Adevěrul, iunie 1909 (Anul 21, nr. 7091-7118)
1909-06-11 / nr. 7100
luni#* ÎVH)V» Ultime informaltam! Preotul V. Lucaclă, fruntaşul român, deputat in parlamentul ungar, aflîndu-se în Bucureşti, a plecat cu acceleratul de astăzi ora 8 dimineaţa la Braşov ca să asiste la înmormîntarea regretatului Aurel Mureşanu. • Cu acceleratul de mîine părintele Lucadă se va întoarce la Bucureşti. Regele va primi în audienţă de concediu, pe d. Emil Costnescu, ioi ministrul de finanţe pleacă la Plombieres. D. Costinescu va lipsi numai o lună din ţară şi cu interimatul finanţelor a fost însărcinat, după cum am anunţat, d. Anton Carp. La plecarea sa din Capitală primul-ministru a venit in gara de Nord pentru a ura călătorie bună ministrului de finanţe. Asemenea au fost la gară toți directorii ministerului de finanţe. Zilele acestea se va face o nouă mişcare în diplomaţie, în care vor intra şi posturile de miniştri aiărei la Sofia şi Belgrad. Pentru locul de la Sofia numirea trebue să se facă neapărat acum, deoarece la 1 Septembrie vor avea loc serbările de încoronare a țarului Ferdinand. Candidează pentru postul de la Sofia, d-nii Milioneu, C. Popovici, Diamandi şi Nicu Cantacusino de la Viena. Regele a semnat decretul pentru promulgarea lege! de organizare a gradinelor de copil. Legea va fi pusă In aplicare pe ziua de 1 Septembrie. Direcţiunea, căeî ferate de interes privat Buzău-Nehoaş, a contra-, picat ministerului instrucţiune! că a hotărit o reducere de 75 la sută, pe acea linie, arupiuri tari de elevi cari vor face escursiuni însoţiţi de profesori. Azi 10 c., s’au suspendat cursurile la toate şcoalele secundare de fete şi băeţî din ţară. Duminecă 14 cor., va avea loc serbarea pentru Incheierea anului şcolar. In Ziua de 20 Iunie, vor începe examenele de capacitate la toate liceele, gimnaziile şi şcoalele secundare din ţară. ■ Societatea turiştilor din România, de sub patronagiul principelui Ferdinand, In dorinţa de a da o estensiune cit mai mare escursiunilor In tară, a intervenit pe lingă ministerul instrucţiunei a da ordin ca toate şcoalele superioare şi liceele din ţară să formeze secţiuni de turism afiliate societatea. Pentru Bucureşti, fiecare şcoală cu elevii, profesorii şi soţiele profesorilor vor forma o singură secţiune, iar în provincie toate şcoalele o singură secţie în fiecare oraş. După constituirea fiecărui secţiuni, se va înainta la centrala societate o taxă de trei lei, de fiecare membru şi cite o fotografie pentru a li se libera cărţile de legitimaţie. Comitetul „Asociaţiunea institutorilor“ se va întruni mîine Joi 11 c., pentru a constitui diferitele comitete, în vederea congresului institutorilor care se va ţine In Capitală în zilele de 26, 27 şi 28 iunie. Se va forma un comitet, pentru primirea şi îngruartierrarea institutorilor din provincie; un comitet pentru aranjarea escursiunei ce se va face la Sulina In ziua de 29 Iunie. D. C. Matase, licenţiat In drept, a fost numit copist la oficiul stăreî civile. Consiliul de administraţie al Băncei Naţionale, a delegat pe d. director A. Ştefănescu să ia parte la repartiţia eventuală a subscrierilor de acţiuni ale soc. de tramvai „București“, iar sindicatul bancherilor, care a garantat complectarea subscrierilor, a delegat banca Marmotrosch Blank & comp. Joi 18 curent, a fost convocată la primăria Capitalei, comisiunea pentru stutuirea cauzelor cari au provocat scumpirea traiului. Primarul Capitalei a declarat delegaţiei brutarilor cari s’a prezentat astăzi la primărie, că toate procesele de contravenţie cari au fost înaintate de primărie plnă în momentul declarărei grevei, vor fi anulate. Ministerul de interne a aprobat prelungirea sesiunei consiliului comunal până la 1 iulie, deoarece sunt mai multe chestiuni importante de rezolvat. Astăzi de dimineaţă a avut Ioc o nouă razzie de higienă sanitară în Capitală, organizată de medicii comunali. Razzia s-a terminat la orele 12 Cercul artistic şi literar „Arta şi Munca“, va face Duminică, 21 Iunie 1909, a IV-a escursiune de plăcere Bucureştî-Giurgiu-Ramadan-BuiSciuk şi Înapoi. Preţul participărei pentru o persoană, lei 5.50 (cuprinzind trenul şi vaporul dus şi întors). Înscrierile se primesc pînă In seara zilei de 18 Iunie curent, la d-niî: Ghiţă Ionescu, casierul societăţeî ,, Gutenberg“, („Bursa Munceî“, Bulevardul Carol I). După cum am prevăzut, aseară splendida grădină ,,Ambasadori“ era ticsită de un public din cele mai alese, care a ris şi aplaudat frenetic noua comedie. „Divorţul din Puţul cu Plopi“ Niculescu Buzău şi întreaga trupă joacă cu o vervă nespusă. Astăseară, pentru a S-a oră „Divorţul din Puţul cu Plopi şi cei ce vor să petreacă o seară veselă, să meargă la ,,Ambasadori". a. m. Astăzi au început la primăria Capitalei, Banca Naţională, precum şi la toata sucursalele acesteia diin provincie, subscrierile de acţiuni pentru noua societate comunală de tramvai ,,Bucureşti“. ■ Se ştie că numărul acţiunelor cari trebuesc subscrise estte de 3000. Până la orele 12 s-au subscrs la primăria Capitale 1600 de acţiuni, iar la Banca Naţională din Capitală numărul acţiunilor subscrise este de peste 3000. Pentru lucrările de reviziune şi de complectarea planului oraşului Bucureşti, primăriaCapitalei a făcut cunoscut că are nevoe de 6 topografi. Suma strânsă pentru coloniile şcolare este aproape de 20.000 lei, dintre cari 14.000 donaţi de primărie, iar restul, din donaţiani particulare şi serbări. Ministerul de domenii, serviciul pescăriilor, a trimis o adresă primăriei Capitalei, prin care cere autorizaţia de a desface peştele direct publicului, atlt în hală cit şi în diferite puncte ale oraşului. Primăria a aprobat această cerere şi va indica punctele unde se vor face vânzările. RECURSUL circiumarilor din Iaşi Astăzi s-a înfăţişat Înaintea Curţei de casaţie secţia la recursul celor 110 circiumari din Iaşi condamnaţi pentru delictul de calomnie prin presă de către Curtea cu juraţi din Vaslui, la 35.000 lei amendă şi despăgubiri civile către reclamantul dr. Şumuleanu. Curtea a fost prezidată de d. preşedinte Mandrea, asistat de d-nii consilieri Duca, Bosie, Scarlat Popescu, Prodan, Cişman. Fotoliul ministerului public, ocupat de d. procuror general Stătescu. Din partea recurenţilor s’au prezintat cu procură d-nii advocaţi Lascăr Antoniu şi Vespasian Pella azistaţî de d-nii advocaţi P. Poni şi P. Sadoveanu. Partea, civilă d. dr. Şumuleanu e azistată de d-nii advocaţi Delavrancea, Mirzescu şi G. Danielopol. Un public imens azistă la proces. În mare parte advocaţi şi oameni de legi. D-nii advocaţi Antonniu si Pella, prezintă un al 12-lea motiv de casare tras din violarea art. 316 din procedura penală și anume că, juraţii prin chestiunea ce li s’au pus, şi-au sprijinit, verdictul ior pe chestiunea de drept —ceea ce nu intră In căderea lor—iar nu pe chestia de fapt după cum prevede legea. Se dă cuvntul apărăreî. D. Vespasian I- Pella, susţine primul motiv de casare: incompetenţa Curţei cu juri de a judeca delictul, întrucit nu e un delict de presă. D-sa spune că e vorba de o reclamaţie scrisă şi semnată de cîrciumarî, adresată ministrului de interne şi prin care se plîng împotriva unor lacune a legei sanitare şi a greşitei ei aplicări de către d. Sumuleanu ca inspector sanitar delegat. La această petiţie cîrciumarii au anexat un memoriu explicativ tipărit—aşa că d. Sumuleanul considerîndu-se calomniat a caracterizat simplul fapt, al imprimărei meoriuluî, ca fiind un delict de presă şi s’a adresat juraţilor. Or, delictul de presă nu consistă numai în partea sa materială sau externă, imprimarea, ci în caracterul de publicitate, la care presa a servit ca instrument, D. Pella, demonstrează că nici din verdictul juraţilor nici din deciziunea atacată cu recurs, nu rezultă că recurenţii ar fi distribuit în public acest intermoriu, destinat numai cunoştinţei ministrului de interne şi nici piui se concretizează faptul publicaţiunei lui prin vr’un organ de publicitate oarecare aşa că el rămine a fi socotit ca o denunţare calomnioasă, destinată a fi judecată de instanţele ordinare penale. In consecinţă, d-sa cere casarea fără trimitere a decisiunei fiind dată cu violarea art. 24 şi 105 din Constituţiune. In caşul însă cînd înalta Curte, va găsi că memoriul a devenit public prin Împrejurarea că jurnalul „Opinia“ de la 25 Decembrie 1907 şi 3 Ianuarie 1908 vorbeşte de el, atunci delictul e prescris conform art. 593 şi 594 pr. p. deoarece a trecut mai mult de patru luni de la consumarea lui. D. Pella arată că punctul de plecare al prescripţiunei începe din ziua infracţiunei. Orice delict, rezultat din publicaţie pe calea presei, este considerat a fi comis în ziua cînd publicaţiunea a apărut—şi d. Şumuleanui deşi se plînge tocmai la 19 Maiu 1908, însă din scrisoarea şi polemica sa cu ziarul „Opinia“ dovedeşte că a avut din Decembrie cunoştinţă de memoriul în chestiune. Şedinţa continuă. Razzia sanitară de astăzi In urma rezultatelor date de cele trei razii ce au fost organizate zilele acestea, autorităţile comunale, spre a se convinge dacă comercianţii s’au conformat condiţiunilor sanitare, a organizat pentru astăzi de dimineaţă o nouă razzie sanitară. La orele 8 a. m, medicii veterinari şi comunali s’au întrunit în localul primăriei, de unde împreună cu agenţii sanitari s’au îndreptat fiecare în circumscripţiile indicatede d. dr. Botescu. I Iată rezultatul acestei razzi. Dr. Dinovicî, a inspectat stradele Sfinţilor, Plantelor şi Negustori. La, birtaşul Petrică Ionescu, Sfinţi 16 s'a găsit localul murdar mai ales bucătăria, s’a confiscat, un butoi cu borş plin cu gîndaci. Sala de mlncare serveşte şi de dormit. La băcănia Moise Heinfrcht, Sfinţi 26 s’a găsit murdărie şi alimentele rau conservate. Băcanii fraţii Pantilli, lasă de dorit ca curăţenie. S’a confiscat ghidem vechi. La circiuma Ion Stoenescu s’au confiscat 6 kgr. resturi de mezeluri. La băcănia Nae Petrescu din str. Plantelor s’a confiscat o cratiţă cu mlncare plină cu glndacî. D. dr. veterinar Munteanu, a inspectat stradele Virgilul, Vespasian, Prunilor, Sculpture, Ciclopi și Căprioarei. . La băcănia D. Anton, Vespasian 46 s’a confiscat 3 kgr. brînză şi 2 şi jum. mezeluri intrate în putrefacţie. La No. 15 s’a confiscat alimente auprate iar localul este rau întreţinut. Strada Vespasian No. 30, s’a găsit localul rău întreţinut iar alimentele stricate. In strada Sculpture! No. 58 la cofetăria d-luî Gogi localul este foartte murdar, laboratorul foarte prost întreţinut. „ Restaurantul Vegetarian din calea Victoriei în dosul bisericeî Albă, a fost găsit intr’o perfectă stare de curăţenie. Dr. Pilat. — Comerciantul din strada Traian No. 210 a fost găsit Kî.r»« A 1..V D«Un Doirocmi unc, un iui u iui x uuu x uuv,oi,u, strada Olimpului 56, este râu întreţinut şi n’are frigorifer. De asemenea, a mai vizitat şi alte localuri cari n’au frigorifer. D. dr. Miron inspectind mareu restaurant Continental, al d-lui Gr. Ştefănescu, a constatat că deşi au frigorifer, carnea este foarte rău ţinută, latrina murdară şi insuficientă, n’are lăzi speciale pentru un fele murdare şi un restaurant dorm o temenii de serviciu. S’au aruncat mîncăruri vechi şi carne stricată. Dr. Curbansky, a inspectat localurile de pe b-dul Ferdinand, Şos. Mihai Bravu şi Oborul de vite. Circiuma d-luî Vasile Gheorghe din b-dul Ferdinand No. 106, a fost găsită murdară şi s’au confiscat mai multe mâncăruri stricate. La circiuma Gh. Ionescu. Oborul de vite No. 13, localul rău întreţinut. S’au confiscat 15 kgr. carne alterată. Măcelarii Ion Săvulescu din şoseaua Mihai Bravu 2, curăţenie relativă, confiscat 2 kgr. carne alterată. Circiuma Nicolae Dragomirescu, s’a confiscait mai multe castroane cu mâncăruri alterate. Dr. Isbăsescu, a constatat că birtul d-lui Ion Dumitrescu, strada Icoanei No. 66, se găseşte într’o stare de nedescris, localul mizerabil, vasele în cari se prepară mâncarea murdare şi ruginite, 15 bucali rinichi şi fleici, alterate complect. 2 kgr. mititel intraţi în putrefacţie. O putină cu borş plină cu pumpărie. Localul de coloniale al d-lui lăncii Niculescul Icoanei 42, este murdar, s’a confiscat pastramă alterată. Magazinul de coloniale Pavel Ciuncă, strada Icoanei 24 foarte murdar, camera de locuit a personalului mizerabilă, râu întreţinută şi murdară. In această razie au fost controlaţi 1200 de comercianţi. Primăria a trimis somaţiuni, comercianţilor a căror magazine au fost găsite în stare mehigienică, să se conforme ordinelor. Dacă, în 7 zile de la aceste somaţiuni nu se vor conforma, li se vor închide prăvăliile, pînă cînd localulva fi bine curăţit. — G. C. Lovitura de stat a iluMurică DeMescu D. Aurică Geblescu se proclamă Ban al Craiovei şi al Olteniţei apoi trece In Transilvania. D. Aurică Geblescu, zis şi Steaua Olteniei, a reuşit să-şi aducă la Îndeplinire o parte din marele sau plan patriotic-naţionalist. Mulţumită stăruinţei sale Încordate, ilustrul bărbat de stat, a izbutit să realizeze la Creditul Rural un împrumut de 150.000 lei, care, adaos la produsul recoltei sale de anul acesta, îi pune la dispoziţie frumoasa sumă de 700.000 lei, — aproape un milion— cu care vrea să facă o mare operă patriotică. Iată care este planul d-lui Aurică Geblescu: D-sa a cerut ministerului de războiţi uri regiment de isoldaţî, pentru munca cimpului. A cumpărat apoi, pe cale indirectă, o mare cantitate de arme şi muniţiunî. îndată ce II va fi pusă la dispoziţie, d. Aurică Geblescu va face o lovitură de stat. Se va proclama Ban at Craiovei şi al Olteniei, va străbate toate comunele de la munte, şi va forma o armată formidabilă, de haiduci, ca pe timpul lui Tudor Vladimirescu şi va trece în Transilvania, pentru a’şi stabili reşedinţa la Alba Iulia. Oir Ministerul de război şi a aflat despre planul revoluţionar al marelui patriot şi II face dificultăţi în rezolvirea cerere! de soldaţi. II s’au promis numai 250, dar d. Aurică Geblescu cere un regiment cel puţin, deoarece munca cimpului a rămas în urmă, din cauza şicanelor ce i-au făcut colectiviştii şi carpiştii la Creditul rural. Afară de aceasta d. Geblescu a cerut ca trupa să nu fie Însoţită de nici un comandant şi să poată dispune de dînsa cum va voi. Autorităţile militare au obiectat că fiind date căldurile prea mari şi planul patriotic al suplicantului, cererea nu se poate admite. Ministerul, ca să scape de d. Aurică Geblescu, i-a spus că s’a dat ordin comandantului corp. I de armată să-i satisfacă cererea. D. Aurică a declarat însă că nu pleacă fără soldaţi din Capitală. Probabil că i se vor dta... doi jandarmi rurali să-l ducă până la Craiova. Cum e vremea Mercur!, 10 Iunie. In fard—Căldura se menţine în toată ţara. Afară de unele localităţi muntoase (Sinaia, 23 gr., Dorna 24 gr.), pretutindeni temperaturile maxime au Întrecut 25 gr., iar In regiunea de cîmpie şi 30 gr., ajumgînd la 34 gr. la Giurgiu. Temperaturile minime au variat Intre 12 gr. şi 19 gr., cele mai coboTtte fiiind 11 gr. la Sinaia şi 7 gr. la Dorna (Suceava). Presiunea atmosferică s’a coborît cu 1 la 2 mm. fiind In mijlociu către 760 mm. In ultimele 24 de ore a plouat la Mizil 5 mm., Drăguşeni (Covurluiui) si Broşteni (Suceava) cite 3 mm., Scurteşti (Buzău), Babadag şi Buzăui cite 1 mm. Timpul este pretutindeni liniştit şi ceruit în cea mai mare parte a ţărei senin. Marţie? Iunie.-- Regimul anticiclonic se menţine staţionar, dar o presiune mult mai mică, iar în Rusia şi nord-vestul Franţei, s’a format cite un centru anticiclonic, care înaintează spre noi. Temperatura a crescut pretutindeni, numai în Franţa a scăzut puţin şi a plouat puţin. Ploaie puţină a mai fost pe alocuri în Rusia, Austro-Ungaria şi nordul României. Marele scandal in p î. a ti D. Nicu Filipescu face erupîiune îa ÎGoaiul de poşta.—Fostul ministru înjura surugieşte şi ameninţă pe oficianţii poştali. — Indignarea publicului. — Procesul verbal de ultragiu Un enorm scandal s’a petrecut eri dimineaţă In localul ele poştă din gura de Nord. Eroul acestui scandal nu e altul de cit d. Nicu Filipescu, fostul ministru de domenii. In cele ce urmează vom nara fără comentarii împrejurările în cari s’a petrecut scandalul şi cari pun încă odată în evidenţă apucăturile acestui personagiu : * Eroul dela Făureî se afla ori dimineata la ora 9 în restaurantul gărei de Nord, pregatindu-se să plece cu expresul de Berlin. Având de expediat o scrisoare recomandata, d. Filipescu chemă un hamal căruia ii încredința scrisoarea, trimitndu-l s’o expedieze prin oficiul telegrafo poştal din gară. La ora aceia se afinii nu oficiă numeroase persoane de condiţiune bună, 'ştiut fiind că cu '■xpresul de Berlin călătoreşte, de obicei, lume bună. Hamalul intră în oficiu, făcîndu-şi foc prin mulţime şi se apropia de ghişeul prin care se primesc scrisorile recomandate. — Vă rog să-mi daţi recipisa! zise hamalul, aruncînd scrisoarea pe masă. Oficiantul luă scrisoarea și, văzînd că pe versul plicului nu se afla numele expeditorului, întrebă pe hamal: — Dar cine trimete scrisoarea *? Hamalul dădu din umeri. — Nu știu. Un boer care e la restaurant. — Du-te la restaurant și întreabă-l cum îl cheamă, căci nu pot să primesc altfel scrisoarea, îi zise oficiantul. Cînd te vei întoarce cu numele trimiţătorului, o primesc numai de cît. Şi, zicînd aceste cuvinte oficiantul restitui hamalului scrisoarea şi începu să se ocupe de primirea scrisorilor celorlalte persoane cari se aflau în sala oficiului şi cari auziseră dialogul pe care l’am reprodus mai sus. Nu trec nici două minute şi deodată uşa oficiului se deschide brusc şi în prag apare fostul ministru de domenii. — Cine-i măgarii ăla care îşi permite să refuze scrisoarea Kim? întreabă d. Filipescu cu ochii injectaţi de furie şi aproape eşiţî din orbite. Oficiantul de la scrisorile recomandate răspunse, foarte calm şi rezervat, ea nu poate primi o scrisoare recomandată, fără a cunoaşte numele pe care trebue să libereze chitanţa şi adresa la care eventual scrisoarea va trebui întoarsă, în cazul cînd adresantul nu va putea fi găsit. 1). Filipescu nu aşteptă însă răspunsul funcţionarului şi cu vocea ridicată năpusti asupra oficiantului poştal o avalanşă de înjurături ordinare, din repertoriul eminamente... naţional, îndeajuns de cunoscut, al eroului de la Făurei. Lumea care se afla în sală rămase stupefiată. Nici nu le venea să creadă, celor prezenţi, că unfost ministru, un personagiu care ocupă în societate un loc preponderent, ca d. Filipescu, să se coboare până la acele trivialităţi ordinare. O indignare legitimă cuprinse pe cei de faţă. După ce se „uşură“, fostul ministru de domenii aruncă pe masa funcţionarului scrisoarea recomandată şi o monedă de 2 lei şieşi, strigând : — Nicu Filipescu ! Prin insăşi această ultimă comunicare, eroul de la Făurei recunoştea deci că oficiantul avusese dreptate cerînd ca să cunoască numele aceluia ce expedia scrisoarea recomandată. Imediat după plecarea trenului de Berlin, funcţionarul poştei redacta un proces-verbal de utragiu pe care-l înainta direcţiune! generale a poştelor. Scandalul provocat de Filipescu la gara de Nord pune în adevărata lumină sentimentele acestui ciocoiu care nu încetează de a face paradă, de, „democratizmul* său. lată la ce se reduce tot „democratismul* acestui tip unic în viaţa noastră politică. O indignare legitimă domneşte în întregul personal telegrafo-poștal care așteaptă ca să se dea curs procesului-verbal de ultragiu pentru a se statua un exemplu. (Eep. * Ultima oră Sfîrşitul crizei ungar Noul minister Budapesta, 10 Iunie. — Fostul ministru Ladislaus Lukacs, împreună cu Hieronimy, au fost astăzi la Viena, unde Lukacs a avut o convorbire cu împăratul asupra crizei. Se crede că in această audiență s’a discutat programul propus de Khuen Hedervary, program pe care împăratul la primit şi a dat contelui Khuen Hedervary însărcinarea de a forma ministerul. Iată persoanele cari vor face parte din noul cabinet: Preşedinte al consiliului de miniştri contele Khuen Hedervary. Ministru de interne, Perczel. Ministru de finanţe, Hieronimyi. Ministru de comerţ Matlekovics. Ministru al cultelor contele Csaky. Ministru al agriculturei contale Robert Zselensky. Ministru de justiţie ferul Plass. Ministrul latere, baronul Emery Fejervary, fiul fostului prim-miiistru. Constituirea aceasta a cabinetului nu e încă definitivă, căci in ultimul moment se poate să intervină o schimbare. Cercurile politice din Viena sputa că in programul noului cabinet este introducerea votului universal egal, direct și secret. Pentru realizarea acestei reforme Hedervary e hotărît să dizolve de două sau de trei ori parlamentul pînă ce va dobîndi o majoritate suficientă petru a-i vota proectul. Hedervary pregăteşte lansarea unui manifest, către naţiune în care să arate în mod detaliat programul de activitate al noului cabinet, absolut necesară pentru patrie din punct de vedere interior şi exterior, împăratul a vorbit în urmă de întrevederea sa cu ţarul şi a zis: Ţarul şi eu am căzut de acord că întrevederea noastră este de considerat ca o afirmare energică a păcii (Bravo!) Ca suverani ne simţim răspunzători înaintea lui D-zeu de fericirea şi de nefericirea popoarelor noastre pe cari pe cît este cu putinţă voim să le facem să progreseze pe cale pacinică. Toate popoarele au trebuinţă de pace pentru ca sub scutul ei să poată munci la marile scopuri culturale, la desvoltarea lor economică şi comercială. Prin urmare noi amlndoi ne vom sili întotdeauna pe cît va fi în putinţa noastră de a putea lucra, cu ajutorul lui D-zeu, în favoarea salvăreî păcii (Vii şi prelungite aplauze.. . EXPLOZIE Roma, 10 Iunie. — O mare petardă a făcut explozie aseară la orele 11 în faţa porţii palatului adminis- traţiunii spitalelor, lingă spitalul Sf. Spirit. Cîteva ferestre au fost sparte. Nu sunt alte pagube, nu sunt răniţi. Poliţia caută pe autorul acestei explozii. STAREA REGINEI SPANIEI Lagranja, 10 Iunie. — Regina şi noua infantă sunt în starea cea mai satisfăcătoare. Numeroase telegrame de felicitări sosesc la palat mai ales din partea suveranilor şi şefilor de state. EXARHUL BULGAR LA VIENA Viena, 10 Iunie.—Exarhul bulgar a sosit aci venind din Constantinopole. Tîmul Comercial şi Financiar Cursul Valorilor BURSA DIN BUCUREŞTI 10 Iunie RESTA 5% din 1894 internă leî 400V*— 100 ; idem 5% impr. de 185 mii. din 1903, lei 103—102.V2 ; idem 4% intern de 32Va milioane din 1889 leî 92.3/s—92.10 idem 4% de 50 mii. din 1889 leî 92.40—92.V*; idem 4% de 274 mii. din 1890 leî 96.1/a-96.V,; idem 4% de 45 milioane din 1891 leî 92-----913/4 idem 4% de 120 mii. din 1894 leî 92.8/4 92.V4; idem 4% de 90 mii. din 1896, leî-----91.—; idem 4% de 180 mii. din1898 lei 90.3/4—90 40 ; idem 4% de 100 mii. din 1905 Seria A şi B leî idem —.----.— 4% convertită din 1905 lei 90.70—90.V2 ; idem de 7 mii. din 1908 lei 89 75. CREDITUL judeţean şi comunal 5°/0 leî K'03/4—100.45. OBLIGAŢIUNILE con». Bucureşti 4% din lOPS^lei 86.Va—86.Vi; idem 4% din 196 lei 8«.Vs—86.V4; idem com. Craiova. 55% leî 973/4-----; idem com. 9*Ioeştî 5% leî 95Va—94®/a; idem com. Iaşi 4Vâ% leî. — 94. FOA’CIARE rurale 5% lei 99.75-99.65 idem 4 leî 89.75—89.35 idem urbane Bucueștî 5°/6 lei 98.70-----.— idem urbane Ia** UN DISCURS AL ÎMPĂRATULUI WILHELM Kuxhaven, 10 Iunie.—In urma regatelor bărcilor cu pînze la ora-I a luat parte și împăratul Wilhelm a avut loc un prînz de gală. Răspunzând toastului ridicat de către primarul, din Hamburg, împăratul a rimeat un toast pentru orașul Hamburg și pentru linia Hamburg-America şi a relevat trebuinţa reformei financiare şi a exprimat speranţa că nimeni dintre reprezentanţii poporului nu va luaasupra-şi răspunderea pentru eşecul reformei care este 3 111 ADEVĂRUL in fill III sunt cele mai solide simple şi economice — Repr. Gen. Fraţi C. Cifr HCOI & GO, No. 11, Strada Doamnei AGENŢII: Banca Craiovei, Craiova.— Căpitan P. Balbeănu, T.Severin RENUMITA CROITORIE de Bărbaţi a. MARLia, din Budapesta după dorinţa prea onoratei sale Clientele -S’a STABILIT în BUCUREŞTI;~Casa Victoriei No. 51—----Piaţa Teatrului (Casa Török) Şi dispumnul de un bogat asortiment din cele mai fine şi moderne stofe Engleze şi Franceze, precum şi de Coupeuri de primul rang, aduşi din streinătate, roagă pe onor. P. T. public, de a’l onora cu comenzile D-lor Mu firgpisti MIMIC înainte de a vizita Cele mai mm (lapsing din ţară—S. D. Farehy „Lfl PAPAGAL“ __________BUCUREŞTI, Str. Lipscani 74-76 (Telefon)__________ Pentru sfîrșit de seson TjT JL^ JLr LA TOATE MĂRFURILE DE VARA 50° 10 REDUCERE SI PRETURI BFTIJV »E NECREZUT Pînă în prezent am furnizat următoarele motoare: D. Schwab Freres, Galaţi. — — un motor de gaz săran n » n n n aBHaD „ Duţu R. Papuc Hîrşova. „ „ „ Benzină * ArfSlur SCsppel, Soc. în corn. — „ Laborat. de Chimie (fost Ascche) Loco. „ „ „ „ Soc. Anonimă „MEDERUL“ „ „ „ D. G. U. Dumîtrescu, Constanţa — „ Gogdan Granicevîci, Vlaşca — Fabrica de Fierărie Prodanof un 0. Gs C. Gucşenescu Senator, Botoşani „ „ Qiina Ioanef Almalau, „ Rfiarin Ghiţă, Silistra-Nonă Juj. „ „ Ian Nedelcu, „ „ Constanţa „ „ Irsian Athanasiu m ,r , „ „ Ion, Granit Tg.-Valea-Rca „ „ Ghiţă Enache { Jnd- Bacaun » Brăila a ” „ Benzină gaz sărac de cu ţiţelă , de benzină „ fie gaz sărac „ benzină n i„ 75 cai patere 16 „ , 25 „ , 30 „ „ 20 „ „ 16 , „ 80 „ , 25 „ „ 100 cai patere 35 „ , 25 „ , 25 , . 25 1« » „ 16 * „ 16 „ „ Bucureşti Constanţa 5% lei 953/4—95.60; Bonurile Casei Rurale 5% leî 100.00 - 100.. ACŢIUNI: Banca Naţională lei 4090— 80; Cassa Rurală, lei 426—424 Banca Agricolă, lei 438—135 ; Bank of Roumania, leî 227—225; Banca de Scont din Bucureşti, lei 135—130; Banca Marmorosch Blanket Comp, lei 87—867; Banca Populară din Pitești leî 265—250; Banca Generală Romînă 1695 1687. SOCIETĂȚI DE ASIGURARE: Dacia-Romînia, lei 748—746; Naționala, lei 920—910 ; Generala, leî 795—785. .SC£RI.11 li: Cek Londra 25.28%—25.26V» cek Paris 100.32V2 —IOO.26V2 ; cek Berlin 123.72»/*—123.62«/*; cek Viena 105.30—105.25; cek Belgia 100.10—ÎOO.. SCONTURI ŞI AVANSURI: Banca Naţională, Scont 5%; idem avansuri pe depozite 51 /e0/p; Cassa de Depuneri, avansuri pe depozite 5»/*%. BURSA DIN STRĂINĂTATE închiderea: 9 Iunie Viena.—Napoleon 19.05—Marc! 117.42— Ruble 2.54 Schimb Paris 95.25 Schimb Berlin 117.45 Schimb Londra 240.10 Schimb Amsterdam 198.82V*. Credit 637.50 Lozuri turcești 185.75 Renta austriaca cor. 6.15. Renta ung. cor. 93.—. Paris.—Renta rusă 92.80 Renta franceză .— — Lozuri turcești 98.80 împrumut român 99.10. Deschiderea: 10 Iunie Viena. Napoleonul 19.05—Rubla 254.Credit Anstalt 636.25 Credit funciar: austriac, 1098.— ungar 75.50 Drumurile Austriace 723.—. Lombarde 108.75 Alpine 642.50 Lozuri turcești 185.25. Renta austriacă : hîrtie 96.20, argint 96.—. aur 117.50; renta ungară aur 413.85 Sclilmb : Londra 240.10, Paris 95.30. Berlin 117.59, Amsterdam 198.95, Belgia 95.*’5, Italia 95.< 5 Tendința: grea RENTA ROMINA LA BERLIN 9 Iunie , din 1903 impr. 185 mii. 102.30 „ 1880 „ 50 „ 91.50 „ 1890 , 274 „ 95.30 „ 1891 „ 45 „ 91.30 „ 1894 „ 120 „ 91.30 „ 1896 „ 90 „ 90.75 „ 1898 „ 180 „ 90.60 Convertită 90.50 * 1905 „ 100 „ — Seria A şi B 91.— „ 1908 70 , 89.25 Cursul Mărfurilor Cereale Budapesta, 9 Iunie Coroane pe 50 kgr. Oct. 13.73 scăd. .— April 1910 14.08 Secară „ ■ 10.34 „ .— Porumb Iulie 7.84 „ .— Maiu 1910 7.30 OTăz Oct. 8.09 * •— Vin şi Spirt Bucureşti, 10 Iunie.— In zilele de 8 şi 9 Iunie a. c. s’at vîndut la lămpile Antrepozite, Nectar şi Griviţa vin, rachiu şi drojdie în cantitate de 1600 decalitri in 20 vase cu preţurile următoare : Vin nou Moldova 5.90—6.40 „ vechi 7.00—8.00 Ţuică 7.20—8.40 Drojdie , 10.00—11.00 Crini MmM — Astăzi Mercur! IO Iunie — pentru a IlI-a oară DIVORŢUL Puţu DE Plopi Comedie în 3 acte, localizată de d. Emil 1*. Fagure Act I: Jurăminte de amor, cintat de d-na Lucrezzia Brezeanu. Act 11: Paradiaia „Dansul Paraguay“ zisă de d. Niculescu-Buzău. Act 111: Cuplete de actualitate, cîntate de d. Niculescu Buzău. Biletele la Feiler și seara la Cassit grădinei. Grădina Rașca Theatru Pathé Fréres-Paris Demonstrator I. KUPERMAN Astă-seară Mercur!X0 Iunie ora 9 seara Reprezentaţie Extraordinară Program integral schimbat compus din 12 numere extrem de interesante. Mîine seara Joi 11 Iunie Reprezentaţie Speciala pentru cititorii ziarului DIMINEAŢA Posesorii bonului din ziarul „Dimineaţa“ de Joi 11 crt. plătesc JUMĂTATE din preţurile obicinuite. Iirsdino Blandoziei Trupa de Comedii a Teatrului Naţional — Mercury I0 Iunie 1909 — se va reprezenta pentru a IlI-a oară MARE SUCCES Madame X Comedie în 3 acte CUPLETE cîntate de D-na Ionaşcu, Soreanu şi Rebot. Biletele la Feder și seara la Cassă. tv %mf0B-Parcul Helfen Compania lirică Români Conducerea Const. Grigore — Astăzi Mercur! 10 Iunie 1009 — Pentru a 9-a oară D-ra fost (Tippmamsell) — Operetă — Biletele se află de vînzare la Galeria de musică Georg. Degen, Casa Victoriei lingă Capșa. WH«m—sw— , —. .... . ■ .• CASA DE SCHIMB NL FUELS București, Strada LIPSCANI No. 8 Noul Palat Dacia cursul pe ziua de 10 Iunie I Curap. VInd [ 4uintinia amor. lauisma 00*25 "‘9Î1Î60 4"', „ „ 1905 a. h. 00 25 90 60 4°/, '“ntă internă 91 75 92125 4% Obli.. îbip. Bif urssfi ] 8619 86,50 5°/o „ ind. ?i Eomunale1 100 25 100 50 4*/g , „ „ „ 91 20 91)50 L 5°/0 Ser. i urc. rurale 99 35 99,60 4% . . „ 88 75 89125 5o/„ „ „ uib. '3u 08 2i 98 60 5"/0 - „ Iaşi 95 25 95 75 ■ 5% Bonuri Rurale 99 75 100 25 • \c. ti. Națională 4080 — 4100 — ,, . Agricolă 425 — 430 — „ , Se. Bac. .30— 135 — ; „ „ Dacia Ram. 745— 750 — „ „ Naţionala 910— 915 — Cor. val. aufitr. 105 — 106 — ^ Mărci germane 103 12 124 Va franc. franceze K0125 100 75 „ italiene 100— 101 — , rubl. hi.tiî 2661— 208 — Boabele intestinului Diaree (adulţi şi copii), Dizenterie, Cotite, Apendicite, Constipaţie, Furunculoza (coşi) şi Eczema cînd sunt în legătură cu Infecţiunile intestinale se tratează admirabil cu LACTOFERMENT Aprob. de Direct. Serv. Sanitar zilnic proaspăt preparat numai în Laboratorul dr. CL Robin 5, Str. I. C. Brâtianu. Telefon 1369 Flaconul 2 lei.—Provincie 2 50 — contramandat poștal escris de somităţile noastre medicale Vindecări numeroase Worla 1