Adevěrul, iulie 1910 (Anul 23, nr. 7477-7505)
1910-07-22 / nr. 7498
Jbtiî 22 Iulie 1910 marfă 0e export. Piața se ameliorează din cauzele: evaluări de sosiri mai mici pe miine, reeiwfemerate făcute de baissiști, cu impărări făcute de comisionari. _ Slăbiesi, din cauza lichidărilor, închide slab cu scăderi. Porumbul deschide a la baisse piața se menține slabă din următoarele cauze: timp mai favorabil în flinois, ploi în Kansas și Nebraska, rapoarte despre condițiunea favorabilă recoltei, vânarile comisionarilor. Se ameliorează in urma recurrementelor făcute de baissiști, închide susținut cu scăderi- Vin și spirt " In zilele de 16 și 17 Iulie 1910. S’au vîndut la lămpile • Antrepozite, Nectar și Grivița, vin, rachiu și drojdie în cantitate de 2000 decilitari 25 de vase cu preturile după cum un#**81* Vin nou de Moldova 4.80—6.50 Vin vechiul de Moldova 6.20—7.40 Vin negru 7.00—8.00 Țuică ■ 7.50-9.50 trg(jdna 10.00—11.50 Cota apelor Dunărei Pe ziua de 213 Iulie 1910 In ROMÎNIA : Scade pe toată întinderea. Înfiorătoarea crimă din comuna Gornetu Cricov (Prahova) PLOEȘTI, 21 Iulie. — Relația: pile ce am dat in numărul precedent, cu privire la Înfiorătorul asasinat din comuna Gornetu Cricov, comis asupra nenorocitului morar Gheorghe Ion, au fost făcute de d-ni. I. Cireșeanu, judecător de instrucție și N. Păunescu, procuror, grație cărora, s’a putut desvălui întregul mister ce plana la început. CONVORBIRE CU D. PROCUROR PĂUNESCU . Intîlnind pe d. procuror N. Păunescu, i-am solicitat a-mi da amănuntele necesare asupra acestui îngrozitor asasinat. Cu gentilela ce-l caracterizează, id. procuror N. Păunescu îmi răspunse : — „Nenorocitul morar Gheorghe Ion, a fost asasinat în chipul cel mai sălbatic. El a căzut victima infidelităței soției sale Marița, care întreținea relațiuni de dragoste cu stăpînul moarei, D. Belu. D. Belu și Constantin Păun Stanciu, după ce au doborît la pămînt pe Gheorghe Ion, cu cea mai mare ferocitate au început să’l înțepe cu cuțitele, torturîndu’l îngrozitor. Strigătele sfîșietoare și rugămintele extrem de dureroase ale victimei, de a fi lăsată în viață, spre a-i reda libertatea să-și îngrijească de cei cinci copilași ai săi, au rămas neascultate de criminali. Omorîrea lui Gheorghe Ion se pusese la cale de către însăși soția sa Marița și deci, peirea lui trebuia să se îndeplinească. „După asasinare, cadavrul mutilat al victimei Gheorghe Ion a fost aruncat în puț de necunoscuți. De acum înainte, soția înșelătoare, Marița Gheorghe Ion și amantul său D. Belu, credeau că au scăpat de urmăririle soțului și vor putea, trăi împreună, gustînd liniștiți din toate plăcerile dragostei. Celalt asasin complice Constantin Păun Stanciu, credea și el la rîndul lui, că va duce o viață fericită, priyulgînd bani de la D. Belu, pentru făptuirea mișelescului sau act. Pe cînd cei douî ucigași, împreună cu mizerabila soție, își faceau astfel de planuri de fericire, fapta lor infamă este descoperită. Acum eî, în locul fericirei năzuite, își vor ispăși păcatele acolo unde se cuvine după fapta lor.“ Am mulțumit d-lui procuror îți. Păunescu, pentru buna voință ce a avut, dîndu-mî toate aceste lămuriri — Stavăr. Brutari necinstiți — I Confiscările poliției comunale După ce că unii brutari nu vor să ostenească prinea, proporțional ,cu prețul la care a scăzut, griul, apoi mai sînt și necinstiți, vînzînd plini lipsă la cîntar, și neconformîndu-se regulamentului ce-l privește. Așa, azi dimineață, d. sub.vomisar N. V. Țural, nu la poliția comunală, făcînd mai multe revizii pa la diferiți brutari, a găsit în neregulă pe Milan Traico, din strada Teiul Doamnei No CP, care n’avea afișat prețul pîinei, conform regulamentului, și pe Nicolae Tudor, din ?os- Pantelimon No. 59, care avea lipsit din greutatea reglementară a plinei- Ambilor li s’ami confiscat pîinile ce aveau pentru vînzare. ---------------- Cum e vremea Mercuri- 21 Iulie Inară.—Căldură IniIbușitoare In toată țara, noaî ales în partea de șeis vinde în multe localități termometrul a ’atins în cursul zilei 35 gr., cele mai ridicate temperaturi fiind 37 gr. la, Calafat și 38 gr. la Parieți (Ialomița) și Giurgiu. Către seară a plouiat pe alocuri în Moldova și în cîteva localități de munte din Muntenia; cantitățile de apă au variat între 1 mm și 9 mm. Peste noați•re termometrul s’a coborît , senin și timp liniștit, piretu.t indieni. Presiunea atmosferică a crescut cu 1—2 mm fiind în mijlociu către 759 mm. # Marți 20 Iulie In Europa.—Presiunea atmosferică staționară ln centrul și vestei Europei iar in partea de est și nord-est a mai scăzut puțin (sub 760 mm). Cerul mai mult senin și timpul liniștit. A mai plouat In Franța, Austria și Rusia. E2B SB5 Împăcarea Rominilor cu maghiarii ii Cum apreciază presa maghiară înțelegerea cu naționalitățile In ziarul budapestan „Maghiar Hírlap“ a apărut dăunăto o serie de articole scrise de Liptay Béla, în care se ocupă pe larg de chestiunea naționalităților. Se va vedea din expunerile publicistului maghiar că împăcarea cu romînii sau cu celelalte naționalități, o înțelege acesta mai mult în sensul înghițitei acestora de către maghiari. Găsim ce-n drept și cîteva aprecieri luminoase în aceste articole dar șovinismul maghiar ese totuși la iveală si în argumentările d-lui Liptay Béla, sărbătorind cîte odată adevărate orgii. Reproducem părțile mai esențiale din articolele sale: ...„Partea politică a chestiunei s’ar părea că e rezolvită, căci avem doar egea naționalităților. Soluția aceasta însă numai aparentă, fiind scă legea naționalităților e atît de concitantă și înărinimoasă față de naționalități (asta după părerea automul maghiar nota traduc.) încît executarea eî ar fi identică cu nimicirea unitățeî statului național maghiar—și ca să fim sinceri—e numai vina lipsei de istețime și maturiate politică a naționalităților, că sie nu au putut să devină dușmani mai puternici și n’au putut să profte în măsură mai mare de favoarea ce le oferă lor legea de naționalitate. Sprijiniile guvernelor Politica urmată față de naționaliățî de toate guvernele de la 1867 Moace, a fost mai mult negativă; 'uvernele ar fi prea mulțumite dacă aceste naționalități nici n’ar exista,a să nu fie silite să le poarte grija; —și fiindcă aceasta e politica cea mai simplă, multe guverne nici nu s’au mai ocupat cu naționaliitățile. Vu venit însă" alte guverne, cari au căzut în cealaltă extremitate și voau să vindece boala separatismului i naționalităților—această boală care ia o cangrenă, tot mai adinc intră n trupul statului— printr’un leac oarecare. Ideia de stat, în ce privește națonalitățile, nu e numai o putere care pedepsește, ci e și o putere binefăcătoare, care trebue să poarte grijă de interesele morale și mateiale ale naționalităților și trebue să dărime zidurile cari ne despart. In alte cuvinte, politica de naționaitățî nu poate să se ocupe numai de chestiunea dacă naționalitățile vreau să se apropie de maghiarime,ci trebue să se ocupe și cu chesiunea inversă, aproape tot atît de iportantă, anume că și maghiarinea ar trebui să se apropie de naionalitâți, dacă vrea să le asimieze (sublinierea, e a traducătorului). Nu este ertat să fim severi peste măsură. Dimpotrivă, unde numai se poate trebui să ademenim (sic), să mbiluim naționalitățile și să umlem golul mare, ce desparte naționalitățile de maghiarime. Pînă acum, de câte ori era vorba de faptle unui agitator al naționalitățior, se revolta de obicei întreaga tresă, și cu pumnii și cu scrisorii lin dinți amenința naționalitățile. Nu prin severitate și răceală, ci din contra,, prin o ajutorare sistematică și precaută, credem că se va putea rezolvi această chestiune importantă. Directiva trebue să ne-o lea, nu dragostea de rasa, care desparte, ci ideia- națională, care o negate. Aceasta e politica corectă ce duce la țintă... Dragoste reciprocă și înțelegere: iată ideile cari trebue să dea pe viitor îndrumare politicei de naționalitate. In mod tacticos, ar trebui să croim caleai, ca inteligența naționalităților să se simtă fericită în mijlocul nostru ,ar trebui să ne interesăm de viața lor economică, și de toate mijloacele cari ar putea îmbunătăți soarta lor... Romînia piedica împăcare:? „Romînii din regatul român au ajuns o națiune politică compactă și farmecul valahimei independente are astăzi asupra valahimei din Ardeal o putere atractivă mai mare decit oricînd. Și cu toate acestea, cui s-a venit oare în minte—ca să amintesc o singură pildă — că nouile universități pe care a se înființa ar împlini o misiune politică și culturală mai importantă în Brașov, în Sibiu sau în Sighișoara decit în Seghedin sau Debrețin ? Dacă mulțimile de emigrați au știut și au voit să devină maghiari, naționalitățile și ele vor ști și vor vor să devină maghiari (sici) îndată ce vor ajunge într’o situație încît să-și poată satisface exigențele lor economice și culturale mai mari... Pilda viene este vechiul imperiu roman, unde hordele sălbatice învingătoare au primit tradițiile culture, ale societăței române —dela cei învinși. Tot astfel și noi trebue să desvoltăm pe toată linia forța economică și culturală a măghiiarimei, ca asimilarea cu maghiarimea să devină pentru naționalități un interes, o trebuință (sic!) Maghiarizare ca orice preț „Rasa maghiară trebue să fie sîmburele și centrul elementelor din jurul ei. Să nu le prigonească însă, ci să împartă cu ele drepturile și datoriile cetățenești, sarcinile și binecuvîntările patriotismului. „Pentru a preveni orice neînțelegere ne grăbim a declara că nu considerăm de asuprire a naționalităților, dacă le cerem să respecte drepturile limbei maghiare și să recunoască fără orice condiții, supremația culturei și a statului maghiar. Trebue să le dăm însă și lor prilej să poată învăța limba maghiară, să poată cunoaște cultura maghiară și favorurile de cari se vor bucura dacă vor recunoaște supremația statului maghiar. Marele imperiu roman de trei arme s'a folosit pentru a romaniza toată lumea: armata, administrația, cultura. De aceste arme se putem și noi folosi în interesul maghiarizării, spre acest scop însă trebue să maghiarizăm aceste trei instituții: radical, esențial... „Concluzia e clar că, în ce privește naționalitățile, politica maghiară reală și cuminte cere ca limba administrației să se maghiarizeze cu o consecvență de fier, chiar dacă această consecvență s’ar numi forța; iar dacă lucrul acesta nu se poate face deodată și radical, trebue să procedăm cu încetul, căci în chipul acesta vom putea mai ușor dovedi naționalităților că aci numai ca maghiari pot trăi și muri....“ Ei cum vă place modalitatea „împăcărea“ arătată aici de publicistul maghiar? îl L. Pa Concentrările Rezerviștii 1903 și concediații 1905 vărsați de trupele călări escadronului 3 teren vor fi concentrați la Galați pentru instrucție în patru serii și pe timp de cite 11 zile. seria I: 10—20 August inclusiv; seria II: 21—31 August inclusiv; seria III; 20—30 Septembrie inclusiv; seria IV; 1—11 Octombrie inclusiv. Chestiunea muncitorilor agricoli străini Părerile d-lui C. Dissescu Romînia Agricolă în numărul din urmă publică o interesantă ’Convorbire cu d. Const. Dissescu asupra situițiui nei agrare. Fostul ministru conservator se arată încîntat de rezultatul anului agricol. — Anul 1910 spune d. Dissescu— va marca odată în analele agriculturei noastre, o asemenea abundență nefiind încă înregistrată la noi. D. Dissescu a vorbit apoi de chestiunea muncitorilor agricoli străin,i, exprimându-se astfel: — Eu cred că în mod absolut anticonstituțional dreptul de imigrație a fost răpit muncitorilor străini. După mine oricine ar trebui să aibă dreptul, de a angaja și a aduce oricînd muncitori, iar guvernul să aibă numai dreptul de priveghere asupra lor, cu alte cuvinte să exercite un control polițienesc asupra lor, iar nu ca azi, să ia măsuri represive, supunînd munca capriciului autorizărilor guvernului. Cine despăgubește în situația de azi, ^întreabă d. Dissescu, argubele aduse cultivatorilor, cărora li s'a refuzat aducerea de muncitori străini ? Dar chestiunea aceasta, ca și întreaga chestiune agrară, nu se poate rezolva cu legi în extremis, adaogă d. *Dissescu. După cum am spus-o și în parlament, chestiunea agrară, în tot complexul ei, are nevoie de o reformă fundamentală și la aceasta nu se poate ajunge decit prin revizuirea Constituției. Mișcare în armată In armată s'au făcut următoarele mutări și înaintări: D-niî. major Șencescu Victor, din reg. 12 Cantemir la serviciul geografic al armatei. Căpitanii: Popescu Vasile din reg. 5 Vlașca la școala militară de infanterie, Alexiu Alexandru, de la școala militară de infanterie în reg. 2 Romanați 19. Locotenent Dojicu N. din reg. Bacau 27 la comandamentul brigăzei 15 infanterie. * . D. medic locotenent în rezervă Coca Victor din reg. 8 artilerie la reg. 6 Mihai Viteazu, pe ziua de 1 August a. c. D. locotenent-veterinar în rezervă Doru N. Gh. de la comandamentul corpului II de armată, la reg. 18 artilerie. Chemări în activitate Următorii sublocotenenți In rezervă sunt chemați timporar în activitate de serviciu și repartizați astfel: Dumitrescu I. C-tin din regim. Mircea 32 în reg. Calafat 31, Manele Petre din reg. 6 Tecuciu 24 în același regiment, Popescu C-tin din reg. Dragoș Vodă 29 în același. Plutonieri înaintați Stat înaintați la gradul de sublocotenent următorii subofițeri plutonieri cu termen redus: Borșaru Ștefan din reg. 7 călărași în reg. 5 Ialomița No. 23, Gilibia. V. din batal. 1 pionieri în reg. Mehedinți 17, Măcelaru Decebal din reg. Vilcea 2. în reg. 9 R.Sărat, Vasilache Ion din reg. 6 Tecuciu 24 in reg. Bacau 27, Stănescu Ion din reg. 4 Ilfov 21 în reg. Buzau 8. Sînt înaintați la gradul de sublocotenenți in rezervă următorii subofițeri plutonieri cu termen redus: D.mc. Vircea I. din reg. Mihai Viteazu in reg. Vasile Lupu 36, Băbeanu Pompiliu din reg. 4 Ilfov 21 în reg. Vasile Lupu 36, Ciocîrdel Ștefan din reg Mircea 32 în reg. Argeș 4, Ionescu Adam din reg. 2 Vilcea în același, Teodoriu Ion din Rovine 26 în același, Ionescu - Traian din reg. Constanța 34 în reg. Vasile Lupu 36, Luca Mitral din bat- 4 vinători în reg. Roman 14, Pioveanu Aurel din batalionul 4 vînători în reg. Ștefan cel Mare 13, Slovnicu Gh. din bat- 4 vînători în reg. Ștefan cel Mare 13, Robei Sebastian din bat. 4 vînători în reg. Ștefan cel Mare 13, Stănoiu Ștef. din reg. Calafat 31, în același, Fărcășanu P. din reg. Războeni 15 în același, Barbu N. din bat- 5 vînători în reg. Vîlcea 2, Manolache Vasile din bat. 1 vînători în reg. Suceava 16, Antonescu Ștef. din 2 Romanați No 19 în același, Zamfirescu Toma din reg. 2 Romanați în același, Iorgulescu Stelian din reg. 7 Prahova în acelaș, Mardoloescu Ștef. din reg. 26 Rovine în aceiași, Filipide Ștefan din bat. 4 vînători în reg. 15 Războeni- Pungașii dezertori — Pentru d. comandant al pieței . Pungașii noștri își încep meseria încă din cea mai fragedă tinerețe. Așa că atunci cînd sunt înrolați în armată, sunt și la majoratul meseriei lor. Odată intrați în armată, agenții siguranței încetează a se mai ocupa de ei, știindu-i sub paza militară. Ce se întîmplă însă? Tocmai aceștî militari își fac datoria cu inimă rea, dezertînd pe capete. Așa că, reapar pe piață, „operînd" în bună pace, întru cît sînt lipsiți de supraveghere. Aceasta se întîmplă mai ales de cînd comenduirea pieței a luat dispozițiune ca să nu se mai anunțe poliția atunci cînd dezertează vreun soldat, și mi semnaî poate ști deci că cutare pungaș este liber în epoca de criză, căutind să fure ori poate. Așa de pildă de erî poliția se află în urmărirea unei bande de șase dezertori, cari operează de cîteva zile nesupărată în preajma Capitalei. Ar fi deci bine ca, ori de cîte ori dezertează vreun soldat, să fie încuroștiințată și poliția Capitalei.—8. Greva tipografilor Patronii cer soldații. — Datoria ministrului de a impune arbitragiul — #— Din primele zile a izbucnirei grevei lucrătorilor tipografi a răsunat în ziarul nostru apelul la arbitraj, sfatul de a se ajunge cît mai repede la pace. După oarecari șovăcii datorite entuziasmului cu care se pornește în primul moment la luptă, lucrătorii au primit în mod favorabil ideea noastră. D. ministru al industriei, informat de această stare de spirit împăciuitor din lagărul muncitoresc a socotit cu drept cuvînt că este de datoria d-sale să profite de acest curent și, înelegîndu-și rolul, a convocat delegațiuni de patroni și greviști, oferindu-le bunele d-sale oficii pentru a trata o înțelegere onorabilă, fără învingători și fără învinși. Delegații greviști au accepceptat imediat această ofertă, dar patronii — rău inspirați continuăm noi a crede — au refuzat să stea de vorbă cu greviștii. D. Orleanu n'a avut, din nenorocire, destulă energie ca să impună patronilor, și greva aceasta ține de aproape o lună. Tipografii greviști — în număr de vre-o șapte sute — rezistă de atîtă vreme tuturor ademenirilor, amenințărilor și, mai ales, lipsei (mulți din ei avînd familii grele de susținut), iar patronii s'au mulțumit să corupă pe ici, pe calea cîte cîțiva lucrători, mai slabi înarmați în această luptă. Ei bine, acum se pare că pagubele cauzate și patronilor au trecut limita, căci azi au făcut apel la minister ca să li se pună la dispoziție lucrători tipografi soldați, cărora să li se plătească cîte 5 lei pe zi. — Cum se face la muncile agricole — îmi zicea un patron care aștepta să fie primit în audiență de ministru — de ce nu s'ar face și la cele industriale ? „Să ni se dea soldați ca și agricultorilor și noi vom plăti salariile la regiment D. Orleanu stă încă pe gînduri dacă trebuie să satisfacă pe patroni în cererile lor. Ne place a crede că d. Orleanu va resiza din nou momentul de a se oferi ca arbitru pentru a pune capăt acestei greve care ruinează deopotrivă capitalul și brațele muncitoare ale uneia din cele mai frumoase și importante industrii în țara noastră. In memoria lui C. A. Rosetti, primul președinte al societatei de arte grafice din România, facem, din nou apel la ministrul industriei, dintr'un guvern ce-si zice liberal, să strige patronilor: — Destulă ruină ! Muncitorii primesc arbitrajul oferit, e de datoria voastră să-l acceptați Ultime informațiuni — ■ ------ După cum s'a anunțat, familia princiară pleacă miine cu acceleratul la Coburg. Familia princiară va pleca la orele 1 de la castelul Peleș cu automobilul pînă la Predeal unde îi va aștepta vagonul princiar. De la Viena principele Ferdinand și prințul Carol se vor despărți de principesa Maria și micii principi și cu automobilul vor pleca prin Austria și Germania la Sigmaringen. In ce privește chestia despăgubirilor ce se pretind de mai mulți supuși turci cari au suferit pagube cu prilejul incidentului de la Pireu, suntem informați că cifra acestor despăgubiri se ridică la aproape îndoit cît a obținut guvernul nostru. Chestia e departe de a fi tranșată. Cu privire la aviatorul care a păcălit pe brașoveni Duminica trecută ui se mai comunică următoarele amănunte: După o Încercare neizbutită cu aparatul său, aviatorul a profitat de ocazie că s’a îndepărtat de locul unde se afla mulțimea și areînduse întrun automobil, a dispărut. Păcăleala a revoltat lumea. Pînă acum poliția din Brașov nu a luat încă măsuri pentru prinderea escrocului.Este vorba să se înceapă tratative pentru legarea unei a doua linii telefonice București-Budapesta prin Orșova. Linia prin Predeal a devenit prea aglomerată, iar legătura prin Orșova s'ar putea face foarte lesne și cu mici cheltueli. Pe teritoriul nostru linia specială de 3 mm. este dusă pînă la T.-Severin, iar pe teritorul ungar nu e departe de graniță. Demersuri mai energice ar duce lucrul repede la bun sfârșit. Lucrările pregătitoare în vederea unui proect de reformă fundamentală a sistemului nostru de impozite sunt foarte înaintate. O delegație din partea cercului central comercial și industrial, în frunte cu dl Cernățeanu și Mihalcea-Vraniceanu, s’a prezintat astăzi d-lui ministru Orleanu, spre a î cere, conform rezoluțiunei ultimei adunări generale, să atenueze rapaosul duminical, aidică să permită ca negustorii din toată țara sătină deschis pînă la orele 12. In zilele de Duminică, căci altfel sînt amenințați să fie ruinați. Aceasta pînă la toamnă, cînd, cu asentimentul Corpurilor legiuitoare să se modifice legea într-un sens care să nu aducă prejduirii atît de enorme comerțului de la orașe și orășele. D. Orleanu a răspuns categoric că nu poate să calce legea, atîta timp cît este în vigoare și că d-sa este partizan al principiului repaosului de 24 ore, de la care nu se va abate. Mai mult încă, d.sa în loc de o restrîngere a repausului, ar fi pentru o estindera a lui, adică el să fie aplicat și la țară ca și la orașe. Delegațiunea a plecat deci fără nici un succes. D. ministrul M. G. Orleanu, a sosit astăzi în Capitală și a lucrat toată ziua la ministerul industriei. D-sa va pleca diselată la Galați. Tablourile de decorații în armată au fost aprobate de rege și înaintate consiliului de miniștri. D. Alex. N. Leon, a fost numit secretar contabil la corporația din Tecuci, in lorul lui Șt. Leon, care rămîne a fi pus în disponibilitate. D. Christache Niculescu a fost numit comisar al guvernului la corporația tîmplarilw din Capitală. D. Tudorache R. Cretu, numit supleant al comisarului guvernului, pe lîngă corporația cizmarilor din Brăila. A fost confirmată comisia de examinare alcătuită pentru corporația din T.-Jiu. L». I. Stavri a fost numit și confirmat membru în comitetul provizoriu al corporației din Gâești, în locul d-lui V. Geoigescu. A fost confirmată «omisiunea de examinare de pe lîngă corporația meseriașilor din Găești. De vre-o cîteva zile zahărul iarăși s'a scumpit, vînzîndu-se în detaliu cu 1 lev. și »0 bani kilogramul. O delegație a patronilor tipografi, a cerut azi ministerului de industrie să le pună la dispoziție lucrători soldați, căci au lucrări urgente de efectuat Și greva tipografilor continuă. Ne ocupăm în altă parte a ziarului de acest demers. Direcția c. f.r. a hotărît ca expresul ce pleacă din Iași la ora 1.25 pe timpul vacanței să fie menținut în tot timpul anului. Aseară la Sinaia a fost, un dineu la Sf. Ana, oferit de d-na Darvary, născută prințesa Bibescu. La acest dineu a fost invitate 40 de persoane, împreună cu familia princiară și membrii corpului diplomatic aflător la Sinaia. Azi dimineața a avut loc la Bursa Muncei o întrunire a lucrătorilor greviști, la care d. D. Marinescu a făcut diferite comunicări relative la mersul grevei. D-sa s’a mai ocupat și de faptul nunțat că un ziar de oră dimineață a anunțat că mulți dintre lucrători au reluat, lucrul „în vechile condițiuni“. D. Marinescu zice că aceasta nu e exact și dacă numărul greviștilor a scăzut, e că sunt patroni tipografi care au acordat cerințele formulate de lucrătorii lor. Greviștii s’au răspîndit apoi pe la casele lor, rămănînd ca miine dimineață să se întrunească din nou la Bursa Muncei. La orele 10 a avut loc o consfătuire a comitetului grevei în care s’a discutat mersul grevei și s’au luat diferite dispozițiuni pentru ca să fie dusă la bun sfîrșit. La Biroul mostru de Informațiuni s’a primit următoarea scrisoare: D-laî B. SEPEANU Directorul Biroului de Informațiuni al ziarelor „Adeverul“ și „Dimineața“ BUCUREȘTIVin prin prezenta a vă face cunoscut că am primit scrisoarea dv. cu informațiunile cele mai clare și precise relativ la situația militară a nepotului meu și pentru care vă mulțumesc călduros. Vă salut cu toată stima - s Haritina Constantinescu Mihailen D. Const. Marinescu, fost mulți ani director al garajului Alexandru Prager, s’a stabilit pe câmpt propriu, instalîndu-se în strada Academiei—palatul Lahovary—sub firma Const. Marinescu , Co., Societate în comandită. D-sa a intrat în relațiune cu cele mai reputate case de automobile din străinătate pe cari le vom aduce în curînd la cunoștința cititorilor noștri. Un automobil BELAGE de 8 HP., identic ca acel ce a cîștigat premiul al doilea în cusa de tarism, a fost cumpărat de la societatea LEONIDA & Go., din Craiova, de către d. Miron Niculescu. Mișcarea de la lucrările publice Pe ziua de 16 Iulie a. c. s’a făcut următoarea mișcare în serviciile pendintei de ministerul lucrărilor publice . D. Ion Alexandrescu, actual impiegat el. 4-a la serviciul maritim, se destituie din serviciu pentru sustragere și înstrăinare de efecte. D-nii Constantin I. Vasiliu și Petre I. Vasiliu, absolvenți cu diplomă ai școalei de conductori desenatori de pe lângă școala de poduri și șosele, se numesc pe 16 iulie a. c., în postul de conductori în serviciul de poduri și se admit, pe aceiași zi în cadrul tehnic în gradul de conductori cl. III-a. D. Vîrnav Anton, diplomat al școalei de arhitecture din țară, se numește arhitect la serviciul lucrărilor noul din administrația căilor ferate române. AMDVERUIi Iris important Rompilor Ipricultori putea face un bun ogor și a aplica formula arăturei în două straturi (drenajiu) Prin NTSKI după cum arată presentele ilustrațiuni sfătuim D-nii Agricultori a întrebuința Societatea jfosonima pentru IMPORT si EXPORT BUCUREȘTI Birou: Str. Stavropoleos, 15 Depozit: Strada Brutus, 5 Reprezentanța generală renumitei fabrici Pentru a cipiu VE Plugal librăzdar CORECT cu arc de Subsol PATENT Ultima Oră împăcarea romîno-maghiară — ¥ © d A*,n Presă — Budapesta, 21 Iulie. — Asupra împăcării romîno-maghiare ziarul „Az Uzgac“ se ocupă într'un articol de fond de chestia naționalităților și în special de consfătuirea pe care a avut-o excelența sa mitropolitul Mețianu cu primul ministru Hedervary și cu ministrul cultelor leban Zichy. Ziarul își exprimă nădejdea că se va ajunge la o înțelegere. Se afirmă că mitropolitul a tratat în primul rînd chestia învățămîntului român în materie de religie. Dacă este adevărat, atunci, spune ziarul, mitropolitul va da numai de porți închise. Aceasta este fi primă parte a chestiune!. Contele Tisza a conturat în discursul său posibilitatea unei soluțiuni pacinice, propunînd ca romnul să renunțe la un partid al lor și să intre în partidul național al muncei. Chestia este dacă mitropolitul Mețianu va avea puterea de a influența opinia publică-Ziarul crede că o va avea. Ungaria și Romînia depind una de alta și recunoașterea acestei comunități de interese politice a înlăturat orice piedică. Acest lucru a fost confirmat și de alegerile din Iulie, cari au dovedit că agitația politică nu-i salutară. Așteptăm cu bucurie, rezultatul demersurilor mitropolitului Mețianu. Este de dorit, ca romînii să se pătrundă de adevărul adevărat. Micul grup al agitatorilor va face tot ce-o va sta în putință pentru a face atmosferă defavorabilă ideii de împăcare, dar este de prevăzut că dacă mitropolitul va reuși să atragă clerul la ideea de conlucrare frățească a romînilor cu Ungurii atunci se va marca o epocă însemnată pentru pacea internă a Ungariei-Articolul termină spunînd că pentru a se da o soluție pacinică chestiei naționalităților, ar trebui să se strămute centrul de activitate literară și culturală la Budapesta, unde să apară ziare sîrbeștî și romînești. Este o dorință vie a noastră ca să fim în legătură științifică și literairă cu București, Belgrad și Agram. * „Budapesti Hírlap”: Cum și ■cînd se va rezolvi chestila naționalităților nu se poate ști. Sperăm însă că niu poate fi vorba despre altceva decit de direcția, traducată de contele Tisza «1 anume, ca romîniî, fără gînd ascuns, să se înscrie intr’unul din partidele maghiare deja existente. A întreține un partid aparte, fie el numit, național sau moderat nu poate duce la pacea dintre românii unguri . Singura condiție de împăcare este ca romînii, fără a avea un partid deosebit, să indicneze împreună cu noi spre binele țării.& „Pesti Napló” . Se ocupă mai întîi cu ziarele romînești și spune că a știut că tratativele pentru pace se urmează de cîteva săptămâni și că primul -ministru a conferit cui d-niî) MAhu, Cosma și Unigureianu. Cu toții au cerut că guvernul să recunoască comitetul partidului național român, ceea ce, spune ziarul, orice guvern care se simte ar trebuii să respingă cu dispreț. Guvernul, care a sdrobit în alegeri pe romîni vrea să trateze acum cu adversarul sleit de mitere. Toate, oare, avea aceasta un stop, mai ales rînd se amesteca elementele romîniști politice și publicistice ? # „Független Magyiaranzak” (Independența maghiară). După intre’diuicersa care este un scurt, istoric al chestiei naționalităților, ziarul spune : „Atitudinea dușmănoasă a parc* sei romînești este explicabilă. „In Romînia, geografia, se învață după niște hărți în cari granița Romîniei, este strămutată pînă la riul Tisa. „In vreme ce cercurile oficiale din București respectează vecinătatea cu Ungaria și alianța militară care leagă R omînia »De monarchic, societatea românească agită contra Ungariei,avînd drept stop final ca Transilvania și conflatele locuite de romîni să fie alipite de Romînia .Mulți agitatori politici romîni își datoresc cartona faptului că au „luptat” pentru această idee. Acum utopia alipirei a intrat în tîigale cearcuilor conducătoare. „Societatea romînească sacrifică numal sute de mii de lei pentru acest scop. „Firește că acestor elemente nu le va conveni soluția propusă de Tisza. „Dacă se va face pace și dacă romînii se vor mulțumi cu noua sitiuație -atunci agitatorii romîni nu vor mai avea națiunea de a fi. „Așa fiind, discursul lui Tisza ne mulțumește cu atît mai mult. ..Romînii din Ungaria nu pot fi măsurații cu aceiași măsură ca și Vaida și Suciu. Majoritatea Inteligenții romlne, partea eî , mai serioasă și pe care te pot bizui, s’a ținut în stare de pasivitate, numai ca să nu urmeze pe conducătorii de mai sus* ,,1'deia subi-dimentală ai majorității inteligenții române este împăcarea cu Ungaria și ideea de stat maghiar. Acestea sunt singurile mijloace pentru a pune capăt, stării de nemulțumire a romînilor. In șirul lacievora cari gîindesc astfel a crescut mult ,și eî au luat jocul acelor deputații cari în Camera maghiară nu urmăreau alt scop decit să insulte Ungaria și își epuizau activitatea prin aceea că înrăutățeau relațiunile dintre romîni și unguri. „Partidul naționalist român constituia, din punct de vedere politic, o societate de oameni nepregătiți și poporul român și.a manifestat nemulțumirea făcînd pe candidații romîni să cadă în alegeri. „Marele și celebrul Mangra conștient de aceasta, a părăsit pe camarazii săi și s’a dus acolo unde speră să poată face ceva pentru frații săi. Convorbire cu vicarul Mangra Budapesta, 21 Iulie. — Ziarul de seară „Az Est“ publică o convorbire cu vicarul Mangra. Acesta a spus intre altele: Am fost împreună cu mitropolitul Mețianu de la sosirea lui la Budapesta și am avut prilejul să alin cite ceva. E fapt că mitropolitul a predat primului ministru și ministrului cultelor im memoriă. Acest memoriu, excelența sa mitropolitul o accentuiază în mod public, cuprinde părerea sa particulară. Mitropolitul ar privi cu satisfacția restabilirea armoniei, și din partea sa își va da toată osteneala in interesul acestei cauze. Dacă aceste străduințe își vor ajunge scopul nu se poate prevedea. Nu e destul pentru aceasta, numai o bună-voință, e nevoee și de succese concrete, și dacă guvernul nu va arăta numai bună’ voință ci și altceva, atunci pacea va fi restabilită-La întrebarea ce înțelege te*urii" ,,altceva" vicarul nu a răspuns. El a declarat apoi că pînă acum nu s'a făcut decit un schimb de idei, acțiunea va începe abea la, toamnă. ANCHETA INTR’O CHESTIE AERONAUTICA Berthen, (granița germano-rusă), 21 Iulie.—Eri la Trzelaika s’a făcut ■o anchetă privitoare la focurile de pușcă trase de soldații ruși de pe graniță în contra unui balonn german la sfîrșituil anului trecut. Erau de față autoritățile germane și ruse de la graniță. A fost stabilit că focurile de pușcă au fost trase în contra balonului cînd el se mai găsea încă pe teritoriul prusian. EXPLOZIE — Morți și răniți — Toulon, 21 Iulie. — Pe cînd marinarii francezi urcați pe o barcă scoteau o mină lingă insula Sta Margareta, mina a făcut explozie și, dintre cei zece marinari două au fost omorîți pe loc; mai sunt mai mulți răniți dintre cami unul mortal. ALTA EXPLOZIE :— Morți și răniți — Kronstadt. 21 Iulie. — In urma unei explozii întîmplate pe bordul unui torpilor, șase marinari au fost uciși și 14 sunt răniți. CIUMA LA ODESSA Petersburg. 21 Iulie.—„Agenția Westnik” află că orașul Odessa a fost declarat contaminat de ciumă. CICLONUL DE PE AMUR Petersburg, 21 Iulie După ziarul „Blrshewija” -multe bărci de pescari au fi fost aruncate pe malul fluviului Amur și că în împrejurimile portului Nicolejewskiun ciclon puternic ar fi pricinuit multe stricăciunili și că ar fi 200 de pescari înecați. SITUAȚIA DIN MACEDONIA Sofia, 21 iulie.Contrar știrilor din Salonic și din Constantinopol, se afirmă că opiniuuea publică bulgară nu e deloc neliniștită din cauza desalimamantului din Macedonia și că nu se dorește un tratament de favoare pentru, bulgarii otomani se dorește numai ca procedeurile de dezarmament să fie legale și fără violențe. CALATORIA LUI PARSEVAL II — Ruperea helicei — Landshut, 11 iulie.—Balonul cu cîrma „Parseval VI" care S’a înălțat azi dimineață la Bayreuth îndreptîndu-se spre München, a fost silit să se oprească între Regensburg și Landshut în urma ruperei elicei. După ce s'a pus o altă elice, balonul s'a înălțat iarăși la ora 4 după amiazi reluindu-șî drumul spre München, , # München, 11 iulie.— Dirijabilul ,,Parseval VI” a sosit ic atentfi la ora 6 și 45. 4 Parcul OTETELIS AlftJ Compania Ulrica O. Grigoriu Astăzi Miercuri 21 Iulie 1916 se va juca: lifta ie Fsitt Operetă în 3 acte Biletele la Galeria de Muzica G . Degen, Calea Victoriei. MOTOARELE ilici se găsesc numai la Si LisnSssia Ktesari fost Nicolae Fehér & Ciu — Furnisoare a Curței Begsto» |Bacoreșt. Brăila, Craiova, CASA DE SCHIMB M. FUELS București, Strada LIPSCANI Saui Noul Palat Dacia cursul pe ziua de 20 Iulie 1910 Cu mp. . Vîttd ..bhifl aúűt. iiua ucns 91|401|'' 01175' !%. . , 1905 a. b 91 40 91 75’ 46/0 Rentă internă ) 90 75 91 25-47c Obiig. Sim. SoE Dmt 88 — 88 25 5% „ iud.; CemanalE 102 75 10325 l‘/í „ „ „ „ 9435 9475 5 ° „ Ser. Enne, rurale 98 75 9925 4 °/ , . , 88 10 8875 V/C . , nb. Bu. 97 75 9825 5 °/c . . „ Iași 95 50 95 75 5% Bonuri Rurale 99 — 99 50 .Ve. B. Națională 4720 — 4750 •— „ « Agricolă 545 — 555 •— . , Sc. Buc. 135— 145 i. * Itassa Bara. 1055 — 1065 ”— „ „ Raționala 1220-1230—, tor. val. austr. 105— 106 — Mărci germane 123 50 125 — banc. franceze 100 25 100—; „ italiene 991— 100— mbl. httl 265— “69 75 Dr. S. Micolaa Medic al Băilor: O OVORA. Dă consultațiuni în: VILLA MARIETTA Dr. S. Irimescu Medic șef al spitalului pentru tuberculoși și al Sanatoriului de la Filaret, rămâind pe timpul srurei în Capitală, dă consultațiuni pentru ISLAMS de PIEPT de la 3—5 p. m. Strada Surorilor No. 11 bfl — Telefon 14]57 — Or. larplies Specialist <le la Clinicele din Paris Fost Asistent de Clinici Str. liatiștel 33 — Telefon 19/93 Consult.: de la 9 — 11 a. m. GEHITO - URINARB de la 3 6 p. m. BOLI ȘI OPERAȚIUNI âe NAS, GAT, și URECHI Rămîne în Capitală Doctor în Specialist pentru: Faceri, Boale , Femei și Chirurgicale Strada CoraM» 11 (Episcopia) Consultații 1—3 și 7—8 p. m.___ Dr. Ioan Calinciuc ]NSe<Hc Romfin, Villa Westend MARSERBAD Boemia ör 1. Ettinger - PIEÜIG de COPII»Earning Vara în Capitali« Str. Șerban Vodă 56 Telefon 14/19 Conmt. 12— Teren de Dânzare 2000 metri pătrați cu 3 lei metrul, Strada Vitanul 25, București.—Are traiR vara.—Adresa : Gesticone, avocat, Strada Karageorgevici, București.