Adevěrul, noiembrie 1909 (Anul 22, nr. 7241-7269)
1909-11-25 / nr. 7264
.Mercuri" 25 Foembrie 1909 psirfiaila [ Vasle Bumlirescu — SBH RRUTAT isi fata Strizai Si9ai*i — ]3tr. Lipscani 27—BUCUREsTI—BtP. Lipscani 27 Cel mai MARE MAGASIN din tara — XN pentru Hsusi If f IS Caz si Electricstate JFiltre. ~ C&r^e pentru Copii SIS GlJKUli BIEPOEIT AL SOBELOR WSITER^a*en< Aril cu Oaks, Antracit si Eemne ____— 5Qo.'n Economie_________ 0 PBRCEI FIXE SM i i«.6 (Gal l Ian) ■ iucStorie de primul rang Mincari preparate cu unt proaspat. Carneft §i tot materialul e garantat de prima calitate. F *_____extrem de modeste : 30 bftai r.i 40 ban! fetal refOO fie miacarc.-------BuciHar-sef Edmond Parisot de iatilmir© al Depnta(i}or'«| .$« — Neintrecute calitati de vinuri ! N....J KS Will 2*8 a ! de la 2 la 15 ani vechime. Vin d'. ’ iT.. jyas ani nemuritor 1 LEU 20 BANI LITITUL. r-Csfeneaua s! Mmn Icealale dissus toata noaptea— Tasso a Fost oculist la Spit. Coltea Specialist to : IspJe §ii Operaflnni ?’e Gelil Consult 1—2 §i 5—7 p, m. — Strad.a Begell, Ho- 9 — Mm B I m y. jTost §cf de clinicS al V-rului Euchard dirt Paris Specialist in bdalele : Kiti/sns^n?, iftBiw ?i sinojrtm — Consult. 8—4. p- Hi. — Strata lama Poiiipllin SO SrlJliMa iimetti — Stxads C. A. Kosetti — Telefon 19/60 Zilnic asortatS cu flori proaspete. Se primesc comande: Buchebe, Coroane, etc. Plante de salon și flori cu ghivece din Carana SS^si Sacerei gradinei so vixid cu Pref redos. ■ Prefer I. Bejan — Chirurg la Spitalul Filantropia — S’A MUTAT ■ IStrada ghrtey-Wodfi, 17 [Colt cu Str. Bella^tersi] Consultatuni Chirurgicale §i boli de femei, 3—5. Telefon 412 PORCELANURI CRISTALERIE ARGINTARIE complect ,pentru copii,bolnavi betrani." Contine cel mai bun LAPTE din ALPIi. Se vinde la toate drogheriile s i farmaciile din Tara"CASA BE SCHIMB* 1. Hsittu Bncaresti, Strada LIPSCANI No, ’ Noul Palat Dacia C tski pe ziua de 24 Noembre Gump. VInd ?'VrLia STlsyTnTl 91 — 9lo0 40 , , 1905 a. fc 91-| 91.50 40 -.an tfi interna 9175| 92 25 40/ BSillg. tarn, fsmtstl 86 251 86 75 si,. „ Juil.{I Somnnali 100.50 101 — 4>/;. „ * , » 9150 92 — ■50/' S nnc. rurale 98 75 99 25 4% . . , 88 25 88 75 5o/( , » crb. Bu. 98 — 98 50 5°/n » , „ Iasi 96 25 97 — 5« Soruiri Rurale 99 — 99 50 ,c. is. Nationals 1300 — 4320 — „ Agricola 455— 460 — . , Se. Bac. 130— 140 — „ „ D?.p 3 (ism. 765 - 775 — „ „ Missionala 935 — 845 — Oar. val. austr. 106— 107 — libei germane 124 50 125 50 Sane, franceze 101 25 102 — „ italiene 100 — 102 — .nbi bi.to 266— 270 — Incariat Un apartament compus din ts.El Casi?® rn elegant mobila te, cu intrare separata dae. Str. Episcopiei No. 1, Etagiul 1. Cele mai igienice, calduroase, nu se strang la spalat Infailibile contra durerilor reumatismale Singarel deposit in Basunesti; Ah Petit Parisien Calea Victoriei 92, vis-a-vis de Palat REFOSITE SI PRO ¥ IMCIE Xiraila: Georghe G. Perlea Craiova; D. Ghizddoescu & Co, Ctala$l: E. S. Schwartz fCroitoria New-Yorkl Tacuoiu: Fra(i Ibrdileanu X.-Sever in: Iosef Frisch Cataloagesi Pre^ enrent gratis la cerere Ia;£iiiitain ck ll fiotelul Regal din Baicureni. Strada RepU 5 a fost marit, mobilat din nou si ilummai cu ele etrieitati Saloane si apartamente pentru familii, se mediriazet si cu luna, cu preturi modeste. — Baie, Telefon, Frizer, in Hotel, Sala de asteptare, coridoarele si camerile toate inchlzite. E © Vinaeare Casele din Str. Bratianu No. 7 si 8, Bati§tea No. 1, Lascar Catargi No. 23, cum §i 2 locuri virane, Str. Bati§tea No. 3 (ca GOO m. p.) si Str. Bratianu No. 5 bis (ca 300 m. p.) A se adresa la D-l Lecca, Str. Bratianu 8. L ilPI pcntrn PBEfCKI FIXE — vii programului tras, in buna parte, din chiar dezbaterile parlamentare. In schimb bisa, ce vedem? Tocmai o piesa care, dupa pulierea generala prezinta aceste trasaturi, pe care directia a gasit-o vrednica da reprezentat si a facut cheltueli de montare, tocmai ca asemenea piesa e scoasa numai dacit de pe afis, cu toate protestariie autorului, pe singurul motiv ca dupa trei, reprezentatiuni in zile de lucru ,,nu face parale". Avut am dreptate sa intreb daca actualului director al Teatrului ii este permis a tine un asemenea limbagiu ? Ar e ceva care ,,nu face pare,le“ .. este scoala aceasta de duplicutate, de fatarnicie si de fals patriotism, in contra careia a luptat atita vreme un fiiu Maiorescu si care reapare azi sub alta forma, intordune, din punct de vedere national, cultural si artistic cu decenii in urma. Este in specie, cineva care„nu face parale“ si acesta ...specialistul“ din capul Teatrului si fiindca dinsul ,,nu face parale“, nici Teatrul ,,nu face parale“. Acestea sint adevaratele racile si pe ele trebue pusa mica si aratate lumei. Smil ©. Fi guve. Curierul spectacolelor fistici — Marti 24 Noembrie — ItEATBUII WAIIOMAN — Se va juca Apias «in Soai*et drama in 4 acte de B. Stefanescu-Delavrancea. Teatruleoa I^operscu (fost Lyric).— Opera franceza. Se va juca : Mignon, opera in 4 acte de A. Thomas. THEATRUKi GINEVARD__In toate zile reprezentatiuni date de teatrul Oeser. Teatru de Varietal Imperial Str. Cimpineanu 16. In toate serile reprezentatiuni pentru familii, program cu totul nou, debuteaza, pentru prima oara Smi l Ilaapt primul comic german, Julian, primul §i cunoscutul comic roman, creatorul scenelor de mahala, JbT«el ›im lie I’esanses, escentric duet parizian. S^este «l’©rleans romanciera franceza, WaSiilrlta, comic german aldl artisti noul angajati Duminicile si i sarbatorile Slatineii cu 50 bani intrare generala. Sala o limpia.—Teatru de varietati. Cinematograful „Vo 11 a. — (Str. Doamnei No. 7).—Reprezentatiuni zilnice cu tablouri noului variate. Ciniemafto^ratito a Botez. — In sala hotelului de Franta, in fiecare seara reprezentatii cu vederi instructive si distractive. gara Surfindar.—In toate serile cinematograf Bleriot. Circul St«lol3.—Teatrograf.Redute mascate §i Skating Ring. BSK IVESTI 9 (TUXOVA) 9 trel sferturi de ora departe de gara Tutovn.— Intindere totals 2300 faid. Regiunea I-a. A se adresa D-lui Const Mille, la „A- devgruF. ehmSnbt”, iTeetat de vreo 300 sunt admiigi sa treaca examenul de admitere In. ?co.aia, care se face In Oictombrie. La acest examen reusesc 120, caci atitea locuri are scoala. Restul se intorc la trupa Lira alta plendere decat ca afi invatat dinra sputeri citeva lunni. Acum se Incep cursurile care tin trei ani- Trei ani de o munca excesivi, aproape supra-omeneasca, fara odihna, fara Intrerupere. Duipi trei ani, se fac promovarile-Cel mai bun, dupa numarul locurilor libere, sunt Inaintati peste 2 ani. In Noembrie, la gradul de capitant §1 trecuti la statul major. In caz de vacanta, mai pot Incapea vre o cuiva la statul major cu ocazia avansarilor ce se fac In Mai. Restul se inoarce la trup 3.- Dintre cingii unii, cel mai buni, capita, ca despagubire, pentru osteneala ce i s-au dat, o avansare de dolani in rang; restul n’au nici un folos din faptul ca au urmat scoala-Ofiterii cari au primit pilulele sunt 9 capitani dintre cel Inaintati anul acesta Iui Noembrie ?i un locotenent, care era al patrulea In rang dintre cel neinaintati s i cari obtinusera o recompensa de doi ani avans §i atunci la Intrebarea „Cui Ii foloseste?“ siguranta .I-a raspuns ca unuia dintre acest locotenenti, care spera ca prin moartea altorva capitani, sa-I vie randul ca sa-I ia locul, la avansarea din Mai. Prima banuiala s’a adresat contra singurului locotenent care a primit pilulele, s'a crezut ca i le-a trimis el insul I, ca sa indeparteze binuelile- Era un locotenent de nationalitate poloni, cu garnizoana, in Rzemisl. Dar acesta a putut dovedi alibiul- Scrisorile cu pilulele fusesera puse la cufie Duminica dimineata intre orele 6 ?i 8 ?! In acea zi el se afla In garnizoana-Atunci un locotenent din Linz se prezinta si spune ca cu citeva zile mai inainte, serbindu-i onomastica, colegul sau Hofrichter i-a daruit In gluma o cutiuta care seamana cu cele descrise In gazete ca le-ar fi capatat ofiterii amenintati. Se cauta In anuarul armatelor... se gaseste ca Hofrichter a urmat scoala de razboiu din 1905—907. ca era unul din cel mai buni elevi 51 a fost promovat al 5-lea dupa cel Inaintati. Prin urmare si el avea interes si dispara citiva dintre nouil capitani- Daca ar fi disparut numai 5 dintre ei, I-ar fi venit randul lui, iar singurul locotenent care primise pilulele era al patrulea, adica imediat Inaintea lui. Prin urmare si disparitia acestuia s-ar fi fost de acela§I folos ca ?i a capitanilor-Din acest moment sigurantat?! Indreapta cercetarile numai Impotriva lui Cem facut In ziuia idle DumnicS 14 Noembrie, clind s’ffl.tt p-nis scrisoriifte 1 a citit-ie In Viena? Spre multimU trela a nchetantilor se afla ca Hoffirichter care ’avea p\n, concodiO de ct-eva zile pent.m orasul Reiclaemiau. In loc sa se duca. aceslo, a luiait trenul de unu noapteia pentrnu Viena, tade a sosit la 6 dimineata §1 a stat edheia pina a doua zi. Deci un indiiciu grav. Si cerceteaza la librariile din Linz si se constatta ca Hofrichter a cumipanat 15 cutrute eta; acelea mai contineau capsutele. Una din ele a dimuiit-o unui prieten.. doua s’-a.Q mial gash la p1. iar restul zice ca lena a.mucat in foc. Se concreteaza. la isrmaiul si se afla ca Hofrichter a cumiparat •mstie buline, spunaind ca vrea sa deta un. medicament clin.elu.1 si interestnndu-ise cum se Inschid adieslte aaipiluile. Alt indiciru. Sie comsteta ca HuffricMetz a cumparait o foaie de isc bat piroferat da maTinea adreselor propunind pilullela. Alt indiicid. Acum, comisiumea este convinsa «a Hofrichter si numai © 1 eiste volinmiaitul. I se fatoe ullimul serviciul obisnuiit, I litre militari In asemenea ocaziunil. Sub pretextul a-si pregateasca ntevastia, In a 8-a suma de gravidditate, este trimis Inaiante acasa. De faptt asta Insemna ca i s’a dat ocazia sa-si traga um gllonte de rten-oUver, peintrui a -se sustrage lui^fiti-ea umisme. Diai HolMchiter refuza sa mearga singuri. El se drioe atcasa odatA cu comisiiunea care vine sa-I faca perchezitie si purlnnd dupa aceia este arestat. In ci>india publica, doTm'este a»tuinci o maiie sa-ti^aictiie. Se nu-5, ca vinovatiil este nrn ofiteir, membru al acelei clase de darmienil de la cart cn, mai mult drept cere o actiune de la dari perildla rS.zburnan’ea dorinc S, air trebui sa fie* miai deiiarte, dar lumea se bulcura ca groziavul criminail, uiciga.-ul care, n*emultumit cu o Viictima cauta sa i omoare lumea cu diizimaj, a fost in fiule ptrims va fi preidat razbuinatorarei justitii. $,i totusi, nu trec delcri de prea putine ori 24 de ore $i o intrebare tiimilita apare mai Intii pe brutzele umnniia, apoi pe 'a altora, apoi dto ce ince pe a mai multora §i aistazi lumea intreaga se tame cu groiazit. — Dar daca-I nevimpviat? Cu gnoiaza, caci justitiia mlli- Dara au stiriia ca pe cit stie sa fie de blinda, de obiceiiu, pui ofiteril , tot pe atiftta §tie sa fie de nedjneiapta alte ori, tot pe ajtit de putine giara intii -tie sa dea ca n’o sa fliptuiasca o crima jusdiciara. _________ _ — Conferint a-Concert de la Ateneu — O noutate artistica interesanta pentru bucuresteni- De doua zile se afla In Capitala cunoscutul conferentiar Lucien Groude Flagny, profesor superior la Academia de Muzica din Geneva, care e Insotit de data aceasta si de catre d-ra Hollène M. Lucjians, o foarte apreciata cantareata in lumea muzicala straina-D. Lucien de Flagny si d-ra Luquiens vor da la noi, la sfirsitul acestei saptamini, o „conferinta-concert“, la care publicul va gasi istoricul cantului francez din secoilul al XII-a si pina In secolul al XIV-a- Aceasta conferinta-concert va fi lnsotita de proectiuni luminoase reprezintind gravuri din secolele trecute-D-ra Luquiens va canta o serie de cintece vechi, cari vor servi drept exemple pentru conferinta d-lui de Flagny. Presa straini se intrece in elogii pentru talentul de distinsa cantareata al d-rei de Luquiens. „Figaro“, „Le Journal", „Le monde musical". ..Times". ..Standard" nu au decit cuvinte de multa lauda pentru aceasta distinsa cintareata D- de Flagny si d-ra Helene Luquiens vin direct de la Viena, unde afl tirul O asemenea conferinta-concert In sala „Aliantei franceze" in prezenta ambasadorului Frantei si a unul public foarte select Dupa conferinta, ambasadorul Frantel la Viena a dat un banchet In onoarea d-rel Luquiens si a d-lul de Flagny, banchet la ca-re a participat membril amba-sadel franceze §i consilie-rul legatiunel elvetiene. Conferinta-concert la Bucuresti se va da probabil In sala Ateneului romin. D-ra Helena tugulean a. Buclea in’pa de riigag ECOURI Cercul sionist ..Idealul" va da In seara de 28 Noembrie 1909 In saloanele Liedertafel un festival artistic-literar de Hanuka urmat de dans. Biletele se gasesc de vinzare la d-nii A. Goldenberg, strada Baritier No. 17, Iacob Rubin, de la casa S. Blatt bijutier, str. Carol I No. 22, si la toti membrii cercului. Situa{ia poiiticain Prahova PLOE$TI, si Noembrie. — In cercurile politice locale se zvoneste ca d. Teodor Anghelescu, partizanul d-lui C. I. Stoicescu, va fi numit prefect al judetului In locul d-lui C. D. Anghel. Numirea ca prefect a d-lui Teodor Anghelescu ar insemna o satisfactie data d-lui C. I. Stoicescu. In cercurile liberalilor, amici ai d-lui Radovici, aceasta versiune a stirnit mare senzatie. Ei au inceput sa se arate ostili atitudinei d-lui Ionel Brdlcanu. In vederea proectatei schimbari la prefectura locala, d. prefect C. D. Anghel si d. Teodor Anghelescu, se duc zilnic la Bucuresti. Versiunile ce circula le dam sub toata rezerva cuvenitd.—Stavar Soseana Gageni-Tintea — Memorial petrolistilor din 3 Tintea — TINTEA.— Societaiile petrolifere din Tintea au adresat un memorid prefectului judetului Prahova, d. C. Anghel in care se arata starea mizerabila in care se afla soseaua judeteana gara Golgeni— Tintea si cit suferd industria$ii din sfintea din cauza acestei stari de lucruri. Soseaua Tintea— gara Golgeni este singura cate care leaga aceasta comund cu gara Golgeni si pe aici se face tdt traficil de colloitori si marfuri. Dat fiind productia abundenta de titei din Tintea si desvoltarea luata de aceasta regiune petrolifera care este clasata azi printre cele dintii de tdrii, este absolutd nevoie ca soseaua in chestiune sa fie de indator reparat, pentru ca circulatia sa nu sufere. Cererea societatilor petrolifere din Tintea este absolut justificata si nu ne indoim ca d. C. Anghel va lua urgente masuri pentru a o satisface. Alexandru Fortis In sedinta de ert a Camerei, d. N. Fleva a propus sa se expedieze o telegrma familiei decedatului fost ministru italian Allessandro Fortis, un inimos filo-roman, care a facut ca Italia sa intervie pe linga Poarta. In favoarea romanilor din Macedonia Ziarele consacra lul Allessandro Fortis articole elogioase. Decedatul ministru era un om de o litunatate rara. Nobleta lui I-a cistigat stima si admiratia prietenilor si a adversarilor- Dusmani personal! n’a avut. Viata Intreaga el si-a trait-o fara griji si durere, inchinind-o unei munci bogate- Nasterea sa Ii Ingadui sa urce treptele cele mai Inalte in lumea juridica si politiei. Republican la Inceputu1 malzzian, dupa ani de practica el deveni un monarhist convins, si un stilp al regalitatei-Felul lui linisut, clar si barbatesc de a vorbi, Ii consacra In Camera un loc de frunte printre oratori- Cind rostea un discurs, auditorul aduna de buzele lui Fortis- Oricine isi poate Inchipui ce efect aveau cuvintele lui, cind isi imbraca accentele calde ale inimei Intr’o form ll a imirabM Inoautarile preventive iavite Ordin Chontar Se §tie ca Iniial toate judetele noastrre chin far a creecaitiorii 60 o I, iid'oblanti, si ichiar bicuitoruil diari posed asemenea aniimiate, O biritonesc a?Ii mocuitla simguri taininele de oi sanatioiaisie, cu v(ii)i;t3 variolic In scop de a 1e feri impostriva Visajiculul. Acest obiceiu ei srbe foarte pagulbitor econoimier naaistre rupste sitimic-ca ciciaza focaire le boiafica iin tocalitatile, unde nu exista si fiindca creiaza focari de boala -carte, dau o prooen'tiU'al.iritatie rildicata de cazuri mortale. Avtad In vedere alcei strad, legea de positie sanitara vertet fiir maira — prin art. 101, nu Intradut © asemenea inoculari p.revelativie, decit In an nine cazuri si numai dupa o prealabila autorizare a ministerului de intertie, in rama -aViizut al comisiuniei totea mare, ummind da, In cazul cand se dau asemeneia autorizari, inocuiariliei sa fie facute sub , comtrolul mediculilui veteriniar de siutd-est. Pentru a stirpi odaita -aspersit nau, minisiterul de interne a hotarisi — prim, directia sianistiara — sa apliice In tocmai prevedealile alin. b.de sub pit. 175 din legeta de politie sanitara veterinara, In care se s specifica ca acel oar .se vor fi facut culpabiliipenit-nn dalierte, din cari a rezulitat o contagiune pentru celelalte ani-mlaje, se vom peidepsi cu imichisoarea de 6 lunii pin-alta 3 ani s i cu amienda delta 100—2000 lei. In scopurl de mai ants ministerul de intern © a facut a se imprimba, in chip de Sngitivitarte, toarte preL va derilce le cel de politic sanitara vesterinian-apelativ la opinim in|ocuiajirilor -preventive cu virus variollic (inatsutisamiea oilor) ditind ordin sa -se lnmineze sus zisele impriimiate, sub luare de dovada, tutuiror proiprietariilor de turme de 01 si riuituror locuitorilor ca,ri poseda un numar mai Insemnat de 01. Plij Ditru judetul Ilfov s’au si trimestin numar hotarit dei imprir mlarie in acest scop. mm Pentru d. ministru de razboiu Atragem atentia d-lui ministru de razboiu asupra urmatoarei plingeri care ni se adreseaza: Domnule director. Mai mult soldati cu termen redus din contingentul 909 va rugitm sa aduceti la cunostinta d-lui ministru de razboiu urmatoarea plingere-Implinind un an de serviciu militar, divizia IV-a nu ne libereaza pe motiar ca am avut concedii medicale pe care trebue sa le facem la uirma Ceea ce nu e drept, deoarece concediile medicale au fost date pentru ca sa ne vindecam de bolile contractate In timpul serviciului si pentru ca insa intosindu-ne sa putem raspunde ceriintelor grele ale militariei Aceasta masura ne loveste foarte grele ?i nu foloseste la nimicCel mai multi dintre noi fiind studenti, cele doua luni de concedii medicale (mai tot am avut doua luni) pe cari le facem la urma adunate cu lunile de plutonierat ne i npiedied si al doilea an sa trecem examenele, ceia ce aduce exmatricularea noastra din facultae. Liberindu-ne mai tirziu, plutonieratul va veni prea curind asa ca nu vom putea gasi nici o ocupatie, din care sa cistigam mijoacele necesare pentru existenta noastra, mijloace de care de altfel sintem lipsiti si acum- Aceasta masura ce pare mai mult o pedeapsa nu va opri contingentele viitoare de a se imbolnavi Afara de acestea concediile medicale le facem acum in prima perioada de instructie, in care recrutii fac exercitiile cele mai elementare ca: Intoarceri pe loc, pas de exercitiu descompus, ceea ce noi cari suntem gradati, majoritatea sergenti cu vechime de patru luni, cunoastem destul de bine- De aceia rugam pe d- ministru sa intervie pe linga divizia IV pentru a ne libera. Lucru drept si legal- Primit! va rog, d-le director, asigurarea ca va vom fi recunoscatori Mai multi tineri cu termen redus Afara de plingerea de mai sus, continuam a primi numeroase scrisori de la concediatl contingentului 907, cari ne cer lamuriri asupra hotarirei ce s’a luat de catre ministerul de razboiu privitor la garzile pe cari unele corpuri—in mod cu totul arbitrar—continua de a li le impune In aceasta chestiune, atit de dreapa, am publicat mai multe articole; totusi ministerul de razboiu n’a dat nici o lamurire In aceasta chestiune, lamurire care sa linisteasca si sa asigure pe cel interesati In cauza ca nu se va face nimic- In contra legei si In dauna lor E absolut necesar, deci, ca ministerul de razboiu sa vie cit mai curand cu aceasta lamurire, caci oamenii sunt cu totul stingheriR In afacerile si meseriile lor, de aceasta stare de lucruri D-ra Inqoiens si d. de Flaggy in Capitala Industria mare industria mica Inchieiam articolul precedent cu cuvintele: ,,Iata problems sociala“. O problema sociala din cele mai importante. Rina unde poate merge libertatea unuti cind e a rapeste libertatea altuia. In nici un caz rezolvarea acestei probleme nu -Sta In sententioasele cutvinite ,,Libertatea comertului", or ,,nu va atingeti de libertatea comertului. Ma ating grozav de ea, cind este unilaterala, si rbpeste libertatea altora, atunci ea nu mai este decit libertatea unuia si sclavagiul pentru tot cellalt. Pentru ca, ce se Intelege sub acest cuvint faimos si pronpos de libertate a comertului ? Se Intelege oare dreptul celui mai tare de -a ucide pe cel mic, cum de exemplu, ar Inghiti un peste mare pe unul mic ? ;Se Intelege oare libertatea de a uza de mijloace nepermise care vizeaza codul penal? Se intelege oare libertatea mijloacelor necinstite si fondurilor de compurenta inavuabile? Se intelege oare libertatea dsUgurilor inclise, provenite din diferite mijloace si sunt cunoscute cazurile cinci, la bere, berea, care se vindea In gradina fabricei, era scoasa fara de a plati taxele statului ? ! Ce se intelege sub aceasta libertate a comertului ? iDreptul celui neonest a omori pe cel onest ? Ce ? ! Sa mi se raspunda ! Libertatea nu poate fi decit una Si singura, cum soarele este pentru toti, tot asa si libertatea trebue sa fie a tuturima si libertateaunuia trebue sa inceteze atunci cind ea rsipeste libertatea altuia- Asa este libertatea; doar nu va fi in comert 0 libertate ,,sui generis" care nu se potriveste cu ceea ce ce intelege omul onest si cult sub cuvintul de libertate. Si pentru ca s’a tratat, de industria berei, vroesc sa ridic si un colt al voalului ce acopere industria spirtului, pentru ca aci se petrece in mare ce la bere se petrece in mic. Lupta de distrugere a fabricantilor de spirt intre ei este cu mult mai acerba pentru ca si mijloacele sint mult mai puternice. S’a gasit cu cale, spre a facilita desfacerea berei sa se iscada taxele de la 40 la 20 de lei, s’a ingreunat insa desfacerea vinului pe care s’a pus taxa, si desfacerea alcoolului, a caru,i taxa a fost areata de la 50 la 80, apoi la 100 Si acum la 160 de lei, Or aceste taxe au aRtat pofta de cistig si de concurenta, prin frauda. Este stiut ca tentaRunea de a frauda statul creste in proportia urcarei taxelor. Din cauza acestor mijloace, antagonismul intereselor devine si mai mare intre fabricantii de spirt, si interventia statului care este frustat baneste, si a carui populatie este otravita cu bautura, devine si mai imperioasa.La spirt mijloacele de concurenta sunt procurate prin mijloacele de frauda. Asa un maestru serbator iml explica urmatoarea manipulatiune. Este stiut ca materia zaharoasa obtinuta in plamada productelor se descompune in acid carbonic si in alcool care revine in zeama. Din frice-asta teama e.1 ,se disteleaza prin mijlocul aparatului de distelatiune, inchis hermetic, si prevazut cu un contor automat care marcheaza litrul si gradele. Alcoolul rezultat este brut, si se rafineaza in aparatul de rafinatie care nu are nici un control din partea statului. Or, in loc de a se intrebuinta procedeul dublu distilate cu cantor, teama se trece in rafinatia tarii de control si alcoolul se sustrage astfeil inregistrarea dinaprtea stratului. Negresit ca acest alcool, nedestilat prin aparatul de destilatie, este un alcool brut, deci otravitor, si astfel se pune si in consumnare. Apol fabricantil de spirt mai beneficiaza de un scaz&mlnt de 6 la suita, ca scazimlnt de rafinatie Si -scazamin.t. -normal si cite otdata se mai acorda si su-p-ra scazaminte. Aceste scazaminte cum si alcoolul trecut dea dreptul in rafinarie, fac alcoolitii ,care se poate sustrage taxei de 16 lei la decalitru datorita statului. Negresit ca cu aceasta libertate a comertului,comertul onest este concurat si distras. In aceasta lupta numarul fabricantilor de spirt a scazut necomtenit. Din cei 52 cari existau odinioara, azi nu mai sunt de cit. 26 cari mai aveau spirt in depozit, si 12 cari functionau pe ziua de 1 Noembrie a. cor. Consumul alcoolului s’a mentinut insa in limita de 1.500.000 la 2.000.000 decalitri alcool rafinat anual, cit se vindea si mai inar tate. Selectiunea lui Darwin — dar in van — s’a aplicat specimenele mai forte si inzestrate in aceasta lupta omonitoare cu mai multe mijloace au invins. # Cine nu poate aprecia avantajul cel mare, al economiei tarei Intregi, daca aceasta fabrica bune ar fi fost impartita ca mai Inainte, to cit se poate de multe fabrici ? Pe linga ca fabricile si fabricantii nu s’ar ruina, ele ar aduce servicii reale tarei. Atitea centre de activitate raspindite In toata tara ar forma apropierea cumparatorilor de produce de producatorul lor, ar da posibilitetea stringerei porumburilor stricate, producatoare de pelagra. Spre nenorocirea noastra statistica ne vorbeste de 150.000 de tatrani pelagrosi in fiecare an. Apoi, um mare bine ar foma si ingrasarea vitelor raspindite In 50 de centre si gunoiul produs tu care s’ar putea ingrasa pamanturile slabe. Din zece bhile ae producte, borhotul nutreste si Ingrasa In 4—5 lunt 300 de boi slabi, asa ca din 80—100.000 de chile s’ar putea regrasa 20—25.000 de boi, repartizati in 50 de grajduri la 50 de fabrica, ar da Intre 4—500 de boi grasi de fabrica. Taranul ar avea unde si-5r vinda iarna boii bfttrinl, si pe cel cari nu-I mai pot face serviciul. Valoarea lor nu ar fi perduta. El isi poate Indestula alte nevoi, cumpara alta tinte tinere, pluguri, etc. etc. Mis Aceste doua mari avantaje au si facut ca legiuitorii altor state sa favorizeze asa zisele fabrici de spirt agricole, sau chiar dea, fiecarei fabrici, prin contingentare o cantitate de alcool de fabricat, ca fabrica sa poata functiona,ai apoi cite alte avantaje nu mai decurg din miscarea ce produc atitea centre de activitate Si de munca intr’o regiune oarecare ? Statul trebuie sa intervie, pentru ca nu poate sa fie instrument de opresiune si de spoliatiune reciproca intre cetateni. ■OIn industria petrolului, care este departe de a egala alcoolul si mijloacele sale de concurenta, a intervenit prin contingentare. Aceasta In fata pericolului, care ameninta fabricele deja existente, din partea marelui concurent Rockfeler Standard Oil, care numai se aliyase la orizontul acestei industrii. Dar este un alt mijloc, care mai cu seama s’ar putea aplica Si in industria berei. Acest mijloc este diferentierea progresiva a taxelor ce percepe statul, in conformitate cu fabricatiunea si consumatiunea fiecarei fabrici. Cistigul unul fabricant mare este mult mai mare decit al unul fabricant mic, la el toate spesele se repartizeaza asupra unei cantitati mari si cumpararile de producte se fac in mare, deci cistigul este mai mare.Cistigand mai mult, el poate plati si startulul, mai mult, iar desfacerea produselor lui nu ar putea concura decit pina la o anumita limita, produsele altor fabrici, care pot astfel lucra 51 ele- O fabrica care desface, de exemplu, 5000 de hectolitri anual, sa plateasca 30 de lei taxa de hectolitru, alta de 5—10.000 sa plateasca 40 de lei, de la 10 la 20.000 sa plateasca 50 de lei, de la 20 la 40.000 60 lei s i asa progresiv mai departe. Echilibrul se va restabili de la sine si in mod normal. Acelasi sistem in lipsa adoptarei altuia mai bun, s’ar putea aplica fabricelor de alcool, dar eu cer aici, ca in totdeauna. Infiintarea monopolului alcoolului. Si daca nu se poate a tot ce este alcool — acesta ar fi idealul — dar cel putin a putinelor fabrici cari mai lucreaza In tara alcoolul din cereale. Fabricanti de spirt cer statutul foil de fel de Inlesniri spre o si mai mare libertate a libertatii pe care am aratat ca o practica intre ei. El Intre ei nu si-au cunoscut reciproc interesele. In loc de a aplica principiul solidaritatii si „ajuta-te singur", el reclama in contra oricaror masuri de siguranta si de igiena ce ia statul. Or, in contra fabricelor rnte spirt, cari, prin amestecuri, mai dau si un alcool otravitor populatiunei, statul trebue sa teia toate masurile de rigoare igienice si de a nu fi frustat, sa schimbe agentii cit mai des, sa oblige pe fabricanti sa-si construiasca aparate din care sa iasa spirtul rafinat gata, si la acesta sa aiba contorul automat, sa ia toate garantiile contra amestecurilor vatamatoare, sa nu mai acorde scazaminte, nici de fassunare, nici normale, cari maresc disponibilul bun de contrabanda, etc., etc. * Dar nu exista destule masuri de rigoare pe cari statul sa nu trebuiasca sa le ia pentru a slcapi otrava din spirt, si contrabandele, asigurandu-si venitul In viata comertului cinstit. Singurul mijloc este tot „monopolul alcoolului". Statul Isi va crea un venit de zeci de milioane, venit care va emula si Intrece pe acela al monopolului tutunurilor. iPrtn stringerea porumburilor stricate, cari scot un spirt curat, va stirpi pelagra, .,apoi va asana si controla bautura, va face o mare reforma economica, igienica si morala. El nu va fi un instrument care sa ajute pe cetateni In opresiunea si spoliatiunea lor reciproca, ci, din contra, va garanta fiecarul ce este al lui, facind sa domneasca siguranta, justitia ?i buna stare a cetatenilor. , Andrei Popovici CART* REVISTE Medicine Populara No. 4, anul V (director dr Eraclie toterian) are urmatorul cuprins: Noul Intrebuintari ale tincturei de iod —- Cite ceva pentru polita noastra. — Teatrele si monumentele Parisului- — Nevroizele stomacului- —■ Steriliizarea untului- — Educatia fizica- — Informatiuni- — Sterilizarea bauturilor. — In chestia otetului- — Iligiena si antisepsia gurei, — Bibliografii- — Bani sufletesti — Consultatii medicale- Muirsa gratEsuMI Ferrer Paris. 23 Noembrie. — 4- mica ini Ferrer, d-soara Soledad din Vila Franco a sosit. la Paris tnsofita de executorul testamentar si cumnatul lut Ferrer. Ea a declarat ca va face uz de toate mijloacele posibile pentru reluarea procesulu $i ce are sa dispozitie material suficient pentru a dovedi ca executia lui Ferrer a fost o crima. Presa revolutionara socialista si libera din Spania o sprijina in aceasta actiune a ex. Numai armata e contra reviziurei procesului. Mai multi ofiteri au declarat ca redactiile ziarelor, cari se declara pentru revizuirea procesului vor fi distruse Vineri. In 27 Noemline lift siPAEE revista saptaminala Scrisfi des M. Sadoveanu, D. Jingher, St [UNK] O. Iosif si H- Chendi Abonamentul anualei 15. — PREfOL llil llilfilSB 311 INIAbonamentele se adreseaza d-lui E. Mfrciucescu, Strada Luigi Cazzavilan 26. lit.!. Iqual jrept al Ielgiei Proprietatile Regelui Leopold al Belgiei, atit cele din Belgia cit si cele din Franta, apartin de acum toate, unor societati anonime. Acum vre-o citva timp, se constituisera In Franta si In Germania doua societati, in Franta societatea „Coastei de azur“. In Germania, fondatia „Nieder-Fulbach“, la ambele aceste societati, Leopold al II- lea adusese ca parte toate proprietatile lui din aceste doua tatri-La 14 Noembrie s’a constituit o noua societate anonima la Bruxelles sub numele de „Compania funciara, industriala si comerciala, pentru pastrarea si Infrumusetarea localitatior pitoresti"Societatea aceasta a fost formata chiar de regele Leopold de alte citeva personalitati din anturajul regal Capitalul acestei societati este de 12 mil. 400 mil lei si regele a adua ca parte, toate imobilele sale din Bruxelles, toate colectiile sale de arta si pina si biblioteca sa E de remarcat ca lacrurile nu sunt nominative, asa ca actionarii acestei societati pot sa le cedeze oricui le-ar placea, fara de nici o formalitate Felul cum este constituita aceasta societate a produs mare emotie In Belgia, caci ea da nastere banielei ei regele, dupa ce ?I-a vindut toate capodoperiie cari ii apartineau, vrea acum sa instraineze si ce i-a mai ramas de seama. In scopuri de un cavalerism prea batrunesc-Pentru a evita un zgomot prea mare, constituirea societatei se expliica drept o urmare a ideilor cunoscute ale regelui de a urma si termina opera de infrumusetare a capitalei belgiane, opera intreprinsa in adevar de rege cu multi ani In urma- Societatea ar fi un mijloc practic de-a realiza aceasta Intreprindere cu averea personala a regelui. Explicatia aceasta insa, dupa atatea ispravi facute de Leopold al II- lea, e primita cu banuiala de poporul belgian ADEVERUIL* imiiri«.i—1 naiiii imiiii—n Gogu Robesei (Amintiri) Cu Gogiu Robescu dispare chial tara si mai ales din orasul Gia4 lar una din figurile cele mai populare. Si cum ajunsese el asat de popular In frumoasul nostru port dela Dunare? Prin binefiu* ce-rt si Prin fini. Intocmai caci Parde Protopopescu ini Bucuyresti, Gogu Robescu avea In Ga* lat sute de fini. Toti alerg dtie la el sa-I cunine suindu-1 buni la eufieit, darnic, saritor pentru toti cind aveam nevoie de ce-vai afara de toate -astea el m-ai satis* ,facea s*i< o credinta peputera cam superstitioasa: avea mind bund! Ce Insemmeaza a avea mindi buna? Inisieimneaza ca tot cel cu*nunat de el, nu se divortau nici odata si traiau foarte bine. Pentru popoir luic-ral acesta Insem* neaza mult Poporul §tie pe de* get e cine are mina buna si cina nu. Poate sa fie cel mai mare boer, cel mai bogat ?si mai dar* nic om din tume, daca patru sa,in cinci perechi culminate de el, ati trait rau sau s’at diivortat,acelt om e trecut la catastiful celor rai si chiar daca ar propune dul« va ca isa-l cunune, adica sa-I fii nas, este refuzat categoric, dar politicos. Pache Protopopescu chiar se lauda la lume cu darul asta d’a lavea mica buna, asigur*rind ca toti copiii crestinati de el, tiraesc si toti tinerii cununati de el nu se despart. Cu asemenea ,,dar" oul bunatate de suflet §i cu o oarecare inteligenta de om politic, Robest cu tajurise de a fi cel dfnntii perso*naj in Galat si s eful partidului conservator local si care in anii din urma a disputat mult timp sefia cu regretatul Victor Macri, pe cind partidul conservator nu era desfaiouit in doua partide. O epoca trista a avut Robescu In viata lui, epoca nenorocita,care i-a amanit imultat zilele si i-a lasiat In suflet poate rani ,asa vindecate. Se cunoaste vestita telegrama a lui Brenning, trimisa unor comcesionari din etra imatata In privinta tramvaiului electric ce trebuia sa se faca la Galati; acea telegrama suna astfel: ,,Fechu pays ! Imposibile de. rien conclure honnetern-ent!" Ce ivoia sa spue Brenning. Nici mai mult nici m’as putim da cit ca e vorba de baesis. Si atunci s’a vazut un lucru rar In tiana Ja noi: Din ordinul ministrului I Marghiloman s’a arestat Giogu Robescu si s’ar fi areistat si C. Ressu daca n’ar fi fost in Kanilsbaid,acuizam ca el pretimdeati bapsis Atunici, Robescu, om al partidului conservator,, care detinea puterea, ori cu atl#a vaza si influenta, .std.praul judetului Covurlui, atunci a fost laiait din casa §1 dus la parchet si depus la penitenciar. Libera,t in urma pe garantie au avut ciRva ani frigii si arcari, ele O'arece procesul se tstragana pre* reu, si el era vesnic sub acuaa* tiune. Stiarea aceasta de surescitati a scurtat zilele omuluii voinic, sanatois,— uercule. Achitari, in cele din urma, el e ales fares| deputat si-si retacepe viata politica normala de mai Inainte. Lucru curios la noi In tara. Nici in parliaanent, nici in presa mi i-ai amintit aproape nimeni le procesul lui. Purgatoniiul lui Robescu II absolvise complecuiamente si put cine, imi inchipuesc, credea ca e un pacat sa mai singerezi grandeistul de veche care se cretdea poate Inchisa. , ttogu aoti Micu Crima in epileptic BRAILA, ?3 Noembrie. — Parchetul din Braila a fost sesizat astazi telegrafic despre o fioroasa crima sdvirstidin stafia Faurei de un epileptic Neagu Pisicol. Ea s'a petrecut astfel: Pe cind copilul Stefan Sufer, in etaje de 7 ani, venea in spre stafie ca sa caute pe tatal sau, care e in serviciul gdrei ca lampist, a fost intimpinat de epilepticul Neagu Pisicoi. Cum zari copilul, se repezi la el, il lud tri brate si fugi cu dinsul ca vre-gi 50 de metri, apoi il trinti pe sinele drumului de fier si-i izbt capul cu picioarele. Dupa ce s'a convins ca copilul e mort, epilepticul Incepu sd ridd cu mult haz. In acel moment, trecund pe acolo vre-o citi-va oameni din personaliandrei, cari vazind scena ingrozitoare, au sdrit asupra epilepticului si legindu-l de minui si de picioare, Vail transportator, sectia de jandarmi respective. Cadavrul copilului a fost dus M locuinta parintilor, sat, unde cs* tdzi i s'a facut autopsia, apoi fost inmormintat. Afland epilepticul Neagu Pisicoi a mai savirsit acum doi ani un omor, sugrumind pe propriul sau. copil. Atunci insa a fost achitat 18 Curtea cu juri ca iresponsabil. D. prim-procuror Stoianovirt s'a transportat la fata locului si la inceput cerceta riie. Per.. r