Adevěrul, iunie 1910 (Anul 23, nr. 7446-7476)
1910-06-10 / nr. 7454
Anul a XXIII-lea No. 7454 rOWDATCP ALEX. V. BELDIIWÎ AlfelUPhrIL SCTATtA COWCEÜATA EXCLUSIVA Agenției de Publicitate CAROL SCHULDER Ai Comp. Strada t Carageorgevici No. 18. —Telefon 3/4 BIROURILE ZIARULUI : București, Strada Sărindar No. 11 BANI UN NUMĂR Apare zilnic cu ultimele știri telegrafice și telefonice de la corespondenții noștri Joi 10 Iunie 1910 DIRECTOR POLITIC CONSTUNNNE ABONAMENTE: Cnn »n. iii. Lei 16.— j Trei luni . . . . Lei 4.— Șuie Iuni ... * 8.— j O Iun». . . a . * 1.60 Pentru străinătate prețul este îndoit TELIfON: Direcția și Administrația No. 14/10 Redacția: cu Capitala „ 14/10 » i» Provincia Străinătatea 14/99 12/40 UN NUMĂR BANI Foc de Paie Cele întîmplate împăratului Traian la Pireu au revoltat toate sufletele. In toate părțile se organizează meetinguri, contra grecilor se propun măsurile cele mai extreme și focul indignărea ne consumă. Ași putea pune prinsoare însă, că pina într’o lună totul va fi uitat, insulta adusă trcolorului nostru va fi și ea uitată, toate măsurile cele grozave lăsate în părăsire. Tot așa s’a întiînplat cînd cu conflictul cu Bulgaria și cu ocaziunea asasinărei lui Mihăileanu: tot astfel ne-am indignat cînd eu primul conflict cu Grecia. Ne-am finnt oare de vorbă în aceste două cazuri ? Persistat’am în ura noastră neîmpăcată înpotriva bulgarilor și continuăm a ne da seama și de a lua măsuri în contra pericolului bulgar? Cînd s’au revocat măsurile excepționale contra grecilor, cînd cei expulzați s’au întors unul cîte unul, cînd mărfurile grecești nu au mai fost lovite, cînd s’au reluat cursele vapoarelor noastre de pasageri la Pireu, cine, afară de noi, a protestat, cine s’a mai indignat, cine și-a mai adus aminte de sfînta însuflețire de pe vremuri ? Sîntem scoborîtori ai vechilor romani. S cusurul rasei latine de a se înflăcăra repede și de a se potoli și mai repede, ba noi nici entuziasmul, nici indignarea nu durează mult, e ceea ce se chiamă foc le pac. Și este un mare defect. In adevăr, dacă am ști să persistăm, multe nu sar ntîmpla, și, în speța noastră, cursele de a Pireu nu s’ar fi reluat, fără ca să fi căpătat satisfactionea dorită și legitimă de altfel. Care guvern ar fi îndrăznit să facă acest act de rușine națională, inutil pe deasupra, cînd ar fi știut că indignarea biblică n’a adormit și cînd s’ar fi chemat a răspundere aceia ori acela, care sar fi acut vinovat de un act de trădare de țară și de umilire națională ? Lăsînd dar la o parte vina guvernului de astăzi, care imediat ce a venit la putere a aplanat pe tăcute și fără de satisfacțiune, conflictul cu Grecia, vina în plima linie este a noastră, care am uitat atît de repede și a cărora indignare s’a potoit așa de curînd. ■& *• De altfel, guvernanții noștri, clasele stăpînitoare sînt prea împestrițate la noi, și, în prima lini, prea eline de origină, c a să putem compta pe ele pentru o acțune înpotriva compatrioților lor greci. .De fapt, la noi, domnia fanarioților n’a înf■etat la 1821; ea și acum este în ființă, nici din romînii noștri, de origină greaă, sunt și acum greci și vorbesc în casă mica lor maternă, deși sunt foști și vhiii miniștri, înalți dregători, magistrați la Curtea de casație, în sfîrșit cocoțați în toate locurile înalte și de importanță. Alții, deși s’au romînizat, totuși au moștenit cel puțin disprețul pentru patria lor adoptivă, un fel de scepticism în ceea ce privește chestiile naționale, vorbesc stricat limba romînească, sunt mai mult francezi decit romîni, fac parte din așa zisa elită socială, alcătuesc împreună cu prima categorie clasă, stăpînitoare, deci comandă, taie și spînzură, daü tonul și directiva. Cum voiți ca o astfel de clasă dominantă, din care se recrutează guvernele, cum voiți să ia dânsa măsuri de ordin național? Pot aceste măsuri să fie luate în serios și cînd sînt odată luate, să fie menținute și aplicate cu îndîrjire și scrupulozitate? «*• tf. „v. Clasele mai de jos, acelea cari alcătuesc opiniunea publică orășenească, în chestii mari generale, sînt lesne și repede uitătoare, — sânt mase latine — se impresionează de chestiile momentului, se preocupă de actualitate și atîta tot. Ele dar sînt incapabile de stăruință și încăpățânare, așa că nu putem să comptăm serios pe ele. Poporul în aceste chestiuni nu există. Lui îi este prea mult foame, prea este preocupat de chestia zilei de mîine, prea nu are interes de aceste cestiuni mai înalte, așa că nu avem dreptul să-i cerem să se intereseze de lucruri pe cari el nu le înțelege, deoarece nu i am dat această educațiune, ba din potrivă, l’am crescut la școala înjosirei și a răbdărei, a rușinei și a capului plecat, pe care nu’l taie sabia. Clasele stăpînitoare, n’au ființă națională, sunt cel mai variat amestec de toate scursorile Levantului și ale Fanarului, de toți dezertorii cauzelor naționale ale bulgarilor și sîrbilor, de toți pirații și fugarii celorlalte națiuni învecinate. Clasele stăpînitoare sunt ordin cea mai lacomă și mai exploatatoare, pe care nu o preocupă decît câștigul și împilarea poporului de la țară, îmbogățirea repede și fără de scrupule — se continuă de fapt epoca fanarioților și ar fi de mirare ca într’un conflict de vrednicie națională cu bulgarii ori cu grecii — tocmai bulgarii și grecii cari ne stăpînesc, ne guvernează, tocmai ei să ia măsuri în folosul demnității noastre ultragiate. ^’r. v Foc de paie pe de o parte — regim fanariotic pe de alta, iată explicațiunea pentru ce nu trebuie să fee gîndim că indignarea sfîntă de astăzi, va dura multă vreme și că ne va fi o lecțiune pentru viitor. Foc de paie astăzi ca și altă dată. CONST. MILLE NAZBITII Acostăm Faptul că vasul nostru „împăratul Traian" acostat la Pyreu i-a pricinuit onoarea de a se șterpeli argintăriale către descendenții n Achile, cel iute la picioare. Tip fapt însă acostarea aceasta departe de a din partea vasului, a fost din partea emu ■nților palikari. Ei au acostat vaporul și l’au isistat cu toată setea și foamea a trei mii de Uikari cari se află în fața unei prăzi pline făgăduele. Ar trebui deci ca acostările pe coastele grăită să fie suprimate, ca pankarii să nu mai bă ce acosta. Altfel tot mai scump îi va costa pe cei ce ir acosta, spre a fi acostați 1 Pac. Vechii conservatori Dacă vechii conservatori mai păstrează încă oarecari simpatii în lumea intelectuală, aceasta se datorește însușirilor personale ale cîtorva dintre ei. De hatîrul lor unele elemente mai stau în această tabără nu fără regretul crescînd că încăpățânarea amenință să distrugă și ultimele simpatii ce vechii conservatori mai au opinia publică. D. Marghiloman a avut proasta inspirație de a amenința cu rezistența eroică a vechilor conservatori, orice acțiune — mai ales unită — în favoarea unei lărgiri a corpului electoral. Și la 1884, vechii conservatori au opus o asemenea rezistență și în urmă au trebuit să se ralieze la noua stare de lucruri. Poate fi oare idealul politic al unui partid de a reprezenta necontenit pe cei învinși și raliați de nevoe la cuceririle maselor? Poate continua la infinit o asemenea politică de pocăință post festum? Desigur că nu. In cele din urmă, o asemenea politică nu mai corespunde decit îndărătniciei cîtorva și îndărătnicia aceasta nu poate fi un fenomen destul de interesant spre a preocupa viața publică. La congresul conservatorilor democrați,d. Cantacuzino-Pașcanu, care sub modestia și simplitatea cuvîlitărilor sale ascunde un spirit de observațiune foarte sănătos și o pricepere reală a situațiunilor politice, a căutat tocmai să zgudue această îndărătnicie din care vechii conservatori par a face un fals punct de onoare politică. Este absolut exact că încercarea primă a lui Lascar Catargi de a înoui cadrele și tendințele partidului conservator cu elementele care înconjurau pe George Verkesen n’a fost numai o fantezie sau o abilitate de moment,, ci o nevoe pe care bătrânul șef al vechiului partid conservator a simțit’o cu intuiția lui remarcabilă, încercarea aceasta n’a reușit și n’a reușit fiind-că liberalii-conservatori ai lui Verkesen erau prea absorbiți de vechile teorii reacționare. A doua încercare aceia făcută cu d. Tsike Ionescu și amicii acestuia a dat evident rezultate cu mult superioare. D. Cantacuzino-Pașcanu are deplină dreptate să ceară azi vechilor conservatori să vie la simțul realității. Cu căpitănatele și alte asemenea idei nu va putea trai un partid, astăzi cînd masele câștigă tot mai mult ascendent asupra guvernanților. Dar se pare că lucrurile trebue să-și facă drumul lor inevitabil: vechii conservatori sînt destinați a suferi toate cruzimele evoluțiunilor politice. Laturn A devenirii Imparțialitate Se plînge „Independența“ de lipsa de imparțialitate a opoziției față de... d. Haret !... Ei, da, iată un om tolerant ,și imparțial: d. Haret ! ! Jubileul Oficiosul 'cantacuzinist' spune că e o glorie pentru... junimiști jubileul de 15 ani de opozție, pe care-l vor ...serba la 5 octombrie-Iată însă o glorie la care nu aspiră desigur și cantacuziniștii ! Gazetele Gazetele guvernamentale înregistrează cu entuziasm ca Reichmann a fost arestat in Franța pentru escrocherie si exclamă: „iată urzitorul de comploturi al „Adevănului“... S’avem ertare. Urzitorul de comploturi al secției a treia și în adevăratul său ipostas. Rigoletto Entuziasmul takist Există un asemenea entuziasm? ;i Lumea trebue să recunoască tot mai mult că el există. Adversarii, sau mai just rivalii de guvern ai takiștilor, au încercat să explice acest entuziasm prin faptul credinței partizanilor că șeful lor îi va aduce la guvern. Oricît de inferior ar fi un asemenea entuziasm, încă nu i s’ar putea contesta forța, din moment ce cam aceasta e calitatea entuziasmului și devotamentului partizanilor din toate partidele noastre de azi. Trebue să se facă însă din ce în ce mai multa rezervă asupra suspectăria entuziasmului takist. Ceea ce se vede la partizanii d-lui Take Ionescu este că cu cît partidul se încheagă mai bine și succesele sale se înmulțesc, cu atît chestia venirei la putere îi preocupă mai puțin. Sînt partizani cari nu se sfiesc a dori noului lor partid să nu vie pe calea succesiunilor obicinuite ale regimurilor de la nordi să cucerească puterea prin alegeri, cum și-a cucerit prin alegeri zapisul său de partid de guvern. Partidul acesta a gustat din forța pe care o dau masele și de aici încrederea că ceia ce i-a dat viață îi va da și puterea de a o manifesta ca organ în slujba intereselor țarei. Este necontestat, la noi, primul fenomen al unui partid închegat prin ceia ce se chiamă voința legală și populară a țărei. Dacă țara a nimerit-o cu acest partid, din punctul de vedere al aspirațiilor sale democratice, aceasta o va dovedi guvernarea lui. Dar deocamdată ea ține la acest lucru, ca Tronul să cheme la conducerea trebilor publice acest nou partid și stărne în acest sens prin toate semnele de încredere ce manifestă conservatorilordemocrați. Așa se explică și faptul că ideea unei fuziuni cu vechii conservatori nu mai are azi nici un partizan serios în rândurile takiștilor, iar aceia a unei colaborări cu vechii conservatori întimpină tot mai multe rezerve. La recentul congres, dispoziția partizanilor a fost cu totul în sensul lozincei prin noi înșine. Opinia publică face și trebue să facă totul spre a încuraja aceasta atitudine, ea este în interesul diferentierei partidelor și reprezentărei curentelor ce se afirmă în țară. 8 Y. R. Declarațiile d-lui Take Ionescu Discuția din consiliul general al partidului conservatordemocrat asupra programului și a reformelor imediat realizabile. Și Ori ce s’ar zice, atît întrunirea publică a takiștilor cît și dezbaterile din consiliul general al partidului, au avut un caracter mult mai serios decît întrunirile carpiste și manifestația liberală. Carpiștii s’au întrunit pentru a răsturna guvernul și după cîteva întruniri au simțit, nevoia să-și lămurească atitudinea, să retracteze multe declarațiuni, să dezaprobe unele manifestațiuni și, în cele din urmă, să depună armele suspendînd, pină la un nou avis, acțiunea lor de răsturnare. Liberalii s-au adunat pentru a declara pur și simplu că nu vor pleca de la guvern după somațiile d-lui Carp, că vor încerca chiar să prezideze viitoarele alegeri generale. Atât campania carpiștilor cît și declarația d-lui Brătianu au stîrnit ilaritate, căci într’adevăr a fost ceva comic în atitudinea războinică a partidului d-lui Carp care s’a sfîrșit cu o rușinoasă batere în retragere și ceva ridical în fanfaronada șefului liberal că va prezida viitoarele alegeri. Dacă întrunirea takistă ar fi fost de calibrul celor organizate de ambele partide istorice, desigur că n’ar fi făcut nici o impresie. ►V. Dar takiștii au ținut, în primul joc, să-și concentreze în Capitală organizația de care dispun în toată țara pentru ca șeful să-și dea mai bine seama după o acțiune de aproape trei ani, de ce forțe dispune partidul conservator-dsmocrat. întrunirea a luat, după cum am spus, proporțiile unui meeting și fruntașii conducători ai takiștilor au putut constata, desigur cu o imensă bucurie, că fără nici o sforțare, fără ca la ordinea zilei să fie vreun eveniment care să reclame o încordare a întregului partid, organizațiile takiste din țară au trimis la centru aproape 5000 delegați de și d. Take Ionescu nu se aștepta decît la vreo 2000. Firește că această manifestare spontană a takiștilor a pus, din nou, în evidentă atît tăria organizațiilor partidului conservator democrat cît și puternicul curent care se menține în toată țara în favoarea acestui partid. Dar takiștii nu s-au mărginit la această manifestație. Fiind adunați în București, șeful a convocat consiliul general al partidului, în număr de aproape 300, și a provocat o discuție asupra programului și a reformelor imediat realizabile. Ședințele comitetului au luat caracterul unui adevărat congres prin interesantele chestiuni cari s’au ridicat. Prin această discuție a programului și ai problemelor la ordinea zilei cari așteaptă o grabnică dezlegare, d. Take Ionescu a stabilit odată pentru totdeauna o linie de demarcație, bine definită, între partidele istorice și noul partid. Carpiștii, cari pretind a fi și proprietari de idei, de monopol nu mai poate fi vorba azi în această... ramură, carpiștii nu au mai agitat ideile, ci au încercat să agite strada. Au fost însă mai timizi și mai puțin abili în această nouă fază, dar tot așa de nefericiți ca și atunci cînd nu propagau decît idei. Liberalii au lăsat de mult ideile și idealurile lor căci d-nul Brătianu n’are acum decît preocuparea de-a dovedi că sub șefia lui partidul va sta mai mult la guvern. Se impunea clar ca noul partid, acel al conservatorilor democrați, cari urmăresc o Românie nouă, să adopte o altă tactică. Discuția programului și a problemelor cari ne preocupă e o dovadă că takiștii sînt pe o cale bună și sănătoasă. După ce azi sînt stăpîni pe o organizație politică mai puternică decît a ambelor partide istorice, după ce au terminat fuptele electorale, se cuvenea să-șî consacre de acum înainte o acțiune pentru a forma curente în jurul programului și a reformelor imediat realizabile. D. Take Ionescu a înțeles că a sosit acest moment și a deschis discuția prin declarațiunile ce le-a făcut în sînul congresului. Aproape toate chestiunile au fost atinse prin expunerea făcută de șeful conservatorilor democrațL numai problema financiară și-a rezervat-o d. Take Ionescu, pentru a- da o dezlegare potrivită cu nevoile țărei, dar a enunțat și o prefacere a dărilor în sensul că din impozitul pe venitul funcar vor trebui să fie scăzute datoriile hipotecare. In ce privește administrația, atît d. Take Ionescu cît și alți fruntași, s’au declarat, în sfîrșit, că a sosit vremea ca ea să fie scoasă din politică și s’a propus chiar stabilitatea prefecților, ceia ce va reclama prefecți de carieră. ~~ RT justiție s’a propus im Contencios mai larg, desființarea judecătorului unic, revenirea la sistemul judecatei magistraților de către instanța superioară gradații pentru îmbunătățirea situației materiale și apoi garanții pentru ca vechimea să nu fie nesocotită la înaintarea președinților. In ordine sanitară s’a propus crearea ministerului sănătății publice, cărui departament să i se dea toate chestiile de edilitate în legătură cu starea sanitară. In învățămînt: crearea învățămîntului primar superior, care să descarce învățămîntul secundar și să dea instrucțiune celor cari nu pot să ajungă în învățământul secundar. Pentru meseriași s’a propus crearea unui credit al meseriașilor și darea, fără licitație, a lucrărilor mici la meseriași. Pentru lucrători în genere, s’a propus o lege pentru pensii și asigurarea bătrânețelor cum și măsuri de răspundere pentru patroni în caz de accidente. In chestia agrară s’a cerut mai întâi imediata cercetare a efectelor legilor liberale spre a se stabili cari eînt greșelile^ al doilea, casa rurală să fie modificată în sensul cum s’a pronunțat d. Take Ionescu cu ocazia creăreî acestei instituțiuni; al treilea, statul să ia, asupra lui o parte din cheltuiala creărei izlazurilor, altfel revine prea scump țăranilor. In fine în chestia electorală d. Take Ionescu a făcut de asemenea declarațiuni importante. >?2 d-sa crede că revizuirea Constituției nu se poate face de un singur partid, dar a adăugat că fiecare partid trebue să-și păstreze doctrina lui. După d. Take Ionescu, orice reformă electorală trebue să fie condusă de patru idei: 1) Nu trebue ca reforma electorală să fie astfel incit, colegiile să devie incapabile de a rezista presiunei guvernamentale, punct asupra căruia a inzistat și accentuat mai mult; 2) Totuși colegiile trebuesc lărgite, ca administrația să fie mai puțin supusă necesităților electorale; 3) Lărgirea colegiilor se poate face fără a se ține seamă de diviziunea administrativă a județelor, adică pot fi douătrei județe la un loc; 4) trebue asigurată reprezentarea minorităților. In ce privește Dobrogea șeful conservatorilor democrați a fost categoric. Dobrogea trebue complect asimilată cu Romînia în privința libertăților publice. Rămîne acum să relevăm cum au fost primite aceste idei în congres și ce chestiuni s’au ridicat de ceilalți oratori. Fără îndoială însă că declarațiunile d-lui Take Ionescu vor stârni cea mai largă discuțiune. R X CHESTIA ZILEI Grecii noștri / Generalii Budișteanu (către d-na Pherichidi). Ei, n’am avut cu dreptate să combat la Senat dotația d-tale prezidențială? Azi, cu represaliile contra grecilor, am fi fost nevoiți să ți-o retragem !! Sim neifyrsismori Un juriu francez s’a pronunțat Din dramele revoluțiunei rusești Cetitori au urmărit desigur cu surprindere o telegramă din Paris care relata în mod laconic, că jurații de acolo au achitat pe revoluționarul rus Rips, care a tras cu revolverul asupra colonelului von Kotten. Și gîndindu-se la modul cum a fost aranjat verdictul în cazul lui Jelea, desigur că mulți reacționari au exclamat, resuflînd adine: „Slavă Domnului, că la noi nu se poate întâmpla așa ceva“. Dar oare jurații francezi au fost îndulgenți? N’au judecat ei drept? ... Cazul lui Rips, simplu, să vorbească. Rips era un tânăr revoluționar. Amestecat într-un complot de urmele căruia dăduse poliția, el a fost arestat și condamnat să fie trimis în Siberia. Pe drum spre ghețurile eterne el reușește să scape prin fugă. întors în Rusia el se pune din nou în serviciul cauzei revoluționare. Prins și arestat din nou, el se vede amenințat de o gravă pedeapsă cînd colonelul von Kotten unul din șefii poliției secrete, îi propune să intre în serviciul sau, dacă dorește să scape cu viață. Rips consimte în aparență. In fond el avea intentiunea să servească revoluțiunea. Trimis de von Kotten la Paris, pentru a spiona pe revoluționarii ruși de acolo primul lucru pe care el îl face este că denunță amicilor săi rolul mizerabil ce vroia von Kotten să-l facă să joace. Amicii îl consiliază să nu accepte acest rol și el le promite să se supuie sfatului lor. Dar în anii intrase neîncrederea și Rips simte că e evitat, că în tot cazul nu se discută în prezenta lui, nici una din numeroasele cestiuni ce preocupă pe revoluționari. In asemenea condițiuni Rips se hotărește să dea prietenilor săi, tovarășilor săi de idei, o dovadă eclatantă a curățeniei sale sufletești, a integrităței sale morale. Se duce la o întâlnire pe care i-o dăduse von Rotten și cînd se vede singur cu dînsul, trage asupra lui mai multe focuri de revolver. Rips putea sa fugă. A preferat să se predea autorităților franceze și să aducă înaintea juraților francezi, cestiunea poliției secrete rusești. Iată cauza, al căreia proces s’a judecat la Paris, înaintea juraților, în fața lumei ntregi s’a putut încă odată dovedi, că poliția rusească pune la cale comploturî și asasinate, pentru a putea prin arestări ulterioare să arate guvernului rusesc că nu mănîncă paralele, multele parale ce se dau, — gratis. In fata juraților francezi pe banca acuzărea n’a fost Rips, cel care trăsese focuri de revolver asupra colonelului von Kotten, ci acesta ca un fel de simbol al poliției secrete rusești. Cîte a auzit acest von Kotten, îi va ajunge desigur pentru toată viața lui. .Acest colonel, a spus un martor, a fost un căpitan incapabil. Intrat în poliție a devenit în trei ani colonel și și-a umplut pieptul de decorații. Dar aceste decorații și acest titlu, el le-a cules din noroi și singe“. Iar apărătorul lui Rips a arătat că jurații au să aleagă „între oameni cari s’au devotat regenerațiunea țărei lor deoparte, și acei oameni cari au introdus obiceiul de a profana onoarea și libertatea“. Jurații aveau de fapt „să aleagă între doi oameni: între revoluționarul cuprins de idealul libertăței și care jignit în onoarea sa, se răzbună contra mizerabilul lui care i-a furat-o, și omul care caută o avansare, în sînge, rușine și noroi. Oc$ä Rips a fost achitat. Și acum judece oricine, dacă șade lise ne Romîniei să accepte ca să introducă la noi obiceiurile poliției secrete rusești. » Or, aceste obiceiuri au fost introduse. ’ Oricât s’ar zvîrcoli presa guvernamentală, rămîne fapt stabilit, că agenți ai așa zisei poliții generale de siguranță, au pus la cale un complot contra regelui, căi complotiștii au fost arestați și puși în Iiibertate fără motiv plauzibil. " De asemenea e dovedit că agenți ai acestei poliții, au jucat rolul de agenți provocatori. Să ia aminte cei răspunzătorii Să vadă roadele ce a dat impecabilul sistem în Rusia și cum a compromis chiar un atît de puternic imperiu, în ochii sumei civilizate. E. "'-------------**------------* ^ ? Impresii din călătorie Pe valea Oltului ? ,| _____ De la Olănești la Calimănești — Căciq«lata, pe valea Oltului, pina la Bresoi — A doua etapă a escursiunilor organizate <M Asociația generală a medicilor, am făcut-o la Olănești. O nouă stațiune balneară și cit materie, datorită inițiativei particulare căreia, deși modestă în primele ei începuturi, i se prevede, de către cunoscători cel puțin, un viitor de mai înainte asigurat atît pentru efectele apelor sale minerale, cît și pentru pozitiunea pitorească în care e așezată. Ascunsă în mijloc de munți, brăzdată de izvoare care șerpuesc în cristaline undere sub ferestrele celor cîteva vile, discret ascunse, și ele în mijlocul brazilor veșnic tineri, Olăneștii (■ desigur, dintre tinerele noastre stațiuni balneare și climaterice, aceea despre care se poate vorbi cu mai puțină rezervă. Am vizitat-o în toate amănunțimile sale, ni s’au dat, explicațiunile cele mai lămurite și, după cîteva ore, am părăsit-o cu părerea ele rău firească pe care ți-o sădește în suflet tot lucrul care, mulțumind ochiul, dă o legitimă satisfacție și sufletului, totdeauna dornic de noul senzații, de noul impresii, pe cari dacă nu le caută, sînt, însă vecinie binevenite și mai ales bine primite. Cu această dispoziție sufletească am părăsit, spre ora cînd cele dinții licăriri de lună dispută soarelui domnia cerului, prima stațiune balneară care ne dispusese de minune pentru restul escursiunilor, cu cari aveam să încheem seria acestui scurt vagabondaj prin mijloc de înverzite văi, dealuri și munți. Un mic popas la Rîmnicul-Vîlcea,două ore de drum cu trăsurile pînă la Călimănești, de unde aveam să începem, pentru a sfârși, cea din urmă din seria escursiunilor corpului medical. i Vizitam pentru prima dată Călimăneștii și nu știa dacă trebue să atribui primei impresiuni, aducerea aminte frumoasă pe care o păstrez celor cîteva ore petrecute în această stațiune. In tot cazul, mi-a făcut impresia unei stațiuni balneare, organizate mai bine decît multe dintre stațiunile noastre balneare și climaterice, în jurul cărora, mi s pare, se face o reclamă și un zgomot, mult prea exagerat. Moteluri moderne, vile cărora nu li se poate face vre-o învinuire și, mai presus de toate, un decor cu care natura a fost de o dărnicia din acele, pe cari nu le cunosc decit frumusețile fără seamăn ale munților noștri. Și pe cînd Oltul falnic șerpnește în vale, ducînd cu el dorul vremurilor trecute la partea cealaltă munții își înalță semeți creștetele, cari privesc melancolic spre valurile cari sa duc, se duc mereu, pentru a nu se mai întoarce. De la Călimănești spre Brezoi, o mică etapă la mînăstirea Cozia, cea mai veche dintre monumentele religioase ale tarei. Istoria ne spune anul 1830 drept dată a clădirei sale, pe cînd Milne Joul, 10 Iunie, apare: BASTARDĂ ori fără mamă și fără patrie MARE ROMAN SENZAȚIONAL, ÎN FASCICOLE A vi bani =— F*rima Fascicolă GRATIS ==—.. ■