Adevěrul, octombrie 1909 (Anul 22, nr. 7210-7239)
1909-10-24 / nr. 7233
mit al XXI-lea No. 7233 FONDATOR ALEX. V. BELDIMANU PUBLICITATEA CONCEDATA E.XCI.USir Agentiei de Publicitate CAROL SCHULDEREL Comp. BUCURESTI strada Korngeorgevici, 18. — Telefon 3/4 Birourile ziarului: Strada Sarindar No. 115 Bani exemplarul TELEFON s OireC)la Administratia No. I4./IO Kedactia cu Capitals ’ „ IA jo .. . Proyincia „ 14 QQ .. 11 Strainatatea ,, 12 40 Apare zilnic cu ultimele ?tiri telegrafice ?i telefonice de la corespondent nostri din tara si strainatate 0=0 Sambata 24 Octombrie 1903 DIRECTOR POLITIC CONSTMULE ABONAMENTE: Un an....................Lei ig— , 3 luni............................ 8 lnnl. ..... „ 8.— I 0 luna. • • . . Pentru strainatate pretul este Tudoit Lei 4.— . „ 1.50 Jos regimul schingiuitorilor! Tribunalul de Ilfov, sectia I, presedinte fiind d. Algiu §i membri d-nn Ferichide 91 Antoniadi, a infirmat eri mandatele de arestare date de parchet contra cetatenilor: Frimu, Marinescu, Christescu, Al. Oprescu, Ilie Matac, Al. Stanescu, Panait Istrati si I. Stanescu. Ceea ce, in primul rind, a determinat aceasta infirmare de mandate este nu numai telul inaltator cum d-nii Fleva, Mitescu, Rosetti. ?iMille au prezentat apararea victimelor, ci bine inteles, si impresiunea pe care starea fizicii a acuzatiior a facut’o asupra tribunalului. Cind tribunalul a vazut leziunile ce avea cetateanul Frimu pe urechile si degetele invinetite, cind l’a vazut pe Marinescu cu enorme leziuni la urechi, si cu falca stinga umflata ii buza de jos ricnita ; und l’a vazut pe Gh. Christescu cu leziuni la urechi, cu impunsaturi de baioneta in ceata, pe Al. Oprescu cu fata umflata de batal, i-a fost destul ca sa aiba tabloul ispravilor guvernului si politiei 90 datorie de umanitate i-a dictat sa smulga cu o ora mai inainte din inimile zbirilor pe aceste victime ale celor mai infame ilegalitati. De altfel, in pledoaria sa pentru infirmarea mandatelor, d. Nicolae Fleva a aratat ce a facut guvernul acesta cu egalitatea inaintea legilor, tolerind ca functionarii statului sa aclame cu masarale si strigate de „Traiasca guvernul" setia actualulul prim-ministru si schingiuind pe cetatenii can intr’o intrunire publica au strigat „Jos guvernul". Faptul ca Nicolae Flava, care numai socialist nu a fost 9! nu este, a venit totusi la baza justitiei ca sa prezinte apararea unor cetateni schingiuiti pentru exercitarea sfinta a drepturilor si libertatilor constitutionale, va sta alaturi cu cele mai nobile acte de cetatenie din viata acestui mare democrat al rominilor. E un act care arata Capitalei ca Nicolae Fleva este acelas luptator neclintit pentru libertatile publice care a salvat tara de regimul nefast de la 1888 s1 ca alegindu-1, bucurestenii au stiut ca la zile grele vor avea la posturi de onoare pe acela a carui viata se identifica cu viata s1 libertatile poporului roman. Scrisoarea de mai jos pe care o adreseaza directorului nostru, dovedette ca Nicolae Fleva va veni la meetingul de protestare de la „Dacia“ spre a-9i uni glasul sau cu acela al Capitalei snfierind schingiuirile si varsarile de singe faptuite de acest guvern de instigatori si da renegati.. Nu este alt glas mai autorizat decit acela al lui Nicolae Fleva, cind e vorba de a se spune acestui guvern de zugrubcitori ai dreptatei si libertatilor ca a sunat ceasul ca tara sa...stri,ge. — Jos regimul sbraginitorilor! „ADEVERUL“ O convorbire asupra remanierei cam se comenteaza in cercurile liberate interminabilele combinaprii ce le face d. Bratianua pentru a ajunge la remaniare . Aseara s’a raspindit din nou zvonul ca guvernul s’a complectat cu... d. Ilariu Isvoranu! Un farsor, dar tot din tabara liberals., alerga din om in om, din teatru in teatru gigoprea fiecarui, s’a terminat a intrat Ilariu! Precum se vede chestiunea remanier e! a intrat in faza ridiculizarei. Se fac zeflemele se amuzeaza lumea in cafenele, nimeni nu mai ia in serios chestia remanierei si oricum are s’o facS d. Bratiariu, ea nu va mai produce nici o impresie in nici, 0 tabSri politici, toti vor da din umeri, caci toata lumea s’a plictisit asa de clocita a devenit aceasta remaniare. Sub nici un fef de guvern nu s’a tergiversat atit pentru a se complecta doua departamente, intre carie §i acel al razboiuluu. . D. Bratianu, de §i e cel mai tiner с ef de partid ›i guvern, toturf a reusit si tins recordul in ce priveste ministerele cu interimate. Gratie ezitarei de a complecta sau remania cabinetul sau, s’au lansat, in opt luni de zile o duzina de combinatiuni ministeriale ?.i s’au desteptat poftele la o multime de fruntasi liberal! cari nici nu s’au gindit sa aspire la ministeriate. » Intr’uri cere de liberal, din vechile cadre, cari insa dau tot concursul d-lui Bratianu, s’a discutat ori asupra situatiei ce gi-a creeat acum presedintele consiliului. Unul dintre acestia, cu legaturi in tabara ocultista, spunea: — Care este rezultatul atitudinei lui Bratianu? Ori pe cine va introduce in cabinet, va intra plictisit de atita hartuiala. Daca se va margini la o simpla complectare a cabinetului, va insemna un mare fiasco. Toti ministeriabilii tragi pe sfoarai vor hartui, pe tacute, guvernul. Unii spun ca vor lua chiar o pozitiune fang ostila. Aceasta n’o credem. Guvernul ar fi mai bucuros sa stie pe cine poate conta. Dar nu va ști. Ministeriabilii pocaliti vor submina guvernul printr’o actiune 0-culta, tot ce-i mai primejdios. Vom asista la greve de oratori, la demonstratiuni tacite la refuz de... serviciu! .,Apoi asta-i lipseste junelui nostru gef? Cu incurcaturile la ordinea zilei, daca ministeriabilii pacaliti vor opera in culise, vom asista la cele mai neasteptate suQprize. ..Singura scapare pentru Bratianu ar fi o remaniare larga, sacrificarea a cel putin trei minigtri o primenire a cabinetului cu patru miniștri, dindu-se doua locuri foștilor miniștri si doua unor ministeriabili din cei mai capabili. Si cea mai buna combinatie ar fi cu Porumbaru, Missir, Al. Constantinescu si Orleanu. Stere nu mai poate intra azi, dupa cele petrecute cu socialistii. ..Cine sS iasa din guvern? Cel dintii care trebue sa se retragi pentru totdeauna e Haret. Cele mai mari incurcaturi, cele mai mari dulgmenii, ne-a facut Haret. El a inasprit viata politica, a turburat toate institutiile noastre. S’a razboit cu magistratura, a jignit ofiterimea, a razvratit popii, a organizat clrca in invatamint si a invrajbit astfel disculimea, a sfidat taberele opozitiunei si a salbatucit lupta cu adversarii. Haret trebue sa plece sac altfel prin el vom fi rasturnati. Incolo ne este indiferent pe cine va sacrifica Bratianu, caci n’avem decit un singur ministru indispensabil, pe Costinescu. ..Prin urmare daca Bratianu nu se va hotari la o remaniare larga, zilele regimului liberal vor fi scurtate, avem s’o ducem intr’o ferbere incontinua, din incurcaturi in incurcaturi“. Inb’’adevar tabloul acesta pe care l’a facut un politician foarte abil al liberalilor, e 0 oglinda vie a situatiunei cabinetului Bratianu. R. X. Agravarea crizei bisericesti De o saptamina de zile se stiea si intreaga presa a anuntat-o—ca in Sinod, ministrul cultelor a doua zi dupa afurisenia rostita de episcopul Safirim, a venit odata si cu acceptarea propunerei de a se trimite o delegare a Sinodului ca sa roage pe episcop sa revie la dezbateri, a declarat ca legea acuzata de anticanonica, poate fi schimbata. Timp de opt zile, nici un cuvint de dezmintire n’a venit din partea d-lui Haret sau a guvernului. Acum insa foile guvernamentale publica o nota care califica de inexact faptul ca ministrul cultelor ar fi cedat la o modificare a legii. Aceasta nota coincidind cu declaratia facuta in comitetul executiv conservator de d-1 Carp cum ca e pentru mentinerea legei d-lui Haret, explica retractarea ministrului cultelor. Se pare ca suntem in fata unui nou pact dintre carpigt si guvern. Se pare ca d-l Filipescu a izbutit prin declaratia d-lui Carp sa dea concurs guvernului in chestia crizei bisericesti, in schimbul reinnoirea cartelului electoral. Interviewul acordat eri „Adeverului” de catre d-l general Manu arata insa in de-ajuns ca in rindurile conservatorilor parerea d-lui Carp nu e considerata a fi si parerea partidului. Plecarea in strainatate a d-lui George Cantacuzino da acestei versiuni si mai multa probabilitate. Ceea ce putem afirma cu o certitudine obtinuta prin cercetarile noastre personale, este ca nu numai conservatorii sunt impotriva parerei d-lui Carp, dar si carpigii de frunte au aceeasi atitudine. Astfel, criza bisericeasca, nu numai se agraveaza in urma retractarei d-lui Haret, dar se complica cu o criza politica, al carei curs gi sfirgit ar fi prematur sa’l prezicem. Alta afirmare a arestarii. M’am prezentat dar astazi, la palatul justitiei si m'am convins din cele ce miau spus prevenirii si din semnele de violenia ramase la unii din el pe corp, ca maltratarile, denuntate prin presa, si de cari ei s'au prins, au fost, din nenorocire comise. In urma acestei constatari, atit dorina sufleteasca ce am, cit si datoria mea de reprezentant al cetatenilor Capitalei, imi impun de a infiera si in public aceasta fapta aricioasa. Va rog dar sa publicafi ca pentru aceasta voiu lua parte si eu la intrunirea de protestare a concetatenilor mei, Duminica viitoare. Primiti, va rog, O salutare amicala. Nicolae FLava NAZ BITII Guvernul canta! M5 fac aci interpretul guvernului acesta de propsificare de trei zile cauta cetiten! cu nobila misiune de a protesta in numele libertatei, dreptatesii nationalitatei in contra 1 infamilor carlipS fiindca au pierdut ceva dinfi gi masele, fiindca i s’a f Scut nijica ventilatie la cap, fiindca li s’a pus la polifie niste pahare contra rScelei! Guvernul cauta cetSteni cari sa protesteze in potriva fipetelor ce se aud din beciurile polifiei gi cari turbura linistea cetatenilor— gi se stie ca guvernul nu va fi ingrat cu cei ce vor raspunde la apelul lui! Aga dar r- areci odata, de doua zi de trei ori! Cine pofteste?! Fac funi trei militii. Fleva Alesu! Capitalul va veni la „Dacia" Directorul nostru primeste urmitoarea scrisoare de la d. Nicolae Fleva, reprezentatul colegiului al doilea de Camera din Capitals . DomniiHe derestor. In urma tristelor scene din seara de 19 Octombrie, am citit astazi in ziarul „Dimineaau un manifest prin care cetatenii Capitalei sint convocati pentru Duminica viitoare la o intrunire publica, in scop de a protesta contra ilegalitatilor comise si a maltratarilor esercitale de agentii publici asupra cetatenilor arestati in politie. Imi venea greu de a crede cele ce s'au scris in aceasta privinta prin ziare, mai ales ca ne gasim stapiniti de un guvern ce se zice generos, si de oameni cu pretentii de a inoi tot ce e aricios si putred din sistemul trecutului; si pentru a afla adevarul, m- am prezentat ori la magistralul instreinat cu afacerea si i-am cerut permisiunea de a vedea pe definitii si a ma informa de la dinsii cum s’a petrecut fapt id. D. jud. instructor, mi-a refuzat aceasta favoare, si nici n’a voit a raspunde la intrebarea mea nevinovata, daca defmufii interogati de d-sa i s'au prins ca au fost maltratati. Mi-a zis insa ca i-asi putea vedea si comunica cu dinsii a doua zi. Astazi in adevar trebuia ca prevenitii sa fie adusi de la lemnisd, inaintea Tribunalului chemat sa se pronunte asupra cererii de con «AdeverulW Protectie D-1. Filipescu continua a se plinge cu d-1. Morțun.... „protejeaza“ pe sindicaligti!! E mucalit de tot d-1. Filipescu! Ordine Presa guvernului moare acum dupa.... ordine. Nu era tot asa cind d-1. Haret igl publica proza in ajunul rascoalelor si al venirei la putere a actualului regim! Ordine—dar cu intermitente, nu-i asa? Meditatiuni „Ci pandantul“ a cazut la meditatiune. In numarul de aseari publics meditatiuni lamartiniane asupra polilor, a aviafiunei, a palariilor cucoanelor, etc. etc. Rigoletto. CHESTIA ZILEI Prensul vardist Prensul si catre primul-ministru. Am venit sa-l spun ca, in schimbul concursului ce-mi dai in exploatarea bilciului de la Jindares, ma bag vardist cu gazeta mea „populara“ cu tot, ca sa-i snopim pe mojicii! Scrisoarea mai multor ofiteri Domnule Director, Noi citiva ofiteri in numere, am putea zice, a intregului corp ofiteresc care credem ca gindegte gi simte ca noi, ne adresam d-tale, care vedem ca ai gi curagiul necesar, ca sa ceri facerea dreptatei gi a luminei si pe deasupra ai dovedit ca imbraugezi toate cauzele drepte. Noi ofiteri armatei romine, vedem ca guvernul tarei rominești, a expulzat pe doctorul Racovski, sub cuvint ca ar fi bulgarii ca nu intreste sentimente rominești. Pe cind insa se acuza capitanul Chr. Raacovski de a fi bulgar, noi va punem sub ochi urmatoarea deciziune ministeriala, pe care o extragem din Monitoriul Oastei, No. 41 din 29 Septembrie 1909, pag. 510 D. No. 2.593 din 17 Septembrie a. c., d. Ghenciu Gheorghe, capitan demisionat din armata bulgara, se primeste in armata romina in arma cavaleriei, pe ziua de 1 Setpembrie 1909, cu gradul de capitan, insumindu-se pentru solda la regimentul 5 Ialomita No. 23 si atasat cu serviciul la regimentul 1 rosiori din cauza lipsei de vacanta in arma cavaleriei, deducandu-i-se timpul petrecut in demisiune Nefiind carturari si oameni de lege, nu putem sa afirmam daca aceasta primire inaripata romina este legala ori nu. D-voastra care sinteti jurist, puteti sa va dati seama daca existi o lege in acest sens. Indiferent insa de aceasta, noi avem dreptul sa protestam cu ultima energie si cum zice putem sa facem aceasta sub a noastra proprie iscalitura, te rugam pe d-ta si protestazi in numele nostru. Cu drept cuvint, noi ofiterii ne intrebam ce vom deveni noi daca pe linga faptul ca aproape nu se mai poate inainta, cS viata este scumpa si solda ridicule, pe linga ca gi cind se inainteaza, hatirul, nu meritul e singurul criteriu, apoi se introduce in armata si ofiteri din D ogtire straini.ti din care inca? Din acea bulgara, cind toata lumea militara este convinsa ca mai devreme ori mai tirziu o ciocnire de interese si una de arme, ar putea sa aiba loc intre cele doua state dun arene. Ce a motivat aceasta primire a unui ofiter strain ? Avem noi locuri vacante prea multe pentru ca sa facem apel la straini ? Sunt ofiterii romani atit de incapabili in cit e nevoe ca sa introduce alte elemente din alte state, cum a fost la inceputurile ogiirei noastre? E acest ofiter 0 aga capacitate incit sa ne fi grabit a’i rapi statului vecin ? De ce a plecat el din Bulgaria, unde, suntem informatic a ajuns capitan intr’un termen scurt de opt ani unde deci il astepta un viitor stralucit? Ori este o capacitate si atunci avea toate motivele ca sa ramina in patria muma, ori nu este gi atunci de ce Eam primit noi ? Cu intrarea capitanului bulgar Ghenciu Gheorghe — care desigur nu’i nici impamintenit — se nedreptateste trei ofiteri romini: se ia locul unui capitan, a unui locotenent si a unui sublocotenent, cari vor avea de asteptat multi ani si vor rabda mult pina sa le vina rindul la inaintare. Si apoi lasind la o parte persoana capitanului Ghenciu Gheorghe, care nu este in discutiune, in principiu ne intrebam de ce adica miine nu se vor deschide portile armatei romine si la alti ofiteri straini si aceasta in dauna ofiterilor romini? Suntem, 3-le director, o armata disciplinata si mult rabdatoare. Am dat dovada in timpul rascoalelor cind cu totii ne-am facut datoria, fara de a ciocni, atit noi ofiterii, cit si simplii soldati. Marturisim insa ca atunci cind vedem cele ce se intimpla la noi, cum cei din capul guvernelor isi bat joc de armata, ne apuca o nespusa descurajare. Indepartam insa orice descurajare gi ne adresam d-tale ca sa dai alarma, sa protestezi cu putere gi sa ceri ca ministrul de razboiu sa vorbeasca, sa se explice, sa linisteasca spiritele alarmate de actul de nedreptate ce s’a facut, gi care ne din temeri gi pentru viitor. In ceea ce priveste daca actul d-lui ministru de razboi s este patriotic si cugetat, va lasam d-voastra grija ca sa cercetati gi sa cumpaniti. Primiti etc. Un grup de ofiteri Demisia d-lui Maiorescu D. Haret care, nu se stie inca ce servicii a adus culturei romanesti, are un nou succes intru pagubirea acesteia: demisiunea d-lui Titu Maiorescu. In decursul vremei, nu odata ne-am gasit in lupta si cu acest savant artist, de ale caruia conceptii si vederi sociale si politice, ne desparte o lume. Dar tocmai aceasta ne-a pus si ne pune in pozitiune de a aprecia ce perdere sufera universitatea din Capitala prin retragerea d-lui Maiorescu. E invederat ca acest barbat care a pus limba noastra, literara pe temelii noui, care n’a fost unul din acei filologi indopatori de regule gramaticale, ci un stilist de forta.. un artist al formei care predica frumusetile limbei prin pilda practica, e invederat cl acest invatat dublat de un artist, care a predat, autor generatiuni gindirea logica si vietuirea etica, — nu doreste sa fie gi la sfirsitul carierei sale obiectul unei lupte politice si al unor polemici veninoase, de cari n’a fost de loc crutat dealungul vietei sale... Dar aceasta nu impiedica pe cei cari au ochi sa vada realitatea... Nu-i impiedica sa inteleaga ca pentru limita de virsta se retrage un functionar de birou, un negustor, nu insa, un invatat. Un Mommsen si un Curtius au trait peste 70 de ani si au fost pina la sfirsitul vietei dascalii tineretului; un Fischer, marele istoric al filozofiei a trecut chiar si de 80 de ani si nu s’a retras pentru limita de virsta. Bertelot a ramas pina la sfirsitul vietei sale profesor, — gi d. Maiorescu sa fi voit sa se retraga? Stiinta nu-i un lucru care se perde cu virsta si mai ales filozofia se limpezeste chiar si se lumineaza cu cut anul se scurg. Si d. Maiorescu e inca destul de viguros ca sa poata inca tine cursurile sale. Nu l’am auzit oare in seziunea trecuta a Sinodului, vorbind cu aceiasi putere logica, cu aceiasi splendoare de forma? Sa speram de aceea ca migearea ce se porneste, il va putea determina pe d. Maiorescu sa ramie pe catedra pe care o ilustreaza de atita vreme. Avem prea putini oameni de talia d-sale, pentru ca universitatea sa poata renunta la colaborarea Titu Maiorescu. — Situatia triplei aliante Mai poata dura tripla alianta ?—Joculla! Isvolski.—Intentiile Italiei.— Os sa faca Germania O relatie telegrafica ne a adus declaratiile celebrului publicist german Maximilian Harden, asupra nouei situatii ce se creeaza politicei internationale prin Intrevederea de la Racconigi. Cind Austria anexase Bosnia si Herzegovina, Harden, care fusese prietenul lui Bismarck si autorul univei dintre Italia, Austria si Germania, spusese categoric: „Acest fapt e sfirsitul triplei aliante11. Acuma, prin declararile sale, el explica aicest cuvint, explicatie prilejita de ultimele evenimente. Vom reproduce aci vorba, cu vorba parerile acestui faimos publicist, care nu ne-au fost transmise decit Intr’un scurt rezumat . j Revanga Ini Isvolski Nu pot decit sa repet ce am spus alta’ data, declara Harden, ca s’ai sfirsit cu tripla alianta. Nu regret aceasta manifestare. Sa facem insa o deosebire intre partea politica si partea personala. In primul rind, avem aci o revanga a d-lui Isvolski. Ministrul rus, fiind sail crezindu-se jucat de d. de Aehrenthal, s’a incercat sa inarmeze marile puteri impotriva Austriei. Cunoasteti Imprejurarile cari au zadarnicit succesul acestei incercari si nu pot decit sa va rog sa notati acest mic amanunt, poate inca inedit, ca austriacul (d. de Aehrenthal) a silit pe rus (d. isvolski) la o retragere prin amenintarea, de altminteri, foarte politicoasa, de a publica scrisorile pe care reprezentantul imparatului Rusiei le scrisese colegului sau din Viena in privinta chestiei balcanice si a anexarei provinciilor ocupate. IXipa acest mic avertisment, d. Isvolski a surprins lumea prin discursul sau moderat din Duma. Din vremea aceea, d. Isvolski se tine, bine locului si a facut tot ce i-a stat In putinta sa nu-gi paraseasca locul pina ce nu gio lua mica revanga. Acuma o are. Toasturile de la Racconigi cari sublininaza solidaritatea intereselor ruso-italiene si apoi faptul ca tarul a facut un ocol ca sa nu treaca pe teritoriul austriac, iata raspunsul la incercarea facuta de a discredita pe ministrul rus. Partea personala nu-i prea importanta. Trebue insa vorbit de ea, caci Se prea poate ca atunci cind d. Isvolski isi va ceda locul, va vedea nevoia sa sileasca cele doua imperii de la Rasarit sa caute un nou ..modus vivendi“ In Balcani. Asta depinde de intorsatura pe care il va lua chestiile turcesti. Interesul politic Partea politica e de o importanta mai durabila. Faptul ca imparatul Rusiei, cu toate marile dificultati, s’a dus la Racconigi si ca a putut sa fie discursul pe care l’ati citit (toastul tarului), acest fapt dovedeste ca Rusia nu mai sta la Indoiala intre cele doua grupuri europene. Nicolae a spus Imparatului Wilhelm, cu prilejul ultimei intrevederi, ca iel nu va face cauza comund cu dusmanil Germaniei. Desigur, el era sincer, tot asa de sincer ca atunci cind spunea ca mi va fi razboiu cu Japonia. Dar, dupa Indelungate govaiil, politica Rusiei se orienteaza in partea celor cari au sasi cred ca au alte interese de dl Germania si aliata el, Austria. DREPTATEA! Cuvint sublim care iarasi rasuna cu putere in toata lumea si desreapta la lupta cu raeterele si in tara noastra. Dreptatea!Gibe ar vroi sa spuie, cine ar putea sa defineasca notiunea ce cuprinde acest cuvint! In general oamenii il confunda cu dreptul, care nu-i decit o particica dintreptate ;— care-i schimba dios, pe cind dreptatea e eterna. N’au cunoscut-o toate timpurile, pentru ca ea presupune o dezvoltare mare a constiintei omenesti, n’au cunoscut-o nici chiar oamenii mari ai trecutului, pentru ca numai dupa ce oamenii incep a avea notiunea omenirei, pot sa inceapa a o avea si pe aceea a dreptatei. InteleasS,pe de a’ntregul dreptatea, mai mult simtita, dici dreptatea e chestiune de sentiment, pe de a’ntregul, — ea este dupa cum gV spus, steaua colara a lumei morale c.. * Filozofii au discutat in toate timpurile asupra dreptatei. In ultimele doua secole au ajuns inca abia la notiunea aceea mare a dreptatei pe care Kant a sintetizat-o in cuvintele: lucreaza intotdeauna aga, ca fapta sa sa poata servi ca norma generala. Mai frumoasa insa e definitia lui Proudhon care suna astfel : ,,Dreptatea este respectul de demnitatea omeneasca, spontan incercat si reciproc garantat, in orice persoana si in orice imprejurare ar fi compromis si la orice ne-ar expune apararea sa“. Cine nu intelege, cine nu simte dreptatea conform cu aceasta definitie, nu se poate numi un om moralmente integru; mai mult, nu se poate numi un om. Nu sa aperi dreptatea ta este un merit, este omenesc, ci sa aperi dreptatea fara a te intreba cine-i acela in persoana caruia ea a fost atinsa si fara a te gindi la neplacerile, persecutiunile, schingiuirile ce pot decurge pentru tine din aceasta aparare. Numai astfel solidaritatea sociala, un manS, care este temelia progresului, a dezvoltarei pacinice pentru fericirea tuturor, se poate intemeia . Din definitiile de mai sus asupra dreptatei, a lui Kant e mai necomplecta, pentru ca ea te sfatuieste ca atunci cind comiti 0 faptS sa cercetezi mai intii daca ee ar putea sa serveasca de regula tuturor, in imprejurari identice, dar’ nu’ti spune ca atunci cind se comite o fapta care in sentimentul tău nu e dreapta, — sa te ridici cu toata puterea in potriva ei si sa nu dezarmezi pina cind dreptatea n’a fost restabilita, pentru respectul demnitatei omenesti. Sentimentul acela care te face sa intelegi dreptatea, este altruist, dar ca toate sentimentele altruiste, e si cel mai bun aparator al intereselor individuale bine intelese. Pentru moment luptind pentru cucerirea dreptatei, poti sa’ti expui interesele tale, linistea ta, poate chiar viata, ba poti sa le pierzi chiar pe toate acestea — dar triumful dreptatei asigura pe ai tab copiii tab udele, conationalu tab oamenii in general, inpotriva unor asemenea infringeri ale dreptatei. ... Intelepciunea religioasa si populara a rezumat si ea in felul ei dreptatea. mai pe intelesul tuturor, dar cam in acelas fel. ..Iubeste ne aproapele tau ca pe tine insuti“.. implica toata dreptatea, pentru ca e evident ca daca iubegti pe aproapele tau ca pe tine insuti, trebue ca in toate ocaziunile sa faci pentru dinsul a ceea ce in imprejurari asemanatoare ai face pentru tine sau al dori sa se faca pentru tine. Dar prin ,,iubeste pe aproapele tau ca pe tine insuti" intelepciunea religioasa si populara n’a crezut epuizata notiunea dreptatei, ci a mai adaogat: ,,Ce tie nu-ti place, altuia nu-I face". Amindoua zicatorile se intregesc si una fara cealalta, nu da notiunea complecta a dreptatei. Caci .,Ce tie nu-ti place, altuia nu face" da numai o directiva negativa, spune adica sa nu faci un rau altuia, pe cind preceptu. ..iubirei de aproapele" da o directiva pozitiva; el abia isi impune datoria sa lupti unn rasputea contra jignirei dreptatei, bu numai cind te priveste pe tine, dar cu acelas foc, cu aceiasi ,pasiune, cind priveste pe altul. Numai cind nedreptatea facuta altuia, o simti ca pe un afront facut si tie personal, numai atunci poti spune ca esti om de omenie, ori cum se cade. Numai cind tot omul va simti aga, se va putea vorbi de triumful definitiv al dreptatei, de imparat ia pace pe pamint. Progresul pe care omenirea l-a realizat necontestat, in ultimul secol, — a sporit considerabil numarul acelora cari au sentimentul nobil al dreptatei inplintat in sufletele lor si sunt gata sa se sacrifice pentru trimful ei. Inainte de toate omul modern vrea sa fie liber, chiar si aceia cari nu pricep sau nu vor sa priceapa idealul nobil al dreptatei, tin sa fie liberi. Si totusi nimeni nu poate fi liber, daca nu este drept adica daca nu respecta si sprijina dreptatea... De aceea nu se poate numi, sau mai bine zis, nu este liber, chiar daca se crede, decit acela care se ridica pentru dreptate, cind ea este jignita. Si ceea ce,-i adevarat pentru un om, e adevarat gi pentru un popor gi pentru omenire, Un popor, nu poate fi liber.Daca nu-i drept. Toate popoarele mari, libere, sint gi. drepte: poporul englez, poporul francez... Sint drepte in sensul dreptatei largi: revoltindu-see impotriva nedreptatei care loveste pe altii, tocmai ca si cind le-ar fi lovit pe dinsele. Inainte vreme se ridicau oameni izolati sa lupte pentru dreptate, — un Voltaire de pilda in chestia Galas, ce progres pina in timpurile noastre, cind constiinta dreptatei^ a cuprins atita de mult spiritele, incit in afacerea Ferrei, ca sa ne citez de cit exemplul cel mai recent, s’a ridicat impotriva nedreptatei o lume intreaga. & Azi stam ginoi acum in tara la o lupta ce se da pentru dreptate. Simptom imbucurator al line! vremi mai bune, cind lumina in c6PG -l risipi intunericul gros ce cuprinsese spiritele... Tinind seama de imprejurarile schimbate si reduse dela noi afacerea in discutie ia totusi infatisarea pe care a luat-o in toate partile lupta pentru dreptate... La urma urmelor insa nu se poate ca dreptatea sa nu triumfe, fiindca dreptatea este esenta insagi a umanitatei, si a acesteea este viitorul. !•!•* #« SiiiaisteaaB