Adevěrul, iunie 1910 (Anul 23, nr. 7446-7476)

1910-06-11 / nr. 7455

vineri 11 Iunie 1916 CONFLICTUL CU GRECIA Guvernul a hotărît să facă expulzări in masă Lista primelor cinci­zeci de expulzări a și fost întocmită. — Ce se va face în consiliul de miniștri de azi. — Părerea regelui —------------------­ r Se știe că, prin ultimatul Său, Romînia fixase pînă azi la 12 din zi termenul de aș­teptare a satisfactiunei depli­ne cu care nu e datoare Gre­cia în urma sălbăticiei de la Pireu. Cum, însă, a intervenit o notă explicativă a ultimatului Romîniei, termenul acesta a fost amînat cu citeva ore, adi­că pînă azi la orele 12 din noapte. Pînă la sosirea răspunsului­­ de la Atena, guvernul român a ținut să aibă de mai înainte pregătite măcar o parte din măsurile care ar urma să se ia în contra grecilor din țară, în cazul cînd Grecia nu ne-ar da în întregime satisfacția ce­rută. Prima dintre aceste mă­suri, cu care se va începe a­­plicarea represaliilor, va fi, după informațiunile pe cari le avem din sursă autorizată a ministerului de externe, EXPULZAREA IN MASA A GRECILOR DIN ROMINIA. De altfel, din aceiași sursă, credem a ști că S’A ȘI ÎN­TOCMIT LISTA PRIMELOR CINCIZECI DE EXPULZĂRI CARI SE VOR FACE. * In consiliul de miniștri, ca­re se va ține azi la orele 5 p. m­. sub președinția d-lui Ionel Brătianu, se va supune apro­bării consiliului lista primilor cincizeci de greci cari urmea­ză a fi cei dinții expulzați.— ALTE LISTE SUNT PE CA­LE DE A FI ÎNTOCMITE ȘI EXPULZĂRILE SE VOR FA­CE IN TREI ZILE DUPĂ PRIMIREA RĂSPUNSULUI DE LA ATENA, aceasta, bine­înțeles, în cazul cînd deplină satisfacție nu ni se va da. De altfel, după cit știm, gu­vernul nu va admite decit să se dea în întregime, fără cea mai mică știrbire, întreaga satisfacție cerută și, orice aba­tere de la nota explicativă, va fi considerată ca un refuz de satisfacțiune, care va atrage după sine imediata aplicare a represaliilor contra grecilor.­­ Aceasta este și părerea re­gelui Carol, care, după infor­­mațiunile precise ce avem înainte de a pleca la Sinaia comunicînd guvernului pare­rea sa, ar fi spus că DE DA­TA ACEASTA NU MAI NN CAPE NICI UN FEL DE CON­CESIUNE și că procedarea cea mai energică se impune fată de țara care a săvîrșit un act necunoscut încă în is­torie. In această părere a regelui trebue căutată și explicațiu­­nea atitudinei energice pe ca­re guvernul a hotărît s’o ia în aplicarea celor mai drasti­ce măsuri de represalii. Un nou consiliu de miniș­tri se va ține după primirea răspunsului de la Atena, con­siliul în care se vor lua ulti­mele deciziuni.­­ Care va fi răspunsul guver­­nului grec, nu se poate pre­vedea. O parte din presa greceas­că, însă, dîndu-și seamă de urmările acestui conflict pen­tru grecii din Romînia, sfă­tueșt­e cabinetul de la Atena să pună capăt conflictului. Așa, ziarul grecesc Tachy­­d­romos publică un articol in­titulat „Represaliile“, articol­­ prin care, după ce cere apla­narea conflictului, spune că ar trebui evitate represaliile, deoarece o națiune întreagă nu poate fi făcută responsa­bilă de actele desechilibrate ale cîtorva. Cu toate acestea, satisfac­ția la care avem dreptul, nu a sosit nici pînă azi. Represa­liile se pot în adevăr evita, o spunem și noi, dar cei in­dicați să le evite,, sînt tocmai acei cari au răspunderea gu­vernului în Grecia. ALEX. MAVRODI Repaosul duminical *— O audiență la d. ministru Ore­leanu — Societatea generală a funcționa­rilor comerciali, sesizată de nume­roase plîngeri venite atît din provin­cie cît și din Capitală în chestiunea aplicarea­a regulamentului legel repo­­sului duminical, a însărcinat o co­­misiune pentru a expune d-­uî mi­nistru Orleanu, situația. Comisia compusă din d. Spiru G. Gheorghiu, președintele centralei, d. I. A. Teodora, delegatul școalelor de adult­ și d. D. Avacovici, s’a pre­­zintat astăzi în audientă la d. mi­nistru Orleanu, expunîndu-i plînge­­rile și măsurile luate de comitetul central. In chestia societăților de asigura­­re, d. ministru a spus că nu va da curs cererea prin care societățile ce­reau ca să lucreze și Dumineca. Cu aceasta s'a obținut o satisfacție a­­tit a funcționarilor ,cît și a opiniei publice indignate de gestul d-lui Se­culicî, directorul societate! „Dacia­ț­­omînia".­­ D. ministru a promis că va in­terveni ca legea să fie cît mai strict aplicată, și" a se înființa cît mai puține bâlciuri care să coincidă cu ziua de Duminecă. Cu aceasta Sîntem în măsură să afirmăm că din inițiativa „S. G. F. C.“, se va forma după tipul :,L’association pour l’observation du dimanchhe", un comitet, care să ve­­ghieze la respectarea repaosului în ziua Duminicei. — Rp. ------------­ Examenele Conservatorului 1 Azi dimine­ață a avut loc la Conservator, examenul de piano al distinsei profesoare d-na As- Pasia Paraschivescu D-s-a prin modul deosebit, de a Pleda, prin teh­nica ce posedă, și a atras un mare număr de e­­leve, dintre care unele superior dotate. Deși pianul este unul din cele mai grele instrumente, totuși ti­nerele eleve ale d-ne! Parisch­i­­voscu te fac să asculți cu plă­ceam clasicile bucăți cîntate de dînsele. , Din bogatul program rețin: în clasa III pe d-ra Margareta Ro­senberg care a interpretat pe Pacht,, Suite française, Czepsg, studiu: Köhler, studiu: Mayer, studiu: Beethoven, sonate, în așa fel incit se vede că a mun­cit foarte serios. D-ra Kramer a cîntat între al­tele un impromptu­­ de Schaben și Andante favori de Beethoven, cari au plăcut mult.­­ In clasa IV d-ra Abramovicî a arătat calități de agilitate în tușau și o mulțumitoare teh­ni­ci D-sa a interpretat mai multe bucăți, dintre zări Nocturna lui Chopin și sonata lui Schubert, cu multă acurateța. D-ra Popescu, preparată bine, o bună elevă, de asemenea a fost la înălțime, Schubert, In sonata de concurs, Veber, sonată, fură interpretați î­npreună cu alte bu­căți de­ d-ra Bor­escu. D-ra Winitzk­y, în a­ce­ași sona­tă de concurs de Schubert, în Preludiu și fugă de Bach pre­cum și alte bucăți, arată că de­pune multă sîrguință studiu. In clasa VI și ultima, s'a pro­dus o minunată elevă, d-ra A­­vramescu. D-sa, e deja o tînără pianistă cu care di-na Paraschivescu se poate făli, A fi cîntat,... Fantaisie chromati­que (le ’ j’fir„ studiu de Seeling, studiu de tiszt,’ sonata de Sch­u­viann, și la sflișit sonate­ de con­curs de Gr­ieg, cu o ar­­a, agili­tate și sentiment desăvîr­­șite. In rezumat un examen ce de­n­otă că în clasa d-nei Paraschi­vescu se muncește serios, și ceia ce e mai mult, se muncește cu dragoste.—Farmen. M­itropolitul primat la Călărași CALARAȘI, 10 Iunie.—Vineri la orele 12 sosește aci mitropolitul pri­mat în vizită canonică. Seara dînsul va pleca, cu vaporul în Turnu-Măgurele. I se pregătește o primire la gară. B. Plena și sindicaliștii D. Nicolae Fleva care se știe cui a oferit în chip grațios să a­pere pe sindicaliști înaintea tribunalului co­recțional, n’a înrolat un singur mo­ment să se ocupe de soarta clienți­lor săi. Astfel în ziua de Duminică 30 Maiü, d. Fleva s'a dus la Văicărești ca să viziteze pe cei arestați. Nu a putut să’șî îndeplinească această dorință, fiindcă d-sale, fost ministru, deputat și bătrîn bărbat politic, nu­­ i s’a permis accesul în penitenciar, sub cuvînt, că trecuse ora legală. Din partea direcțiunei închisoare! I s'a trimis răspuns că de altfel chiar dacă ar veni în altă zi și la orele legale, trebue să aducă o învoire ,de la direcția generală a în­chisorilor. D. Fleva, bine­înțeles, a refuzat să se supună acestei in­joncțiuni, și s-a mulțumit să roage pe funcționarul de serviciu, ca să fa­că vizita sa cunoscută­­ celor trei deținuți și să le comunice salutările sale. Gestul Tribunului Poporului me­rită toate laudele, iar măsura di­recțiunei închisorilor, de a seches­tra pe cei trei deținuți — contrar uzului stabilit — vorbește de la sine. Brătianu-Rătești, omul mic la su­flet, crede că cel puțin la acest chip să’și răzbune pe sindicaliști, pe cari urgia sa nu i-a putut Ingenunchia. Pentru inundații din Banat ■s­t*'­ ■ .s „Epoca" publică următoarea scri­soare pe care d. N. Filipescu a tri­­mis’o primului ministru: Domnule președinte al Consi­liului. Dacă parlamentul ar fi fost des­­chis, ași fi propus să se voteze un ajutor însemnat pentru inundații din Banat, precum, de curînd, s’a votat un ajutor pentru sinistrații din Sicilia. Camerile fiind închise, aleg calea acestei scrisori spre a vă exprima sentimentul meu, pe care sunt si­ nur că-1 împărtășiți. Sîr­tețî negre­șit încredințat că, prevenind hotă­rârea parlamentului prin un act al guvernului, vei­ avea aprobarea u­­nanimă a puterei legiuitoare. H. FILIPESCU. 9 iunie 1910. 1 știri școlare La academia de muzică și artă dramatică, din str. Aureliu 33, au început cursurile de vacanță la ur­mătoarele obiecte: Principii, armo­nie, cint, vioară, violoncel, piano, flaut, mandolina, declamația precum și formarea de repertoriu (dans, cu­plele, canțonete și monolomges), pen­tru teatrele de varietăți. 3 1­) Ultime Informatiuni Pitici­in momentul de-a pune ziarul sub­ presă gu­vernul romín n’a primit nici o satisfacție de la Atena. Intlrzierea aceasta dă de bănuit că regele George­­ și guvernul grec nu sunt de loc dispuși a ne acorda satisfacția cerută. De­sigur că guvernul român va­ lua măsuri de represalii. Se va ridica insă, în opi­nia publică, o chestiune mai importantă și anu­me : ce fel de sprijin ne-au­ dat și în această im­pre­jurare amicii noștri de la Viena și Berlin ? Nu se știe dacă indig­narea sa contra politicei austriace și germane față de Romînia nu va fi mai mare, la noi, de­cit in­dig­narea contra grecilor, cu cari nu avem relațiunî di­plomatice și cari ni s’au­ declarat de mult ca vrăj­mași fără scrupule. Am vorbit despre descope­rirea la Tulcea a două spioni ruși, asupra cărora s'am găsit fotografii reprezintînd diferi­tele tabere ale armatei noas­tre din Dobrogea. S’a stabilit ca cei doi spioni ruși fac parte din armata ru­sească, unul purtând gradul de ofițer și celălalt de aghio­tant. Cei doi spioni au­ trecut Dunărea cu barca de la Ismail pînă la satul Nou, de unde au­ făcut drumul cu căruța pînă la Tulcea. Asupra acestei afaceri de spionaj vom reveni cu amă­nunte, publicând, în același timp, și numele celor doi spi­oni ruși. Corespondentul nostru din Viena ne telegrafiază că socialiștii austri­­aci continuă campania ca să se des­chidă­­ granițele pentru importul căr­­nei din Romînia și din Serbia. Astfel ere au avut loc, la Pres­burg, trei întruniri socialiste, ținuta în diferite părți ale orașului. Prin glasul oratorilor și prin moțiunile votate s’a cerut ca să se înlesneas­că importul cărnei din Romînia și din Serbia. Ni se telegrafiază din Viena că deputatul socialist român dr. Gri­gorovici a interpelat era un par­lament asupra cazului Sofiei Roe­der. Se știe că această artistă a fost acuzată de spionagiu. Acuzația a fost dovedită ca neîntemeiată, dar poliția din Cernăuți refuză să dea numele calomniatorului pe care Sofia Roeder vrea să-l tragă in răspundere. Iată lista absolvenților clasei a VIII-a modernă, liceul Sf. Sava, Alexand­rescu Moise, Bogatu B., Brănișteanu Ștefan, Catană B. Coco, Cociu A. Emil, Coman C. Danielescu G. Aur., Demetres­­cu T­ I­lie, Dum­itrescu Fr., Dumi­­trescu M. Dec., Dobrescu B. T., D­obrescu C., Drăghiceanu Aurel, Blefterescu­ Dof., Gheorghevici K., Genilie, Hitu, Herăscu T., I­aco­­mim Țică, Ion­ascu­ Mox­ D., Măi­­nescu P., Miculescu P., Nicolaes­­cu Dep., Niculescu R., Nicol­escu H. H., Niculescu- Argeșianu Si­­fciuș, Panaitescu Petre, Paul S. Os., Popovici G., Rădescu B. Ro­man K. P., Ștefănescu-Lișcu L. Titeanu Mn., Turbure P. Șt., Țîn­­țăreanu N., Valter Ion, Vlădices­­cu Nasica, Zaboron­schi V., Vir­gilul. Adică din 39 înscriși pro­movați 38 și unul repetent: Popo­­vici Chist. Ministerul de interne a aprobat încheerea consiliului comunal al Capitalei, cu privire la modifica­rea înălțimelor construcțiunilor din piața Romei. Societatea medicilor veterinari va ține Duminicii, in localul școalei de medicină veterinară din Capitală, o ședință extraor­dinară. Cu E­xpresul­ Uerain, colaborato­rul nostru, d. Emil D. Fagin­a a părăsit azi Bucureștii, plecând­ în străinătate spre a-și petrece con­cediul. Ca și în anii trecuți cititorii noștri vor fi întreținuți de­ cola­boratorul nostru asupra actuali.­ățiîlor culturale și artistice din străinătate. Citiți în pagina IV: Finanțe și comerț. Compatrioata noastră d-ra Maria Stănescu, profesoară de desemn la școala profesională din Turnu-Mă­­gurele și una dintre cele mai bune eleve ale d-l ui G. Sterian, plecând ,la Paris, după un examen strălucit a fost admisă în „Școala Națională a Statului de Arte decorative” și pro­m­ovată numai de­cît în secțiunea superioară, iar lu­crarea de concur ,expusă cu mari laude de direcțiunea școalei, , Comitetul sindicatului funcționa­rilor comerciali din Capitală în șe­dința ținută aseară, a discutat fap­tul că unii patroni, chiar din prima zi, au început să calce legea repao­­zului duminical complect. In consecință, s’a luat hotărîrea să se ia măsuri de prevenire a aces­tui abuz. Primul pas în această pri­vință va fi o mare întrunire publică de protestare ce sindicatul a hotărît să o țină Duminică 13 Iunie cor., o­­rele 3 și jumătate p. m. în sala mare a sindicatelor din str. Piața Amzei No. 26. Un manifest special va fi lansat în­­ vederea acestei întruniri. Atragem atențiunea amatorilor de automobile că a sosit un nou și variat transport de automobile N A. G. Vizitat! ex­poziția Piața Victoriei. „Monitorul Oficial“ de azi publi­că modificările introduse în regula­mentul de administrație și poliție minieră.­­ D. general Gh. Manu se Va întoarce mîine în Capitală. Duminică 13 Iunie cor. la orele 9 dim va avea loc în sala sindicatelor adunarea generală anuală a sindi­catului funcționarilor comerciali din Capitală. Se va face darea de seamă morală și materială a sindicatului și se va face alegerea comitetului pe exerci­țiul anului viitor. . Sindicatul lucrătorilor tîmplari din Capitală va avea Duminică 13 Iu­nie cor., la orele 9 dim., adunarea generală anuală în sala mare a sin­dicatelor. In ziua de 7 iunie a apărut, la Chișinău­ primul număr al zia­­rui „Bassarabeț“ sub conducerea cunoscutului publicist basarabean Alexis Nour. Acest ziar Se va­ o­­cupa mai de aproape de intere­sele românilor din Basarabia. Orice informațiuni miilitare rela­tiv la amnistierea dezertorilor și nesupușilor se dau în mod prompt și discret de către „Informatorul“, Biuroü de informațiuni administra­tive al ziarelor „Adevărul” și „Di­mineața”. Se însărcinează de asemenea și cu rezolvar­ea oricăror afaceri lega­le de­pinzind de autoritățile admi­nistrative, financiare și militare, traduceri de acte, broșuri, cărți, în orice limbă, regularea drepturilor la pensie, scoaterea brevetelor de in­­vențiune, consumtațiuni în materie fiscală, etc. Taxele biuroului sunt convenabile. A se adresa d-lui B. SEPEANU, li­cențiat în drept, directorul biurou­­lui de informațiune. Palatul „Adevă­rului", strada Sărindar No. 11. Telefon 14/10. Or. 9-22 iunie 1910 ora 9 dimi­neața a avut loc în sala de trageri loteriei privilegiate pe clase a regatului român. calea Victoriei 192, amestecul și punerea în urnă a celor 60.000 buletine destinate celor 6 ■clase a tragerilor loteriei ,a . VIII a. Comisiunea era compusă: Președinte d. M. Economii, consi­lier la înalta Curte de conturi;- d. I. Jipescu, directorul contabilitate­ g-le a Statului și al datoriei publi­ce; d. A. Neagu, delegatul serviciu­lui sanitar superior; d. I. G. Duca, procuror al parchetului de Ilfov; d. I. Cezărescu și d. Al. G. Orascu, con­trolorii guvernului; E. Mavrodi, di­rectorul loteriei. După ce s-a procedat la număra­rea și verificarea buletinelor și du­pă ce com­isiunea a arătat publicu­lui diferite numere pe care anumi­te persoane din public doreau să le vadă, s’au pus cele 60. 000 buletine în urna respectivă. Această urnă s’a amestecat prin învîrtirea ei în mod obișnuit și fu sigilată de către comisiune. #­re- Medalia „Răsplata­­ M­inceac Regele a semnat decretul prin care se acordă medalia „Răs­plata Munceî“ următoarelor per­soane : Clasa T.­­ D-lor: D. Alexan­­drescu inspector veterinar, dr. Rubin Beck dir., școalelor Israe­lite din București, preot I Cons­tantin­escu, Lucaci, Th.Crivăț, An­­ghel Dem­etrescu institutor, E. J­­Dobrescu, Emil Escouffier, Filip Focșeneanu, C. Hagi Tudorache, I. Halăceanu, Al. Iliescu, Ana Io­nescu, Al. Linarti, Corneli« Ma­­nolescu Rimniceanu magistrat, St.­ Mihăilescu fost institutor, Maria G. Mirce», Tănase Nici,*­lesen, Gh. Pipereanu, N. C. Popp, p. Porfiriu, T. D. Sirețeanu­ învă­țător, N. I. Stambulescu magis­trat, Elisabeta Stoicescu institu­toare, N. Teodorescu dir. în anu­­facture­ de tutun Iași, Maria Z­e­­nide profesoară și Eugenia Roth fostă maestră. Clasa II. — D-liff: Th. Athana-Ultime telegrame Budapesta, 10 iunie.­­ Astăzi a avut loc prima ședință a noului par­lament maghiar. Președintele de vîrstă, Madarasa, din partidul fasihist, salută pe acel deputat­ cari au fost trimiși în Ca­meră de voința nefalsificată a popo­rului. Oratorul nu-și poate ascunde du­rerea că guvernul s’a servit în ale­geri de mijloace ilegale și volnice. (Aplauze furtunoase în stingă, zgo­mot în dreapta). D. Madarasz, speră că parlamen­tul va lucra spre binele patriei ma­ghiare. Cere binecuvântarea cerească pen­­tru acei cari, ca inimă ungară, vor voi să lucreze pentru prosperarea țarei. In urmă primul ministru a dat ce­­rire unei adrese după care împăra­tul va ceti Sîmbătă mesagiul. In aceeași zi va avea loc o ședin­ță de noapte care va dura pînă la orele 1 după miezul nopței. In ședința de azi, galeriile au fost arh­i-pline. Deschiderea Camerei ungare DIPLOMAT RUS SPION Lemberg, "­ iunie.—Locotenen­tul consulului rus, Ortojeff, va părăsi postul său, de­oare­ce mUțict­ a constatat că el face propagandă și deci printre ruteni și înlesnește corespondența spio­nilor ruși. COLONIȘTII GERMANI DIN RUSIA Petersburg, 10 iunie. — Guver­nul plănuește a restringe dreptul de proprietate, in ținuturile da sud-vest, ale­ străinilor. In minori­tate germani, cari dă mari­ pro­prietăți. Motivul este că, acești, străini, în caz de­ războiu, ar fi primej­­dioși Rusiei. ,.Nowoje Wremia*" scrie că co­loniștii din guberniile Kiev, Po­­dolia și Wolinita, sunt sprljnițî de Germania. CUM SE RĂZBUNĂ UNGURII Viena, io Iunie —Văduva, direc­torului Drihal care a adăpostit Pe Scotus Viator, celebrul scrii­tor englez, anti-maghiar, in tim­pul alegerilor din Ungaria, a fost condamnată la o amendă de 130 coroane. D. Gaoan,­­subdirectorul comp­­tabilitătei generale a ministeru­lui de fin­anțe, inspectind localul ac-iței financiare din Capitală și Pitei­ndu-l într’o stare de totală insalubritate, a opinat pentru o imediată evacuare a acestui lo­cal« In ședința de Sîmbătă seara a cin­ului social-democrat din Capitală, d. M. Gh. Bujor va vorbi despre: „Situația noastră politică și votul universal”. Zilele acestea se va publica un nou tablou de pensionari ai statului. In urma interveniri automobil­­ului-club, ministrul de finanțe a dispus ca în ceia ce privește impor­tarea temporară a automobilelor în Romînia, să se pună în aplicare re­­gulile uzu­ate în străinătate. D-niu V. Arghirescu și C. Knech­­tel, sub­ șefi de circumscripții cl. II în serviciul R. M. S., au fost înain­tati clasa I. D. Angh­el Deon, șef de circ. clasa III, la circ. Priponești (Tutova) a fost mutat la circ. Găești (Dîmbovița). D. Șerbănescu, sub șef de birou, în ministerul de finanțe, și-a dat de­­misiunea din postul de magistrat stagiar, în care fusese numit cu oca­­ziunea ultimei mișcări. Prima experiență cu noul aba­tor comunal va avea loc Luni di­mineața la orele 8. Se vor tăia 400 de vile mari, in verit de cite 40. In ziua de 20 Iunie Va pleca pri­ma serie de elevi In coloniile șco­lare de vacanță. Serviciul sanitar al Capitale­ a tipărit o broșură în care sunt cu­prinse toate anchetele medicilor comunil­ pe la rubricele din Ca­pitală. " Comisiunea tecnică de pe­­ fîn­ță primăria Capitalei, se Va întruni mîine sub președinția d­Lui Vin­­tilă Brătianu. EXCLUDEREA LUI HRABA DIN CLUBUL CREȘTIN-SOCIAL Viena, 10 Iunie. — Consilierii co­munali creștinî-soclari, au hotărît excluderea din club a consilierului Hraba care a adus acuza­tiuni de ne­cinste unor membrii din partidul sau, și în special contra fostului mi­­nistru Geismann. Hraba a fost exclus de asemenea și din clubul parlamentar. Totuși, el nu-și va depune manda­tele. HOLERA Petersburg, w Iunie.­­ Un co­­municat al prefectului de poli­ție al Capitalei constata că deși sunt actualmente numeroase boli gastrice, nu s’a produs pînă a­­cum nici un caz­ de holeră la Petersburg și la doar in foarte puține cazuri s'a constatat bac­­teriologicește vibrioni asemănă­tori cu bac,c­i lui holerei. Cele mai riguroase măsuri sa­nitare au fost luate spre a pre­veni o epidemie. NOUL MOȘTENITOR AL ANGLIEI Londra, 10 Iunie. — Regele a nu­­mit pe ducele de Cornwall, principe de Wales. DRAMA MILITARĂ DIN ALLEN­­STEIN Allenstein, 10 Iunie.—­Aci con­tinuă desbaterile în procesul in­tentat d-nei Schoenebeck care și-a pus pe amantul său, căpita­nul Goeben, s­­ă­i omoare soțul legitim. Astăzi psih­­iatrul Schrenend­­­zing a fost­ ascultat ca martor asupra relațiunilor dintre d-na Selboertebeck și căpitanul Goe­ben. Publicul a fost exclus de l­a ședință. IN CHESTA ENCICLICEI Berlin, 10 Iunie. — In chestia enciclicei, se anunță că Papa a îndeplinit cerințele guvernului prusian.­­V Berlin, 10 Iunie.— „Taegliche Rundschau” scrie că însuși Papa este autorul enciclicei Boromäus, dată contra protestanților. CHESTIA CRETANA IV .Constantinopol, 10 iunile.— Zia­rele turcești semnalează zvonul după care Anglia ar fi dat asigu­rări Porței că chestiunea Cretei va fi rezolvată în favoarea Tur­ciei. Constantinopol, 10 iunie. — Ziarele spun că ministrul Turciei la­ Atena a cerut explicări guver­nului grecesc cu privire la pre­gătirile de războit­­ ale Greciei. Guvernul elin a răspuns că e nu­mai vorba de niște măsuri mili­tare obișnuite, în vederea schim­­bărei grănicerilor. ADEVERUL JOCURILE DE Cauciuc „BERSON Finanțe și comerț silii­ neîntrecurs in calitate și durab­iatate impedică calcarul Strâmb și Adunesarsa întrețin încălțămintea în primitiva lor formă fără a se deefasona. Tocuri de Cauciuc siu, Al. Bădulescu, Efrosina 1, Adam, Gr. Bălănescu, Andrei Bri­gii­­u, Irina Constantinescu, G- G. Dimitriu, ,C. Florascu, Marin Gi­­lorteanu învățătoare, Anghel Gra­zia­ i institutor, Ion Haralambie, G. Bușa Ionescu, Maria Ionescu, N. Israel, N. Lasen, Elena I. L­u­­pu, C Manoilescu, C. Marinescu, D. St. Marinof, C. C. Mateescu, I. Mih­alcea, I. Nichitescu, C. Vasile Nicolau, I. Th. Pavel, Matei Pău­­nescu­, Alexandrina Periețeanu, Al. Popescu, Elena A. Popescu, C. Popescu administrator de plasă, Sile Popescu, Sache Popescu, N. Podașcă Popovici, Maria A. Scrip­­că, C. Tabără, I. G. Tom­a, Alexan­drina Teodosiu, Victoria Teodor, C- G. Vîntu, Sofin Vasilciul. Bursa din București VALORI 10 iunie ÎMPRUMUTURI de STAT ROMANE Renla an Art. 5"/0 împrumutul intern din 1894 lei 102‘/8 — 1017/8 185 mii. din 1903 . 102­/4 — 1013/ Renla amort. 4/0 împrumutul de ‘/a mii. intern lei 93 — 92V. 50 , din 1889 „ 93.10 — 92.80­2?4 „ , 1890 . 90>’/2 —95.70 45 . „ 1891 . 93”/,­­ 9 V, 121 „ , 1894 . 933/4 _ 931/4­ 90 „ . 1896 . 92Va— 92 180 „ „ 1898 „ 92V->— 92 ■913lr -91.80 100 mii. / Seria A. și B. 92­ din 1905 4 Convertită 91.90 • 70 , „ 1908 „ 91.6­ 1 înch. 128 , , 1910 „ 91.60—91.40 Pentru câ­mp­ de păduri —-----­Creditul județean și comunal: 5 °/° lei 102.20—102V8; idem 4>/a cu Ioi 93.85-93.70. Creditul viticol: 93—92l/2. Obligațiuni Comunale: București 4 °/6 din 1903 lci 88.20—88.— ; idem 4/,, din anul 1906 lei 88 20— 88.— idem. com. Craiova * din 1006 lci 96V2—f­’5s/4; idem com­. Ploești 5”/o­d#i­n 1906 lei 981/2 — 98; idem com. Iași din 1906 lei 96.25 înch. Scrisuri fonciare rurale: oVn lei 100.20 înch; idem 4 °/6 lei £'0.27'/2 înch. Scrisuri urbane: București 517 ° lei 993/4­9­5/6; idem Iași 5% lei 97318—97.15. Bonurile Casei Rurale: 5 °/6 lei îoi-ioow Oblig. Camerei de Comerț: 5'I. lei 98­­ 97V*; ficțiuni: Banca Națională 4675 — 4665; Casa Rurală 440 - 435 ; Banca Agricolă 530 cu tcl.; Banca cf. Rou­­mania Ltd. 241 — 240; Banca de Scont din București tei 141 — 140; Banca Marmoroschi-Blanck & Comp.Ici 932 cu ter.; Banca Gen. Romînă lei 1950 — 1940; Banca populară din Pitești 280—250; Soc. com­. tramvvac­­lor București, 228 — 220; Soc. Rom. „Speranța“ 480 înch. Societăți de asigurare: Societatea Dacia-Romînia lei 980 cu tcl.; Națio­nala lei 1145 — 1135; Generala lei 110 —1095. Monede: Napoleon lei 20.25—20.20; coroana austriacă lei 1.06 — 1.OS­/rl Rubla de hîrtie lei 2.69 - 2.68. Sconturi și avansuri: Banca Na­țională, scont r °/o;­idem avans, pe dep. 6'/IVo* Casa de dep­ avans­ pe dep. V2W. Schimb__Cek: Londra 25.311/, — 25.26' Nr, Paris lei 100.42 100.22i]2 Berlin lei 12377ba—123.52'/,­ Viena 105.37'A — 105.17'/,,­ Belgia 100.05 99.85. Bursa din străinătate VALORILE ROMÎNE Berlin: I) Iunie Rentă 5 % din 1 903 d­üjr. 185 mil. 102.10­4 °/1 50 274 45 120 60* 180 1889 1890 1891 1894 1896 1898 92 25 95.60 91.60 91.60 90.70 90.70 91.60 91.20 90.60 1908 70 „ împrumutul orașu­lui București: „ 4­/.»­„ 1888 „ . 1895 98.30 „ „ „ 1898 98.60 Frankfurt, 9 Iunie. — Rentă romînă 4‘!A 95.40. Noul împrumut român 102.­­. Triest, în Iunie. — Soc. Asigur. Dacia Romînia 970, Naționala 1130, Generala 1093. Tsublou de cotele apei Dimării Cota în raport cu etistul PORTURILE­­—,—­——­—,------­in ziua de in ziua de 8 Iunie 9 Iunie T. Severin. 509 507 Calafat . . 521 519 Bechet . . 538 530 T-Măgurele 505 549 Giurgiu. . 595 592 Oltenița. . 6­3 606 Călărași. . 549 549 O.-Vodă . . 562 557 G-Ialom­iței 552 553 Galați. . . 457 456 Tulcea . . 304 302 --------------------------­minimm «im roncs Comunicat Ziarul „Universul” a publicat in No. 150, dvs Vineri 4 (17) Iunie­­.r. c., in prima pagină, un arti­col intitulat : ,,A. S. R. Prințul Ferdinand, scăpat din­ mare peri­col, Două catastrofe de tren în­lăturate", în care relatează ,sub forma unei corespondențe din Buzău, cu data de 1 (14) Iunie, niște pretinse catastrofe ce erau să se întîm­pla trenului accelerat N­o. 11, cu care a călătorit A. S. Ilegală de la București la Brăila și anume : ■­.) Pericolul de a se izbi, cu un vagon-cazan la eșirea din gara Ploești spre Feledren.­­Ș) Pericolul de a se ciocni tn stația lanca cu vremui accelerat, Nn. l­ ce venea, dela Galați. Direcțiunea generală a căilor ferate române din cercetările fă­cute a constatat că cete conținu­te în zisa corespondență nu sînt exacte, de­­oarece n’a existat nici un pericol și n’a fost înlăturată nici o catastrofa de tren, faptele petrecîndu-se astfel: 1) Pericolul de la gara Ploești In noaptea, de Joi 9 Iunie spre Vineri 10 iulie stil nou, cînd a ci­rculat trenul No. îl de la Bucu­rești la Brăila cu principele Fer­dinand, s’a întîmplat­ în gara Ploești la orele 11,15 p. m. să sca­pe un vagon cazan și manevra făcută în dive­­’lu­mea spre Tien­jen. Acest­ lucru a fost știut de tot personalul care a luat parte la acea manevră, însă pînă să m­eargă în gara Ploești și să a­­vizeze stația vecină Teleajen, despre această scăpare a vagonu­lui. Stația Teleajen expediase de­ja trenul de marfă No. 648. Astfel se explică cu­m acest tren de mar­fa la eșirea din stația Teleajen a întîlnit vagonul la ora 11:30 și Ta tras în Teleajen. Fiindcă tre­nul No. 11 de atom plecase din București la 11:15 p. m., avînd 6- 1-Vi­I în cinci gări pînă la Plo­ești, nu se poate concepe cum ar fi putut să dea peste vagonu ca­zan care fusese adus în stația Teleajen de trenul de marfă. A­­cest vagon nu a împedicat nici chiar circulațiunea trenurilor­ ca­­r­e au­ precedat trenul No. 11. Este de observat că trenul No. 11 pleacă din Ploești de abea­­ ora 12,50 a. m­, adică cu 1,35 ore mai tîrziu de scăparea acelui va­gon spre Teleajen. 11. Pericolul din stația­ lanca. Trenul No. II încrucișează in stația Buză­u­, iar nu in lanca cu trenul accelerat No. 12 ce vine de la Galați. Trenul No. 12 ajunge în Turca la ora 12,27 a. m., și la Buzău la ora 2 a. m., iar trenul No. 11 sosește în Buzău­ la ora 1:17 a. m­. și­ la Turea ajunge a­­bea la ora 4:11 a m„­­ivind aco­lo patru minute oprite. ’Trenul No. 12, în acea parte, a fost­ reținut 11 minute în stația Urleasca, pentru că stația veci­nă lanca nu răspundea la calea liberă din cauza izolarei apara­telor telegrafice. In aceste cond­iu­uni trenul No. 12 nu putea să se ciocnească în lanca cu trenul No. 11, cu care în­crucișează tocmai în Buzău­, adi­­ca o distanță de șapte stațiuni și care nu­­ ajunge la lance decît după un interval­ de patru ore. -------­55V—TM Parcul Otetileșanu Compania Lîrică C. Grigoriu Joi 10 Iunie 2010 — sa va juca — Pentru prima oară IWIEMULL­ (LE POMPIER DE SERVICE) operetă în 5 acte Biletele se vînd la Galeria de Mu­­zică George Degen, Calea Victor­iei (lingă Capsa). Dr.Enea Nicola MEDIC ROM­­AW KARLSBAD s’a MUTAT în casa „mikrotsi« s^istrassE ■mmm DE BOALELE STOnfiG j!­ITOTIHE se tratează admirabil prin LACTOf­ERSIEHT BOOK­s aprobat serv. sanitar 2 loi flaconul (prov. 2.50) LABORATORUL Dr. ROBIN — Strada T. C. Brătianu 5 — B@aBB8BLES 8 sa BBS ® 38 mmmEm S ® caută Un Convib’l-Corespon­dent, e­­sate 22—25 ani, să fi satisfă­cut legea recrutărei. Referințe și salariu. Adresați sala „Cra­iova“ la ziar. PENTRU VIZITATORII ^M­AICI. Cu începere de la 1 Iunie se deschide frumosul Hotel REGAL — «lea Lisasaia — In acest hotel se fac pensiuni lunare cu prețurile cele mai convenabile, așa în­cît to­ți cli­enții vor găsi tot confortul, în condi­țiuni in­gienice. Bucătărie Romînă, fran­ceză și germană. Administrația posedă numerose scrisori de mulțumire din partea clienților. Cu st­mă AOMIKAS’mA'l'KA Ineima și după întrebuințarea Cremei și Pudrei „FLORA' Pastă de dinți Hell brun, cas­taniu­ saă blond in­trăm mod atît de per­fect și de natural în­cît nu se cunoaște de­loc căt părul este­­ s­ăpeit, întrebuințarea mai simplă și mai­ ușoară ca la ori-ce altă văpsea de .»8r, suite sp­re utitue imediat costal. Viena Napoleonul Rubla Cred. Anstalt Cred. Func. Austr. . . Ungar Drumurile Austr. Lombarde Alpine Lozuri turcești Renta austr. hîrlie . , argint » „ aur Schimb: Londra „ Paris ■ , Berlin , Am­ster , Belgia „ Italia Tendința Deschid. 10 Iunie 19­ 10 2.5425 60S — 1189 843.50 751.50 118.50 72S.70 260.75 94.20 94.20 116 55 240.40 95.40 117.57 199.20 95.07 95.— calină închid. 9 Iunie 19­ 085 254.— 607.10 086.— 843.25 750.75 118.50 728.25 260.40 94.20 94.20 116.55 240 30 95.35 117.475 199.20 95.07 94 85 calmă V SOCIETATE AROSOMA Se găsesc: fOCUrILE DE Cantine BERSON“ găsesc la toate magazine­le de pielărie, încălțăminte - Efa MS -la singurii reprezent, și depozitar St. Süremberg , Fiu București, Strada Decebal No.22 PENTRU SEMĂNATURILE DeTSSSSSa” PROCURATC­VA DE PE ÄCURE Ingrășăminte chimice „ (SUPERFOSFAT) Cel mai imporrtant mijloc al agricuturei intensive OSE­SA : Fabrica de Produ­se Ch­imice .Mărăsestii Euosirsîșîi, eu SEfiarî Sya Elssistera, 18, SsîsssresSS — tfii.ce se poate cere toate informațiunile — " Cereți animal atieraralisi |A se feri de contrafaceri­­i de ape artificialei BREVETELE REGALE ROME No. 1070 și 1179 FUISD. KEIIFF Aktiengesellschaft Primul cu titlu : Afet pe roți pentru tunuri cu recul al țevei“. Al 2-lea cu titlu : »Focos cu timpi cu rezortul percutorului degajabil prin­­tr’um mecanism de ceasornic după trecerea unui timp de­terminat de mai inainte“, se vând sau se concesionează pentru exploatare.­­ • Pentru orice informațiuni a se adresa la d-un avocat Adolphe Stern, București, Strada Sapientei No. 4. mț. prim & st — WIENA­Cea ma reputată iaclrtca­t la n lume pentru .* OPSELE «ie DUȘUMEA (Bernsteinlackfarbe) CEARA FRNTTJ PARCHETE CULORI DE EMAIL (Emailglasuren) ALB și CULORI TOT FELUL III LCCF.I­­ î ® Se vînde la principalele Droguerii și magazine de vopsele din tară La cele mai Sune Magazine de Coloniale si Delicatese RENUMIȚII BISCUITS FElIlK Pl I !ii| Faris Petit lîourre, Croquettes, Galifrettes, Pol Io au pra­liné, Cnkes, Mosaiquo, etc., etc. Reprezentant­ General­ pentru România: PH. BRAUNSTEIN & G. MAX - București 3 Apă do guri 1 leu 50 I

Next