Adevěrul, ianuarie 1909 (Anul 21, nr. 6945-6972)

1909-01-25 / nr. 6967

i mea unim fajara­­m La Iaşi — Studenţiî la Ruginoasa — IAŞI, 23 Ianuarie. — Serbările pro sc­tute pentru aniversarea de 50 ani a „Unirii“ se pot considera la noi ca Începute. Azi dimineaţă, la orele 6, o de­legaţie de 60 studenţi ieşeni a por­nit în pelem­agiu la Ruginoasa, la viormimul lui Vodă-Cuza Dnişii au parcurs străzile în su­netele m­uzicei militare, ptnă la gară. Aci trenul a fost Împodobit de studenţi cu steaguri tricolore $1 brazi, după care au Încins Hora Unirii. La orele 6.10, cu o Intlrziere de 10 minute, trenul a plecat spre Ruginoasa, In mijlocul unui mare entuziasm. La gara Ruginoasa, studenţii e­­şeni au fost primiţi de ţăranii din Ruginoasa, precum şi din satele învecinate. Au­ fost prezenţi func­ţionarii gării şi mai mulţi învă­ţători, încă înainte de a intra în sat. S’a Încins o horă formidabilă, la care au­ luat parte toţi cei prezenţi. Studenţii hotărlseră a nu intra In sat ptnă n'or sosi colegii lor din Bucureşti Intr'adevăr, pe la 10, cu trenul 143, o delegaţie de 80 studenţi bucureşteni a sosit la Ru­ginoasa, primită In aclamaţiuni şi arale.­se Cu toţii s’au îndreptat spre bi­serică, unde s’a oficiat un servi­ciu religios, după care au­ vorbit­­doi studenţi din Bucureşti, unul din Iaşi şi preotul Popescu. După aceea au i­eşit In faţa pa­latului lui Vodă Cuza şi. In su­netele muzicei, au­ încins o horă in­ntensă, care a durat un timp în­delungat şi la care a luat parte tot satul, nefiind Întreruptă decit­­te un moment doară, spre a se striga: „Trăiască Unirea, trăiască amintirea lui Vodă Cuzal“ * După amiazi a avut loc o şeză­toare In salonului palatului lui Vodă Cuza, oferit cu multă ama­bilitate de prinţesa Elena, şi la care au­ participat student­, preoţi, învăţători şi ţărani­ S’au­ rostit discursuri şi recitat versuri. La 4 şi luni. oaspeţii se întorc spre Iaşi unde vor ajunge la orele 6 seara. — Dan Pelerinajul IAŞI, 23 ian.— Pe lingă studen­ţii ieşeni şi lucureşteni au mai luat parte la pelerinagiul de la fluminoa­­sa şi 30 de studenţi bucovineni. Toată ziua n’a trecut în ţineri de discursuri ocazionale şi în recitări. Telegrama către rege De aci, de la Ruginoasa, s’a expe­diat regelui Carol următoarea tele­gramă: „Dela marmîivtul celui dinţii Domn al P­omînieî unite, înţelegînd că nu este nici o incompatibilitate Intre opera generaţiei lui Cuza Vodă şi Intre opera de muncă făptuită sub M. V„ generaţia care începe, şi pe care o întrupăm noi, vă trimite respectoasa încredinţare a unuil ab­solut loialism celui dintii stăpînitor al Romînieî, căruia vitejia ţărăni­me­ i-a pus coroana de rege pe frunte, Studenţi­ universitari romîni Reîntoarcerea la Iaşi.— Cuvmtarea unui licean - la ora 6 lumi, pelerinii s’au reînt­ors le Iaşi. Ei au­ fost primiţi de d-şoare studente, de elevi şi de o snare mulţime, în urale şi cîntindu- Se „Deşteaptă-te române“. Improvizîndu-se o tribună pe pe­ronul gărei un elev de liceu, al că­rui nume îmi scapă, a ţinut o cu­­vântare, în care, după ce a adus lau­de celor cari au făcut pelerinajul, a spus următoarele: „Şi noi, elevii liceului naţional am avut via dorinţă de a depune o pioasă lacrimă de recunoştinţă pe njormbnitul marelui Donmhor. Da­­că n’am luat parte nu e vina noas­tră, ci a c°lor de sus cari au crezut Că oprindu-ne, ne umilesc pe noi, dar umilinţa e a lor. Cuvîntarea a fost foarte mult a­­plaudată, strigîntu-se, trăiască ele vii, jos profesorii !" După aceea cu muzica în frunte şi cîntînd :Deştea­ptă-te române!’ cortegiul în frunte cu d-şoare!o stu­­dente şi cu studenţii din Cernăuţi s'a îndreptat spre piaţa U­nireî şi spre „Solidaritatea". * Dan. IAŞI, 23 Ianuarie.— Dela gară, după cum am anunţat, studenţii au format un impozant cortegiu, şi s’au îndreptat spre piaţa Unirei, la sediul societate! „Solidarita­tea". Aci s-a încins o horă mon­­stră şi s au rostit mai multe dis­cursuri. Apoi, un student bucovi­nean a dat cit­ir­e umil memoriu a­­dresat Doamnei Elena Cuza. Me­moriul va fi semnat de studenţii din Bucureşti şi Iaşi, după care delegaţie va pleca la Piatra­ N., spre a-l lumina prinţesei.­­ La ora 9 seara a avut loc mare mulţime de studenţi, elevi şi au participat soldaţii din toate armele. In frunte mergea muzica militară, sub conducerea capei maistrului în lăduţă. Cortegiul a pornit din strada Palatului şi a parcurs străzile Ştefan cel mare, Golia, Lăpuşteanu şi Carol, ptnă la cazărmi. Soldaţii au piers Intr’o ordine e­­xemplară. La retragere au luat parte o mare n­uțiune , studiiţl, elvi şi public. Oraşul e pavoazat cu covoare şi drapele tricolore. * IA­ŞI, 23 Ianuarie. La ora 5 s'a Sftrşit conferinţa profesorilor se­cundari, cari au ratificat hotărirea directorului de a opri pe elevi de a­mage In pelerinagiu la Rugi­noasa. Un mare număr de profesori au criticat insa măsura luată de di­­recsiune, aprobind greva elevilor. La Focşani FOCŞANI, 23 Ianuarie. — Astă seară între orele 6—8 a avut loc la liceu şedinţa festivă a societăţei li­terare a elevilor de liceu sub pre­­şidenţia d-lui S. Crainic, profesor, care a ţinut o conferinţă ocazională. Au urmat apoi infecitări şi muzică. Intre orele 8 şi 9 a avut loc o impunătoare şi entuziastă retra­gere cu torţe la care au participat elevii liceului și cite 20 oameni de fie­care regiment din garnizoana loca­lă. Cortegiul a străbătut calea Cuza Vodă, strada Centrală și strada Ma- 0­7 ix uultvr:—ns tucut uuuo jji ua rar Unirea Principatelor curgea Milco­­vul, s’a întins o horă la care au lu­at parte elevi, soldaţi şi ofiţeri. Manifestaţia s’art pribinit la orele 9 şi jumătate. — Radu. La Ploeşti PLOEŞTI. 23 Ianuarie. — In ve­derea serbărei de mline, edificiile publice şi casele particulare au ar­borat încă de astă seară drapelele tricolore. La orele 8 jumătate seara a avut loc o retragere cu torţe, la care au luat parte, cu muzicile în frunte, cite un pluton compus din 20 sol­daţi, din fiecare corp de armată. Stavăr La Giurgiu GIURGIU, 23 Ianuarie.—Astă sea­ră la orele 8 a avut loc o grandioa­să retragere cu torţe, la care a par­ticipat o companie din reg. 5 Vlaş­­ca sub comanda locotenentului Cristea din infanterie. Manifestaţia, cu muzica în frunte, a plecat de la cazarmă, parcurgînd mai multe străzi în piaţa Carol, pînă la locu­inţa colonelului Cernătescu. De aci prin strada Speranţei şi strada Ca­rol, s’a înapoiat la regiment.—Idem. Filam, d. G. Popescu la biseri­­­ca Bărbătescu Vechi, d. R. Do­­brescu la biserica sf. Ecaterina, d. M. Mihăilescu la biserica Pie­lea Veche, d Paraschiv Georges­­cu la biserica Delea Nouă, d. F. Parfulescu la biserica Hagiu, d. D. Stoica la biserica Iancu Vechi, d. D Istrati la biserica Iancu Nou, d­­r Em Grigoroviță la bi­serica Negustori, d. Em. Chițu la biserica Oboru Vechi, d G. Sam­bo­teanu la biserica Oboru Nou, d. N­ Nicolescu la biserica Popa Nan, d C. Hristodorescu la bise­rica Popa Soare, d . Şerbănescu la biserica sf. Gheorghe­ Capră, d. Şt. Dorojan la biserica Pante­­limon, d­ V. Iliescu la biserica sf. Ştefan,, d. dr. Vasilescu la biseri­ca sf. Treime-Tel. Dl/fu­greva de la liceul Naţional IAŞI, 23 Ian.—Elevii liceului Na­ţional voind să participe la peleri­­nagiul de la Ruginoasa, au colectat, in acest sm­p, o sumă de bani pen­tru a cumpira o coroană şi a tri­mite o delegaţie de şase elevi îm­preună cu studenţii cari au plecat la Ruginoasa. Direcţia şcoal, allîttd de aceas­ta, a oprit pe elevi de la executarea proectuluî, internându-le plecarea la Rugir Moti­vele care au în­demnat pe director de a lua aceas­tă măsură sunt încă necunoscute, dar se crede că ar fi urmarea unui ordin venit din partea autorităților locale. Elevii, față de această măsură, au hotărît greva pe ziue adică să nu participe la serbările organizate pentru aniversarea Uni­rii. In urma acestei hotărîri, directo­­rul a convocat consiliul profesoral pentru prest­e spre a decide ce mă­suri sînt de luat față de această grevă.— Dan, O convocare IAȘI, 23 Ianuarie. — Membrii partidului­­conservat­or-democrat au primit următoarea convocare: „Domnul m­ecu Sîmbătă 24 Ia­nuarie împlinidu-se 50 de ani de la săvîrşirea Unirei, unul din ce­le mai mare şi mai hotărîtoar­e evenimente ale viaţei noastre na­ţionale, comitetul executiv al clu­bului a hotărît ca partidul nostru din Iaşi să sărbătorească această zi, atât de scumpă oraşului nos­tru, iniţiatorul măreţului act, printr-o întrunire generală, în ca­re vor lua cuvîntul mai mulţi fruntaşi. întrunirea va avea loc la 24 ianuarie orele 5 după a­­miază, la clubul conservator de­mocrat, şi vă rog să luaţi şi dv. parte. Semnat: Al. A. Bäduraß, sub direcţia d-lui Rădulescu-Motin, profesor universitar. NOUTĂŢI: Cuza-Vodă, Conferinţa d-lui P. Răşcanu, Legile agrare din Român­ia sub privirile civilizaţilor Contele Leon Tolstoi despre anexa­rea Bosniei şi Herzegovinei, Tineri­mea şi cultura artistică. POLITICA: C. Rădulescu-Melin. Serbarea „Unirei" în mod raţional o I ri î io 11 ’ MILITARE: Căp.Comandor N. A­­iexandreanu. Im­portanţa submari­nului In războitele navale moderne LITERATURA: Luciano Zuccoli. Intre păpuşi. Const. Beldie. Edgar Poe, cu pri­lejul centenarului său PEDAGOGIA: Profesorul loan Ni­­colescu Reînfiinţarea examenelor de finele anului în şcoalele secundare. NOTE ŞI DISCUŢIUNI: N. Ştefă­­nescu-Iacint. Regenerarea Romînieî. C. R. M. Comisiunea istorică a Romînieî. Un articol al d-luî C. Du­­mitrescu-Iaşi EXEMPLARUL 25 BANI Abonament anual 10 lei. Redacţia B­d. Ferdinand 55 Bu­cureşti. Număr de probă la cerere. nea acestor trei mari artişti pen­tru interpretarea capodoperilor muzicei de cameră în formă de „Trio” a provocat­ cel mai viu entuziasm la Berlin, unde primele concerte ale acestei asociaţii au fost date. De atunci celebrii ar­tişti s­ a fi produs cu acelaş succes peste tot: la Paris, la „Sociéte Philhartr­oniques“, la Londra, Ro­ma, Viena, etc. Monumentul Unirei In secţiile Camerei în secţiile I.’amn preţ expunerea de motive pentru acordarea creditului de 300 000 de lei, care să servească la ridicarea unui monumem al U­­nireî, a fost obiectul multor obser­­vaţiuni. In secţia l-a, pe cît am putut a­­fla, d N. Fleva a făcut citeva ob­­servaţiuni foarte judicioase. Alesul Capital şi a scos la iveală mentalitatea fricoasă a marelui li­beral şi progresist d. Ionel Brătia­­nu, care mei în ce priveşti epoca eroică de la 1863 nu cutează a vorbi de libertate, el înlocueşte acest cu­­vînt prin „ordine". Cu drept cuvin­ d. Fleva a obser­vat că „ordine" a fost si cea dela Varşovia, dar că ordinea nu aduce totdeauna si libertatea unei naţiuni, pe cînd libertatea aduce ordine. * In ce priveste facerea monumen­tului,­­ Fleva a observat că proec­­tul si expunerea de motive propune un monument anonim. D. Micascv intrînd In amănunte istorice, d. Fleva a Intrebat că dacă e vorba să se comemoreze la baza mo­numentului nsiripţii generaţiune! de la 1859, cine va fi aşezat In vîrfi­l monumentului. La observaţia 3-luî Micescu că 1859 a fost epoca sacrificiilor, d. Fleva a replicat, cu mult bun simţ, că, în opozţie cu acea epocă, se poa­te spune că azi trăim In epoca de­­ficiilor.* Pe cît ştim, d Fleva aVSS să ia avintul în Cameră şi depunerea proectuluî, dar pe cînd secţi-,­­ er» reţinută d® lucrările sale, proectul a şi fost pus la vot. Dela consiliul de revizie Eri s’a ţinut la corpul II de ar­mată consiliul de revizie sub pre­şedinta d-luî general Boteanu a­­sistat de d-nii colonel Saegiu şi Solacolu şi maiorii Demetriade şi Cioranu. S-au judecat următoarele recur­suri: Recursul soldatului Iorganda G. din compania de pompieri Bucu­reşti, inculpat pentru faptul de dezertare repetată în ţară la timp de pace, escrocherie şi fals în acte publice. A fost amînat. ^"Recursul sergentului Ionescu A­­lexandru din reg. Radu Negru 28, inculpat pentru faptul de abuz de încredere şi dezertare la ţară în timp da pace. A fost respins. Recursul soldatiului Simion Gh. din regimentul 2 roşiori, inculpat pentru faptul de insubordonamţă şi lovirea superiorului afară din servieta. A fost amînat. Recursul căpianului Manolescu Dumitru din reg. Gorj No. 18, in­culpat pentru faptul de întrebuin­ţare de soldaţi de sub comanda sa, în servicii personale. Recur­sul s’a casat, trimiţîndu-se la cor­pul II. Recursul soldatului Predoiu E­manoil, din regimentul Romanaţî No. 19, inculpat pentru fapta­ de dezertare în ţară în timp de pa­­ce şi furt prin efracţie de efecte ale militarilor. Recursul s’a casat şi s’a trimis la corpul II. Recursul soldaţilor îspăşatu Pe­tre şi Turlau P. din reg. I arti­lerie inculpaţi pentru faptul de tâlhărie, cărora li s’a admis re­cursurile. Recursul sergentului Mihail Gheorghe din reg. No. 21, incul­pat pentru insulta superiorului. Recursul a fost respins. Recursul brigadierului Crăciun I. Oncel, din reg. 2 Roşiori, incul­pat pentru încercare de furt prin efracţie de efecte ale statului, cri­mă săvîrşită dar neizbutită. Recursul a fost casat şi trimis la reg. 4.—Miss. Preşedinţii de birou la aleger­ie de epitropi Primăria Capitalei a stabilit erl biuroul pentru alegerile de epi­­tropî ce va avea loc Duminecă în Capitală Iată preşedinţii acestor biuro­­u­l- d. C. Tom­escu la biserica Sf Vasile (calea Victoriei), d . Con­­stantinescu la biserica sf. loan (Moşi), d. D. Otopeanu la biseri­ca sf. Dumitru (Colentina), d. Gh. Constantinescu la biserica Ciş­meaua Mavrogheni, d. Gh. Dumi­­trescu la biserica Precupeţii Noi, d. R. Oprescu la biserica Precu­­peţii­ Vechi, d- C. Călinescu la bi­serica Popa Chiţu, d Al. Velcescu la biserica Oţetaru, d. N. Panai­­tescu la biserica Pitar Moşu, d. C. Slătineanu la biserica sf. Ni­­colae Tabacu, d. Chr. Damalidi la biserica sf. Gheorghe-Nou, d. Grigore Ghiţeanu la biserica Al­bă (Postovarî), d. Gh. Birsan la biserica Branoianu, d. I. Parfe­­nie la biserica Ghencea, d. Gr.­­Cezar la biserica Manea Bruta­­ru, d. NI Alexandrescu la biseri­ca Popa Tatu, d V Marculeacu la biserica Duşumea, d T Muşoiu la biserica sf Ştefan, d. Ilie Pă­­unescu la biserica sf . Voevozî, d M. Rădulescu la biserica Spi­rea Veche, d Al. Demetrescu la biserica Spirea Nouă, d. I Min­­culascu la biserica Alexe, d- T. Petrescu la biserica Cavafu, d. V Ulvineanu la biserica Dobroteasa, d. St. lonescu la biserica Cără­midarii de Jos, d- D. Grigorescu la biserica Crucea de Piatră, d. M. Zamfirescu la biserica Isvor „Trio nmi” lată citeva amănunte asupra faimosului „Trio rus“ care va da un singur concert la Ateneu la 7 Februarie­„Tro rus" este una din cele mai celebre a­sociaţiuni­ din lume pentru muzică de cameră. Cei trei artişti cari o compun, d-ra Vera Maurina şi d-nul Michael şi Josef Press, sunt virt­uozi reputaţi şi fiecar dintr'inşi­ a obţinut, ca solist, Înainte de a forma această asociaţie, care se bucură azi de o reputaţie universală, succese mari în principalele centre muzicale. Tehnica şi rutinata artă a renu­mitei pianiste Vera Maurina, vir­tuozitatea execepţională a violo­nistului Michal Press şi splendida sonoritate şi temperamentul artis­tic al violoncelistului Josef Press stat universal sărbătorite. Reuniu­ Cărţi şi reviste Din vremea Unirii este titlul li­nei interesante poeme scenice, da­torită penei drluî profesor (Const. Calmusctoi. Cele 6 episoade din cari se compune această poemă au da scop de a prezintă spectatorului motivele ce au făcut să se nască ideea Unirei şi cim­pul cum a fost înjghebat acest mare act din is­toria ţării noastre. Poema e scri­să în versuri calde, prin cari tre­ce un înviorător suflu de patrio­tism, şi, sub formă de scene, fără a­­avea pretenţiunea de a fi o lu­crare teatrală, redă, în mod ad­mirabil, atmosfera din 1859 cînd colonelul Alexandru Cuza a des­fiinţat hotarele ce despărţea­ui ce­le două ţări surori. Preţul unui exemplar fiind de 1 leu, îşiri poate procura orice pungăi cît de modestă. O operă de artă naţională , OPERA DE ARTA NAŢIONA­LA, este fără îndoială medalia de curând apărută, reprezentîn­d pe principesa Maria, şi datorită sculptorului Cristescu-Gristeşti, e­­lev al marilor maiştrii Fremiet şi Victor Péter din Paris. Această medalie reprezintă pe o parte pe principesa călare, în uniformă de colonel de roșiori trecînd într’un galop ramasat re­vista regimentului sau, iar pa cealaltă parte efigia principesei în portret-Lucrarea Întreagă este un capo d’operă de artă minunată în toa­te amănuntele eî și a fost bătută la monetăria statului francez la Paris. Principesa a bine voit a trans­mite artistului, printr’o scrisoare, înalta sa, satisfacţiune şi viile sa­le felicitări. Editura şi deposited exclusiv al acestei medalii au fos­t luate de casa Croberg, care s’a grăbit a­­comanda un stoc în aur, de oare­ce pînă acum nu s’au bătut de cît în argint și bronz. „Ildevérjj” în țară IAȘI, 23 Ian.— D. Carol Winter cunoscutul bancher cumnat cu d. Blanc s’a in­bolnăvit grav, starea Iui e îngrijitoare. — Dan, teatru”muzica Palatul Ateneului.— Concertul pianistului Miecio Horszowsky Peste 20-30 de ani se vor mai prezintă oare la piano sau vioară artişti care să fi trecut de 18 ani? încep să mă îndoesc, dat fiind creşterea continuă a nu­mărului virtuoşilor în pantofi, pantaloni şi rochiţe scurte. Pianistul de aseară n’a eşit încă din virsta copilăriei—şi ceea ce oferă ca mecanism atinge virtuozitatea. Cu o înlesnire ui­mitoare învinge toate dificultă­ţile şi în focul agilităţilor e de o fermitate şi cizelare cari insu­flă tot respectul. In două capricii de Paganini- Schumann, în cele 32 variaţii în do minor de Beethoven, în prelu­diile şi fuga de Bach-Liszt şi Rhapsodia No. 8 a acestui din urmă Horszowsky s’a arătat stă­­pîn pe o tectonică care ar fi pro­vocat, de sigur, pe vremuri, uimi­rea unui Thalberg, Rubinstein sau Liszt. Azi virtuozitatea a­­ceasta nu mai uimeşte atît: sîn­tem în epoca copiilor fenomenali. Pînă acum Horszowsky înlo­cueşte încă pătrunderea poeziei compoziţiunilor printr’o delica­teţă şi eleganţă technică destul de remarcabile — ceea ce s’a putut aprecia, cu deosebire, în execu­tarea bucăţilor de Chopin şi s’ar fi putut aprecia şi mai bine, de sigur, dacă instrumentul pe care a cîntat ar fi avut octavele su­perioare ceva mai puţin aspre şi sticloase. Publicul a admirat, virtuozita­tea micului pianist şi Baselamat în tot cursul serei E. D. F. Bursa cerealelor Klevi-York­ ne aduce la grta pen­tru Mai închidere urcare 1 cents, şapte optime pentru Iulie Închi­dere mari, două optimi per bus­hels. Porumb Septembrie închide­re scădere două optimi. Chicago: Grta Mai închidere ur­care două optimi. Septembrie în­chidere scădere trei optimi per bushels. Porumb Iulie închidere, două optimi, pentru Septembrie, închidere scădere trei optimi. Berlin: Grta notează pentru Mai urcare trei sferturi, pentru lutie urcare o marcă pe tonă. Secara urcare un sfert ele mancă pe tonă. Timpul ploi, inundaţie. Londra: Grta ferm cu cereale bune. Porumbul susţinut transacţiv destule de moderate, orzul ferm, cumpărătorii se menţin cu toată plăcerea satisfăcător. Ovăzul ten­dința mai plăcută. Timpul mai cald. Curierul spectacolelor — Sîmbătă 24 Ianuarie — TEATRUL NAŢIONAL. — Atît în m­attinea cît şi seara reprezentaţiunî festivale pentru comemorarea Uni­re!. TEATRUL LYRIC. — Compania lirică romînă de sub conducerea d-luî Const- Grigoriu. In matineu: „Vagabonzii“, operetă în 3 acte. Seara: „Prinţesa Dolarilor“, ope­retă în 3 acte. TEATRUL BULEVARD.— In fie­care seară cinematograf „Flamma­­rion". . . TEATRUL LIEBLICH (Jignita). Se joacă în beneficiul soc., fii. Maschii ei doi „Seder Nacht“, o­­peretă în 4 acte de Lateiner şi Fri­­endel. 1 GRADINA TERASA a berăriei şi restaurantului „La Carpaţi”, in toate serile dela 7—12 şi jum. sea­ra şi Duminicile dela 5—7 d. a., concert dat de orchestra italiană sub conducerea d-lui Ercule Pifferi. Resaurant­­ la carte şi preţ fix 1.60­­4 feluri. Specialitatea casei: Bere , la Pilsen, din fabrica Czell. TEATRUL EDISON : Cinemato­graf Pathe Freres, cu program nou. CIRCUL SIDOLI.— Două repre­­prezent­aţi­unii date de circul Si­­doli. Teatrul de varietăţi Imperial str Cămpineanu No. 6.—In toate serile reprezentaţiunî pentru familii­. Pro­gram artistic variat şi at­racţios. Primul debut al cunoscutului comic Ştefan Iulian neîntrecut In reperto­torul sau original, scene de mahala care a avut cele mai mari succese duetului francez Lics Del-Molys, simpaticul comic fancez Bouchevil excelentului Trio tirolez Reil şi ce­lor­lalţi artişti sosiţi. Duminicele şi sărbătorile Matineii cu intrare li­beră MUZEE MUZEUL ZOOLOGIC, (şoseaua Kisseleff) Deschis Joia, Duminica şi sărbătorile, dela 10—12 a­n­, şi 3—5 seara.— MUZEUL DE GEOLO­GIE ŞI PALEONTOLOGIE, (Univer­­sitate).— PINACOTECA STATULUI (Palatul Ateneului, intrarea prin str. N. Golescu).­— ATENEUL ROMÍN, (vizitarea localului şi colecţiilor sa­le.) Deschis în fiecare zi 9—12 dim. 2—4 d. a. Taxa de intrare 50 bani. MUZEUL DE ANTICHITĂŢI, (Uni­versitate). Deschis Duminică dela II dimineaţa pînă la 1 d. a.—MU­ZEUL ETNOGRAFIC ŞI DE ARTA NAŢIONALA (Monetăria Statului, şoseaua Kisselef). Nefiind inaugurat încă, e deschis publicului numai cu învoirea direcţiune!. Renta romîn& la Berlin Rentă . . . 1905 . . 89.10 Berlin, 23 h,numit 1909 Renta 1903.................. 101.50 „ 1888 .... 90.30 „ 1890 . . . . 92 90 „ 1891 . . . . 89.50 „ 1894 . . . 89.75 ,, 1896 .... 89.25 1898 .... 89A0 „ convertită 1905 . 89.75 noartea președintelui senatului P. S. Aurelian, președintele Senatului, în urma unei răceli care îi provoacă o pneumonie moare aproape subit - ■ ~- - . . *. . } AREA A PUTUT AFLA PUBLI­­CUL DIN ZIARELE DE DIMINEA­ŢA TRISTA VESTE A MORŢEI MI­TROPOLITULUI PRIMAT AL ŢA­­REI, ŞI O ALTA ŞTIRE TOT A­­TIT DE DUREROASA SE HASPIN­­DI. CU IUŢEALA FULGERULUI, P. S. AURELIAN, PREŞEDINTE­­LE SENATULUI A ÎNCETAT DIN VIAŢA ASTAZI DIMINEAŢA SPRE ORELE 6, IN MOD APROAPE SU­BIT. CA ŞI CEA DINŢII ACEASTA NOUA VESTE A FOST PRIMITA CU SURPRINDERE. INTRU­CIT NU CHESTIA DE VRE-O BOALA A PREŞEDINTELUI SENATULUI, CA­RE DUPĂ CUM SE ŞTIE N’A LIP­SIT DE LA ULTIMILE ŞEDINŢE ALE SENATULUI. Am căutat să ne interesăm ime­diat la locuinţa d-luî P. S. Aure­­lina, din str. Luminai, 20, unde vestea morţeî ne-a fost confir­mată. Iată ce ni se comunică cu pri­vire la cauza neaşteptată a tris­tului sfîrşit. Alaltăeri preşedintele Senatului răcind uşor un silit să rămiie în casă. Eri starea lui aprovîndu-se au fost imediat consultaţi d-niî d-nn Bnicliu şi Ferrini, cari au consta­tat un început de pneumonie şi în acelaş timp declararea unei ezeft­re pe frunte. Aseară distinşii medici au vizitat din nou pe bolnav, fără ca din sta­rea generală a pacientului să poată bănui un atît de apropiat deznodă­­mînt fatal. Spre ora enicărei P. S. Aurelian nu s’a simţit intru nimic mai rău şi orice temeri erau deci excluse. Spre Ziua insă pe la orele 2 juma­tate, preşedintele Senatului se sim­ţi rău, cu toate acestea membrii fa­miliei cari îl înconjurau nu putură bănui gravitatea. Spre orele 6 se manifestă pe ne­aşteptate criza şi, înainte de a i se putea veni în ajutor, preşdintele Se­natului sucombă aproape în mod subit. * Intre cei dinţii cari au vizitat azi dimnealcă locuinţa defunctului, a fost d. Emil Petrescu prefectul po­litici Capitalei. NOTE BIOGRAFICE A. S. Născut la 12 Decembrie 1833 în Slatina. Şi-a început studiile în ţară şi le-a sfîrşit în Franţa. Re­întors în ţară a fost numit pro­fesor la şcoala naţională de agri­cultură şi, mai tîrziu, director, unde a funcţionat pînă la retrage­rea Sa din învăţămtnt, oucupîndu­­se în special cu toate chestiunile de economie naţională şi de învă­­ţămlnt. Autoritatea sa, în asemeni chestiuni este astăzi incontestată. Lucrările sale In această ordine de idei l’au clasat de timpuriu­ printre cel mai cu vază eceraomisfdl al ţărei. Vastele sale cunoştinţe şi reputa­ţia ce şi-a dobîndit prin lucrări­le Sale au fost apreciate atît în ţa­ră cit şi în străinătate. Fost membru şi fost preşedinte al Academiei Române, membru al mai multor societăţi savante din străinătate. Publicist încă de pe cind era student. A condus mulţi ani cu­noscuta şi apreciata revistă „Eco­nomia Naţională” şi a colaborat la un mare număr de publica­ţi­uni ştiinţifice şi speciale. Autor al volumului „Ţara noastră“, des­criere economică a Romînieî şi a altor lucrări de economie naţiona­lă şi politică. A intrat în politică la venirea la putere a partidului naţional-libe­ral, în 1876. De atunci, activitatea sa se confundă cu a partidului sau, la care a fost în­totdeauna, printre fruntași. Ales membru al parlamentului, deputat și senator, necurmat dela 1870 pînă în pre­zent, ia parte la toate evenimen­tele politice din acest lung inter­val, relevîndu-se ca un om politic și de stat superior. Ministru de lucrări publice şi instrucţiune publică şi culte la 1877, 1882 şi 1887, în cabinetele pre­zidate de Ion C. Brătianu, a fost un colaborator eminent al acestu­ia, iar activitatea ce a desfăşurat la aceste departamente, a fost din, cale nuau fertile. După retragerea partidului na­­ţional-lberal de la guvern, în 1888, a fost ales necontenit în Ssinat, unde alături cu d. Dim. Sturdza şi cu ceilalţi fruntaşi liberali, a expus vederile şi ideile partidului în toate chestiunile de la ordinea zilei, mai ales la legea tocmelilor agricole şi cu ocaziunea discuţiu­­nei conventăriilor comerciale. ,Ca ministru al domeniilor a pre­zentat Legea Casei rurale, care, după d-sa, trebuia să rezolve în mod definitiv chestia ţărănească. In cursul discuţiunei la Cameră asupra acestui proect, a rostit un mare discurs, remarcabil prin în­­nălţimea ideilor şi luminoasa ex­punere a chestiune!. Din nenorocire, sănătatea sa sdrunctoata l’a silit să se retragă la începutul lunei Noembrie, ace­la? an, şi Senatul ca ognagu­t pe­n­­tru un eminent bărbat de stat şi ca încoronare a unei strălucite cariere închinată ţării, l-a a­les ca preşedinte. In ultimul timp P. S. Aurelian a fost din nou preşedinte al Se­natului. Aurelian poseda, pe lingă or­dinele naţionale, şi următoarele decoraţiuni străine: Sf. Ana şi Sf. Stanislav (Rusia) ; Medgidie (Tur­cia); Legiunea de onoare (Fran­ţa). Principalele sale scrieri sunt: Tara noastră, Bucovina, Notices sur la Roumanie (în colaborare cu A. Odobescu), Elemente de e­­cononie politică, Catechismul e­­conomieî politice, Manual de a­­gricultură, Starea economică a Romînieî In secolul al 18-a, Cum se poate fonda industria in Ro­mania, Politica noastră vamală. In colaborare cu d. Gr. Ştefă­­■n.escu a condus Revista ştiinţifică de la 1870 la 1882, şi apoi revista Economia Naţională, care apare şi în prezent. * Ultima oră Recu­aşterea independenței şi regalitate: Bulgariei SOFIA, 23 IANUARIE. — DAU SUB REZERVA STIREA CA IN ZI­UA ANIVERSAREI NAŞTEREI SA­­LE, PRINCIPELE BORIS A PRIMIT DE LA NAŞUL SAU ŢARUL RUSI­­EI. O TELEGRAMA REDACTATA IN TERMENI FOARTE AMABILI IN CARE EL ERA INTITULAT CA PRINŢ REGAL. A DOUA ZI, LA PALAT, S'A PRIMIT DIN PETERSBURG O NO­UA DEPEŞE PRIN CARE ŢARUL RECUNOAŞTE IN MOD INDIRECT ACORDINDU-I TITULATURA DE PE ŢARUL FERDINAND CA REGE, MAIESTATE. PRIN ACESTE DOUA DEPEŞI, RUSIA RECUNOAŞTE CEA DIN­TII SITUAŢIA CREATA IN URMA ACTULUI DELA 22 SEPTEMBRIE. SE ZICE CA RUSIA AR FI ÎN­DUPLECAT ŞI PE CELELALTE PUTERI CA, MI­NE SEARA, RE­PREZENTANŢII LOR SA PREZIN­­TE IN MOD OFICIAL FELICITĂRI FAMILIEI SUVERANULUI. RECUNOAŞTEREA VA AVEA LOC DECI, PRINTR'O AUDIENTA COLECTIVA A REPREZENTANŢI­­LOR PUTERILOR DIN QUADRU­­PLA ALIANŢA, DOUA CEASURI ÎNAINTE DE A AVEA LOC BALUL DELA CURTE. ______ D. Căderea Banului Croaţiei Budapesta, ss Ianuarie.— Zvo­nul despre căderea banului Croa­ţiei care s'a răspîndit azi aci, ţieî s’a răspîndit stăzi aci, prin­de consistenţă. Se pare că împă­carea Intre croaţi şi unguri nu se poate face din cauza fiului Banu­lui, Banul a fost azzi în Buda­pesta pentru a conferi cu mi­niştrii. Fuga lui Azev Paris, 23 Ianuarie. Se comuni­că următoarele amănunte relativ la fuga agentului Azev. Cînd i s’a adus la cunoştinţă sentinţa de moarte a tribunalului revoluţionar Azew a cerut voe să'şî aducă de acasă documente­le, prin cari se poate justifica.Tri­bunalul a trimis douî revoluţio­nari cu dinsul, Insă Azew totuşi a izbutit să scape din casă, lutnd soo­opo­rurile cu sine. O CRIMA IN TREN München, 23 Ianuarie. — Poli­ţia este ocupată cu ■cercetările în­­tr’un omor săvîrşit în următoa­rele îmiprej­urări: In trenul accelerat Münchera- Nürnberg, în dreptul stațieîCracg­­nitz, un călător a atacat cu re­volverul pe un pasager din­ ace­­laș compartiment, rănindu-1 greu. Rănitul abia a mai avut puterea să dea semnalul de alarmă, după care a căzut jos. Atentatorul a voit să fugă, însă a fost prins la timp. După cîte­va minute rănitul a incetat din viață fără a putea da vre-o lămurire. Cauza atenta­tului nu s’a putut încă afla. Iden­titatea celor douî eroi ai dramei a rămas nedescoperită. CONCURSUL DE AEROPLANE Paris, 23 Ianuarie. — La con­cursul de aeroplane ce se proiec­tează la Monaco, va lua parte și fiul ministrului președinte Clé­­menceau. HANOVRA Cea mai reputată fabrică pentru cauciucuri pneumatice şi masive pentru Automobile, Bici­clete şi Trăsuri Material pentru Baloane şi toate articolele teehnice Reprezentant pentru România ST. O. SAPATERO Bucureşti, Str. Smîrdac, 5 (Casa Tăranu) Telefon SR 09 Bulgaria mulţumită Presa bulgară recunoaşte în unani­mitate avantagiile propunerei ruseşti Sofia, 23 Ianuarie. — Presa lo­cală con­tinuată a se ocupa de in­tervenţia Rusiei. Vecerna Poşta în numărul de azi spune: Turcia a­r putea să res­pingă propunerea Rusiei. Această posibilitate nu e exclusă. Trebue să rămînf, însă bine ştiuii că ea nu va primi nici un ban mai mult de­cit 82 de milioane. Cel mai bun lucru pe care Far avea de făcut Turcia, ar fi să primească suma oferită de Bulgaria şi să tranşeze astfel conflictul pe cale paşnică. Deci, organ naţionalist, spune: la sprijinul preţios şi sincer al Rusiei şi în numele slavismului, Bulgaria va fi salvată şi regene­rată la o nouă viaţă politică. Ea va putea de aci înainte să-şî ur­meze destinele ei, liberă de orice presiune din occident. Propunerea Rusiei este începu­tul unirea popoarelor slave sub o­­crotirea vulturului cu două capete,­­pajura marelui și statornicului a­­părător al slavismului. Den, organ rusofil, scrie: Pro­punerea Rusiei ne salvează de în­tunecoasa perspectivă a unei ro­bii financiare sub jugul băncilor din occident. Pentru serviciul acesta ,pe care Rusia ni-l face cu atîta mărinimie la vremuri atlt de grele, naţiunea bulgară îî va fi veşnic recunoscă­toare, căci e pentru a doua oară că salvarea ne vine din­ partea Rusiei. Oficiosul Vremea scrie: Propu­nerea Rusiei a devenit şi propu­nerea Bulgariei faţă de Turcia, din momentul acceptărei eî de gu­vern, împrumutul oferit de Rusia este o operaţie financiară cît se poate de convenabilă. E drept, că în oferta Rusiei trebue să căutăm şi un motiv de ordin politic, to­tuşi în curind se va vedea că ea e, din toate punctele de vedere favorabilă. Cit despre teama că acceptarea împrumutului oferit de Rusia, ar îngloba Bulgaria într’o robie fi­nanciară faţă de puternicul impe­­riu de la Nord, e­a nu e fondată. Rusia nu ne protejează, ci negoci­ază cu noi o chestiune de afaceri, iar Bulgaria nu ascultă cu supu­nere cuvîntul Rusiei, ci discută şi primeşte propunerea întru cit ea este în interesele eî. — D. APARAREA ÎMPĂRATULUI WILHELM Curtea imperială şi cartea lui Stein Berlin, 23 Ianuarie.—Adolf Stein, autorul cărţeî apărute acum de cu­­rînd în Germania şi prin care se ia apărarea împăratului Wilhelm, publică în numărul de azi al zia­rului Tägliche Rundschau un lung articol în care se apără de criticile aspre ce­ i s’a adus din partea presei germane. Stein se ridică cu asprime împotriva acuzaţiilor că cartea sa e inspirată de­ cercurile curte­ din Berlin. El spune că, dimpotrivă, asupra luî s’au făcut presiuni de către cer­curile curţe! ca să renunţe la ti­părirea cărţeî, şi dă următoarele a­­mănunte: După ce a terminat manuscrisul, Stein i'a arătat unui personagiu important de la Curte, care l’a sfă­tuit să renunţe la ideea publicare!, pentru că cartea va produce numai nelinişte şi va strica mai mult de cît va folosi. Acelaş personagiu l’a vizitat în urmă la domiciliu, sfătuindu-1 din nou să renunţe la tipărirea manus­crisului. Văzînd însă că Stein rămîne ne­înduplecat, personagiul s’a dus la împăratul Wilhelm făcîndu-î un ra­port complect asupra conţinutului manuscrisului. împăratul a răspuns că pentru’ moment nu voeşte să se apere, dar va veni timpul cînd po­porul german va recunoaşte exa­gerarea criticelor ce i s’­au­­adus. De altfel aceste critice nu-l preocupă acum, căci n’au nici o importanţă; de mult mai mare preţ este, de­o­cam­dată, asigurarea, une! politic! de pace şi linişte şi încheerea unei transacţiî în chestia reformelor fi­nanciare ale imperiului. In privinţa luî Stein împărabil a spus că­­are toată încrederea în bu­nele luî intenţiunî, căci ştie despre el că a muncit mult pentru a aduce servicii ideeî naţionale. Dac­ă însă, se crede că volumul ar putea avea un efect neliniştitor, atunci lasă să se comunice lu! Stein că-i cere să renunţe la publicarea cărţeî. In urmă, timp de mai multe zile Stein a avut schimbări de telegra­me cu unii membri de la tu­­ris, dar toate intervenţiile au rămas za­darnice. Convins că nu-şî face de­cît o datorie patriotică, el a dat cartea la tipar. Un scandal la curtea arhiducelui lase­­ rTn căpitan care se bucura de graţiile archiducesei, bogat la Închisoare. Budapesta, 53 Ianuarie.—Un zi­ar de seară aduce următoarea şti­re senzaţională: La 3 Septembrie anul trecut, o­­rele 12 din noapte, un scandal s'a întîmplat în apartamentele archi­­ducelul losef, situate în castelul regal din Budapesta.. La această oră neobicinuită, an­­­chiducelul losef, se afla atunci la port, pe guvernatorul­­copiilor săi, căpitanul de honvezi Mihalovici şi i-a ordonat ca să părăsească i­­mediat castelul şi a doua zi să se prezinte la comandamentul garni­zoanei sale, Mureş-Oşorheni. Mihalovici a rămas ca trăsnit în urma acestui ordin, care a fost dat în prezenţa mai multor ofii­­ţeri ai curiei-Archiducesa Augusta, sofia ar­­chiducelui Josef, se afla atunci la Viena, împreună cu copiii săi. •Voind a-șî lua adio de la copii, pe cari își iubea foarte mult, căpi­tanul se decise să plece imediat la Viena, ast­fel ca a doua zi să se poată înapoia la garnizoană, con­form ordinului primit. El fu însă urmărit de doui detectivi însărci­naţi de archiduce cu supraveghie­­rea căpitanului. Detectivii înşti­inţară pe archiduce că Mihalovici a plecat la Viena. Atunci archiducele a telefonat în persoană poliţiei din Viena ca să aresteze pe căpitanul Mihalo­vici chiar la sosire și să-l inter­neze intr’o casă de sănătate de oarece căpitani este nebun In ur­ma acestui ordin, Mihalovici a fost arestat și dus într’o casă de sănătate, unde a stat patru zile. De aci căpitanul a fost trimis la Budapesta la închisoare, unde se află și astăzi­ Spre a acoperi lucrurile, un ziar oficios a publicat atunci o noliță, spunînd că Mihalovici a demisionat din serviciul de gu­vernator al copiilor ar­chiducelui Josef. Această știre însă a fost falsă, de­oarece căpitanul Mihalovici, nici pînă azi n'a sosit in garni­zoana sa. Cauza scandalului nu se cunoa­ște. Se crede însă că Mihalovici s’ar fi bucurat de prea multă po­pularitate în cercul archiducesc­. 225 MILIOANE PENTRU MARINA FRANCEZA Paris 23 Ian — După „Echo de Paris“ in ultimul consiliul de mi­niștri, ministrul de marină ar fi declarat cu tărie că creditul de 225 milioane repartizat pe şase ani este indispensabil; ministrul va cere în curind parlamentului să voteze această sumă. Toţi mi­niştri, afară de cal de finanţe, ar fi acum decişi a sprijini cererile ministrului de marină. In fine şi ministrul de finanţe va ceda. Circul este bine încălzit cu calorifer jMarele Circ Sidoli Astăzi Sâmbătă 24 Ianuarie IN­GIS-I/IFE Rendez-vous Elitei Bucureştene. Costume de gală. Requisite şi har­­naşamente de gală Z­ahari Representaţiuni 2 ■La orele 3 ziua MATINEUmătate ^ / Programul de mîine va fi ace­laş ca la reprezentaţia de seară, compus din 18 a­tracţiuni — Seara la orele 9 precis— Mars Fiorini, cu preţuri obişnuite Trupa GERALDOS Compusă din 4 persoane. Cu noul introducţiune de jonglerie Baroneasa BOURNICK1 Cu o grupă de 11 cîini dresaţi în libertate Sala Liedertafel Mercur! 28 Ianuarie 1909 debutează pentru 6 reprezentaţiunî M­A­YOL celebrul cintăreţ comic francez cu trupa sa — Mercur! 28 Ianuarie — prima reprezentaţie Les Trois Sultane» Comedie în 3 acte de FAVART Şi II Fant qn’une Porte soit ouverte ou fermée Comedie en 1 acte d’Alfred de Musset Biletele la Independenţa — Teatrul JLIri­ Compania JLirică Romina Conducerea Const. Grigorin Sîmbătă 21 Ianuarie ora 21/2 p. m. MATINEU — se va reprezenta — VAGABONZI Operetă La orele 9 seara Princesa Dolarilor Operetă în 3 acte Biletele de vînzare la „Independenţa“ Teatrul EDISON Sâmbătă 24 și Duminică 25 Ian. 7 Mari Representaţiuni 2 -CINEMATOGRAFICE— la orele 3 ziua M­ATINEU p. familii, cu preţuri reduse şi premii — Duminecă 25 Ianuarie 1909 — la orele 9 seara precis Representaţie Extraordinară de Cinematograf şi Varietăţi la orele 11 jumătate seara Mare Mal Mascat. Luni 26 Ian. Program Nou Faiul filmului Marţi 27 Ianuarie 1909 Al 2-lea Concert dat de pianistul HORSZIVSKI — Biletele la Feder —

Next