Adevěrul, septembrie 1909 (Anul 22, nr. 7180-7209)

1909-09-01 / nr. 7180

Marti 1 Septfemb­rie 1909 Dezastrul din Moreni K‘ D,­­Al. dupa­­ PLOESTT. 81 August. Dela decima, prim procuror, cum am­ anuntat, a­ fost In localita­­tea Moreni, unde a facut o amanun­­tita ancheta cu privire la cau­­zele si pagubele pricinuite de de­­zastrul Intimplat acum trei zile. Nu s’a gasit pio­­ua vinovat ta aceasta afacere. Constatarile obtinute de 3- prim­­­procuror, sint identice cu ale noa­­stre. Focul a luat naștere de la sonda No. 6 a societatei ..Regatul Romin“, D, prim-procuror Beladecima a comunicat rezultatul­ anchetei m­­i­nisterului de justitie si procurorului general. Un ziar din Capitala, a afirmat in numarul sau de ori, ca In tim­­pul incendiului lucratorii au furat multe lucruri din casa personalului societt­e! .,‘Romino - American­!”, care a fost dmicita de foc. 0. Lazar Moldovanu, inginerul regiunei miniere, care in tot timpul dezastrului a stat­­ fata locului gi e, supraveghiat de aproape toate migearile, dezminte categoric gt­rife , cu privire la furt. Singurul lucm a­­devatrat In aceasta privinta, este ca s’­au spart lucruri de mica impor­­tanta, cum e­gi firesc in asemenea imprejurari de inva­magasi. In relatiunile anterioare ce am dat relativ la dezastrul din Moreni, am inregistrat, afirmatiunile d-lor prefect C. D. Anghel si inginer Mol­dovanu, care au spus ca asemenea nenorociri deriva din faptul ca so­­cietatile petrolifere. Inainte de exis­­tenta regulamentului In vigoare pentru exploatarile regiunilor pe­­­trolifere, agezaui sondele in prea mare apropiere unele de altele. Din aceasta cauza, se pot intimpla in orice moment dezastre analoage cu cel de acum. Si este un mister cum n’au fost nimicite de foc toate sondele din sc­hela .,Stavropoleos”, cari sint atit de apropiate intre ele. Acum este intrebarea: daca re­­gulamentul exploatarilor regiunilor petrolifere permite sau nu ca son­­dele distruse de foc sa poata fi re­­construite sau nu? Autoritatile care au­ gasit raul in indesirea sondelor ce masura, vor lua? Daca ar permi­te reconstruirea sondelor, natural ca. savirgesc o noua, greseala, fa­­cind posibila o noua nenorocire ca cea intimplata. De altfel, societatile petrolifere, mi se comunica ca ad ?i inceput lucrarile pentru refacerea sondelor arse, la aceleasi distante mici intre ele. Lucrul e destul de ingrijitor! Stavar. Din ale d-lui Haret De la 15 Iulie s'au intocmit ta­­­blourile candidatilor reugit­ la examenul de capacitate in inva­­tamintul secundar. Acest tablou S’a intocmit anom­aji. S'au trecut, cum era dreptul, in capul tablou­­lui cel reugit! in sesiunea ante­­rioara 904—906, apoi s’au trecut cel din sesiunea anului 908—909. Printre acestia s’au introdus gi cl­iv­i cari trepusa’sa, in sesiunea anului 901 906 num­ai specialita­­tea principala. Recunoscind insa, ca facuse un act ilegal, ministrul dispuse prin­­tr'o noua decizie din­ 28 August ca acesti candidati sa fie trecuti In tabloul anului la care St­art trecut specialitatea principala­In ziua de 29 August revine din nou gi printr’o noua decizie anu- reazd s i deciziijnea din 28 Iunie, gi o alta decisiune­ din luna Fe­­bruarie prin care se prMungisa cu un an valabilitatea examenu­­lui de capacitate pentru cei ce reugi­serd la exam­en In sesiunea 904—906, sub cuvint ca le-a expirat termenul cu toate ed prin anub­i­­lije anterioare sd. intocmiserd din ‘nou­ tablourile cu un an mai tir­­ziu. Parte din candidati! de pe ta­bel a anului 904—906 puteau fi numiti tr­icii la timp, intru­cit a­­veau catedre vacante care puteau­ fi publicate intre 15 Iunie si 15 Iulie cum s’a­ obicinuit in­totdea­­una. gi Cum s’a facut chiar cu parte din gineri! partidulu! ! Candidati! bazati pe deciziunea din Februarie nu ati mai staruit a publica Jocurile vacante Pina la 15 Iulie, asa ca, trecind acest tem­­­per ministrul a eliminat din in­­vatamint 22 de profesori din car­uni! aveau peste 20 ani de in­va­­tamint. Tot! candidati! sint hotariti­a reclam­a contenciosulu! pentru sim­­ularea acestor decisiuni arbitra­­re. Miscare in magistratura I Pe ziua 1 de 1 Septembrie s’a facut urmatoara miscare in magistratura: D. Nicolae Costea, actual magis­tral stagiar la judecatoria ocolului Hirgova din judetul Constanta, se termuta in aceiasi calitate la oco­­lul Balg­aI din Romanati in locul d-lui N. Ionescu, demisionat. D. Gheorghe Bisceanu, licentiat in drept, se numeste magistrat sta­­giar la judecatoria ocolului Alexan­dria din Teleorman in locul d-lui C. C. Herescu, neprezentat la post. D. Mihail Dragugeanu, licentiat in drept, se numeste magistrat sta­­giar la judecatoria ocolului Fintina Mare din Suceava, in locul d-lui Ion G. Profiriu, demisionat. D. Ion Dascalescu, actualul gre­­fier la cabinetul de instructie de pe linga trib. Bacau, se inainteaza a­­jutor de grefier cl. II la acelas tri­bunal in postul din nod infiintat. D. C. D. Presbitereanu, grefier la judecatoria ocol. R.-Vilcea, se ina­­inteaza ajutor de grefier cl. Il-a la tribunalul Vilcea, in postul creiat din nod. D. Alexandru Carlovici, actual grefier la cabinetul de instructie de pe linga tribunalul Vlașca, se ina­­inteaza ajutor de grefier cl. Il-a la tribunalul Gorj, post din nou in­­a­intat. ■­ Henorocirea de pe soseaua Kiseleff Batrina Bertha Schwart In virsta de 80 ani din Strada Vultur No. 23 pe cind voia sa treaca de-a curmezi gul goselei In dreptul bufetului a fost calcati de gabrioleta franzela­rului Ion Alexandru. Nenorocita octogenara a fost trans­portata la spitalul Filantropia iar franzelarul arestat. Aniversarea sttarei Orivitel­ orl s'a serbat, aproape In toata tara, cu m­ulta­ solemnitate, ani­­versarea zilei de 30 August 1877. La Craiova veteranii, constituiti In societatea ,,Smirdan“, s’au a­­dunat la sediul societatei, de unde, cu muzica si drapelul in frunte, am pornit spre catedrala Madona Dudu. Aci, in fata tutu­­ror ofiterilor superior­­­i inferi­ori din garnizoana, precum si a autoritat­ilor civile, s’a oficiat tu­­tu­il un parastas pentru odihna suflrelor eroilor car­­e s-au varsat singeie pentu patrie la Grivita, apoi s’a oficiat un Tedeum. A avut apoi loc defilarea tripelor, iar seara o retragere cu torte. La faga, Galati, Braila, s’au o­­fficiat Tedeumul! In bisericile respective, in fata autoritatilor ci­vile si militare. La Ploesti, au veni­t­ pentru a­­ceasta solemnitate veteranii ra­­mag­ in viata din batalionu­l 2 vi­­natori, care s’a luptat atit de vi­­tejeste pe cimpul de razboi­. La 10 dimineata s’a oficiat un Te­deum la biserica Sf. loan, dupa care, pe bulevard, la momimen­tul vinatorilor­, s'a facut o rugaciune In memoria eroilor morti la 77. A ur­mat apoi defilarea, iar la­­ 12 s’a dat veteranilor o masa. Membrii societate! ,,Crucea tre­­ceri! Dunarii ati facut, cu oca­­zia zilei, un pelerinaj 1a. Plevna. In ziua de 29 August, La gara, Impodobita cu steagul! romilingii si bulgaresti, li s’a facut o fru­­moasa primire, iar seara a avut loc o masa intima, la care s’ati ridicat mai multe toasturi, inebi­­nindu-se pentru popoarele­ si ar­­matele celor doua ta­ri vecine. A doua zi veteranii romani, Insotit de presedintele societaitii veteranilor bulgari din localitate, au plec­at la Grivita. Unde au­ de­­pus o coroana, pe mormintele os­­tagilor rom­in!­gi rug! cazul! in razboiul de la, 77, iar seara au­ splecat la Sofia. Atentatul de la corpul sergentl­or de ora$ Pazitori! or­dine! publice s’au certat aseara la c­izarma lor gi­zor nevoie sa se omo­are. Bar­omanul nu s’a petrecut d­oi camarazi­ au intervenit la timp si au­ oprit pe sergentul revoltat de a comite crima. Dumitru, Marin in nrm­a unei certe cu sergentul cu No. 245 s’a enervat atit de rdfi in cit a uitat de leg­­gi de toate gi a sdrit cu tesaeul asupra cam­aladulu! lu! pentru, ca sii-1 omoare. Totul s’a sfirgit cu bine, cac! cellalt! sergent! au­ avut grije de bietul Dumitru Marin­gi de pielea celu! care era sa cadi victimd. Cu multa­ greutate atentatorul a fost­ desarmat, gi in cele din­­ ur­­ma condus la politie, unde a fost arestat. D. locot.-colonel Brătianu, co­­mand­antul sergentilor de prag a fost anuntat. Inaugurarea liniei morilor din Prahova PLOEȘTI, 31 August. — Cititorii noștri igi amintesc de­sigur de rela­tiunile date de noi, la timp, cu pri­vire la construirea unei linii fe­­rate pe iazul morilor de pe riul Teleajen. Aceasta linie, prezinta mult folos pentru judetul nostru. Transportul cerealelor la fabricele de pe iazul Teleajenului necesita ma! cheltuieli, ceea ce contribuia la plocarea pretului foline!, moilarului, etc. Lucrarile liniei de pe iazul mori­lor fiind terminate complect, inau­­gurarea se va face iniine 1 Septem­­bre, la ora 10 dimineata, cu toate om­orurile cuvenite. Vor participa la solemnitate d-nil. V. Morțun, mi­­nistrul lucră­rilor publice, inginer Zane, inspector general al drumu­­rilor, C. D. Anghel, prefectul jude­­țului, inginer Elie Radu, directorul serviciului de poduri­­i gosele, de­­dlutatii, gi senatorii prahoveni­gi intreg consiliul judetean. Serbarea de miine va fi consa­­crata nu numai linie­ ferate de pe iazul morilor, ci in realitate va fi pentru toata lini­a ferata Ploiesti- Volcii, a care­ inaugurare oficiala nu s’a facut pinn­ acum. Dupa­ terminarea solemnitate­, persoanele oficiale vor pleca cu un tren special la Valenii de Munte. Aci, descinzind se vor urca in tra­­nuri, luin­d drumul­­ spre comuna Drajna. Acolo se va face inaugura­rea podului de pe apa Drajna, care este construit numai din beton ar­­mat. Podul este de cel mai mare interes pentru populatia din susul judetului. Lucru­rile acestea, care sint de o capitala insemnatate,, se datoresc d-lui C. D. Anghel, pre­fecti judetului. — Standr. ..Mertiri In tari Ploesti, 31 August Inaugurarea abatorului.­ Prin­­tre alte lucrar­ de capetenie fa­­cute in pragul nostru sub prim­­a­­riatul d-lui Radu­ R. Stanian, este si construirea unui abator corespunzator in totul regulelor mod­erne. Lucrarile abatorului au fost date in: Intreprindere d-lui inginer C. Regovschi. Dupa contractul ce a incheiat cu comuna, d. Regovschi e­ste obligat sa termine construi­­rea intregului abator in toam­na curenta. ■Solemnitatea pietrel­ fundam­en­­tale se va face in ziua de 14 Sep­­tembrie. La aceasta sarbatoare, vor participa si ministri. Moarta­ de turbare. — Acum cit* timp, a fost muscata de uni­ciine turbat, femeia Constantina Nico­lae Ilie, din comuna Haimanalele. Familia netrimitind-o la timp la­ institutui antirabic, sftrmana femee a incetat din viata acum doua zile. Autoritatile suspectind aceasta moarte, au­ avizat parchetul care a dispus­­ facersia autopsiei. A­­ceasta s’a facut de d. dr­ Gr. Ni­­colau, medicul primar al orasu­­lui, impreuna cu d. dr. Ivancsa­­nu, medic de plasa. Rezultatul autopsiei a­ fost constatarea ini* crabulu! turbare!. Felic­itart. — Cu ocazia ono­­masticei de erl, d. dr. Al. Rado­­vici a fo­st felicitat de un imens nm­br de cetateni din Drag gi ju­­det-Sosire. — D. N. Paunescu, di s­­tinsul procuror, al parchetului n­ostru, s’a htators din viligiaturii. Misne igl va reincepe activitat­a, D.­­Petere Stefanescu, avotcat, presedintele delegatiei judetene, ,a sosit din edictorie, reluindu-g! ocupatiunile. Febrd tifoidd. — In comuna Tbmgani, s’au ivit gase cazuri de febrd tifoidd. Bolnavi! au fost in­­ternati in spitalul din Mizil. Par­add. — Cu prilejul paradei de erl, sectia de pompier! coman­­datd de d. locotent Traian Voi­­­nescu, ca in toate asemenea im­­­prejurdi­i, s’a distins mult gi de ,asta data, prin tinuta si imbrded­­mintea trupei, d­atorindu-­se a­­ceasta distinsului ei comandarti. Intrunire. — Meseriagi! car! a­­partin corrporatunilor.. sipit con­­vocat! de a se Intruni Miercur! seara. in localul corporatiuni­lor. Se va discuta cu privire la scum­­­pirea, traiulu!. Contraventie. D. veterinar I. Demetrian, directorul airatorului, a dat in judecata pe cunoscutul potcovar tigani Pan­ait, din strain­­ilor, pentru ca a­ contravenit la legea sanitara, potcovind cai bol­­navi de aptrax. — Standir. Un lucrator calcat de un vagon de tren Nenorocirea din slajia Dealul Spire! Publicu’l gi lucratorii adunat­­ori pe peronul static! de cale fe­­rata Dealul Spire! au fost alar­­m­at! de­­ ndgte strigate disperate, car­­e geau­ de sub un vagon ce m­anevra­se In acea statis­ti care urma sa fie atacat la un tren de marfa. Folcindu-se cercetari, a fost ga­sit sub ro­atele vagonului corpul aproape strivit, lucratorul Hie Tim­­­ase. Ancheta a stabilit ca in mo­mmentul cin­d numitul lucrator in­­cerca sa treaca pe sub­ vagon, fost prins sub roate. Starea victimei fiind foarte in­­grijitoare, ranitul a fo­st tra­ns­­portat in graba la spitalul Coltea, sub ingrijirea d-lui doctorand Rogianu dela societatea de sal­vare. D. I. Bratianu a avut, zilele acestea, importante consfd­­tuiri cu d-nii Costinescu si Haret asupra reuianierei. Ministrul instructiunei per­­zista in hotarirea sa de a se re­­trage la 15 Septemvrie din guvern. * Tot in privinta remanierei se afirma ca d. Brulianu Inthn­­piivind dificultat sa gaseasca un general pentru ministerul de resist, s’ar fi hotarU d-sa sa renunti la ministerul de inter­ne si sa treaca la departamen­­tul rasboiului. In ce priveste ministerul de interne d. Brătianu vrea sa in­­credin­eze acest minister unui partisan devotat a$a ca, de fapt, tot primul-ministru sd conduct­­i internele. Trecerea d-lui Al. Djuvara la externe pare sigura. Rem­aniarea se va face daca d. Haret va perzista in demi­­siunea pe care a reinoit o. Trenurile ungureni constind de a veni cu mari intirzieri atit la Virciorova cit gi la Predeal. D. prof. dr. Marinescu intorcin­­du-se in Capitala si-a reluat con­­sultatiunile. La vama Virciorova constatin­­du-se ca o mare cantitate de mar­­mora a fost declaratii. ca marta brutil, pe cand in realitate era dre o Valoare impis­tritii, s’a aplicat o amendii de 1572 lei declarantului D. Remus Vianu profesor de pia­no, s’a reintors in Capitals.. D. V. Banu, actual picher la ser­­viciul technic al judetului Covurlm, a fost­ delașat pentru studii de so­­sele in Dobrogea in locul pichorului I. Miclagescu, trecut la Mehedinti. D-lu­ Parapeanu, sub getul servi­­ciului contabilitiilor din ministerul lucrarilor publice, i s-a acordat un concediu de 30 zile. Judecatoria, comunei Bradiceni din Gorj a condamnat cu amendi pe mai mult! locuitor! din comuna Runcu pentru ca nu au declarat la timp epizootia de brinca infectioasa a porcului la animalele din sus zisa comuna. Florari! dela cimitirul Belli, au i­­naintat o cerere primariei, prin care cer ca pe viitor plata taxe! pentru apa intrebuintata la udatul florilor, sa fie perceputa pe trimestre iar nu odata pe un an intreg cum se facea pina acuma. In vederea inceperei noului an scolar, d. dr. Lupu medicul primar al judetului Ilfov. Va convoca in­­tr’una din zilele viitoare pe tot­ me­­dicii de plasa, spre a capata in­­structiuni asupra inspectiunilor pe care trebuesc sa le faca pe la scoa­­jele rurale. In cursul acestei saptamini, me­­jjici! comunali car! au fost insarci­­nati cu inspectarea brutariilor din Capitals, vor fi convocati la prima­­rie, in cabinetul d-lui dr. Botescu, a­­jutor de primar, spre a se consfatui asupra masurilor ce trebuesc, luate contra brutarilor, ale caror brutari­ functioneaza in conditiuni nehigie­­nice. La 15 Septembrie se va tine o li­­citatie publica in primaria Capita­­lei, pentru scoaterea in vinzare a parcelelor fostei gradini Ioanid. Aceasta este a doua licitatie care se tine, de­oarece la prima licitatie nu s’au­ vindut de cit 4 terenuri. D. dr. Lupu, medicul primar al judetului Ilfov, s’a reintors in Capi­tals, termint­ndu-si concediul, iar miine isi va lua postul in primire. In sedinta de miine a consiliului de l.igiena al Capitalei, care va a­­vea loc, la primarie, sub presedintia., d-l­­­ dl. Orleanu, se va discuta si chestiunea holerei, care, dupa cum se stie, bintite in citeva tari din Europa. Aceasta chestiune a fost­ propusa de d. Miron, medic comunal. Membrii societatii ..C­uibu cu Barza”, sint convocati in adunare general­ extraordinara In ziua de 3 in­ Duminica 6 Septemb­rie ot­reni c­­­ele 2 p. m., la sediul societatii in strad­a Popa-Tatu No. 28, avind de rezolvat cestiuni importante si urgente. D. dr. Sterie N. Ciurcu, din­ Vie­­­na, ne scrie urmatoarele : Dupa moartea mult regretatu­lui contrate d. I. T. Mera, am fost moat din partea mai multor co­­legi gi clien­i si induplec­ain me­dic roman, despre care cred cat intrunesic toate calitatile regret latului dr. Mera, se­ se stabileasca la bolile din Karlsbad. Cu deasebita plac­ere ind amina sd comunic onorurilor contrari, cd drept multe staruinte mi-a succes sd induplec pe d. dr. A­­lexandru Vaida-Voevod, a se sta­­bili din nod la Karlsbad, incepind cu sesonul din 1910. Primifi cd rog prea ’stimate, d-le director asigurarea distinsei m­ele st­me. . Dr. St. N. Ciurcu , si ----------------­ D. Georges Levy, cunoscutul e­­conomist francez si vice-prese­­dinte al Creditului lyonez, a vizi­­tat pri moara d-lui Andrei Popo­­vici din tirgul Monitor. D. L­ey a ramn incintat de instal­atia cu totul modern s, a acestei fabrici de faină, pe care a ta­xat-o drept una dintre cele mai mari mori din Europa. Distinsul economist francez, care duce cu sine cele mai fru­­moase impresii despre progresele constatate la noi, a plecat la Con­stanta, spre a vizita instalatiile din primul nostr­u port l­aritim. Ziarele Adeverul­ui Dimi­neat­a se afla de vinzare la sosirea plecarea tuturor trenurilor din gara Ploesti, atit ziua cit si noaptea. Cum e vremea Luni, 31 August In tara. — Timpul este pretutin­­deni cald si linistit, de asta noapte cerul s'a acoperit in unele localitati din partea de jos a tare!. In cursul zilei termometrul a ajuns la Sinaia la 21 gr., iar in tara a variat intre 28 gr. si 33 gr., intingind 34 gr. la Calafat. Temperaturile minime au fost cuprinse intre 10 gr. si 18 gr., cele mai coborite fiind 7 gr. la Si­naia si 6, gr. la Dorna. Presiunea atmosferica aproape stationara, este in mijlociu catre 760 mm. N’a plouat in nici o parte a ta­re!. Duminica, 30 August In Europa. — Depresiunea din sud-vestul continentului s'a migrat putin spre nord si s’a intins la ra­­sarit priii in Rominia, aceea de pe Marea Neagra­ se mentine stationa­ra.. Temperatura a mai scazut in Fr­inta, Italia si cea mai mare parte a Austro-Ungariei, unde pe alocuri a gi plouat. . . Inmormintarea lui Mae Rasol Mae Petrescu-Rasol Simbaty 29 August, a avut loc, dupa cum am anuntat, inmor­mintarea raposatului Nae Pe­trescu (Rasol). l­a ora 2 p. m., dupa ce s’afi dat onorurile de catre o companie din ba­talionul de vinatori, corpul decedaturi.il a fost asezat in ca­­rul mortuar, fiind urmat de prie­­tenii gi cunoscutii sai, spinit la biserica Sf-ti­ Voevizi, unde a fost­ asezat pe catafalc. Aci s’a oficat serviciul religios de catre preotii Pocitan gi E­­r­­oii de la Sf. Voevozi, iar parin­­tele Ghita de la Sf. Vineri, dupa dorinta repos­atului. Dupa termina­­rea slujbei, d. Grigore Constanti­­nescu, unul din cunoscuti­ r­ apo­­­satului, a tinut o c­uvintare ara­­tind trecutul si activitatea repo­­satului, si cum, ca unul din ve­­chii membri ai partidului conser­vator, a gtiut a-g! face datoria, devoitindu-ti-se, chiar pina, la moarte. In urma acestei cuvinte r! gl cc ocaziunea aceasta. d. Grigore Con­s­­tantinescu, dedica raposatulu! Nae Petrescu, cite-va rinduri in versuri, pe care le da citire In biserica. Iata aceste versuri: Tu plecV de ling’aceia ce te-au cunoscut gasind un gol prea mare, aci papa nunl. Durerea nu-S aceasta, caci trebui sa murim Cu tot­l -tim aceasta, ch­iar sa ne ferim­ Durerea cea mai mare, eu porte cei ce­­ cunosc Cu mic si chiar cu mare, cine tu ai fost . Am fost chiar om politic, speram ?!’n viitor. Speram in tine-ai zilei. bun!­­.i rmr­itori A stau... dar cind corpul R­ e ne-insuflept. Ne-avind putere, nici voce de gr?,it Ne facem datoria, zidnd cu topi 'n cor . Fie-ti memoria eterna, ecumpe muritor. Grigore Constantinescu. * Dupa aceasta corpul raposatu­­lui a fost pus din nou in carul mortuar, de unde urmat de amici, prieten­­­i cunoscuti, a fost rus pina la cimitirul Belu. Nici un frun­tas carpist n’a ur­mat cortegiul­ui nici vre-o coroa­­na n’a fost depusa, nic! din par­­tea clubului carpist, nic! din par­­tea d-lui Fillipescu. O victima a focului Erl, de la orele 3 dubS am­iaza, mai mult! copi! de sateni. !r:tre car! se afla gi fata cantoniermul de la cantonul No. 8 db pe linia Gi­urgiu, s’au d­us pe cimp, intre Sinte­ gi!­gi Vidra, gi au­ facut foc ca sa­ coaca porumb. Din nelagare de sean­a, haineie fete! cafitonierulu! s’au aprins si fata a fost coprinsa de flapar­­gi arsa in­grozitor. Azi noapte, dupa chinuri grel­e, nenorocita a incetat din viata. I­ltime telegrame Atentat contra d-lui Milovanovici — MINISTRUL ATACAT DE UN ARTIST — 1 Belgrad, 31 August. — Ministrul de externe, d-rnl Miiovanovici, a fost azi victima unui atentat savirgit a­­supra lui de on fost membru al tea­­trului Le­ional din Belgrad, anume: Stoicovici. Iata cum s’a petrecut acest fapt care a produs o impresie colosala in localitate. Pe cind Mitovanovici egea din palatul sau ,a fost acostat de Stoi­­covici, care i-a cerut sa intervie pentru reintegrarea in postul sau 1? unde a fost revocat pe nedrept. Cind ministrul i-a raspuns ca nu poate sa faca nimic, Stoicovici a ri­­dicat pumnul sa-l loveasca. Mitova­novici a luat-o la fuga, urmarit de Stoicovici. Ministrul a alergat pe citeva strazi, fugarit de furiosul a­­tentator, apoi s’a rafugiat intr’o cu­­sal unde caza in nesimtire. Au fost adusi in graba mai multi medici cari i-au dat ajutoare si i-au reconfmdat odihna, fiind temeri de un atac de apoplexie. SUVERANII IN VIZITA LA CON­­STANTINOPOLE Constantinopole, 31 August —. Ziarele tinerilor turci anunta ca, in primavara anului viitor, imparatul Germanic­ si regele Italiei vor vizita capitala imperially otom­an. Ambasadiorii turci din Berlin si Roma au ingtiintat Poarta ca cei doi suverani si-au exprimat dorinta de a vizita pe sultan. ZEPPELIN LA POLUL NORD S­emmelmark, 31 August. — Sub presedintia principelui Heinrich al Prusiei s’a constituit aci comitetul expeditiei germane aeronautice pen­­tru explorarea marei arctice. Aceas­ta expeditie a fost pusa sub protec­­toratul Imparaiiului Germaniei. Co­­mitetul expeditiei e compus din cinci membri afara de contele Zep­pelin care e presedinte. Organiza­ta expeditie­ a fost hotarita in trasa­­turile sale principale si va fi pusa pe o baza nationala. Tinta expedi­­tiei este o explorare stiintifica ,a mit­re! 'polulu! nord prin mijlocul unui balon cu cizma. A. R.) _ SOLDATI TURCI EXECUTATI Constantinopole, 31 August.­­—Az! dimineata trei soldati .au fost­ exe­­cutati la Stambul de­oarece au a­­sasinat in ziua de 13 Aprilie tre­­cut de patru ofiteri. (A. R.) CONCURSUL DE LA BRESCIA Brescia, si August.— lata rezul­­tatele concursului de aria­ iune : Premiul pentru Sc kilom­etri : I. Curtiss; al II Rougier; Premiul noiltimei: I Rougier care a facut un zbor la o inaltime de 110 metri al ii Curtiss, care a zburat­ la 51 metri inaltime; Premiul avinlu­­lui: I Curtiss; al II Leblanc Premiul pentru transportul pasa­­gerilor : Calderara ; Premiul cir­­cuitului: Calderera.­­A. RJ. Tirpu­l Financiar si Comercial Cursul Valoril­or BURSA DIN BUCURESTI 31 August RESTA 5% din 1894 interna let 102 — 1 pi Vs ; idem 5% impr. de 185 mil. din UtQil, let 103--102.72­­­ idem 4% intern de 32 tura, milioane lei — 9078; idem 4% de a0 mil­ din 1889 lei 907a—CO­Ws ; i­­dem 4 °­/c de 274 mil. din 1890 lei 955/s Oort/a; idem 4 °/c de 45 milioane din 1891 lei 927b—913/­ idem 4% de 120 mil.din 1894 lei 917/8 915/s; idem 4 ®/g de 90 mil. din 1890, lei 91Va 91 Va: idem 4 °/c de 180 mil. din 189S lei 91.3/8—91V8*, idem 4% de 100 mil. din 1905 Seria A siB lei idem 92.-----91.3A, 4% convertita din 1905 lei 91 7/s--------*, idem de 7 mil. din 1908 lei 90*72 — 9 > 85. CREDITl­Ii jirtctean §1 comunal 5% lei 100.15—99.90. ORLI­­ATI­ ^ILE com. Bucuresti 4o/o din 1903 lei 87.-----8(i3A ;. idem 4% din 190G l.ei 86 —8o 3/a;— idem com. Craiova. 5% lei 97a'i-----; idem eom. Ploesti 5% lei--------92.8/4; idem com. Ia§i 4Vi>o/o lei 9o3/s 95.15 IOACIAKE rurole 5% lei 97.3'* | idem­ 4% lei 87.30.­ 87.10; idem urbane Bucu­resti 5% lei 97­7.1—97. idem urbane Iaf­d 5 °/o lei 93.70—93­65: Bonurile Casei Rurale 5% lei 97.10 —98.80 ACIUJAl: Banca Nationala lei 4250- 4235: Cassa Ruraia lei 415-430; Banca A­­gricola, lei 438—130 ; Bank of Rouma­­nia. lei 223— 220; Banca de Scout din București, lei 180—125; Banca Marmorosch Blank et Comp. lei S70-805: Banca Po­­pulara din Pitesti lei 280—269: Banca Ge­neral­a Romana 1732 - 1725- SOCTETATI ))F. AMUEUAKE: Da­­cia-Pcominia,'lei 708—705; Nationala, lei 936—980: Generala. ‘.el 8 5—810. SCHI3IR: Cek Londra 25.20//4-25.1574 cek Paris 100.15 -99—95; cek Berlin 123 427s—123.177a; cek Viena 104.977a- 104.777a; cek Belffia 99.85—99.65. SCO­VITEI SI AVANSURI : B«nc» Nat­ionala, Scont 5%; idem avansuri pe depo­zite 57a °/o; Cassa de depuneri, a­­vansuri pe depozite 57a °/o. ADEVERTIti Motoarele de benzine — LoDomohad­e* benzine Instalatiunile de gazogen sisteme de motoare Instalatiunile de gazogen complecte cu motoare premiate cu medalia de aur la concursul din Derby, in Iunie 1900, bdiind pe Davey-Paxm­an, Dowson, Campbell, Dudbridge, Nem­ton, Hersey, Crossley, etc., etc in trainice, simple In constructiune, economics In consumatie, convenabile In pref mm ' din fFabrica englezia­s ,‘:”ff?. fie Nail! Gas Engine Co., Mion se furniseaza de catre singura reprezentanta ?i depozitare din­ IRTSs Furnisoarea Cursei Regale Capital deplin varsat: Un milion Lei laearesti Ilraila Craiova Strada Sm­irdan, 10 Bulev. Coxa 95 Str. Cogalniceanu 23 colt cu Str. Stavropoleos) Motoarele si instalatiunile de gazogen NATIONAL s’au­ furnizat si se pot vedea in functiune la D-nii : I. Dogliotti si F. Mihailichi, Bistretu, jud.Dolj— — — Motor 427-3—48 Go p. Franz Balog, Urzicuta, jud. Dolj — — — — — Motor 427a—48 * „ I. G. Savopol, Calara^i, jud. Dolj — — — Iast. gazogen 58 —88s/4 » » Ioan Pirvu Stefan, Goicea mare, jud. Dolj — — •— Motor 4272—48 * „ S. Weissenberg , Co., fabr. de nasturi, Galaji ■— ■— Motor 15 —177* ,, „ M. N. Michailescu, fabr. de scaune, Galati — — — Motor 18 —117a » „ N. N. Grigoriadi, farmacist, Birlad — — — — — Motor 47a —Szi ,, „ S. §i B. I. Kohn, fabr. de apa gazoaza, Foc?ani — — Motor 10 —11­7a „ „ Gaetano Ferri, atelier mecanic, Calaras”, jud. Ialomita Motor 133A —15s­i „ „ Paraschiv Filipescu, Pitești — — — — — — Motor 19 —22 a * Nastase Popescu, Bascov, linga Pitesti — — — — Motor 15 —1771 „ „ Soc. coop. „Itrana“, Cernavoda — — — ■— — Motor 10 — 1172 „ v I. Reischer $i Fiu, Bucuresti, Str. Rascruci 3 — — Motor 10 —817” ., „ Franzelaria Muller, Bucuresti, Str. Radu-Voda — — Motor 10 —111/3 * » Uder Marcu,­Bucuresti, Str. Udricani (se va instala) Motor 10 —817? » » M. Zamfirescu, Piciorul de Munte (Dimbovita) „ „ „ Motor 4272—48 * „ Spiru Traian, Paune§ti jud. Putna — — " „ „ Motor 3872—42 * * Andrei Gudin, Popesti, jud. R.­Sărat (se va instala) IDEOmolid­ S­i­ cbSHZii­S 4S —4772 , ., Nicolae Corbea, Stacoasa, jud. Putna — — (se va instala) Motor 22 —2572 * * Ioan Chiriac, Suroaia, jud. Putna — — „ „ Motor 4272—48 ,, ,, Dumitru Ionescu, Mircea­ Voda, jud. Dimb. „ „ Motor 4272—48 „ „ I. N. Mindrujescu, Peri, jud. Mehedinji — „ Inst. Gazog. 29 —3372 „ Th. Christea, Corbija, jud. Tecuci — —• „ „ Motor 2872—33 „ Martin Fodor, Valea Mare, jud. Bacau — * „ Motor 427a— 48 * « I. Velican ”, G. Kovats, Negomir, I. Mehed. „ „ Motor 4273—48 „ ,, C. Larion, S­amisessti, jud. Tecuci — — * „ Motor 427­2—48 „ „ N. Rovaciu , P. Helioti, Bucuresti, Str. Traian „ Inst. Gazog. 387i—44 „ * Dusa Ivanescu, Lup?ani, jud. Ialomița „ „ Motor 4772—55 „ „ Ioan­­ Ioanid, Slatina — — — — •—■ „ „ Motor 4772—55 ” » Preotul I. Popescu, Spatarei, I. Teleorman, se va instala „ 4772—55 „ „ Diana ?i Nedelcovici, Ciom­age?ti, I. Arge? „ „ „ 287­2—33 „ „ V. Protopopescu, Patroaia, j. Dimbovița * * „ 4772—55 „ „ Banca Pop Dorobantul, Nic?eni, I. Boto?ani „ „ 22-----257^ » P. Ionescu, Topali, jud. Constanta „ n „ 427a—48 „ „ Al. Sudejeanu, Suditi, jud. Buzau ■ „ » .. 427a—48 « „ Carol Ivonig, Ch­etrești, jud. Vaslui „ „ * 22------257a „ „ ‘M. TaralungS, Mara?e§ti, jud. Bacau * * „ 22------27 „ „ A. i! Banghereanu, Pope?ti-Palanca, Teleorm. „ „ „ 427a—48 B « I. Zaharia, Lunca Bolosani se va instala Motor , „ ,, 22------£5:/a „ „ C. E. Radulescu, Dolhejti (Prabova) » » » 22------2572 „ B F. Eitel, R. Vilcea * , 18-----18 ,, „ ■ut VULCAN - FABRICA DE MASINI — SOCIETATE ANONIMA— B LCCRESTI Recomands atslieral sat de strungarie, modern insfalat, pentrn H illllllpKll Pomps, Holoare de benzind, pt sarac sau sifei de ori-ce fabricativ de n­ecitare primpfi $ dupa isgile fsclinic si moffleriis SECTHI fiE SFECSISLR pentru TRANSHISliii cu un pre circulara Roti de Transmisitme de ©rice marime BURSA DIN STRAINATATE Inchiderea, 29 August Viena.—Napoleon 19.­ 8 — Msire? 117.47 Ruble 2.55 Schimb Paris 95.30 Schiral- Berlin 117.40 Schimb Lon­dr­a 239.80 Schimb Amsterdam 198.10. Credit 667.25 Lozuri turcesti 2*­6.75 Renta austriaca cor 95 60. Renta univ.. cor. 92.40 l*ab­s.— Renta rusa ta*3.97 Renta fran­­ceza 98 40 Lozuri turce^tT 96.95 im­­prumut roman 94.50 Deschiderea, .11 August Viena. Napoleonul 19.­­8 —Rubla 255 20 Credit Anstalt 669.—­ Credit funciar aus­­triac, 1199.—ungar 778.*—Drumurile Aus­­triace 76470 ex. Lombarde 125.50 Alpine 724.— Lozuri turce$ti 2­8 75. Renta austriaca­ : hirtie 95.65, arstint 95.55, aur 117.25, renta ungara aur 113.40. v Schiimb: Londra 238.80, Paris 95.32 Berlin 117.47. Amsterdam 198.40, Belgia 95.05, Italia 95.10. Tendi­nta : forma: RENTA ROMANA LA BERLIN 39 August P­enta 5 °­ 0 din 1903 Impr. 185 mil. 30110 „ l °/6 „ 1889 „ 50 „ 9 .30 „ tj « 1890 „ 274 „ 94.75 „ „ „ 1891 , 45 , 31.10 . „ „ 1884 „ 120 . „ „ „ 1898 „ 90 , 9­.50 „ „ „ 1898 „ 180 „ 90 S"1 „ „ Convertita 9- 30 „ „ „ 1905 „ 300 „ f 90.50 Seria A §i B t s9.2o _ „ „ 3U3S „ 70 98.25 CEREALE Pe ziua de azi s’au­ incheiat urma­toarele operatiuni : Grid recolta 1909, 150000 kilo­­grame cu 18 lei 45, prompt gara Brunești. Porumb recolta 1903, 130,000 kilograme cu 9 lei 43 su­­ta. de kilograme prompt gara A­­lexandria. Meiu recolta 1909, 100.000 kilo­­grame cu 12 lei 20, prompt gara Buiga. Lemn­e Lemne de foc (fag și tufan) me­tri­c. 15.000.000 a 1.20. Tenney 1 August 1910—1 Mai 1911, gara Me­­rigani, in vagon. Fra­­țiifilpi Compania Sirica Romans Comducerea Const. Grigoriu — Lon! 31 August 1909 — Se va juca p­entru a 6-a oara Fata Padurarului (Die Forster-Cr­istel) Opereta, in­­ 6 acte, tradusa de d-na P. GUSTY — Inceputul la 8 z/­ seara — Biletele se vind la Galeria de Mu­­zica George Degen, Galea Victoriei 50. Qridino Elitii! trupa Franceza — Diseara Luni 30 August — Cu concursul d-rei Leprince Pentr­u prima oa­ra in Bucur­esti­ ce­­lebra piesa revolutionary de Kampf Le grand Ssl­ Biletele la Feder. In curind: Israel de Bernstein 1­ f J. S. Olin­ reintors din str­ăinatate — Str. Ilfov No. 8 — Consultatiuni 2—3 si 6—7 Gradina lau ca teatrul fa the-Freres-Paris Demonstrator I. Kupermann — Irani 31 Au­g­ust 1909 — Intregul program sch­im­bat §crla­­ SI Pentru ultima oara aus toei FESOJIEX MIZICAI Din programul seral al programului se va remarca : Corsele din 1909 de iiitomoSjUs la Bologne Mare tablou luat la fata locului £>’$! FI HOT Dr. A. BARASCH De la Facun­atea din Paris fost elev al profesorului pournier Specialist in: Boalete ds Piels si Sifilis BOALILE FARULUI Galea Victoriei 120 (linga tis. RIb) Consult. S—10 a. m. si 2—5 p. m Ge m­obilist pentru dom.nl, unu ca­mera de dormit si un sa• loris elegant mobilate, Str. Sfinfil 3 28 bis.. Cel mai mare succes au obtinut MOTOARELE de benzina si jazogen Sistemul TRAUZL & Comp; WIEN Specials pentru Mori si celelalte irndustrii Reprezentant general inginer S­ GROSS Bucuresti, Str. Mintuleasa No.­­1. Telefon 4/47 — Referinte din toate partile t­rei —

Next