Adevěrul, octombrie 1909 (Anul 22, nr. 7210-7239)

1909-10-24 / nr. 7233

­mit al XXI-lea No. 7233 F­O­N­D­A­T­O­R ALEX. V. BELDIMANU PUBLICITATEA CONCE­DATA E.XCI.USir Agentiei de Publicitate CAROL SCHULDER­­EL Comp. BUCURESTI strada Korngeorgevici, 18. — Telefon 3/4 Birourile ziarului: Strada Sarindar No. 11­5 Bani exemplarul T­E­LE­FON s OireC)la Administratia No. I4./IO Kedactia cu Capitals ’ „ IA jo .. . Proyincia „ 14 QQ .. 11 Strainatatea ,, 12 40 Apare zilnic cu ultimele ?tiri telegrafice ?i telefonice de la corespondent nostri din tara si strainatate 0=0 Sambata 24 Octombrie 1903 DIRECTOR POLITIC CONST­­MULE ABONAMENTE: Un an....................Lei ig— , 3 luni............................ 8 lnnl. ..... „ 8.— I 0 luna. • • . . Pentru strainatate pretul este Tudoit Lei 4.— . „ 1.50 Jos regimul schingiuitorilor! Tribunalul de Ilfov, sect­ia I, presedinte fiind d. Algiu §i mem­­bri d-nn­ Ferichide 91 Antoniadi, a infirmat eri mandatele de ares­­tare date de parchet contra cetatenilor: Frimu, Marinescu, Christescu, Al. Oprescu, Ilie Matac, Al. Stanescu, Panait Istrati si I. Stanescu. Ceea ce, in primul rind, a determinat aceasta infirmare de mandate este nu numai telul inaltator cum d-nii Fleva, Mitescu, Rosetti. ?iMille au prezentat apararea victimelor, ci bine inteles, si impresiunea pe care starea fizicii a acuzatiior a facut’o asupra tribunalului. Cind tribunalul a vazut leziunile ce avea cetateanul Frimu pe urechile si degetele invinetite, cind l’a vazut pe Marinescu cu enorme leziuni la urechi, si cu falca stinga umflata ii buza de jos ricnita ; und l’a vazut pe Gh. Christescu cu leziuni la urechi, cu impunsaturi de baioneta in ceata, pe Al. Oprescu cu fata umflata de batal, i-a fost destul ca sa aiba tabloul ispravilor guvernului si politiei 9­­0 datorie de umanitate i-a dictat sa smulga cu o ora mai inainte din inimile zbirilor pe aceste victime ale celor mai infame ilegalitati. De altfel, in pledoaria sa pentru infirmarea mandatelor, d. Ni­­colae Fleva a aratat ce a facut guvernul acesta cu egalitatea ina­­intea legilor, tolerind ca functionarii statului sa aclame cu masarale si strigate de „Traiasca guvernul" setia actualulul prim-ministru si schingiuind pe cetatenii can intr’o intrunire publica au strigat „Jos gu­vernul". Faptul ca Nicolae Flava, care numai socialist nu a fost 9! nu este, a venit totusi la baza justitiei ca sa prezinte apararea unor ce­­tateni schingiuiti pentru exercitarea sfinta a drepturilor si liberta­­tilor constitutionale, va sta alaturi cu cele mai nobile acte de ceta­­tenie din viata acestui m­are democrat al rominilor. E un act care arata Capitalei ca Nicolae Fleva este acelas luptator neclintit pentru libertat­ile publice care a salvat tara de regimul nefast de la 1888 s1 ca alegindu-1, bucurestenii au stiut ca la zile grele vor avea la posturi de onoare pe acela a carui viata se identifica cu viata s1 li­­bertatile poporului roman. Scrisoarea de mai jos pe care o adreseaza directorului nostru, do­vedette ca Nicolae Fleva va veni la meetingul de protestare de la „Dacia“ spre a-9i uni glasul sau cu acela al Capitalei snfierind schingiuirile si varsarile de singe faptuite de acest guvern de insti­­g­atori si da renegati.. Nu este alt glas mai autorizat de­cit acela al lui Nicolae Fleva, cind e vorba de a se spune acestui guvern de zugrub­citori ai drep­tatei si libertatilor ca a sunat ceasul ca tara sa...str­i,ge. — Jos regimul sb­raginitor­ilor! „ADEVERUL“ O convorbire asupra remanierei cam se comenteaza in cercurile liberate interminabilele combinap­rii ce le face d. Bratianua pentru a ajung­e la remaniare . Aseara s’a raspindit din nou zvonul ca guvernul s’a complectat cu... d. Ilariu Isvoranu! Un farsor, dar tot din tabara liberals., a­lerga din om in om, din teatru in tea­­tru gi­goprea fiecarui, s’a terminat a in­­trat Ilariu! Precum se vede chestiunea remanier­ e! a intrat in faza ridiculizarei. Se fac ze­­flemele se amuzeaza lumea in cafenele, nim­eni nu mai ia in serios chestia rema­nierei si ori­cum are s’o facS d. Bratia­­riu, ea nu va mai produce nici o impresie in­­ nici, 0 tabSri politici, toti vor da din umeri, caci toata lumea s’a plictisit asa de clocita a devenit aceasta remaniare. Sub nici un fef de guvern nu s’a ter­­giversat atit pentru a se complecta doua departamente, intre cari­e §i acel al raz­­boiuluu. . D. Bratianu, de §i e cel mai tiner с ef de partid ›i guvern, toturf a­ reusit si ti­ns recordul in ce priveste ministerele cu interimate. Gratie ezitarei de­ a complecta sau re­mania cabinetul sau, s’au lansat, in opt luni de zile o duzina de combinatiuni mi­­nisteriale ?.i s’au desteptat poftele la o multime de fruntasi liberal! cari nici nu s’au­ gindit sa aspire la ministeriate. » Intr’uri cere de liberal­, din vechile ca­dre, cari insa dau tot concursul d-lui Bra­tianu, s’a discutat ori asupra situatiei ce gi-a creeat acum presedintele consiliului. U­nul dintre acestia, cu legaturi in ta­­bara ocultista, spunea: — Care este rezultatul atitudinei lui Bratianu? Ori pe cine va introduce in ca­binet, va intra plictisit de atita hartuiala. Daca se va margini la o simpla complec­­tare a cabinetului, va insemna un mare fiasco. Toti ministeriabilii tragi pe sfoa­­rai vor­ hartui, pe tacute, guvernul. Unii spun ca vor lua chiar o pozitiune fan­g ostila. Aceasta n’o credem. Guvernul ar fi mai bucuros sa stie pe cine poate con­­ta. Dar nu va ști. Ministeriabilii pocaliti vor submina guvernul printr’o actiune 0-­culta, tot ce-i mai primejdios. Vom asis­­ta la greve de ora­tori, la demonstratiuni tacite la refuz de... serviciu! .,Apoi asta-i lipseste junelui nostru gef? Cu incurcaturile la ordinea zilei, da­­ca ministeriabilii pacaliti vor opera in culise, vom­ asista la cele mai neasteptate suQp­rize. ..Singura scapare pentru Bratianu ar fi o remaniare larga, sacrificarea a cel putin trei minigtri o primenire a cabinetului cu patru miniștri, dindu-se doua locu­ri foș­­tilor miniștri si doua unor ministeria­­bili din cei mai capabili. Si cea mai bu­­na combinatie ar fi cu Porumbaru, Mis­­sir, Al. Constantinescu si Orleanu. Stere nu mai poate intra azi, dupa cele petre­­cute cu socialistii. ..Cine sS iasa din guvern? Cel dintii care trebue sa se­­ retra­gi pentru totdea­­una e Haret. Cele mai mari incurcaturi, cele mai mari dulgmenii, ne-a facut Ha­ret. El a inasprit viata politica, a tur­­burat toate institutiile noastre. S’a raz­­boit cu magistratura, a jignit ofiterimea, a razv­ratit popii, a organizat clrca in in­­vatamint si a invrajbit astfel disculimea, a sfidat taberele opozitiunei si a salbatu­­cit lupta cu adversarii. Haret trebue sa plece sac altfel prin el vom fi rasturnati. Incolo ne este indiferent pe cine va sa­­crifica Bratianu, caci n’avem de­cit un singur ministru indispensabil, pe Costi­­nescu. ..Prin urmare da­ca Bratianu nu se va hotari la o remaniare larga, zilele regi­­mului liberal vor fi scurtate, avem s’o du­­cem intr’o ferbere incontinua, din incur­­caturi in incurcaturi“. Inb’’adevar tabloul acesta pe care l’a facut un politician foarte abil al liberali­­lor, e 0 oglinda vie a situatiunei cabine­­tului Bratianu. R. X. Agravarea crizei bisericesti De o saptamina de zile se stie­a si intreaga presa a anuntat-o—ca in Sinod, ministrul cultelor a doua zi dupa afu­­risenia rostita de episcopul Safirim, a venit odata si cu acceptarea propunerei de a se trimite o delegare a Sinodului ca sa roage pe episcop sa revie la dez­­bateri, a declarat ca legea acuzata de an­­ticanonica, poate fi schimbata. Timp de­­ opt zile, nici un cuvint de dezmintire n’a venit din partea d-lui Haret sau a guvernului. Acum insa foile guvernamentale publica o nota care ca­­lifica de inexact faptul ca ministrul cul­telor ar fi cedat la o modificare a legii. Aceasta nota coincidind cu declaratia facuta in comitetul executiv conservator de d-1 Carp cum ca e pentru mentine­­rea legei d-lui Haret, explica retractarea ministrului cultelor. Se pare ca suntem in fata unui nou pact dintre carpigt­ si guvern. Se pare ca d-l Filipescu a izbutit prin decla­­ratia d-lui Carp sa dea concurs guver­­nului in chestia crizei bisericesti, in schimbul reinnoirea cartelului electoral. Interviewul acordat eri „Adeverului” de catre d-l general Manu arata insa in de-ajuns ca in rindurile conservato­­rilor parerea d-lui Carp nu e conside­­rata a fi si parerea partidului. Plecarea in strainatate a d-lui George Cantacu­­zino da acestei versiuni si mai multa probabilitate. Ceea ce putem afirma cu o certitudine obtinuta prin cercetarile noastre personale, este ca nu numai con­­servatorii sunt impotriva parerei d-lui Carp, dar si carpigii de frunte au aceeasi atitudine. Astfel, criza bisericeasca, nu numai se agraveaza in urma retractarei d-lui Ha­ret, dar se complica cu o criza politica, al carei curs gi sfirgit ar fi prematur sa’l prezicem. Alta a­firmare a arestarii. M’am prezentat dar astazi, la palatul justitiei si m'am convins din cele ce mi­­au spus prevenirii si din semnele de vio­­lenia ramase la unii din el pe corp, ca maltratarile, denuntate prin presa, si de cari ei s'au prins, au­ fost, din nenorocire comise. In urma acestei constatari, atit dorin­­­a sufleteasca ce am, cit si datoria mea de reprezentant al cetatenilor Capitalei, imi impun de a infiera si in public aceas­­ta­ fapta aricioasa. Va rog dar sa publicafi ca pentru aceas­ta voiu lua parte si eu la intrunirea de protestare a concetatenilor mei, Duminica viitoare. Primiti, va rog, O salutare amicala. Nicolae FLava NAZ­ BITII Guvernul canta! M5 fac aci interpretul guvernului acesta de propsifi­care de trei zile cauta cetiten! cu nobila misiune de a protesta in num­ele li­­bertatei, d­reptates­ii nationalitatei in contra 1 infamilor carl­­ipS fiindca au­ pierdut ceva dinfi gi masele, fiindca­­ i s’a f­ Scut nijica ven­­tilatie la cap, fiindca li s’a pus la polifie niste pahare contra rScelei! Guvernul cauta cetSteni cari sa protesteze in potriva fipetelor ce se aud din beciurile polifiei gi cari turbura linistea cetatenilor— gi se stie ca guvernul nu va fi ingrat cu cei ce vor raspunde la apelul lui! Aga dar­ r- areci odata, de doua zi de trei ori! Cine pofteste?! Fac funi trei m­i­l­iti­i. Fleva Alesu! Capitalul va veni la „Dacia" Directorul nostru prim­este urm­­itoa­­rea scrisoare de la d. Nicolae Fleva, re­­prezentatul colegiului al doilea de Ca­mera din Capitals . DomniiHe derestor. In urma tristelor scene din seara de 19 Octombrie, am citit astazi in ziarul „Diminea­au un manifest prin care ceta­­tenii Capitalei sint convocati pentru Du­minica viitoare la o intrunire publica, in scop de a protesta contra ilegalitat­ilor co­mise si a maltratarilor esercitale de agen­­tii publici asupra cetatenilor arestati in politie. Imi venea greu­ de a crede cele ce s'au scris in aceasta privinta prin ziare, mai ales ca ne gasim stapiniti de un guvern ce se zice generos, si de oam­eni cu pre­­tentii de a inoi tot ce e aricios si putred din sistemul trecutului; si pentru a afla adevarul, m- am prezentat ori la magis­­tralul instreinat cu afacerea si i-am­ cerut permisiunea de a vedea pe definitii si a ma informa de la dinsii cum s’a petrecut f­apt id. D. jud. instructor, mi-a refuzat aceasta favoare, si nici n’a voit a raspunde la in­­trebarea mea nevinovata, daca defmufii interogati de d-sa i s'au prins ca au fost maltratati. Mi-a zis insa ca i-asi putea vedea si co­­munica cu dinsii a doua zi. Astazi in a­­devar trebuia ca prevenitii sa fie adusi de la lemnisd, inaintea Tribunalului che­­mat sa se pronunte asupra cererii de con­ «AdeverulW Protectie D-1. Filipescu continua a se plinge cu d-1. Morțun.... „protejeaza“ pe sindicaligti!! E mucalit de tot d-1. Filipescu! Ordine Presa guvernului moare acum dupa.... ordine. Nu era tot asa cind d-1. Haret igl publica proza in ajunul rascoalelor si al venirei la putere a actualului regim! Ordine—dar cu intermitente, nu-i asa? Meditatiuni „Ci pandantul“ a cazut la meditatiune. In numaru­l de aseari publics meditatiuni lamartiniane asupra polilor, a aviafiunei, a palariilor cucoanelor, etc. etc. Rigoletto. CHESTIA ZILEI Prensul vardist Prensul s­i catre primul-ministru. Am venit sa-­l spun ca, in schimbul concursu­lui ce-mi dai in exploatarea bilciului de la Jindares, ma bag vardist cu ga­­zeta mea „populara“ cu tot, ca sa-i snopim pe mojicii! Scrisoarea mai multor ofiteri Domnule Director, Noi citiva ofiteri in numere, am putea zice, a intregului corp ofiteresc care cre­dem ca gindegte gi simte ca noi, ne adre­­sam d-tale, care vedem ca ai gi curagiul necesar, ca sa ceri facerea dreptatei gi a luminei si pe deasupra ai dovedit ca im­­brau­gezi toate cauzele drepte. Noi ofiteri­ armatei romine, vedem ca guvernul tarei rominești, a expulzat pe doctorul Racovski, sub cuvint ca ar fi bulgar­ii ca nu intreste sentimente ro­minești. Pe cind insa se acuza capitanul Chr. Raacovski de a fi bulgar, noi va punem sub ochi urmatoarea deciziune minist­eriala, pe care o extragem din Mo­nitoriul Oastei, No. 41 din 29 Septembrie 1909, pag. 510­­ D. No. 2.593 din 17 Septembrie a. c., d. Ghenciu Gheorghe, capitan demi­­sionat­ din ar­mata bulgara, se primeste in arm­at­a romina in arma cavaleriei, pe ziua de 1 Setpembrie 1909, cu gradul de capitan, insumindu-se pentru solda la re­­gimentul 5 Ialomita No. 23 si atasat cu serviciul la regimentul 1 rosiori din cau­­za lipsei de vacanta in arma­ cavaleriei, deducandu-i-se timpul petrecut­ in demi­­si­une Ne­fiind carturari si oameni de lege, nu putem­­ sa afirmam daca aceasta primire in­aripat­a romina este legala ori nu. D-voastra care sinteti jurist, puteti sa va dati seama daca existi o lege in acest sens. Indiferent insa de aceasta, noi avem dreptul sa protestam cu ultima energie si cum zice putem sa facem aceasta sub a noastra proprie iscalitura, te rugam pe d-ta si protestazi in numele nostru. Cu drept cuvint, noi ofiterii ne intre­­bam ce vom deveni noi daca pe linga fap­tul ca aproape nu se mai poate inainta, cS viata este scumpa si solda ridicule, pe linga ca gi cind se inainteaza, hatirul, nu meritul e singurul criteriu, apoi se intro­duce in armata si ofiteri din D ogtire stra­ini.­ti din care inca? Din acea bulgara, cind toata lumea militara este convinsa ca mai de­vreme ori mai tirziu o ciocnire de interese si una de arme, ar putea sa aiba loc intre cele doua state dun arene. Ce a motivat aceasta primire a unui o­­fiter strain ? Avem noi locuri vacante prea multe pentru ca sa facem apel la straini ? Sunt ofiterii romani atit de inca­­pabili in cit e nevoe ca sa introduce alte elemente din alte state, cum a fost la in­­ceputurile ogiirei noastre? E acest of­iter 0 aga capacitate in­cit sa ne fi grabit a’i rapi statului vecin ? De ce a plecat el din Bulgaria, unde, suntem informatic a a­­juns capitan intr’un termen scurt de opt an­­­i unde deci il astepta un viitor stra­­lucit? Ori este o capacitate si atunci avea toate motivele ca sa ramina in patria mu­­ma, ori nu este gi atunci de ce Eam­ pri­­mit noi ? Cu intrarea capitanului bulgar Ghen­ciu Gheorghe — care de­sigur nu’i nici impamintenit — se nedreptateste trei ofi­teri romini: se ia locul unui capitan, a unui locotenent si a unui sublocotenent, cari vor avea de asteptat multi ani si vor rabda mult pina sa le vina rindul la ina­­intare. Si apoi lasind la o parte persoana capi­tanului Ghenciu Gheorghe, care nu este in discutiune, in principiu­ ne intrebam de ce adica miine nu se vor deschide portile armatei romine si la alti ofiteri straini si aceasta in dauna ofiterilor ro­mini? Suntem, 3-le director, o armata disci­­plinata si mult rabdatoare. Am dat dova­­da in timpul rascoalelor cind cu totii ne-am facut datoria, fara de a ciocni, atit noi ofiterii, cit si simplii soldati. Martu­­risim insa ca atunci cind vedem cele ce se intimpla la noi, cum cei din capul gu­­vernelor isi bat joc de armata, ne apuca o nespusa descurajare. Indepartam insa ori­ce descurajare gi ne adresam d-tale ca sa dai alarma, sa protestezi cu putere gi sa ceri ca minis­trul de razboiu sa vorbeasca, sa se expli­­ce, sa linisteasca spiritele alarmate de ac­­tul de nedreptate ce s’a facut, gi care ne din temeri gi pentru viitor. In ceea ce pri­­veste daca actul d-lui ministru de raz­­boi s­ este patriotic si cugetat, va lasa­m d-voastra grija ca sa cercetati gi sa cum­­paniti. Primiti etc. Un grup de ofiteri Demisia d-lui Maiorescu D. Haret care, nu se stie inca ce ser­­vicii a adus culturei romanesti, are un nou succes intru pagubirea acesteia: de­­misiunea d-lui Titu Maiorescu. In decursul vremei, nu odata ne-am gasit in lupt­a si cu acest savant­ artist, de ale caruia conceptii si vederi sociale si politice, ne desparte o lume. Dar tocmai aceasta ne-a pus si ne pune in pozitiune de a aprecia ce perdere sufera universi­­tatea din Capitala prin retragerea d-lui Maiorescu. E invederat ca acest barbat care a pus limba noastra, literara pe temelii noui, care n’a fost unul din acei filologi indo­­patori de regule gramaticale, ci un sti­­l­ist de forta.. un artist al formei care pre­­dica frumusetile limbei prin pilda practi­­ca, e invederat cl acest invatat dublat de un artist, ca­re a predat, au­tor generatiuni gindirea logica si vietuirea etica, — nu doreste sa fie gi la sfirsitul carierei sale obiectul unei lupte politice si al unor po­­lemici veninoase, de cari n’a fost de loc crutat dealu­ngul vietei sale... Dar aceasta nu impiedica pe cei cari au­ ochi sa vada realitatea... Nu-i impiedica sa inteleaga ca pentru limita de virsta se retrage un functionar de birou, un ne­­gustor, nu insa, un invatat. Un Mommsen si un Curtius au trait peste 70 de ani si au­ fost pina la sfirsi­­tul vietei dascalii tineretului; un Fischer, marele istoric al filozofiei a trecut chiar si de 80 de ani si nu s’a retras pentru li­mita de virsta. Bertelot a ramas pina la sfirsitul vietei sale profesor, — gi d. Ma­iorescu sa fi voit sa se retraga? Stiinta nu-i un lucru care se perde cu virsta si mai ales filozofia se limpezeste chiar si se lumineaza cu cut anul se scurg. Si d. Maiorescu e inca destul de viguros ca sa poata­ inca tine cursurile sale. Nu l’am auzit oare in seziunea trecuta a Si­nodului, vorbind cu aceiasi putere logi­­ca, cu aceiasi splendoare de forma? Sa speram de aceea ca migearea ce se porneste, il va putea determina pe d. Ma­iorescu sa ramie pe catedra pe care o i­­lustreaza de atita vreme. Avem prea pu­­tini oam­eni de talia d-sale, pentru ca u­­niversitatea sa poata renunta la colabo­­rarea Titu Maiorescu. — Situatia triplei aliante Mai poata dura tripla alianta ?—Jocul­la! Isvolski.—Intentiile Italiei.— Os sa faca Germania O relatie telegrafica ne­ a adus declaratiile celebrului publicist german Maximilian Har­den, asupra nouei situatii ce se creeaza politi­­cei internationale prin Intrevederea de la Rac­­conigi. Cind Austria anexase Bosnia si Herzegovi­na, Harden, care fusese prietenul lui Bismarck si autorul univei dintre Italia, Austria si Germania, spusese categoric: „Acest fapt e sfirsitul triplei aliante11. Acuma, prin declararile­­ sale, el explica ai­cest cuvint, explicatie prilejita de ultimele e­­venimente. Vom reproduce aci vorba, cu vor­­ba parerile acestui faimos publicist, care nu ne-au fost transmise decit Intr’un scurt rezu­­mat­ . j Revanga Ini Isvolski Nu pot de­cit sa repet ce am spus alta’ data, declara Harden, ca s’ai sfirsit cu tripla alianta. Nu regret aceasta manifestare. Sa fa­cem insa o deosebire intre partea politica si partea personala. In primul rind, avem aci o revanga a d-lui Isvolski. Ministrul rus, fiind­ sail crezindu-se jucat de d. de Aehrenthal, s’a incercat sa inarmeze marile puteri impotriva Austriei. Cunoasteti Imprejurarile cari au zadarnicit succesul acestei incercari si nu pot decit sa va rog sa notati acest mic amanunt, poate in­­ca inedit, ca austriacul (d. de Aehrenthal) a silit pe rus (d. isvolski) la o retragere prin­ amenintarea, de altminteri, foarte politicoasa, de a publica scrisorile pe care reprezentantul imparatului Rusiei le scrisese colegului sau din Viena in privinta chestiei balcanice si a anexarei provinciilor ocupate. IXipa acest mic avertisment, d. Isvolski a­ surprins lumea prin discursul sau moderat din Duma. Din vremea aceea, d. Isvolski se tine, bine locului si a facut tot ce i-a stat In putinta sa nu-­gi paraseasca locul pina ce nu gi­o lua mica revanga. Acuma o are. Toastu­­rile de la Racconigi cari sublininaza solidari­tatea intereselor ruso-italiene si apoi faptul ca tarul a facut un ocol ca sa nu treaca pe te­­rito­riul austriac, iata raspunsul la in­cercarea facuta de a discredita pe ministrul rus. Partea personala nu-i prea importanta. Tre­bue insa vorbit de ea, caci Se prea poate ca atunci cind d. Isvolski isi va ceda locul, va vedea nevoia sa sileasca cele doua imperii de la Rasarit sa caute un nou­ ..modus vivendi“ In Balcani. Asta depinde de intorsatura pe ca­re il va lua chestiile turcesti. Interesul politic Partea politica e de o importanta mai d­u­­rabila. Faptul ca imparatul Rusiei, cu toate marile dificultati, s’a dus la Racconigi si ca a putut sa fie discursul pe care l’ati citit (toas­­tul tarului), acest fapt dovedeste ca Rusia nu mai sta la Indoiala intre cele doua grupuri europen­e. Nicolae a spus Imparatului Wil­helm, cu prilejul ultimei intrevederi, ca iel nu va face cauza comund cu dusmanil Ger­­maniei. De­sigur, el era sincer, tot asa de sin­­cer ca atunci cind spunea ca mi va fi razboiu cu Japonia. Dar, dupa Indelungate govaiil, politica Rusiei se orienteaza in partea celo­r cari au­ sasi cred ca au alte interese de dl­ Germania si aliata el, Austria. D­REPTATEA! Cuvint sublim care iarasi rasuna cu pu­tere in toata lumea si desreapta la lupta cu raeterele si in tara noastra. Dreptatea!­­Gibe ar vroi sa spuie, cine ar putea sa defineasca notiunea ce cuprinde acest cu­­vint! In general oamenii il confunda cu dreptul, care nu-i decit o particica din­t­rep­tate ;— care-i schimba dios, pe cind dreptatea e eterna. N’au cunoscut-o toate timpurile, pentru ca ea presupune o dez­­voltare mare a constiintei omenesti, n’au cunoscut-o nici chiar oamenii mari ai trecutului, pentru ca numai dupa ce oa­menii incep a avea notiunea omenirei, pot sa inceapa a o avea si pe aceea a dreptatei. InteleasS,pe de a’ntregul dreptatea, mai mult simtita, dici dreptatea e chestiune de sentiment, pe de a’ntregul, — ea este dupa cum gV spus, steaua colara a lumei morale c.. * Filozofii au­ discutat in toate timpurile asupra dreptatei. In ultimele doua secole au a­juns inca abia la notiunea aceea ma­re a dreptatei pe care Kant a sintetizat-o in cuvintele: lucreaza in­totdeauna aga, ca fapta sa sa poata servi ca norma gene­rala. Mai frumoasa insa e definitia lui Proudhon care suna astfel : ,,Dreptatea este respectul de demnitatea omeneasca, spontan incercat si reci­proc garantat, in ori­ce persoana si in ori­ce imprejurare ar fi compromis si la ori­ce ne-ar expune apararea sa“. Cine nu intelege, cine nu simte drepta­tea conform cu aceasta definitie, nu se poate numi un om moralmente integru; mai mult, nu se poate numi un om. Nu sa aperi dreptatea ta este­ un merit, este omenesc, ci sa aperi dreptatea far­a a te intreba cine-i acela in persoana caruia ea a fost at­insa si fara a te gindi la neplace­rile, persecutiunile,­ schingiuirile ce pot decurge pentru tine din aceasta aparare. Numai astfel solidaritatea sociala, un manS, care este temelia progresului, a dezvoltarei pacinice pentru fericirea tu­­turor, se poate intemeia . Din definitiile de mai sus asupra drep­tatei, a lui Kant e mai necomplecta, pen­tru ca ea te sfatuieste ca atunci cind co­­miti 0 faptS sa cercetezi mai intii daca ee ar putea sa serveasca de regula tuturor, in imprejurari identice, dar’ nu’ti spune ca atunci cind se comite o fapta care in sentimentul tău nu e dreapta, — sa te ri­­dici cu toata­ puterea in potriva ei si sa nu dezarmezi pina cind dreptatea n’a fost restabilita, pentru respectul demnitatei o­­menesti. Sentimentul acela care te face sa inte­­legi dreptatea, este altruist, dar ca toate sentimentele altruiste, e si cel mai bun aparator al intereselor individuale bine intelese. Pentru moment luptind pentru cucerirea dreptatei, poti sa’ti expui­ inte­­resele tale, linistea ta, poate chiar viata, ba poti sa le pierzi chiar pe toate acestea — dar triumful dreptatei asigura pe ai tab copiii tab udele, conationalu tab oa­menii in general, inpotriva unor aseme­­nea infringeri ale dreptatei. ... Intelepciunea religioasa si populara a rezumat si ea in felul ei dreptatea. mai pe intelesul tuturor, dar cam in acelas f­el. ..Iubeste ne aproapele tau­ ca pe tine insuti“.. implica toata dreptatea, pentru ca e evident ca daca iubegti pe aproapele tau ca pe tine insuti, trebue ca in toate ocaziunile sa faci pentru dinsul a ceea ce in imprejurari asemanatoare ai face pentru tine sau al dori sa se faca pen­tru tine. Dar prin ,,iubeste pe aproapele tau ca pe tine insuti" intelepciunea religioasa si populara n’a crezut epuizata notiunea dreptatei, ci a mai adaogat: ,,Ce tie nu-ti place, altuia nu-I face". Amindoua zica­­torile se intregesc si una fara cealalta, nu da notiunea complecta a dreptatei. Caci .,Ce tie nu-t­i place, altuia nu face" da nu­mai o directiva negativa, spune adica sa nu faci un rau altuia, pe cind preceptu. ..iubirei de aproapele" da o directiva po­­zitiva; el abia isi impune datoria sa lupti unn rasputea contra jignirei dreptatei, bu numai cind te priveste pe tine, dar cu acelas foc, cu aceiasi ,pasiune, cind pri­veste pe altul. Numai cind nedreptatea facuta altuia, o simti ca pe un afront facut si tie perso­nal, numai atunci poti spune ca esti om de omenie, ori cum se cade. Numai cind tot omul va simti aga, se va putea vorbi de triumful definitiv al dreptatei, de im­­parat ia pace­ pe pamint. Progresul pe care omenirea l-a reali­­zat necontestat, in ultimul secol, — a spo­­rit conside­rabil numarul acelora cari au sentimentul nobil al dreptatei inplintat in sufletele lor si sunt gata sa se sacrifice pentru trimful ei. Inainte de­ toate omul modern vrea sa fie liber,­­ chiar si aceia cari nu pricep sau nu vor sa priceapa idealul nobil al dreptatei, tin sa fie­ liberi. Si totusi ni­­meni nu poate fi liber, daca nu este drept adica daca nu respecta si sprijina drep­tatea... De aceea nu se poate numi, sau mai bine zis, nu este liber, chiar daca se cre­de, decit acela care se ridica pentru drep­­tate, cind ea este jignita. Si ceea ce,-i adevarat pentru un om, e adevarat gi pentru un popor gi pentru o­­menire, Un popor, nu poate fi liber.­­Da­ca nu-i drept. Toate popoarele mari, li­­bere, sint gi. drepte: poporul englez, po­­porul francez... Sint drepte in sensul dreptatei largi: revoltindu-see impotriva nedreptatei care loveste pe altii, tocmai ca si cind le-ar fi lovit pe dinsele. Inainte vreme se ridicau oam­eni izolati sa lupte pentru dreptate, — un Voltaire de pilda in chestia Galas, ce progres pina in timpurile noastre, cind constiinta dreptatei^ a cuprins atita de mult spirite­le, incit in a­facerea Ferrei, ca sa ne citez de cit exemplul cel mai recent, s’a ridi­­cat impotriva nedreptatei o lume i­n­treaga. & Azi stam gi­­noi acum in tara la o lupta ce se da pentru dreptate. Simptom im­­bucurator al­ line! vremi mai bune, cind lumina in c6PG -l risipi intunericul gros ce cuprinsese spiritele... Tinind seama de impre­jurarile schimbate si reduse dela noi afacerea in discutie ia totusi infatisa­­rea pe care a luat-o in toate partile lupta pentru dreptate... La urma urmelor insa nu se poate ca dreptatea sa nu triumfe, fiindca dreptatea este esenta insagi a u­­manitatei,­­ si a acesteea este viitorul. !•!•* #« SiiiaisteaaB

Next