Adevěrul, iunie 1909 (Anul 21, nr. 7091-7118)

1909-06-11 / nr. 7100

luni#* ÎVH)V» Ultime informaltam! Preotul V. Lucaclă, frunta­şul român, deputat in parlamen­tul ungar, aflîndu-se în Bucu­reşti, a plecat cu acceleratul de astăzi ora 8 dimineaţa la Bra­şov ca să asiste la înmormîn­­tarea regretatului Aurel Mure­­şanu. • Cu acceleratul de mîine pă­rintele Lucad­ă se va întoarce la Bucureşti. Regele va primi în audienţă de concediu, pe d. Emil Costnescu, ioi ministrul de finanţe pleacă la Plombieres. D. Costinescu va lipsi numai o lună din ţară şi cu interimatul finanţelor a fost însărcinat, după cum am anunţat, d. Anton Carp. La plecarea sa din Capitală primul-ministru a venit in gara de Nord pentru a ura călătorie bună ministrului de finanţe. Asemenea au fost la gară toți directorii ministerului de finanţe. Zilele acestea se va face o nouă mişcare în diplomaţie, în care vor intra şi posturile de miniştri ai­­ărei la Sofia şi Belgrad. Pentru locul de la Sofia numi­rea trebue să se facă neapărat acum, de­oare­ce la 1 Septembrie vor avea loc serbările de încoro­nare a țarului Ferdinand. Candidează pentru postul de la Sofia, d-nii Milioneu, C. Popo­vici, Diamandi şi Nicu Cantacu­sin­o de la Viena. Regele a semnat decretul pentru promulgarea lege! de organizare a gradinelor de copil. Legea va fi pusă In aplicare pe ziua de 1 Septembrie. Direcţiunea, căeî ferate de inte­res privat Buzău-Nehoaş, a contra-, picat ministerului instrucţiune! că a hotărit o reducere de 75 la sută, pe acea linie, arupiuri tari de elevi cari vor face escursiuni în­soţiţi de profe­sori. Azi 10 c., s’au suspendat cursu­rile la toate şcoalele secundare de fete şi băeţî din ţară. Duminecă 14 cor., va avea loc serbarea pentru Incheierea anu­lui şcolar. In Ziua de 20 Iunie, vor începe examenele de capacitate la toate liceele, gimnaziile şi şcoalele se­cundare din ţară. ■ Societatea turiştilor din Româ­nia, de sub patronagiul principe­lui Ferdinand, In dorinţa de a da o estensiune cit mai mare es­­cursiunilor In tară, a intervenit pe lingă ministerul instrucţiunei a da ordin ca toate şcoalele supe­rioare şi liceele din ţară să for­meze secţiuni de turism afiliate societatea. Pentru Bucureşti, fie­care şcoa­lă cu elevii, profesorii şi soţiele profesorilor vor form­a o singură secţiune, iar în provincie toate şcoalele o singură secţie în fie­care oraş. După constituirea fiecărui sec­ţiuni, se va înainta la centrala so­cietate­ o taxă de trei lei, de fie­care membru şi cite o fotografie pentru a li se libera cărţile de le­gitimaţie.­­ Comitetul „Asociaţiunea insti­tutorilor“ se va întruni mîine Joi 11 c., pentru a constitui diferi­tele comitete, în vederea congre­sului institutorilor care se va ţine In Capitală în zilele de 26, 27 şi 28 iunie. Se va forma un comitet, pentru primirea şi îngruartierra­rea institu­torilor din provincie; un comitet pentru aranjarea escursiunei ce se va face la Sulina In ziua de 29 Iunie. D. C. Mata­se, licenţiat In drept, a fost numit copist la oficiul stă­­reî civile. Consiliul de administraţie al Băncei Naţionale, a delegat pe d. director A. Ştefănescu să ia par­te la repartiţia eventuală a sub­scrierilor de acţiuni ale soc. de tramvai „București“, iar sindica­tul bancherilor, care a garantat complectarea subscrierilor, a de­­legat banca Marmotrosch Blank & comp.­­ Joi 18 curent, a fost convocată la primăria Capitalei, comisiunea pentru stutuirea cauzelor cari au provocat scumpirea traiului. Primarul Capitalei a declarat delegaţiei brutarilor cari s’a pre­zentat astăzi la primărie, că toate procesele de contravenţie cari au fost înaintate de primărie plnă în momentul declarărei grevei, vor fi anulate. Ministerul de interne a aprobat prelungirea sesiunei consiliului comunal până la 1 iulie, de­oare­ce sunt mai multe chestiuni im­portante de rezolvat. Astăzi de dimineaţă a avut­ Ioc o nouă razzie de higienă sanitară în Capitală, organizată de medi­cii comunali. Razzia s-a terminat la orele 12 Cercul artistic şi literar „Arta şi Munca“, va face Duminică, 21 Iunie 1909, a IV-a escursiune de plăcere Bu­cureştî-Giurgiu­-Rama­­dan-BuiSciuk şi Înapoi. Preţul par­­ticipărei pentru o persoană, lei 5.50 (cuprinzind trenul şi vaporul dus şi întors). Înscrierile se primesc pînă In seara zilei de 18 Iunie curent, la d-niî: Ghiţă Ionescu, casierul so­­cietăţeî ,, Guten­be­rg“, („Bursa Munceî“, Bulevardul Carol I). După cum am prevăzut, aseară splendida grădină ,,Ambasadori“ era ticsită de un public din cele mai alese, care a ris şi aplaudat frenetic noua comedie. „Divorţul din Puţul cu Plopi“ Niculescu Buzău şi întreaga tru­pă joacă cu o vervă nespusă. Astăseară, pentru a S-a oră „Divorţul din Puţul cu Plopi şi cei ce vor să petreacă o seară veselă, să meargă la ,,Ambasa­dori". a. m. Astăzi au început la primăria Ca­pitalei, Banca Naţională, precum şi la toata sucursalele acesteia diin provincie, subscrierile de acţiuni pentru noua societate comunală de tramvai ,,Bucureşti“. ■ Se ştie că numărul acţiunelor cari tr­ebuesc subscrise estte de 3000. Până la orele 12 s-au subscrs la primăria Capitale 1600 de acţiuni, iar la Banca Naţională din Capi­tală numărul acţiunilor subscrise este de peste 3000. Pentru lucrările de reviziune şi de complectarea planului oraşu­lui Bucureşti, primăria­­Capitalei a făcut cunoscut că are nevoe de 6 topografi. Suma strânsă pentru coloniile şcolare este aproape de 20.000 lei, dintre cari 14.000 donaţi de primă­rie, iar restul, din donaţia­ni par­ticulare şi­ serbări. Ministerul de domenii, serviciul pescăriilor, a trimis o adresă pri­măriei Capitalei, prin care cere autorizaţia de a desface peştele direct publicului, atlt în hală cit­ şi în diferite puncte ale oraşului. Primăria a aprobat această ce­rere şi va indica punctele unde se vor face vânzările. RECURSUL circiumarilor din Iaşi Astă­zi s-a înfăţişat Înaintea Curţei de casaţie secţia la recursul celor 110 circiumari din Iaşi con­damnaţi pentru delictul de ca­lomnie prin presă de către Curtea cu juraţi din Vaslui, la 35.000 lei amendă şi despăgubiri civile că­tre reclamantul dr. Şumuleanu. Curtea a fost prezidată de d. preşedinte Mandrea, asistat de d-nii consilieri Duca, Bosie, Scar­­lat Popescu, Prodan, Cişman. Fo­toliul ministerului public, ocupat de d. procuror general Stătescu. Din partea recurenţilor s’au­ pre­­zintat cu procură d-nii advocaţi Lascăr Antoniu şi Vespasian Pella a­zistaţî de d-nii advocaţi P. Poni şi P. Sadoveanu. Partea, civilă d. dr. Şumuleanu e azistată de d-nii advocaţi Dela­­vrancea, Mirzescu şi G. Danielo­­pol. Un public imens azistă la pro­ces. În mare parte advocaţi şi oa­meni de legi. D-nii advocaţi Antonniu si Pella, prezintă un al 12-lea motiv de ca­sare tras din violarea art. 316 din procedura penală și anume că, juraţii prin chestiunea ce li s’au pus, şi-au sprijinit, verdictul ior pe chestiunea de drept —ceea ce nu intră In căderea lor—iar nu pe chestia de fapt după cum prevede legea. Se dă cuvntul apărăreî. D. Vespasian I- Pella, susţine primul motiv de casare: incom­petenţa Curţei cu juri de a jude­ca delictul, întru­cit nu e un de­lict de presă. D-sa spune că e vorba de o reclamaţie scrisă şi semnată de cîrciu­marî, adresată ministrului de interne şi prin care se plîng împotriva unor lacune a legei sanitare şi a greşitei ei apli­cări de către d. Sumuleanu ca in­spector sanitar delegat. La această petiţie cîrciumarii au anexat un memoriu explicativ tipărit—aşa că d. Sumuleanul con­­siderîndu-se calomniat a caracte­rizat simplul fapt, al imprimă­­rei meoriuluî, ca fiind un de­lict­ de presă şi s’a adresat jura­ţilor. Or, delictul de presă nu consis­tă numai în partea sa materială sau externă, imprimarea, ci în caracterul de publicitate, la care presa a servit ca instrument, D. Pella, demonstrează că nici din verdictul juraţilor nici din de­­ciziunea atacată cu recurs, nu re­­zultă că recurenţii ar fi distribuit în public acest intermoriu, destinat numai cunoştinţei ministrului de interne şi nici piui se concretizea­ză faptul publicaţiunei lui prin vr’un organ de publicitate oare­care aşa că el rămine a fi socotit ca o denunţare calomnioasă, des­tinată a fi judecată de instanţele ordinare penale. In consecinţă, d-sa cere casarea fără trimitere a decisiunei fiind dată cu violarea art. 24 şi 105 din Constituţiune. In caşul însă cînd înalta Curte, va găsi că memoriul a devenit public prin Împrejurarea că jur­nalul „Opinia“ de la 25 Decem­brie 1907 şi 3 Ianuarie 1908 vorbeş­te de el, atunci delictul e prescris conform art. 593 şi 594 pr. p. de­oare­ce a trecut mai mult de pa­tru luni de la consumarea lui. D. Pella arată că punctul de plecare al prescripţiunei începe din ziua infracţiunei. Ori­ce de­lict, rezultat din publicaţie pe ca­lea presei, este considerat a fi comis în ziua cînd publicaţiunea a apărut—şi d. Şumuleanui de­şi se plînge tocmai la 19 Maiu 1908, însă din scrisoarea şi polemica sa cu ziarul „Opinia“ dovedeşte că a avut din Decembrie cunoştinţă de memoriul în chestiune. Şedinţa continuă. Razzia sanitară de astă­zi In urma rezultatelor date de cele trei razii ce au fost organizate zi­lele acestea, autorităţile comunale, spre a se convinge dacă comer­cianţii s’au conformat condiţiunilor sanitare, a organizat pentru astăzi de dimineaţă o nouă razzie sani­tară. La orele 8 a. m, medicii vete­rinari şi comunali s’au întrunit în localul primăriei, de unde împreu­nă cu agenţii sanitari s’au îndrep­tat fiecare în circumscripţiile indi­cate­­de d. dr. Botescu. I Iată rezultatul acestei razzi. Dr. Dinovicî, a inspectat stradele Sfinţilor, Plantelor şi Negustori. La, birtaşul Petrică Ionescu, Sfinţi 16 s'a găsit localul murdar mai ales bucătăria, s’a confiscat, un butoi cu borş plin cu gîndaci. Sala de mlncare serveşte şi de dormit. La băcănia Moise Heinfrcht, Sfinţi 26 s’a găsit murdărie şi alimentele rau conservate. Băcanii fraţii Pantilli, lasă de dorit ca curăţenie. S’a confiscat ghidem vechi. La circiuma Ion Stoenescu s’au confiscat 6 kgr. resturi de meze­luri. La băcănia Nae Petrescu din str. Plantelor s’a confiscat o cratiţă cu mlncare plină cu glndacî. D. dr. veterinar Munteanu, a ins­pectat stradele Virgilul, Vespasian, Prunilor, Sculpture­, Ciclopi și Că­prioarei. . La băcănia D. Anton, Vespasian 46 s’a confiscat 3 kgr. brînză şi 2 şi jum. mezeluri intrate în pu­trefacţie. La No. 15 s’a confiscat alimente au­prate iar localul este rau în­treţinut. Strada Vespasian No. 30, s’a gă­sit localul rău întreţinut iar ali­mentele stricate. In strada Sculpture! No. 58 la cofetăria d-luî Gogi localul este foartte murdar, laboratorul foarte prost întreţinut. „ Restaurantul Ve­getarian din calea Victoriei în do­sul bisericeî Albă, a fost găsit in­­tr’o perfectă stare de curăţenie. Dr. Pilat. — Comerciantul din strada Tra­ian No. 210 a fost găsit Kî.r»« A 1..V D«Un Doirocmi unc, un iui u­ iui x uuu x uuv,oi,u, strada Olimpului 56, este râu în­treţinut şi n’are frigorifer. De a­­semenea, a mai vizitat şi alte loca­luri cari n’au frigorifer. D. dr. Miron inspectind mareu­­ restaurant Continental, al d-lui Gr. Ştefănescu, a constatat că deşi au frigorifer, carnea este foarte rău­ ţi­nută, latrina murdară şi insuficien­tă, n’are lăzi speciale pentru un fele murdare şi un restaurant dorm o te­menii de serviciu. S’au aruncat mîncăruri vechi şi carne stricată. Dr. Curbansky, a inspectat loca­lurile de pe b-dul Ferdinand, Şos. Mihai Bravu şi Oborul de vite. Circiuma d-luî Vasile Gheorghe din b-dul Ferdinand No. 106, a fost găsită murdară şi s’au confiscat mai multe mâncăruri stricate. La circiuma Gh. Ionescu. Oborul de vite No. 13, localul rău între­ţinut. S’au confiscat 15 kgr. carne alterată. Măcelarii Ion Săvulescu din şo­seaua Mihai Bravu 2, curăţenie re­lativă, confiscat 2 kgr. carne alte­rată. Circiuma Nicolae Dragomirescu, s’a con­fiscait mai multe castroane cu mâncăruri alterate. Dr. Isbăsescu, a constatat că bir­tul d-lui Ion Dumitrescu, strada Icoanei No. 66, se găseşte într’o stare de nedescris, localul mizera­bil, vasele în cari se prepară mân­carea murdare şi ruginite, 15 bu­cali rinichi şi fleici, alterate com­plect. 2 kgr. mititel intraţi în pu­trefacţie. O putină cu borş plină cu pumpărie. Localul de coloniale al d-lui lăn­cii Niculescul Icoanei 42, este mur­dar, s’a confiscat pastramă alterată. Magazinul de coloniale Pavel Ciuncă, strada Icoanei 24 foarte murdar, camera de locuit a perso­nalului mizerabilă, râu întreţinută şi murdară. In această razie au fost contro­­­la­ţi 1200 de comercianţi. Primăria a trimis somaţiuni, comercianţilor a căror magazine au fost găsite în stare mehigienică, să se conforme ordinelor. Dacă, în 7 zile de la a­­ceste somaţiuni nu se vor confor­ma, li se vor închide prăvăliile, pînă cînd localul­­va fi bine cură­ţit. — G. C. Lovitura de stat a i­luMurică DeMescu D. Aurică Geblescu se proclamă Ban al Craiovei şi al Olteniţei apoi trece In Transilvania. D. Aurică Geblescu, zis şi Steaua Olteniei, a reuşit să-şi aducă la Îndeplinire o parte din marele sau plan patriotic-naţionalist. Mulţumită stăruinţei sale Încor­date, ilustru­l bărbat de stat, a izbutit să realizeze la Creditul Rural un împrumut de 150.000 lei, care, adaos la produsul recoltei sale de anul acesta, îi pune la dispoziţie frumoasa sumă de 700.000 lei, — aproape un milion— cu care vrea să facă o mare ope­ră patriotică. Iată care este planul d-lui Au­rică Geblescu: D-sa a cerut ministerului de răz­boiţi uri regiment de isoldaţî, pen­tru­ munca cimpului. A cumpărat apoi, pe cale indirectă, o m­are cantitate de arme şi muniţiunî. îndată ce II va fi pusă la dis­poziţie, d. Aurică Geblescu va fa­ce o lovitură de stat. Se va pro­clama Ban at Craiovei şi al Ol­teniei, v­a străbate toate comunele de la munte, şi va forma o arma­tă formidabilă, de haiduci, ca pe timpul lui Tudor Vladimirescu şi va trece în Transilvania, pentru a’şi stabili reşedinţa la Alba Iulia. Oir Ministerul de război şi a aflat despre planul revoluţionar al ma­relui patriot şi II face dificultăţi în rezolvirea cerere! de soldaţi. II s’au promis numai 250, dar d. Au­rică Geblescu cere un regiment cel puţin, de­oarece munca cimpului a rămas în urmă, din cauza şi­canelor ce i-au făcut colectiviştii şi carpiştii la Creditul rural. Afară de aceasta d. Geblescu a cerut ca trupa să nu fie Însoţită de nici un comandant şi să poată dispune de dînsa cum va voi. Autorităţile militare au obiectat că fiind date căldurile prea mari şi planul patriotic al suplicantu­lui, cererea nu se poate admite. Ministerul, ca să scape de d. Aurică Geblescu, i-a spus că s’a dat ordin comandantului corp. I de armată să-i satisfacă cererea. D. Aurică a declarat însă că nu pleacă fără soldaţi din Capitală. Probabil că i se vor dta... doi jandarmi rurali să-l ducă până la Craiova. Cum e vremea Mercur!, 10 Iunie. In fard—Căldura se menţine în toată ţara. Afară de u­nele locali­tăţi muntoase (Sinaia, 23 g­r., Dor­na 24 gr.), pretutindeni tempera­turile maxime au Întrecut 25 gr., iar In regiunea de cîmpie şi 30 gr., ajumgînd la 34 gr. la Giurgiu. Temperaturile minime au variat Intre 12 gr. şi 19 gr., cele mai coboTtte fiiind 11 gr. la Sinaia şi 7 gr. la Dorna (Suceava). Presiu­nea atmosferică s’a coborît cu 1 la 2 mm. fiind In mijlociu către 760 mm. In ultimele 24 de ore a plouat la Mizil 5 mm., Drăguşeni (Covurluiu­i) si Broşteni (Suceava) cite 3 mm., Scurteşti (Buzău), Ba­­badag şi Buzăui cite 1 mm. Tim­pul este pretutindeni liniştit şi ceruit în cea mai mare parte a ţărei senin. Marţi­e? Iunie.-- Regimul anti­­ciclonic se menţine staţionar, dar o presiune mult mai mică, iar în Rusia şi nord-vestul Franţei, s’a format cite un centru anticiclo­­nic, care înaintează spre noi. Temperatura a crescut pretutin­deni, numai în Franţa a scăzut puţin şi a plouat puţin. Ploaie puţină a mai fost pe alocuri în Rusia, Austro-Ungaria şi nordul României. Marele scandal in p î. a ti D. Nicu Filipescu face erupîiune îa ÎGoaiul de poşta.—Fostul ministru înjura surugieşte şi ameninţă pe oficianţii poştali. — Indig­narea publicului. — Procesul verbal de ultragiu Un enorm scandal s’a petrecut eri dimineaţă In localul ele poştă d­in gura de Nord. Eroul acestui scandal nu e altul de cit d. Nicu Filipescu, fostul ministru de domenii. In cele ce urmează vom nara fără comentarii îm­prejurările în cari s’a petrecut scandalul şi cari pun încă odată în evi­denţă apucăturile acestui personagiu : * Eroul dela Făureî se afla ori dimineata la ora 9 în res­taurantul gărei de Nord, pre­­gatindu-se să plece cu expresul de Berlin. Având de expediat o scri­soare recomandata, d. Filipes­­cu chemă un hamal căruia ii încredința scrisoarea, trimi­­tndu-l s’o expedieze prin ofi­ciul tele­graf­o poştal din gară. La ora aceia se afinii nu o­­ficiă numeroase persoane de con­­diţiune bună, 'ştiut fiind că cu '■xpresul de Berlin călătoreşte, de obicei­, lume bună. Hamalul intră în oficiu, fă­­cîndu-şi foc prin mulţime şi se apropia de ghişeul prin care se primesc scrisorile recomandate. — Vă rog să-mi daţi reci­­pisa! zise hamalul, aruncînd scrisoarea pe masă. Oficiantul luă scrisoarea și, văzînd că pe versul plicului nu se afla numele expeditorului, întrebă pe hamal: — Dar cine trimete scri­soarea *? Hamalul dădu din umeri. — Nu știu. Un boer care e la restaurant. — Du-te la restaurant și în­­treabă-l cum îl cheamă, căci nu pot să primesc altfel scrisoarea, îi zise oficiantul. Cînd te vei întoarce cu numele trimiţătorului, o primesc numai de cît. Şi, zicînd aceste cuvinte ofi­ciantul restitui hamalului scri­soarea şi începu să se ocupe de primirea scrisorilor celorlalte persoane cari se aflau în sala oficiului şi cari auziseră dia­logul pe care l’am reprodus mai sus. Nu trec nici d­ouă minute şi de­odată uşa oficiului se deschide brusc şi în prag a­­pare fostul ministru de do­menii. — Cine-i măgarii ăla care îşi permite să ref­uze scrisoarea Kim? întreabă d. Filipescu cu ochii injectaţi de furie şi aproape eşiţî din orbite. Oficiantul de la scrisorile recomandate răspunse, foarte calm şi rezervat, ea nu poate primi o scrisoare recoman­dată, fără a cunoaşte numele pe care trebue să libereze chitanţa şi adresa la care e­­ventual scrisoarea va trebui întoarsă, în cazul cînd adre­santul nu va putea fi găsit. 1). Filipescu nu aşteptă însă răspunsul funcţionarului şi cu vocea ridicată năpusti a­supra oficiantului poştal o a­valanşă de înjurături ordina­re, din repertoriul eminamen­te... naţional, în­deajuns de cunoscut, al eroului de la Făurei. Lumea care se afla în sală rămase stupefiată. Nici nu le venea să crea­dă, celor prezenţi, că un­fost ministru, un persona­giu care ocupă în societa­te un loc preponderent, ca d. Filipescu, să se coboare până la acele trivialităţi or­dinare. O indignare legitimă cu­prinse pe cei de faţă. După ce se „uşură“, fos­tul ministru de domenii aruncă pe masa funcţio­narului scrisoarea reco­mandată şi o monedă de 2 lei şi­eşi, strigând : — Nicu Filipescu ! Prin insă­şi această ul­timă comunicare, eroul de la Făurei recunoştea deci că oficiantul avusese drep­tate cerînd ca să cunoască numele aceluia ce expedia scrisoarea recomandată. Imediat după plecarea trenului de Berlin, func­ţionarul poştei redact­a un proces-verbal de u­­­tragiu pe care-l înainta direcţiune! generale a poş­telor.­­ Scandalul provocat de­­ Filipescu la gara de Nord pune în adevărata lu­mină sentimentele acestui ciocoiu care nu încetează de a face paradă, de, „de­­mocratizmul* său. lată la ce se reduce tot „democratismul* acestui tip unic în viaţa noastră politică. O indignare legitimă domneşte în întregul per­­sonal telegrafo-poștal ca­re așteaptă ca să se dea curs procesului-verbal de ul­­tragiu pentru a se statua un exemplu. (Eep. * Ultima oră Sfîrşitul crizei ungar Noul minister Budapesta, 10 Iunie. — Fostul ministru Ladislaus Lukacs, împreu­nă cu Hieronimy, au fost astăzi la Viena, unde Lukacs a avut o con­vorbire cu împăratul asupra crizei. Se crede că in această audiență s’a discutat programul propus de Khuen Hedervary, program pe care împăratul la primit şi a dat con­telui Khuen Hedervary însărcinarea de a forma ministerul. Iată persoanele cari vor face par­te din noul cabinet: Preşedinte al consiliului de mi­niştri contele Khuen Hedervary. Ministru de interne, Perczel. Ministru de finanţe, Hieronimyi. Ministru de come­rţ Matlekovics. Ministru al cultelor contele Csaky. Ministru­ al agriculturei contale Robert Zselensky. Ministru de justiţie ferul Plass. Ministru­l latere, baronul Emery Fejervary, fiul fostului prim-mii­is­­tru. Constituirea aceasta a cabinetul­­ui nu e încă definitivă, căci in ultimul moment se poate să inter­vină o schimbare. Cercurile politice din Viena sputa că in programul noului cabinet este introducerea votului universal egal, direct și secret. Pentru realizarea acestei reforme Hedervary e hotă­­rît să dizolve de două sau de trei ori parlamentul pînă ce va dobîndi o majoritate suficientă petru a-i vota proectul. Hedervary pregăteşte lansarea u­­nui manifest, către naţiune în care să arate în mod detaliat progra­mul de activitate al noului cabi­net, absolut necesară pentru patrie­ din punct de vedere interior şi exte­rior, împăratul a vorbit în urmă de întrevederea sa cu ţarul şi a zis: Ţarul şi eu am căzut de a­­cord că întrevederea noastră este de considerat ca o afirmare ener­gică a păcii (Bravo!) Ca suverani ne simţim răspunzători înaintea lui D-zeu de fericirea şi de neferi­cirea popoarelor noastre pe cari pe cît este cu putinţă voim să le facem să progreseze pe cale paci­nică. Toate popoarele au trebuin­ţă de pace pentru ca sub scutul ei să poată munci la marile scopuri culturale, la desvoltarea lor eco­nomică şi comercială. Prin ur­mare noi amlndoi ne vom sili în­totdeauna pe cît va fi în putinţa noastră de a putea lucra, cu aju­torul lui D-zeu, în favoarea sal­­văreî păcii (Vii şi prelungite a­­plauze.. . EXPLOZIE Roma, 10 Iunie. — O mare pe­tardă a făc­ut explozie aseară la orele 11 în faţa porţii palatului ad­minis- traţiunii spitalelor, lingă spitalul Sf. Spirit. Cîteva ferestre au fost sparte. Nu sunt alte pagube, nu sunt răniţi. Poliţia caută pe autorul a­­cestei explozii. STAREA REGINEI SPANIEI Lagranja, 10 Iunie. — Regina şi noua infantă sunt în starea cea mai satisfăcătoare. Numeroase telegrame de felicitări sosesc la palat mai a­­les din partea suveranilor şi şefilor de state. EXARHUL BULGAR LA VIENA Viena, 10 Iunie.—Exarhul bul­gar a sosit aci venind din Con­stantin­opole. Tîmul Comercial şi Financiar Cursul Valorilor BURSA DIN BUCUREŞTI 10 Iunie RESTA 5% din 1894 internă leî 400V*— 100 ; idem 5% impr. de 185 mii. din 1903, lei 103—102.V2 ; idem 4% intern de 32Va milioane din 1889 leî 92.3/s—92.10 idem 4% de 50 mii. din 1889 leî 92.40—92.V*; i­­dem 4% de 274 mii. din 1890 leî 96.1/a-96.V,; idem 4% de 45 milioane din 1891 leî 92-----913/4 idem 4% de 120 mii. din 1894 leî 92.8/4 92.V4; idem 4% de 90 mii. din 1896, leî-----91.—; idem 4% de 180 mii. din­­1898 lei 90.3/4—90 40 ; idem 4% de 100 mii. din 1905 Seria A şi B leî idem —.----.— 4% convertită din 1905 lei 90.70—90.V2 ; idem de 7 mii. din 1908 lei 89 75. CREDITUL judeţean şi comunal 5°/0 leî K'03/4—100.45. OBLIGAŢIUNILE con». Bucureşti 4% din lOPS^lei 86.Va—86.Vi; idem 4% din 19­­6 lei 8«.Vs—86.V4; idem com. Craiova. 55% leî 973/4-----; idem com. 9*Ioeştî 5% leî 95Va—94®/a; idem­ com­. Iaşi 4Vâ% leî. — 94. FOA’CIARE rurale 5% lei 99.75-99.65 idem 4 leî 89.75—89.35 idem urbane Bucu­­eștî 5°/6 lei 98.70-----.— idem urbane Ia** UN DISCURS AL ÎMPĂRATULUI WILHELM Kuxhaven, 10 Iunie.—In urma regatelor bărcilor cu pînze la ora-I a luat parte și împăratul Wil­­helm a avut­ loc un prînz de gală. Răspunzând toastului ridicat de către primarul, din Hamburg, îm­păratul a rimeat un toast pentru orașul Hamburg și pentru linia Hamburg-America şi a relevat trebuinţa reformei financiare şi a exprimat speranţa că nimeni din­tre reprezentanţii poporului nu v­a lua­­asupra-şi răspunderea pentru eşecul reformei care este 3 111 ADEVĂRUL in fill III sunt cele mai solide simple şi economice — Repr. Gen. Fraţi C. Cifr HCOI & GO, No. 11, Strada Doamnei AGENŢII: Banca Craiovei, Craiova.— Căpitan P. Balbeănu, T.­Severin RENUMITA CROITORIE de Bărbaţi a. MARLia, din Budapesta după dorinţa prea onoratei sale Clientele -S’a STABILIT în BUCUREŞTI­­;~Ca­sa Victoriei No. 51—----­Piaţa Teatrului (Casa Török) Şi dispumnul de un bogat asortiment din cele mai fine şi moderne stofe Engleze şi Franceze, precum şi de Coupeuri de primul rang, aduşi din streinătate, roagă pe onor. P. T. public, de a’l onora cu comenzile D-lor Mu firgpisti MIMIC înainte de a vizita Cele mai mm (lapsing din ţară—S. D. Farehy „Lfl PAPAGAL“ __________BUCUREŞTI­, Str. Lipscani 74-76 (Telefon)__________ P­entru sfîrșit­ de seson TjT JL^ JLr LA TOATE MĂRFURILE DE VARA 50° 10 REDUCERE SI PRETURI BFTIJV »E NECREZUT Pînă în prezent am furnizat următoarele motoare: D. Schwab Freres, Galaţi. — — un motor de gaz săra­n n » n n n aBHaD „ Duţu R. Papuc Hîrşova. „ „ „ Benzină * ArfSlur SCsppel, Soc. în corn. — „ Laborat. de Chimie (fost Ascche) Loco. „ „ „ „ Soc. Anonimă „MEDERUL“ „ „ „ D. G. U. Dumîtrescu, Constanţa — „ Gogdan Granicevîci, Vlaşca — Fabrica de Fierărie Prodanof un 0. Gs­ C. Gucşenescu Senator, Botoşani „ „ Qiina Ioanef Almalau, „ Rfiarin Ghiţă, Silistra-Nonă­­ Juj. „ „ I­an Nedelcu, „ „­­ Constanţa „ „ Irsian Athanasiu­ m ,r , „ „ Ion­­, Grani­t Tg.-Valea-Rca „ „ Ghiţă Enache { Jnd- Bacau­­n » Brăila a ” „ Benzină gaz sărac de cu ţiţelă , de benzină „ fie gaz sărac „ benzină n i„ 75 cai patere 16 „ , 25 „ , 30 „ „ 20 „ „ 16 , „ 80 „ , 25 „ „ 100 cai patere 35 „ , 25 „ , 25 , . 25 1« » „ 16 * „ 16 „ „ Bucureşti Constanţa 5% lei 953/4—95.60; Bonurile Casei Rurale 5% leî 10­0.00 - 100.. ACŢIUNI: Banca Naţională lei 4090—­­ 80; Cassa Rurală, lei 426—424 Banca A­­gricolă, lei 438—135 ; Bank of Roum­a­­nia,­ leî 227—225; Banca de Scont din Bucureşti, lei 135—130; Banca Marmorosch Blank­et Comp, lei 87­­—867; Banca Po­pulară din Pitești leî 265—250; Banca Ge­nerală Rom­în­ă 1695 1687. SOCIETĂȚI DE ASIGURARE: Da­­cia-Romînia, lei 748—746; Naționala, lei 920—910 ; Generala, leî 795—785. .SC£RI.11 li: Cek Londra 25.28%—25.26V» cek Paris 100.32V2 —IOO.26V2 ; cek Berlin 123.72»/*—123.62«/*; cek Viena 105.30—105.25; cek Belgia 100.10—ÎOO.. SCONTURI ŞI AVANSURI: Banca Naţională, Scont 5%; idem avansuri pe depozite 51 /e0/p; Cassa de Depuneri, a­­vansuri pe depozite 5»/*%. BURSA DIN STRĂINĂTATE închiderea: 9 Iunie Viena.—Napoleon 19.05—Marc! 117.42— Ruble 2.54 Schimb Paris 95.25 Schimb Berlin 117.45 Schimb Londra 240.10 Schimb Amsterdam 198.82V*. Credit 637.50 Lozuri turcești 185.75 Renta austriaca cor. 6.15. Renta ung. cor. 93.—. Paris.—Renta rusă 92.80 Renta fran­ceză .— — Lozuri turcești 98.80 îm­prumut român 99.10. Deschiderea: 10 Iunie Viena. Napoleonul 19.05—Rubla 254.­­Credit Anstalt 636.25 Credit funciar: aus­triac, 1098.— ungar 75.­50 Drumurile Aus­triace 723.—. Lombarde 108.75 Alpine 642.50 Lozuri turcești 185.25. Renta austriacă : hîrtie 96.20, argint 96.—. aur 117.50; renta ungară aur 413.85 Sclilmb : Londra 240.10, Paris 95.30. Berlin 117.59, Amsterdam 198.95, Belgia 95.*’5, Italia 95.< 5 Tendința: grea RENTA ROMINA LA BERLIN 9 Iunie , din 1903 impr. 185 mii. 102.30 „ 1880 „ 50 „ 91.50 „ 1890 , 274 „ 95.30 „ 1891 „ 45 „ 91.30 „ 1894 „ 120 „ 91.30 „ 1896 „ 90 „ 90.75 „ 1898 „ 180 „ 90.60 Convertită 90.50 * 1905 „ 100 „ — Seria A şi B­­ 91.— „ 1908 70 , 89.25 Cursul Mărfurilor Cereale Budapesta, 9 Iunie Coroane pe 50 kgr. Oct. 13.73 scăd. .— April 1910 14.08 Secară „ ■ 10.34 „ .— Porumb Iulie 7.84 „ .— Maiu 1910 7.30 OTăz Oct. 8.09 * •— Vin şi Spirt Bucureşti, 10 Iunie.— In zilele de 8 şi 9 Iunie a. c. s’at­ vîndut la lăm­­pile Antrepozite, Nectar şi Gri­viţa vin, rachiu şi drojdie în cantitate de 1600 decalitri in 20 vase cu preţurile următoare : Vin nou Moldova 5.90—6.40 „ vechi 7.00—8.00 Ţuică 7.20—8.40 Drojdie , 10.00—11.00 Crini MmM — Astăzi Mercur! IO Iunie — pentru a IlI-a oară DIVORŢUL Puţu DE Plopi Comedie în 3 acte, localizată de d. Emil 1*. Fagure Act I: Jurăminte de amor, cintat de d-na Lucrezzia Brezeanu. Act 11: Paradia­ia „Dansul Paraguay“ zisă de d. Niculescu-Buzău. Act 111: Cuplete de actualitate, cîntate de d. Niculescu Buzău­. Biletele la Feiler și seara la Cassit gră­dinei. Grădina Rașca Theatru Pathé Fréres-Paris Demonstrator I. KUPERMAN Astă-seară Mercur!­X0 Iunie ora 9 seara Reprezentaţie Extra­ordinară Program integral schimbat compus din 12 numere ex­trem de interesante. Mîine seara Joi 11 Iunie Reprezentaţie Speciala pentru cititorii ziarului DIMINEAŢA Posesorii bonului din zia­rul „Dimineaţa“ de Joi 11 crt. plătesc JUMĂTATE din pre­ţurile obicinuite. Iirsdino Blandoziei Trupa de Comedii a Teatrului Naţional — Mercury I0 Iunie 1909 — se va reprezenta pentru a IlI-a oară MARE SUCCES Madame X Comedie în 3 acte CUPLETE cîntate de D-na Io­­naşcu, Soreanu şi Reb­ot. Biletele la Feder și seara la Cassă. tv %mf0B-Parcul Helfen Compania lirică Români Conducerea Const. Grigor­e — Astăzi Mercur! 10 Iunie 1009 — Pentru a 9-a oară D-ra fost (Tippmamsell) — Operetă — Biletele se află de vînzare la Ga­leria de musică Georg. Degen, Ca­sa Victoriei lingă Capșa. WH«m—sw— , —. .... . ■ .• CASA DE SCHIMB NL FUELS București, Strada LIPSCANI No. 8 Noul Palat Dacia cursul pe ziua de 10 Iunie I Curap. VInd [ 4ui­­ntinia amor. lauisma 00*25 "‘9Î1Î60 4"', „ „ 1905 a. h. 00 25 90 60 4°/, '“ntă internă 91 75 92125­­ 4% Obli.. îbip. Bif urssfi ] 8619 86,50 5°/o „ ind. ?i Eomunale1 100 25 100 50 4*/g , „ „ „ 91 20 91)50 L 5°/0 Ser. i urc. rurale 99 35 99,60 4% . . „ 88 75 89125 5o/„ „ „ uib. '3u 08 2i 98 60 5"/0 - „ Iaşi 95 25 95 75 ■ 5% Bonuri Rurale 99 75 100 25 • \c. ti. Națională 4080 — 4100 — ,, . Agricolă 425 — 430 — „ , Se. Bac. .30— 135 — ; „ „ Dacia Ram. 745— 750 — „ „ Naţionala 910— 915 — Cor. val. aufitr. 105 — 106 — ^ Mărci germane 103 1­2 124 Va franc. franceze K0125 100 75 „ italiene 100— 101 — , rubl. hi.­tiî 2661— 208 — Boabele intestinului Diaree (adulţi şi copii), Di­zenterie, Cotite, Apendicite, Constipaţie, Furunculoza (coşi) şi Eczema cînd sunt în legă­tură cu Infecţiunile inte­s­­tinale se tratează admirabil cu LACTOFERMENT Aprob. de Direct. Serv. Sanitar zilnic proaspăt preparat numai în­­ Laboratorul dr. CL Robin 5, Str. I. C. Brâtianu. Telefon 13­69 Flaconul 2 lei.—Provincie 2 50 — contra­mandat poștal escris de somităţile noastre medicale Vindecări numeroase Wo­­rla 1

Next