunetele muzicei militare, ptnă la gară. Aci trenul a fost Împodobit de studenţi cu steaguri tricolore $1 brazi, după care au Încins Hora Unirii. La orele 6.10, cu o Intlrziere de 10 minute, trenul a plecat spre Ruginoasa, In mijlocul unui mare entuziasm. La gara Ruginoasa, studenţii eşeni au fost primiţi de ţăranii din Ruginoasa, precum şi din satele învecinate. Au fost prezenţi funcţionarii gării şi mai mulţi învăţători, încă înainte de a intra în sat. S’a Încins o horă formidabilă, la care au luat parte toţi cei prezenţi. Studenţii hotărlseră a nu intra In sat ptnă n'or sosi colegii lor din Bucureşti Intr'adevăr, pe la 10, cu trenul 143, o delegaţie de 80 studenţi bucureşteni a sosit la Ruginoasa, primită In aclamaţiuni şi arale.se Cu toţii s’au îndreptat spre biserică, unde s’a oficiat un serviciu religios, după care au vorbitdoi studenţi din Bucureşti, unul din Iaşi şi preotul Popescu. După aceea au ieşit In faţa palatului lui Vodă Cuza şi. In sunetele muzicei, au încins o horă inntensă, care a durat un timp îndelungat şi la care a luat parte tot satul, nefiind Întreruptă decitte un moment doară, spre a se striga: „Trăiască Unirea, trăiască amintirea lui Vodă Cuzal“ * După amiazi a avut loc o şezătoare In salonului palatului lui Vodă Cuza, oferit cu multă amabilitate de prinţesa Elena, şi la care au participat student, preoţi, învăţători şi ţărani S’au rostit discursuri şi recitat versuri. La 4 şi luni. oaspeţii se întorc spre Iaşi unde vor ajunge la orele 6 seara. — Dan Pelerinajul IAŞI, 23 ian.— Pe lingă studenţii ieşeni şi lucureşteni au mai luat parte la pelerinagiul de la fluminoasa şi 30 de studenţi bucovineni. Toată ziua n’a trecut în ţineri de discursuri ocazionale şi în recitări. Telegrama către rege De aci, de la Ruginoasa, s’a expediat regelui Carol următoarea telegramă: „Dela marmîivtul celui dinţii Domn al Pomînieî unite, înţelegînd că nu este nici o incompatibilitate Intre opera generaţiei lui Cuza Vodă şi Intre opera de muncă făptuită sub M. V„ generaţia care începe, şi pe care o întrupăm noi, vă trimite respectoasa încredinţare a unuil absolut loialism celui dintii stăpînitor al Romînieî, căruia vitejia ţărănime i-a pus coroana de rege pe frunte, Studenţi universitari romîni Reîntoarcerea la Iaşi.— Cuvmtarea unui licean - la ora 6 lumi, pelerinii s’au reîntors le Iaşi. Ei au fost primiţi de d-şoare studente, de elevi şi de o snare mulţime, în urale şi cîntindu- Se „Deşteaptă-te române“. Improvizîndu-se o tribună pe peronul gărei un elev de liceu, al cărui nume îmi scapă, a ţinut o cuvântare, în care, după ce a adus laude celor cari au făcut pelerinajul, a spus următoarele: „Şi noi, elevii liceului naţional am avut via dorinţă de a depune o pioasă lacrimă de recunoştinţă pe njormbnitul marelui Donmhor. Dacă n’am luat parte nu e vina noastră, ci a c°lor de sus cari au crezut Că oprindu-ne, ne umilesc pe noi, dar umilinţa e a lor. Cuvîntarea a fost foarte mult aplaudată, strigîntu-se, trăiască ele vii, jos profesorii !" După aceea cu muzica în frunte şi cîntînd :Deşteaptă-te române!’ cortegiul în frunte cu d-şoare!o studente şi cu studenţii din Cernăuţi s'a îndreptat spre piaţa Unireî şi spre „Solidaritatea". * Dan. IAŞI, 23 Ianuarie.— Dela gară, după cum am anunţat, studenţii au format un impozant cortegiu, şi s’au îndreptat spre piaţa Unirei, la sediul societate! „Solidaritatea". Aci s-a încins o horă monstră şi s au rostit mai multe discursuri. Apoi, un student bucovinean a dat citire umil memoriu adresat Doamnei Elena Cuza. Memoriul va fi semnat de studenţii din Bucureşti şi Iaşi, după care delegaţie va pleca la Piatra N., spre a-l lumina prinţesei. La ora 9 seara a avut loc mare mulţime de studenţi, elevi şi au participat soldaţii din toate armele. In frunte mergea muzica militară, sub conducerea capei maistrului în lăduţă. Cortegiul a pornit din strada Palatului şi a parcurs străzile Ştefan cel mare, Golia, Lăpuşteanu şi Carol, ptnă la cazărmi. Soldaţii au piers Intr’o ordine exemplară. La retragere au luat parte o mare nuțiune , studiiţl, elvi şi public. Oraşul e pavoazat cu covoare şi drapele tricolore. * IAŞI, 23 Ianuarie. La ora 5 s'a Sftrşit conferinţa profesorilor secundari, cari au ratificat hotărirea directorului de a opri pe elevi de amage In pelerinagiu la Ruginoasa. Un mare număr de profesori au criticat insa măsura luată de direcsiune, aprobind greva elevilor. La Focşani FOCŞANI, 23 Ianuarie. — Astă seară între orele 6—8 a avut loc la liceu şedinţa festivă a societăţei literare a elevilor de liceu sub preşidenţia d-lui S. Crainic, profesor, care a ţinut o conferinţă ocazională. Au urmat apoi infecitări şi muzică. Intre orele 8 şi 9 a avut loc o impunătoare şi entuziastă retragere cu torţe la care au participat elevii liceului și cite 20 oameni de fiecare regiment din garnizoana locală. Cortegiul a străbătut calea Cuza Vodă, strada Centrală și strada Ma- 07 ix uultvr:—ns tucut uuuo jji ua rar Unirea Principatelor curgea Milcovul, s’a întins o horă la care au luat parte elevi, soldaţi şi ofiţeri. Manifestaţia s’art pribinit la orele 9 şi jumătate. — Radu. La Ploeşti PLOEŞTI. 23 Ianuarie. — In vederea serbărei de mline, edificiile publice şi casele particulare au arborat încă de astă seară drapelele tricolore. La orele 8 jumătate seara a avut loc o retragere cu torţe, la care au luat parte, cu muzicile în frunte, cite un pluton compus din 20 soldaţi, din fiecare corp de armată. Stavăr La Giurgiu GIURGIU, 23 Ianuarie.—Astă seară la orele 8 a avut loc o grandioasă retragere cu torţe, la care a participat o companie din reg. 5 Vlaşca sub comanda locotenentului Cristea din infanterie. Manifestaţia, cu muzica în frunte, a plecat de la cazarmă, parcurgînd mai multe străzi în piaţa Carol, pînă la locuinţa colonelului Cernătescu. De aci prin strada Speranţei şi strada Carol, s’a înapoiat la regiment.—Idem. Filam, d. G. Popescu la biserica Bărbătescu Vechi, d. R. Dobrescu la biserica sf. Ecaterina, d. M. Mihăilescu la biserica Pielea Veche, d Paraschiv Georgescu la biserica Delea Nouă, d. F. Parfulescu la biserica Hagiu, d. D. Stoica la biserica Iancu Vechi, d. D Istrati la biserica Iancu Nou, dr Em Grigoroviță la biserica Negustori, d. Em. Chițu la biserica Oboru Vechi, d G. Samboteanu la biserica Oboru Nou, d. N Nicolescu la biserica Popa Nan, d C. Hristodorescu la biserica Popa Soare, d . Şerbănescu la biserica sf. Gheorghe Capră, d. Şt. Dorojan la biserica Pantelimon, d V. Iliescu la biserica sf. Ştefan,, d. dr. Vasilescu la biserica sf. Treime-Tel. Dl/fugreva de la liceul Naţional IAŞI, 23 Ian.—Elevii liceului Naţional voind să participe la pelerinagiul de la Ruginoasa, au colectat, in acest smp, o sumă de bani pentru a cumpira o coroană şi a trimite o delegaţie de şase elevi împreună cu studenţii cari au plecat la Ruginoasa. Direcţia şcoal, allîttd de aceasta, a oprit pe elevi de la executarea proectuluî, internându-le plecarea la Rugir Motivele care au îndemnat pe director de a lua această măsură sunt încă necunoscute, dar se crede că ar fi urmarea unui ordin venit din partea autorităților locale. Elevii, față de această măsură, au hotărît greva pe ziue adică să nu participe la serbările organizate pentru aniversarea Unirii. In urma acestei hotărîri, directorul a convocat consiliul profesoral pentru preste spre a decide ce măsuri sînt de luat față de această grevă.— Dan, O convocare IAȘI, 23 Ianuarie. — Membrii partiduluiconservator-democrat au primit următoarea convocare: „Domnul mecu Sîmbătă 24 Ianuarie împlinidu-se 50 de ani de la săvîrşirea Unirei, unul din cele mai mare şi mai hotărîtoare evenimente ale viaţei noastre naţionale, comitetul executiv al clubului a hotărît ca partidul nostru din Iaşi să sărbătorească această zi, atât de scumpă oraşului nostru, iniţiatorul măreţului act, printr-o întrunire generală, în care vor lua cuvîntul mai mulţi fruntaşi. întrunirea va avea loc la 24 ianuarie orele 5 după amiază, la clubul conservator democrat, şi vă rog să luaţi şi dv. parte. Semnat: Al. A. Bäduraß, sub direcţia d-lui Rădulescu-Motin, profesor universitar. NOUTĂŢI: Cuza-Vodă, Conferinţa d-lui P. Răşcanu, Legile agrare din România sub privirile civilizaţilor Contele Leon Tolstoi despre anexarea Bosniei şi Herzegovinei, Tinerimea şi cultura artistică. POLITICA: C. Rădulescu-Melin. Serbarea „Unirei" în mod raţional o I ri î io 11 ’ MILITARE: Căp.Comandor N. Aiexandreanu. Importanţa submarinului In războitele navale moderne LITERATURA: Luciano Zuccoli. Intre păpuşi. Const. Beldie. Edgar Poe, cu prilejul centenarului său PEDAGOGIA: Profesorul loan Nicolescu Reînfiinţarea examenelor de finele anului în şcoalele secundare. NOTE ŞI DISCUŢIUNI: N. Ştefănescu-Iacint. Regenerarea Romînieî. C. R. M. Comisiunea istorică a Romînieî. Un articol al d-luî C. Dumitrescu-Iaşi EXEMPLARUL 25 BANI Abonament anual 10 lei. Redacţia Bd. Ferdinand 55 Bucureşti. Număr de probă la cerere. nea acestor trei mari artişti pentru interpretarea capodoperilor muzicei de cameră în formă de „Trio” a provocat cel mai viu entuziasm la Berlin, unde primele concerte ale acestei asociaţii au fost date. De atunci celebrii artişti s a fi produs cu acelaş succes peste tot: la Paris, la „Sociéte Philhartroniques“, la Londra, Roma, Viena, etc. Monumentul Unirei In secţiile Camerei în secţiile I.’amn preţ expunerea de motive pentru acordarea creditului de 300 000 de lei, care să servească la ridicarea unui monumem al Unireî, a fost obiectul multor observaţiuni. In secţia l-a, pe cît am putut afla, d N. Fleva a făcut citeva observaţiuni foarte judicioase. Alesul Capital şi a scos la iveală mentalitatea fricoasă a marelui liberal şi progresist d. Ionel Brătianu, care mei în ce priveşti epoca eroică de la 1863 nu cutează a vorbi de libertate, el înlocueşte acest cuvînt prin „ordine". Cu drept cuvin d. Fleva a observat că „ordine" a fost si cea dela Varşovia, dar că ordinea nu aduce totdeauna si libertatea unei naţiuni, pe cînd libertatea aduce ordine. * In ce priveste facerea monumentului, Fleva a observat că proectul si expunerea de motive propune un monument anonim. D. Micascv intrînd In amănunte istorice, d. Fleva a Intrebat că dacă e vorba să se comemoreze la baza monumentului nsiripţii generaţiune! de la 1859, cine va fi aşezat In vîrfil monumentului. La observaţia 3-luî Micescu că 1859 a fost epoca sacrificiilor, d. Fleva a replicat, cu mult bun simţ, că, în opozţie cu acea epocă, se poate spune că azi trăim In epoca deficiilor.* Pe cît ştim, d Fleva aVSS să ia avintul în Cameră şi depunerea proectuluî, dar pe cînd secţi-, er» reţinută d® lucrările sale, proectul a şi fost pus la vot. Dela consiliul de revizie Eri s’a ţinut la corpul II de armată consiliul de revizie sub preşedinta d-luî general Boteanu asistat de d-nii colonel Saegiu şi Solacolu şi maiorii Demetriade şi Cioranu. S-au judecat următoarele recursuri: Recursul soldatului Iorganda G. din compania de pompieri Bucureşti, inculpat pentru faptul de dezertare repetată în ţară la timp de pace, escrocherie şi fals în acte publice. A fost amînat. ^"Recursul sergentului Ionescu Alexandru din reg. Radu Negru 28, inculpat pentru faptul de abuz de încredere şi dezertare la ţară în timp da pace. A fost respins. Recursul soldatiului Simion Gh. din regimentul 2 roşiori, inculpat pentru faptul de insubordonamţă şi lovirea superiorului afară din servieta. A fost amînat. Recursul căpianului Manolescu Dumitru din reg. Gorj No. 18, inculpat pentru faptul de întrebuinţare de soldaţi de sub comanda sa, în servicii personale. Recursul s’a casat, trimiţîndu-se la corpul II. Recursul soldatului Predoiu Emanoil, din regimentul Romanaţî No. 19, inculpat pentru fapta de dezertare în ţară în timp de pace şi furt prin efracţie de efecte ale militarilor. Recursul s’a casat şi s’a trimis la corpul II. Recursul soldaţilor îspăşatu Petre şi Turlau P. din reg. I artilerie inculpaţi pentru faptul de tâlhărie, cărora li s’a admis recursurile. Recursul sergentului Mihail Gheorghe din reg. No. 21, inculpat pentru insulta superiorului. Recursul a fost respins. Recursul brigadierului Crăciun I. Oncel, din reg. 2 Roşiori, inculpat pentru încercare de furt prin efracţie de efecte ale statului, crimă săvîrşită dar neizbutită. Recursul a fost casat şi trimis la reg. 4.—Miss. Preşedinţii de birou la alegerie de epitropi Primăria Capitalei a stabilit erl biuroul pentru alegerile de epitropî ce va avea loc Duminecă în Capitală Iată preşedinţii acestor biuroul- d. C. Tomescu la biserica Sf Vasile (calea Victoriei), d . Constantinescu la biserica sf. loan (Moşi), d. D. Otopeanu la biserica sf. Dumitru (Colentina), d. Gh. Constantinescu la biserica Cişmeaua Mavrogheni, d. Gh. Dumitrescu la biserica Precupeţii Noi, d. R. Oprescu la biserica Precupeţii Vechi, d- C. Călinescu la biserica Popa Chiţu, d Al. Velcescu la biserica Oţetaru, d. N. Panaitescu la biserica Pitar Moşu, d. C. Slătineanu la biserica sf. Nicolae Tabacu, d. Chr. Damalidi la biserica sf. Gheorghe-Nou, d. Grigore Ghiţeanu la biserica Albă (Postovarî), d. Gh. Birsan la biserica Branoianu, d. I. Parfenie la biserica Ghencea, d. Gr.Cezar la biserica Manea Brutaru, d. NI Alexandrescu la biserica Popa Tatu, d V Marculeacu la biserica Duşumea, d T Muşoiu la biserica sf Ştefan, d. Ilie Păunescu la biserica sf . Voevozî, d M. Rădulescu la biserica Spirea Veche, d Al. Demetrescu la biserica Spirea Nouă, d. I Minculascu la biserica Alexe, d- T. Petrescu la biserica Cavafu, d. V Ulvineanu la biserica Dobroteasa, d. St. lonescu la biserica Cărămidarii de Jos, d- D. Grigorescu la biserica Crucea de Piatră, d. M. Zamfirescu la biserica Isvor „Trio nmi” lată citeva amănunte asupra faimosului „Trio rus“ care va da un singur concert la Ateneu la 7 Februarie„Tro rus" este una din cele mai celebre asociaţiuni din lume pentru muzică de cameră. Cei trei artişti cari o compun, d-ra Vera Maurina şi d-nul Michael şi Josef Press, sunt virtuozi reputaţi şi fiecar dintr'inşi a obţinut, ca solist, Înainte de a forma această asociaţie, care se bucură azi de o reputaţie universală, succese mari în principalele centre muzicale. Tehnica şi rutinata artă a renumitei pianiste Vera Maurina, virtuozitatea execepţională a violonistului Michal Press şi splendida sonoritate şi temperamentul artistic al violoncelistului Josef Press stat universal sărbătorite. Reuniu Cărţi şi reviste Din vremea Unirii este titlul linei interesante poeme scenice, datorită penei drluî profesor (Const. Calmusctoi. Cele 6 episoade din cari se compune această poemă au da scop de a prezintă spectatorului motivele ce au făcut să se nască ideea Unirei şi cimpul cum a fost înjghebat acest mare act din istoria ţării noastre. Poema e scrisă în versuri calde, prin cari trece un înviorător suflu de patriotism, şi, sub formă de scene, fără aavea pretenţiunea de a fi o lucrare teatrală, redă, în mod admirabil, atmosfera din 1859 cînd colonelul Alexandru Cuza a desfiinţat hotarele ce despărţeaui cele două ţări surori. Preţul unui exemplar fiind de 1 leu, îşiri poate procura orice pungăi cît de modestă. O operă de artă naţională , OPERA DE ARTA NAŢIONALA, este fără îndoială medalia de curând apărută, reprezentînd pe principesa Maria, şi datorită sculptorului Cristescu-Gristeşti, elev al marilor maiştrii Fremiet şi Victor Péter din Paris. Această medalie reprezintă pe o parte pe principesa călare, în uniformă de colonel de roșiori trecînd într’un galop ramasat revista regimentului sau, iar pa cealaltă parte efigia principesei în portret-Lucrarea Întreagă este un capo d’operă de artă minunată în toate amănuntele eî și a fost bătută la monetăria statului francez la Paris. Principesa a bine voit a transmite artistului, printr’o scrisoare, înalta sa, satisfacţiune şi viile sale felicitări. Editura şi deposited exclusiv al acestei medalii au fost luate de casa Croberg, care s’a grăbit acomanda un stoc în aur, de oarece pînă acum nu s’au bătut de cît în argint și bronz. „Ildevérjj” în țară IAȘI, 23 Ian.— D. Carol Winter cunoscutul bancher cumnat cu d. Blanc s’a inbolnăvit grav, starea Iui e îngrijitoare. — Dan, teatru”muzica Palatul Ateneului.— Concertul pianistului Miecio Horszowsky Peste 20-30 de ani se vor mai prezintă oare la piano sau vioară artişti care să fi trecut de 18 ani? încep să mă îndoesc, dat fiind creşterea continuă a numărului virtuoşilor în pantofi, pantaloni şi rochiţe scurte. Pianistul de aseară n’a eşit încă din virsta copilăriei—şi ceea ce oferă ca mecanism atinge virtuozitatea. Cu o înlesnire uimitoare învinge toate dificultăţile şi în focul agilităţilor e de o fermitate şi cizelare cari insuflă tot respectul. In două capricii de Paganini- Schumann, în cele 32 variaţii în do minor de Beethoven, în preludiile şi fuga de Bach-Liszt şi Rhapsodia No. 8 a acestui din urmă Horszowsky s’a arătat stăpîn pe o tectonică care ar fi provocat, de sigur, pe vremuri, uimirea unui Thalberg, Rubinstein sau Liszt. Azi virtuozitatea aceasta nu mai uimeşte atît: sîntem în epoca copiilor fenomenali. Pînă acum Horszowsky înlocueşte încă pătrunderea poeziei compoziţiunilor printr’o delicateţă şi eleganţă technică destul de remarcabile — ceea ce s’a putut aprecia, cu deosebire, în executarea bucăţilor de Chopin şi s’ar fi putut aprecia şi mai bine, de sigur, dacă instrumentul pe care a cîntat ar fi avut octavele superioare ceva mai puţin aspre şi sticloase. Publicul a admirat, virtuozitatea micului pianist şi Baselamat în tot cursul serei E. D. F. Bursa cerealelor Klevi-York ne aduce la grta pentru Mai închidere urcare 1 cents, şapte optime pentru Iulie Închidere mari, două optimi per bushels. Porumb Septembrie închidere scădere două optimi. Chicago: Grta Mai închidere urcare două optimi. Septembrie închidere scădere trei optimi per bushels. Porumb Iulie închidere, două optimi, pentru Septembrie, închidere scădere trei optimi. Berlin: Grta notează pentru Mai urcare trei sferturi, pentru lutie urcare o marcă pe tonă. Secara urcare un sfert ele mancă pe tonă. Timpul ploi, inundaţie. Londra: Grta ferm cu cereale bune. Porumbul susţinut transacţiv destule de moderate, orzul ferm, cumpărătorii se menţin cu toată plăcerea satisfăcător. Ovăzul tendința mai plăcută. Timpul mai cald. Curierul spectacolelor — Sîmbătă 24 Ianuarie — TEATRUL NAŢIONAL. — Atît în mattinea cît şi seara reprezentaţiunî festivale pentru comemorarea Unire!. TEATRUL LYRIC. — Compania lirică romînă de sub conducerea d-luî Const- Grigoriu. In matineu: „Vagabonzii“, operetă în 3 acte. Seara: „Prinţesa Dolarilor“, operetă în 3 acte. TEATRUL BULEVARD.— In fiecare seară cinematograf „Flammarion". . . TEATRUL LIEBLICH (Jignita). Se joacă în beneficiul soc., fii. Maschii ei doi „Seder Nacht“, operetă în 4 acte de Lateiner şi Friendel. 1 GRADINA TERASA a berăriei şi restaurantului „La Carpaţi”, in toate serile dela 7—12 şi jum. seara şi Duminicile dela 5—7 d. a., concert dat de orchestra italiană sub conducerea d-lui Ercule Pifferi. Resaurant la carte şi preţ fix 1.604 feluri. Specialitatea casei: Bere , la Pilsen, din fabrica Czell. TEATRUL EDISON : Cinematograf Pathe Freres, cu program nou. CIRCUL SIDOLI.— Două repreprezentaţiunii date de circul Sidoli. Teatrul de varietăţi Imperial str Cămpineanu No. 6.—In toate serile reprezentaţiunî pentru familii. Program artistic variat şi atracţios. Primul debut al cunoscutului comic Ştefan Iulian neîntrecut In repertotorul sau original, scene de mahala care a avut cele mai mari succese duetului francez Lics Del-Molys, simpaticul comic fancez Bouchevil excelentului Trio tirolez Reil şi celorlalţi artişti sosiţi. Duminicele şi sărbătorile Matineii cu intrare liberă MUZEE MUZEUL ZOOLOGIC, (şoseaua Kisseleff) Deschis Joia, Duminica şi sărbătorile, dela 10—12 an, şi 3—5 seara.— MUZEUL DE GEOLOGIE ŞI PALEONTOLOGIE, (Universitate).— PINACOTECA STATULUI (Palatul Ateneului, intrarea prin str. N. Golescu).— ATENEUL ROMÍN, (vizitarea localului şi colecţiilor sale.) Deschis în fiecare zi 9—12 dim. 2—4 d. a. Taxa de intrare 50 bani. MUZEUL DE ANTICHITĂŢI, (Universitate). Deschis Duminică dela II dimineaţa pînă la 1 d. a.—MUZEUL ETNOGRAFIC ŞI DE ARTA NAŢIONALA (Monetăria Statului, şoseaua Kisselef). Nefiind inaugurat încă, e deschis publicului numai cu învoirea direcţiune!. Renta romîn& la Berlin Rentă . . . 1905 . . 89.10 Berlin, 23 h,numit 1909 Renta 1903.................. 101.50 „ 1888 .... 90.30 „ 1890 . . . . 92 90 „ 1891 . . . . 89.50 „ 1894 . . . 89.75 ,, 1896 .... 89.25 1898 .... 89A0 „ convertită 1905 . 89.75 noartea președintelui senatului P. S. Aurelian, președintele Senatului, în urma unei răceli care îi provoacă o pneumonie moare aproape subit - ■ ~- - . . *. . } AREA A PUTUT AFLA PUBLICUL DIN ZIARELE DE DIMINEAŢA TRISTA VESTE A MORŢEI MITROPOLITULUI PRIMAT AL ŢAREI, ŞI O ALTA ŞTIRE TOT ATIT DE DUREROASA SE HASPINDI. CU IUŢEALA FULGERULUI, P. S. AURELIAN, PREŞEDINTELE SENATULUI A ÎNCETAT DIN VIAŢA ASTAZI DIMINEAŢA SPRE ORELE 6, IN MOD APROAPE SUBIT. CA ŞI CEA DINŢII ACEASTA NOUA VESTE A FOST PRIMITA CU SURPRINDERE. INTRUCIT NU CHESTIA DE VRE-O BOALA A PREŞEDINTELUI SENATULUI, CARE DUPĂ CUM SE ŞTIE N’A LIPSIT DE LA ULTIMILE ŞEDINŢE ALE SENATULUI. Am căutat să ne interesăm imediat la locuinţa d-luî P. S. Aurelina, din str. Luminai, 20, unde vestea morţeî ne-a fost confirmată. Iată ce ni se comunică cu privire la cauza neaşteptată a tristului sfîrşit. Alaltăeri preşedintele Senatului răcind uşor un silit să rămiie în casă. Eri starea lui aprovîndu-se au fost imediat consultaţi d-niî d-nn Bnicliu şi Ferrini, cari au constatat un început de pneumonie şi în acelaş timp declararea unei ezeftre pe frunte. Aseară distinşii medici au vizitat din nou pe bolnav, fără ca din starea generală a pacientului să poată bănui un atît de apropiat deznodămînt fatal. Spre ora enicărei P. S. Aurelian nu s’a simţit intru nimic mai rău şi orice temeri erau deci excluse. Spre Ziua insă pe la orele 2 jumatate, preşedintele Senatului se simţi rău, cu toate acestea membrii familiei cari îl înconjurau nu putură bănui gravitatea. Spre orele 6 se manifestă pe neaşteptate criza şi, înainte de a i se putea veni în ajutor, preşdintele Senatului sucombă aproape în mod subit. * Intre cei dinţii cari au vizitat azi dimnealcă locuinţa defunctului, a fost d. Emil Petrescu prefectul politici Capitalei. NOTE BIOGRAFICE A. S. Născut la 12 Decembrie 1833 în Slatina. Şi-a început studiile în ţară şi le-a sfîrşit în Franţa. Reîntors în ţară a fost numit profesor la şcoala naţională de agricultură şi, mai tîrziu, director, unde a funcţionat pînă la retragerea Sa din învăţămtnt, oucupînduse în special cu toate chestiunile de economie naţională şi de învăţămlnt. Autoritatea sa, în asemeni chestiuni este astăzi incontestată. Lucrările sale In această ordine de idei l’au clasat de timpuriu printre cel mai cu vază eceraomisfdl al ţărei. Vastele sale cunoştinţe şi reputaţia ce şi-a dobîndit prin lucrările Sale au fost apreciate atît în ţară cit şi în străinătate. Fost membru şi fost preşedinte al Academiei Române, membru al mai multor societăţi savante din străinătate. Publicist încă de pe cind era student. A condus mulţi ani cunoscuta şi apreciata revistă „Economia Naţională” şi a colaborat la un mare număr de publicaţiuni ştiinţifice şi speciale. Autor al volumului „Ţara noastră“, descriere economică a Romînieî şi a altor lucrări de economie naţională şi politică. A intrat în politică la venirea la putere a partidului naţional-liberal, în 1876. De atunci, activitatea sa se confundă cu a partidului sau, la care a fost întotdeauna, printre fruntași. Ales membru al parlamentului, deputat și senator, necurmat dela 1870 pînă în prezent, ia parte la toate evenimentele politice din acest lung interval, relevîndu-se ca un om politic și de stat superior. Ministru de lucrări publice şi instrucţiune publică şi culte la 1877, 1882 şi 1887, în cabinetele prezidate de Ion C. Brătianu, a fost un colaborator eminent al acestuia, iar activitatea ce a desfăşurat la aceste departamente, a fost din, cale nuau fertile. După retragerea partidului naţional-lberal de la guvern, în 1888, a fost ales necontenit în Ssinat, unde alături cu d. Dim. Sturdza şi cu ceilalţi fruntaşi liberali, a expus vederile şi ideile partidului în toate chestiunile de la ordinea zilei, mai ales la legea tocmelilor agricole şi cu ocaziunea discuţiunei conventăriilor comerciale. ,Ca ministru al domeniilor a prezentat Legea Casei rurale, care, după d-sa, trebuia să rezolve în mod definitiv chestia ţărănească. In cursul discuţiunei la Cameră asupra acestui proect, a rostit un mare discurs, remarcabil prin înnălţimea ideilor şi luminoasa expunere a chestiune!. Din nenorocire, sănătatea sa sdrunctoata l’a silit să se retragă la începutul lunei Noembrie, acela? an, şi Senatul ca ognagut pentru un eminent bărbat de stat şi ca încoronare a unei strălucite cariere închinată ţării, l-a ales ca preşedinte. In ultimul timp P. S. Aurelian a fost din nou preşedinte al Senatului. Aurelian poseda, pe lingă ordinele naţionale, şi următoarele decoraţiuni străine: Sf. Ana şi Sf. Stanislav (Rusia) ; Medgidie (Turcia); Legiunea de onoare (Franţa). Principalele sale scrieri sunt: Tara noastră, Bucovina, Notices sur la Roumanie (în colaborare cu A. Odobescu), Elemente de econonie politică, Catechismul economieî politice, Manual de agricultură, Starea economică a Romînieî In secolul al 18-a, Cum se poate fonda industria in Romania, Politica noastră vamală. In colaborare cu d. Gr. Ştefă■n.escu a condus Revista ştiinţifică de la 1870 la 1882, şi apoi revista Economia Naţională, care apare şi în prezent. * Ultima oră Recuaşterea independenței şi regalitate: Bulgariei SOFIA, 23 IANUARIE. — DAU SUB REZERVA STIREA CA IN ZIUA ANIVERSAREI NAŞTEREI SALE, PRINCIPELE BORIS A PRIMIT DE LA NAŞUL SAU ŢARUL RUSIEI. O TELEGRAMA REDACTATA IN TERMENI FOARTE AMABILI IN CARE EL ERA INTITULAT CA PRINŢ REGAL. A DOUA ZI, LA PALAT, S'A PRIMIT DIN PETERSBURG O NOUA DEPEŞE PRIN CARE ŢARUL RECUNOAŞTE IN MOD INDIRECT ACORDINDU-I TITULATURA DE PE ŢARUL FERDINAND CA REGE, MAIESTATE. PRIN ACESTE DOUA DEPEŞI, RUSIA RECUNOAŞTE CEA DINTII SITUAŢIA CREATA IN URMA ACTULUI DELA 22 SEPTEMBRIE. SE ZICE CA RUSIA AR FI ÎNDUPLECAT ŞI PE CELELALTE PUTERI CA, MINE SEARA, REPREZENTANŢII LOR SA PREZINTE IN MOD OFICIAL FELICITĂRI FAMILIEI SUVERANULUI. RECUNOAŞTEREA VA AVEA LOC DECI, PRINTR'O AUDIENTA COLECTIVA A REPREZENTANŢILOR PUTERILOR DIN QUADRUPLA ALIANŢA, DOUA CEASURI ÎNAINTE DE A AVEA LOC BALUL DELA CURTE. ______ D. Căderea Banului Croaţiei Budapesta, ss Ianuarie.— Zvonul despre căderea banului Croaţiei care s'a răspîndit azi aci, ţieî s’a răspîndit stăzi aci, prinde consistenţă. Se pare că împăcarea Intre croaţi şi unguri nu se poate face din cauza fiului Banului, Banul a fost azzi în Budapesta pentru a conferi cu miniştrii. Fuga lui Azev Paris, 23 Ianuarie. Se comunică următoarele amănunte relativ la fuga agentului Azev. Cînd i s’a adus la cunoştinţă sentinţa de moarte a tribunalului revoluţionar Azew a cerut voe să'şî aducă de acasă documentele, prin cari se poate justifica.Tribunalul a trimis douî revoluţionari cu dinsul, Insă Azew totuşi a izbutit să scape din casă, lutnd soooporurile cu sine. O CRIMA IN TREN München, 23 Ianuarie. — Poliţia este ocupată cu ■cercetările într’un omor săvîrşit în următoarele îmiprejurări: In trenul accelerat Münchera- Nürnberg, în dreptul stațieîCracgnitz, un călător a atacat cu revolverul pe un pasager din acelaș compartiment, rănindu-1 greu. Rănitul abia a mai avut puterea să dea semnalul de alarmă, după care a căzut jos. Atentatorul a voit să fugă, însă a fost prins la timp. După cîteva minute rănitul a incetat din viață fără a putea da vre-o lămurire. Cauza atentatului nu s’a putut încă afla. Identitatea celor douî eroi ai dramei a rămas nedescoperită. CONCURSUL DE AEROPLANE Paris, 23 Ianuarie. — La concursul de aeroplane ce se proiectează la Monaco, va lua parte și fiul ministrului președinte Clémenceau. HANOVRA Cea mai reputată fabrică pentru cauciucuri pneumatice şi masive pentru Automobile, Biciclete şi Trăsuri Material pentru Baloane şi toate articolele teehnice Reprezentant pentru România ST. O. SAPATERO Bucureşti, Str. Smîrdac, 5 (Casa Tăranu) Telefon SR 09 Bulgaria mulţumită Presa bulgară recunoaşte în unanimitate avantagiile propunerei ruseşti Sofia, 23 Ianuarie. — Presa locală continuată a se ocupa de intervenţia Rusiei. Vecerna Poşta în numărul de azi spune: Turcia ar putea să respingă propunerea Rusiei. Această posibilitate nu e exclusă. Trebue să rămînf, însă bine ştiuii că ea nu va primi nici un ban mai mult decit 82 de milioane. Cel mai bun lucru pe care Far avea de făcut Turcia, ar fi să primească suma oferită de Bulgaria şi să tranşeze astfel conflictul pe cale paşnică. Deci, organ naţionalist, spune: la sprijinul preţios şi sincer al Rusiei şi în numele slavismului, Bulgaria va fi salvată şi regenerată la o nouă viaţă politică. Ea va putea de aci înainte să-şî urmeze destinele ei, liberă de orice presiune din occident. Propunerea Rusiei este începutul unirea popoarelor slave sub ocrotirea vulturului cu două capete,pajura marelui și statornicului apărător al slavismului. Den, organ rusofil, scrie: Propunerea Rusiei ne salvează de întunecoasa perspectivă a unei robii financiare sub jugul băncilor din occident. Pentru serviciul acesta ,pe care Rusia ni-l face cu atîta mărinimie la vremuri atlt de grele, naţiunea bulgară îî va fi veşnic recunoscătoare, căci e pentru a doua oară că salvarea ne vine din partea Rusiei. Oficiosul Vremea scrie: Propunerea Rusiei a devenit şi propunerea Bulgariei faţă de Turcia, din momentul acceptărei eî de guvern, împrumutul oferit de Rusia este o operaţie financiară cît se poate de convenabilă. E drept, că în oferta Rusiei trebue să căutăm şi un motiv de ordin politic, totuşi în curind se va vedea că ea e, din toate punctele de vedere favorabilă. Cit despre teama că acceptarea împrumutului oferit de Rusia, ar îngloba Bulgaria într’o robie financiară faţă de puternicul imperiu de la Nord, ea nu e fondată. Rusia nu ne protejează, ci negociază cu noi o chestiune de afaceri, iar Bulgaria nu ascultă cu supunere cuvîntul Rusiei, ci discută şi primeşte propunerea întru cit ea este în interesele eî. — D. APARAREA ÎMPĂRATULUI WILHELM Curtea imperială şi cartea lui Stein Berlin, 23 Ianuarie.—Adolf Stein, autorul cărţeî apărute acum de curînd în Germania şi prin care se ia apărarea împăratului Wilhelm, publică în numărul de azi al ziarului Tägliche Rundschau un lung articol în care se apără de criticile aspre ce i s’a adus din partea presei germane. Stein se ridică cu asprime împotriva acuzaţiilor că cartea sa e inspirată de cercurile curte din Berlin. El spune că, dimpotrivă, asupra luî s’au făcut presiuni de către cercurile curţe! ca să renunţe la tipărirea cărţeî, şi dă următoarele amănunte: După ce a terminat manuscrisul, Stein i'a arătat unui personagiu important de la Curte, care l’a sfătuit să renunţe la ideea publicare!, pentru că cartea va produce numai nelinişte şi va strica mai mult de cît va folosi. Acelaş personagiu l’a vizitat în urmă la domiciliu, sfătuindu-1 din nou să renunţe la tipărirea manuscrisului. Văzînd însă că Stein rămîne neînduplecat, personagiul s’a dus la împăratul Wilhelm făcîndu-î un raport complect asupra conţinutului manuscrisului. împăratul a răspuns că pentru’ moment nu voeşte să se apere, dar va veni timpul cînd poporul german va recunoaşte exagerarea criticelor ce i s’auadus. De altfel aceste critice nu-l preocupă acum, căci n’au nici o importanţă; de mult mai mare preţ este, deocamdată, asigurarea, une! politic! de pace şi linişte şi încheerea unei transacţiî în chestia reformelor financiare ale imperiului. In privinţa luî Stein împărabil a spus căare toată încrederea în bunele luî intenţiunî, căci ştie despre el că a muncit mult pentru a aduce servicii ideeî naţionale. Dacă însă, se crede că volumul ar putea avea un efect neliniştitor, atunci lasă să se comunice lu! Stein că-i cere să renunţe la publicarea cărţeî. In urmă, timp de mai multe zile Stein a avut schimbări de telegrame cu unii membri de la turis, dar toate intervenţiile au rămas zadarnice. Convins că nu-şî face decît o datorie patriotică, el a dat cartea la tipar. Un scandal la curtea arhiducelui lase rTn căpitan care se bucura de graţiile archiducesei, bogat la Închisoare. Budapesta, 53 Ianuarie.—Un ziar de seară aduce următoarea ştire senzaţională: La 3 Septembrie anul trecut, orele 12 din noapte, un scandal s'a întîmplat în apartamentele archiducelul losef, situate în castelul regal din Budapesta.. La această oră neobicinuită, anchiducelul losef, se afla atunci la port, pe guvernatorulcopiilor săi, căpitanul de honvezi Mihalovici şi i-a ordonat ca să părăsească imediat castelul şi a doua zi să se prezinte la comandamentul garnizoanei sale, Mureş-Oşorheni. Mihalovici a rămas ca trăsnit în urma acestui ordin, care a fost dat în prezenţa mai multor ofiiţeri ai curiei-Archiducesa Augusta, sofia archiducelui Josef, se afla atunci la Viena, împreună cu copiii săi. •Voind a-șî lua adio de la copii, pe cari își iubea foarte mult, căpitanul se decise să plece imediat la Viena, astfel ca a doua zi să se poată înapoia la garnizoană, conform ordinului primit. El fu însă urmărit de doui detectivi însărcinaţi de archiduce cu supraveghierea căpitanului. Detectivii înştiinţară pe archiduce că Mihalovici a plecat la Viena. Atunci archiducele a telefonat în persoană poliţiei din Viena ca să aresteze pe căpitanul Mihalovici chiar la sosire și să-l interneze intr’o casă de sănătate de oarece căpitani este nebun In urma acestui ordin, Mihalovici a fost arestat și dus într’o casă de sănătate, unde a stat patru zile. De aci căpitanul a fost trimis la Budapesta la închisoare, unde se află și astăzi Spre a acoperi lucrurile, un ziar oficios a publicat atunci o noliță, spunînd că Mihalovici a demisionat din serviciul de guvernator al copiilor archiducelui Josef. Această știre însă a fost falsă, deoarece căpitanul Mihalovici, nici pînă azi n'a sosit in garnizoana sa. Cauza scandalului nu se cunoaște. Se crede însă că Mihalovici s’ar fi bucurat de prea multă popularitate în cercul archiducesc. 225 MILIOANE PENTRU MARINA FRANCEZA Paris 23 Ian — După „Echo de Paris“ in ultimul consiliul de miniștri, ministrul de marină ar fi declarat cu tărie că creditul de 225 milioane repartizat pe şase ani este indispensabil; ministrul va cere în curind parlamentului să voteze această sumă. Toţi miniştri, afară de cal de finanţe, ar fi acum decişi a sprijini cererile ministrului de marină. In fine şi ministrul de finanţe va ceda. Circul este bine încălzit cu calorifer jMarele Circ Sidoli Astăzi Sâmbătă 24 Ianuarie INGIS-I/IFE Rendez-vous Elitei Bucureştene. Costume de gală. Requisite şi harnaşamente de gală Zahari Representaţiuni 2 ■La orele 3 ziua MATINEUmătate ^ / Programul de mîine va fi acelaş ca la reprezentaţia de seară, compus din 18 atracţiuni — Seara la orele 9 precis— Mars Fiorini, cu preţuri obişnuite Trupa GERALDOS Compusă din 4 persoane. Cu noul introducţiune de jonglerie Baroneasa BOURNICK1 Cu o grupă de 11 cîini dresaţi în libertate Sala Liedertafel Mercur! 28 Ianuarie 1909 debutează pentru 6 reprezentaţiunî MAYOL celebrul cintăreţ comic francez cu trupa sa — Mercur! 28 Ianuarie — prima reprezentaţie Les Trois Sultane» Comedie în 3 acte de FAVART Şi II Fant qn’une Porte soit ouverte ou fermée Comedie en 1 acte d’Alfred de Musset Biletele la Independenţa — Teatrul JLIri Compania JLirică Romina Conducerea Const. Grigorin Sîmbătă 21 Ianuarie ora 21/2 p. m. MATINEU — se va reprezenta — VAGABONZI Operetă La orele 9 seara Princesa Dolarilor Operetă în 3 acte Biletele de vînzare la „Independenţa“ Teatrul EDISON Sâmbătă 24 și Duminică 25 Ian. 7 Mari Representaţiuni 2 -CINEMATOGRAFICE— la orele 3 ziua MATINEU p. familii, cu preţuri reduse şi premii — Duminecă 25 Ianuarie 1909 — la orele 9 seara precis Representaţie Extraordinară de Cinematograf şi Varietăţi la orele 11 jumătate seara Mare Mal Mascat. Luni 26 Ian. Program Nou Faiul filmului Marţi 27 Ianuarie 1909 Al 2-lea Concert dat de pianistul HORSZIVSKI — Biletele la Feder —