Adevěrul, iunie 1911 (Anul 24, nr. 7802-7830)
1911-06-11 / nr. 7812
Sîmbăta 11 Trifie MI v Apărarea Mitropolitului Primat Consultația d-lui Disescu Episcopul de Roman, terafinîndu-și apărarea, se dă cuvîntul mitropolitului primat pentru a răspunde la acuzațiile ce i s’au adus. * In primul rînd, Primatul a prezentat o consultație a d-lui Dissescu, consultație care i-a fost admisă de către membrii sinodului. Iată textul acestei consultații: ție înalt prea Sfinte m fi, grăbesc a răspunde la întrebările ce’mî tăceți prin scrisoarea ce primii acum dela 1. pS. Voastră. Prima întrebare: „Ce cred despre legea care a provocat conflictul actual?"Desigur că întrebarea se referă la conformitatea acestei legi cu dogma bisericii creștine ortodoxe române, sau dacă zisa lege calcă dogma acestei biserici, căci acistă unul din capetele de învinuire ce vi s’au adus. Răspunsul la această întrebare se găsește amănunțit în discursul ce am ținut în Senat cu prilejul discuțiunei legei. Atunci, ca și acum, cred că legea așa cum a fost adusă la discuție (nu întîiul proect de lege) este anticonstituțională, căci art. 21 al. 5 prevede o singură autoritate sinodală centrală pentru regularea afacerilor spirituale, canonice și disciplinare ale Bisericii ortodoxe române, iar nu două, cum prevede actuala lege: Sf. Sinod și consi.Storiul. Această lege nu este, după umila mea părere, antidogmatică (cuvîntul antidogmatic îmi pare mai precis decit cuvîntul anticanonic, care cuprinde în sine canoane de diverte naturi, din care unele desființate de fapt prin neaplicarea și ca fiind în opoziție cu legile noastre din afară, absolut și implitiv obligatorii pentru toți), căci nicî o dogmă evangelică certă și nici un canon dogmatic n’a constituit, nici caracterizat organizarea Sinodului din anumite persoane. Temeinicia Părerea mele o invedrează: a) faptul că în Senat, P. S. Episcopi și Mitropoliți, afară de P. S. Episcop de Roman, n’au combătut această legei, ba știa pozitiv că au votat’o. Știți că mai tirziu, prin un vot — dezideratum al Sf. Sinad. s a stabilit modificarea legei, dar nu știut dacă în acest vot s’a declarat legea antidogmatică. b) îmi aduc aminte că fericitul intru pomenire adormitul Mitropolit Iosif Gheorghian mi-a spus, pe timpul propunerei legei, că nu este antic,monies. Trebue să declar că mi a spus, după vr’o trei-patru zle că ar fi bine tezaică argumentare și îndestulătoare cunoștințe a teologiei dogmatice, ca să inzist mai mult asurpra acestei chestiuni, cincimi aduc aminte că profesorii de la facultatea de teologie au declarat că nu știu ce să răspundă. A doua întrebare: „Ce cunoștințe am despre purtarea I. P. S. Voastre ca Episcop al Rîmnicului Nou și despre împrejurările ce se aduc înainte astăzi cu privire la viața I. P. S. S. Voastre, de atunci .“ Tot timpul, cu ați păstorit Eparhia Rimnicului Noul Severin, n’am auzit vorbindu-se ceva jignitor pe sfricVpurgirea. ce treime s’o aibă un Epscop, un funcționar, un om. In partea a doua a întrebării cuvintele: ,,împrejurările ce Se aduc înainte astăzi, cu privire ,la viața mea de atunci par a’mi cere să arăt cunoștința ceas avea despre unei’ nlegațiunî sau afiriațiuni defamatorii privioare la sora Olimpia, al căreia soț Păr. Vasilescu a fost numit, de I. P. S. Voasîlshi- pe atunci Episcop de Vîlcea — stareț la Monastirea Goivora. Dacă la aceste fapte se referă întrebarea ce’mî faceți, răspund că’mî aduc aminte, că acum cîva ani, ajungînd pe la orele 9 și jumătate seara la Monastîrea Govora cu mai mulți tovarăși, deși am spus formula: „Pentru rugăciunile...“ pentru a ne primi, cu mare greutate s’a arătat Păr. Vasilescu, spunîndu-ne ca să-l scuzăm de întîrzierea politeței de primire, căci suferea de boală de inimă și că din ’această cauză P. S. Episcop Athanasie l-a făcut favoarea de a’l numi la Govora. Pe la finele lui Februarie a. c., ducîndu-mă la R.-Vîlcea, cu prilejul alegerilor generale, cînd am ajuns la mine acasă, am găsit în odaia de intrare pe o seră de caritate, care purta rochia de soră religioasă cu multă distineței. A stat vreo zece zile, îngrijind împreună cu d-na Frosa Bădescu, pe George Bădescu, ful d-nei Bădescu, care căzuse greu bolnav de pneumonie. De mai multe ori în conversații, vorbinduse de atitudinea sa de temee întristată, a răspuns că suferă adine, că știindu-se pe cinste nevinovată, totuși, de multe ori a fost victima unor bîrfeli prin publicitate chiar, fără a putea măcar răspunde, căci condiția sa o obligă la tăcere. A treia întrebare: „Ce părere am asupra feluluiacuzațiunei și judecăței cu privire la pretinsele învinuiri de suferință trupească și despre ceia ce se spune că arezulta din scrisoarea produsă de d. Chiricescu. Ce valoare poate avea acea scrisoare ca mijloc de probă:“ Răspund: In fapt, din acea scrisoare — al cărei original și text nu-1 am sub ochi — dar de care, din publicitate îmi aduc aminte — nu reese lămurit nici felul boalei, nici anume remediul. Ar fi de cercetat, poate chiar de făcut analize cu microscopul, de ce natură era boala, dacă era o uretrită, ce fel de uretrită și pe remediu Bru se cerea prin pretinsa scrisoare. Era vorba de injecția Brou, cu preparatul cunoscut în farmacia romînă a preparatului Injection Bron, assorba de preparatul Brou, ce servă ca colier, sau era vorba de remediul Brou >Benoix, care poate fi și un stomahic (contra durerilor gastralgice) și un vennifug și un antispecific și care se in, fie ca medicament intern, fie sub forma injecției. Din aceiași scrisoare se poate conchide la multe hipoteze. Nu sunt în poziție de a mă putea pronunța cu siguranță ntr’un sens sau altul, căci totul depinde de o serie de alte fapte cari trebuesc dovedite, și care nu reesă din scrisoare. Ce valoare poate avea citata scrisoare, mă întrebați 7 Ea poate fi — dacă va fi primită ca element de dezbateri — ceea ce dreptul practic numește un început de bănuială, ce se poate înlătura sau complecta cu alte probe. In sine, lipsită de preciziune și plină de sugestiuni Ta, diferite hipoteze, nu dovedește un cap de acuzație. Mult mai gravă și importantă îmi pare prima parte a întrebării ce-mî puneți: „Felul acuzațiunii și judecății ce vi se face u această scrisoare“. Ce se pretinde? Ia ce constă acuzațiunea? Că ați fi săvîrșit o impietate, un sacrilegiu, un atentat la curățenia sanctuarului . Dar, astfel pusă chestiunea și astfel adusă proba impietății, faptul ar cădea, nu în discuțiunea formală ""dficiară bisericească, ci în acea judecată deosebită, care nu este o adevărată judecată și care poarte, numele de mărturisire făcută înaintea confesorului. Aci este vorba de conștința intimă a omului, în care nimeni să voia mărturisitorului nu poate să intre. Toată teologia morala, toată dogma creștină, ca și toate legile noastre constituționale, civile, penale, legea sinodală și regulamente de lege binovaia, sunt de acord a recunoaște, ceia ce recunoștea și legislația lui Iustinian, că actele, abaterile, cari au în sine o parte secretă, nu pot face obiectul unei discuțiuni formal judiciare. Aceste fapte pot apăsa conștiința, pot fi văzute și știute de Dumnezeu, dar ai ii. A, dacă păcatul ar fi public, comis în afară, cînd cel ce păcătuește i-ar da o manifestare externa, ce se poate constata fără jignirea celor mai elementare principii libertății individuale, este altceva. Unde am ajunge, dacă, în numele curățeniei sanctuarului nefăptuit în mod extern, cum ne spun teologia morală și dreptul canonic al judecăii bisericești, am fi primiți sa aducem în discuția judecății contencioase (care este publică, nu In sensul că publicul este admis la dezbateri, dar în sensul că este fățișă), obraze bisericești mari și mici, pentru a le supune la cercetări inchizitoriale, vizite corporale, sau chiar producția iiterconfidențial, adică tocmai destinate a nu fi date In dispuția formală încredințată mai multora? Justiția bisericească, ca și cea din afară, urmărește îndreptarea, echilibrul religios sau social, îmbunătățirea, dar nu tulburarea și perderea sau desgustul sentimentului religios. Fără a duce mai departe dezvoltarea acestei teme, ce se impune prin singura afirmare, conchid la respingerea de plane a unei asemenea acuzațiuni. Dacă învinuirea nerespectărei curățeniei sanctuarului ar fi fost un fapt împlinit extern, fără îndoială acuzația și urmărirea se impuneau. In cazul de față, faptul nu se învederează nici ca fapt secret, necum să poată fi admisibil pentru o instrucție și o judecată, care din nenorocire se prelungește revoltător de mult spre suferința acelora cari vor curățenia în toată biserica. 4 Patra întrebare. .. Ce părere am asupra învinuire! de plagiat?“ întrebarea este prea vlagă și în fapt îmi lipsesc elemente de verificare. Iată însă cemi aduc bine -aminte. Sunt vre o doisprezece ani, mi-ați oferit o carte asupra moralei evoluționiste (nu îmi aduc bine aminte titlul). Știți că combateți într’însa doctrina evoluțiunii și vă pronunțați pentru fixitatea ideilor morale, care neapărat, în doctrina spiritualistă pură sunt ’aprioristice. Am citit-o cu interes și plin ca admirație pentru profuziunea studiului și a argumentării. Am venit să vă văd și să vă felicit, recunoscând o mentalitate puternică și o argumentație oarecum zdrobitoare a doctrinei evoluționiste. V’am spus atunci: — Sînteți în Morală ce a fost Agassiz în cerațiunea tipurilor. Mi-ați răspuns că meritul nu vă este așa de mare cum cred, căci n’ați creat doctrina și că ați mers la izvoaare bune. Este această lucrare învinuită. Este ea plagiată, imitată, împrumutată, prelucrată? Ar trebui un tribunal literar să se pronunțe, dacă ne-am găsi la timp față cu o cerere făcută de autor, de reprezentanții lui și înaintea unui tribunal judecătoresc din afară. Acestea sunt: I. P. Sfinte, răspunsurile mele sumare la întrebările ce mî puneți. Arrebui poate să mă opresc aci, căci atîta mă întrebați. Nu pot. Sentimentul de dreptate mă împinge să profit de această împrejurare, pentru a protesta și contra unor acuzațiunî nedrepte ce s’au făcut P. S. Episcopul de Roman. Mă opresc la dona cari m’au neliniștit: a) Am credința că dacă P. S. Episcopul de Roman n’ar fi fost acuzat în Senat de învinuiri vechi pentru care n’a fost dat judecății,dacă ar fi fost adevărate, dacă acum un an, mi se pare, Episcopul de Roman, n’ar fi fos în mod vag învinuit în raportul unei comisiuni a Sf. Sinod, lupta n’ar fi ajuns unde o vedem. b) Am văzut cu mirare în acuzațiunile aduse P. S. Episcop de Roman și fie acela de theomanie. Dar de theomanie îmi pare a fost acuzat și Sf. Pavel și de theomanie poiate fi acuzat orice călugăr sincer și ardent în credințele sale. Și se face apel la certificate medicale. Dar medicii psihiatri pretind că toți cer din aîtfîvernî. _ 704S'.___ Sinodul, ministru și SffiSRfH tÜilítpW Silite' In ședința de eri a Sinodu lui episcopul de Huși, ocupîndu-se de scrisoarea Olimpiei Vasilescu publicată de noi in facsimile, a găsit că publicarea acelei scrisori constitie un adevărat scandal. Iar d. ministru Arian asociindu-se la observațiun a prelatului de la Huși, a adăugat că, după părere d-sar acea scrisoare nu crede să fi fost adresată citropolitum primo Iecei . 1 . Observațiunea episcopului de puțin curioasă și suturitate speciala în judecarea lucrurilor și a situațiunilor. Onorabilul prelat găsește scandaos faptul de a publica o asemenea scrioare, care poate servi drept document Sinodului în luminarea unei cauze, în loc să găsească scandaloasă scrisoarea însăși. Să aprecieze, înainte de toate episcopul de la Huși scrisoarea Olimpiei Vasilescu adresată mitropolitului, și apoi să discute atitudinea noastră, care, in ziar impartial, reproducem in interesul luminătei cauzei însăși, orice document care ni se comunică. In ce privește bănuiala d-lui miniștri Ariu, socotim că lupta acestei chestiuni nu mai încape disculline. Odată cu srisoarea Olimpiei Vasilescu am publicat și fac și utilul adresei, care poarta sigiliul poștei; — ori adresa e acela a ta i trope 1tiului primar. De-altfii, am spus’o și o repetăm ca sintem gata să facem dovada materiala a autenticității acelei scrsori, care vine dela Oimpia Vasilescu. — și chiar dacăi alta ar fi fost autoarea scrisoare, iot o femeie e aceia care a scrid a ceia ce, ni se pare ar fi și mai rău pentru mitropolit. Ca să se știe. --------------fi ».-------------Inundabile din Iași IAȘI, 10 iunie. — Ruperea iazului Cornești a provocat revărsarea apelor asupra străzilor: Nicolina, Frumoasa, Cruce ș Mahalaua Sălciilor, inundînd mai multe case. Sînt inundate în str. Frumoasă, casele cu No. 27, 31, 33, 34, 35, 37, 38, 39, 68, 72 și 82. Avutul locatarilor n’a putut fi salvat decit într’o parte neînsemnată. In casa cu No. 72, locuitorul Ciofcanu lipsea de acasă. Se aflau numai trei copiii dintre cari o fetiță mai mare de vre-o 7 ani. Aceasta a luat pe ceilalți doni copii mai mici și i-a urcat în pod unde i-a așezat pe o ladă. Vrînd să salveze și unele lucruri din casă a fost luată de curentul apelor și dusă pină aproape de linia ferată unde a fost salvată de niște lucrători. Un bătrîn, de peste 79 ani, anume Vasile Roman, a fost luat de asemenea de curentul apelor și aruncat intr’un șanț, de unde a fost scos de niște trecători Sunt apoi inundate strada Zina Cutcei și mahalaua Sfinților. In strada Pana apa ne mai avînd scurgere a intrat in pivnițe,de unde pompierii o pompează mereu. Ajutoarele sînt insuficiente față de pagubele cari sînt foarte mari. Dan Ifiimé informilian La Galați, triumful d-lui deputat Nicu Doiciu, care in 48 de ore a scos pe prefectul de poliție Iorgala, a consternat pe d-mi Plesnită, Fortunescu, Pacu, Leon Cantacusino, cari s’au putut convinge că intervenția d-lui Nicu Doiciu, a valorat mai mult ca toate demersurile și insistențele lor. D. Nicu Doiciu este astfel considerat, de fapt, șeful guvernamentalilor din Galați, deoarece a ciștigat încrederea și a d-lui Marghiloman și a d-lui Nenițescu. * Cearta dintre conservatorii locali nu e încă aplanată. D. Vulpe, fostul prefect de județ, refuză postul de inspector administrativ și se pare că unii dintre conservatorii de baștină se vor solidariza cu d. Vulpe și vor continua acțiunea în contra grupărea d-lui Fortunescu, care are pretenția de a prepondera, în politica conservatoare gălățeană. D Fortunescu cere d-lui Marghiloman să se dea prefectura de poliție din Galați unui partizan al său d. Șt. Teodorescu și amenință că dacă nu se va face această numire nu va da noului prefect nici un concurs. D. Nenițescu încearcă pe lingă d. Vulpe să-l convingă să stea cîtva timp în expectativă față de cearta conservatorilor gălățeni. Epoca răspunnzînd la destăinuirile publicate de noi eri asupra situațianei din guvern în chestia crizei bisericești, declară că d. N. Filipescu e de perfect acord cu C. C. Arion în ceia ce privește soluția conflictului sinodal. Deoarece ne-am luat angajamentul să publicăm răspunsul autorizat al d-lui Filipescu, respectăm acel angajament. Și, cu toate că în culisele politice se cunosc neînțelegerile din guvern pe această chestiune, luăm act de declarațiunea ziarului oficios. Să fie clar bine știut că d. Filipescu, ca și d-nii Carp și Marghiloman, se raliază la soluțiunea ministrului cultelor. Mai cerem, însă, ca ziarul, d-lui Filipescu — și o facem iarăși cu angajamentul de a publica răspunsul, — să declare cu autorizația ministrului de uzbel dacă sau nu o iul punt emisied. Filipescu a fă» lungă vizită mimat, sfătuindu-l, nese. • s Faptk" "«test dăut la știrile n»J autorizată. D. P. P. Carp, prim-ministru, a plecat azi la Sinaia, de unde se va reîntoarce Luni. V Ministerul instrucțiunei publice a hotărlt, ca examenul de capacitate, specialitatea rufăriei sa se fină la 1 Octombrie a. e., iar acela pentru specializate at croitoriei in 1 Noembre a. c. Candidatese spre a fi înscrise in aceste examene trebue să prezinte peângă diploma de absolvire a școalei profesionale, gradul II și un certificat vizat de Camera de comerț, respectivă — prin care să dovedească că am făcut practică timp de trei ani intr’un atelier cu cel puțin 15 lucrătoare. In ultimul moment aflăm că d. Emil Vule, fostul, prefect de Covurîni, în urma insistențelor depuse pe lingă d-sa de d. Al. Marohiloman, a acceptat postul de inspector administrativ. Ministul de interne l-a încredințat pe d. Vulpe, că, în cele din urmă tot d-sal, i se va încredința situația din Galați. Se afirmă că d. Basil Vulpe va fi delegat mlemiferp în consiliul superior administrativ. Cine mănîncă ieftin peștele romînesc? La această întrebare răspund următoarele rînduri adesate din Suceava, vechia capitală a Moldovei, de către d. Const. Romanesci, fost prefect de Suceava, redactorului nostru d. I. Rusu Abrudeanu. Suceava, 7 (20) Iunie 1911 Dragă Iancule ,Reîntorcîndu-mă azi din Cernăuți, am dat în paramant peste vagonul No. U137, înărcat cu 15.000 kilograme peste, expediat din Romínia la Cracovi. Vagonul a filecat cu renul de persoane Nosis. ’Expeditori: frații Ghigold Tu și cu mine, frat [UNK] Rusule mîrtcăm in loc de pește rapoarte de-ale lui Antipa și reziluf.it deale lui Iancu Lahovari. Să trăiască cu toții ca au ieftenit traiul!“ Comentariile sînt, cidem, de prisos. Camera din Ploești, a adoptat soluțiunea emiterii unui împrumut de 120.000 lei (ca și cea din București) în obligațiuni purtînd o dobîndă de 5 la sută pe an și rambursabil acest împrumut în termen de 20 de ani. Camera va cere autorizarea ministerului de industre și conKii. Primim plîngeri că funcționarii de la vămile Poștelor nu au primit nici pînă azi îndemnizările de chirie pe Aprilie trecut. Cu modul acesta cămătarii mișună în jurul lor și puțin lucru se mai alege pe urma acestor îndemnizări. Ne facem ecoul acestor plîngeri, cari, sperăm, că vor fi ținute în seamă și satisfăcute. Aflăm cu plăcere că d. doctor Grunberg din Galați, a trecut cu succes examemul de liberă practică în fața comisiunei compusă din d-nii prof. Babeș, Bărdescu, Proca, Rîmnniceanu și Sion. Comisiunea examinatoare a felicitat călduros pe d.« dr. Grunberg. Ele au sosit la Cîmpina, în escursiune, elevii ofițeri al școalelo i războiu din Ratculești, sub conducerea mai multor profesori. La Cîmpina vor rămîne mai multe zile. S’a acordat medalia pentru Bărbăție și credință, clasa I, d-lui Lct-colonel G. Mărdărescu, comandantul școalei de tragere și infanterie. — Clasa I d-lor Beloiu Stroe și Pestrițu Alexandru, căpitan» la aceiași școală de tragere și Aslan Ceaur Em., locotenent în regimentul de excortă regală. D. Carol Fischer, mare ri^jilahor din Dorohoiu a cumpărat de la 1 „NOUL AUTOGARAJ“ Bruckner din București, un foarte elegant automibil „MORS“ de 28-35 HP, cu caro j serie triplu faeton torpedo de mare f lux. „LAMPLUSH“. S’a conferit d-lu« Gheorghe Seri»and proprietar în București, medalia Răsplata muncii pentru Biserică. D-niî membri ai Curței de apel din București, întruniți în secțiuni unite, în ziua de 24» Mai a. c., au convenit prin comun acord ca serviciul, să se facă la acea Curte de către d-noî consilieri N. Schina, ca președinte; M. Săulescu și M Balș, ca membri. In urma raportului d-lui ministru de războiu., regele a prelungit termenul acordat pentru amnestiarea dezertorilor și nesupușilor. Pentru mai multe detalii a se adresa d-lui B. Scpeanu, licențiat, în drept, directorul biroului ,,Informatorul“ al ziarelor Adevărul și Dimineața. Biroul se mai însărcinează și cu aranjarea drepturilor la pensie, traduceri și legalizări de acte, obținerea brevetelor de invențiune și depunerea mărcilor de fabrică, într'un cuvînt cu facerea formalităților înaintea oricărei instanțe administrative, militare, sau financiare. Taxele biroului sunt convenabile. Mercuri, un violent incidimt s’a petrecut la liceul din Pîpești, între d-ni. N. Lăzărescu, director și Al. Butaș, profesor de gimnastică. Lucrurile au ajuns atît de departe, în cit directorul liceului, a insultat în mod grav pe d. profesor Butaș. Incidentul acesta ai făcut o impresie foarte penibilă printre profesorii din Ploești. D. Al. Butaș, a reclamat imediat cazul ministerului instrucțiunei, iar pe de altă parte, a rclamat justiției pe d. N. Lăzărescu, pentru insultă. Crucea slugerului Tudor Vladimirescu care se va ridica la T.-Viște pe locul unde a fost ucis, find gaița, sînt rugate toate persoanele cari posedă liste de subscripție să le înainteze împreună cu sumele adunate, d-nei Smara, București, strada Nicolae Ionescu. Citiți în numărul 24 al revistei FACLA care apare mîine dimineață scrisoarea deschisă pe care o adresează ierodiaconul Iosef N. Theodorescu, d-lui N. Iorga și 3 documente interesante privitoare la atitudinea d-lui Ion Nădejde față de conflictele și scandalurile din biserică. „ VULCAN Fabrică de Mașini, Societate Anonimă - București — se recomandă d-lor arhitecți și antreprenori pentru executarea de orice — CONSTRUCȚIUNI de FIER ȘARPANTE METALICE lenne de acoperișuri pentru catorici — Mare depozit de — Materiale de Livrare promptă --------------- Devise și proiecte gratis FIER dosil, toți misticii de prin monastir sînt heomanî. Eu mă plîng că in judecata aceasta văd prea puțină theomanie, prea multă josnică omenie. Luînd act de dorința ce-mi exprimați în scrisoarea I. P. S. Voastre,, de a înainta răspunsul meu Sf. Sinod, declar că consimt încredințat că se va cerceta cu toată bună-voința și indulgența ce cer respectuos. Sfat al I. P. Sfinției Voastre , fiu duhovnicesc C. G. Dissescu București, 7 iunie 1911. Din cauza orei înaintate erea aproape după amează, ședința s’a ridicat anunțîndu-se cea viitoare pentru mîine Sîmbătă la orele 5 după amiază, cînd primatul își va continua apărarea. * Hotărlt lucru: primatul nu poate suferi fără excepție nici ziarele nici ziariștii; de altfel această antipatie ne lasă foarte reci. Și aceasta și’a manifestat’o cu prisosință, azi, după terminarea ședinței sinodului. Primatul tocmai voia să se urce în trăsură cînd a fost acostat de mai mulți ziariști cari l’au rugat să intervină pentru a li se da informații mai complecte cu privire la apărarea sa.. — Sînteți de la ziare , întrebă primarul. — Da. — Oh, gazetele, prost s’au purtat in această chestiune. H’afl vinut seamă de nimic simt. ..Dar cine este de la „Universul?“ — Ei răspunse redactorul „Universului“ care de altfel este Kim cunoscut de către Primat întrucite-au făcut câteva servicii de presă. — Infamă gazetă i-a răspuns primatul, și porunci vizitiului «ă mire. Toată lumea tare se afla in curtea sinodului, a rămas surprinsă de această altitudine a primarului față de ziar« G. C. „Milwaukee“ “fcoaica «Secerătoare-Legatoare construită pe Arcuri Recunoscuta ca cea mai perfecționată „NICHOLSON“ Repr. Generală pentru România: Loc. pe Acțiuni, pt. Fabricațiunea de Mașini BUCUREȘTI, Strada Doamnei Ho. 11. Calități speciale p. măcinat porumbul AȘ IX1 AGRICOLE, INDUSTRIILE SI ELECTRO-TEHNICE Societate Anonimă pentru comerciul de mașini și întreprinderi Tehnice, fost EUGENIU BEHLES Brevet Weidmann în GermaniaI PIRAT S' ȘIRE de PilE Brevet Weidmann In Germania âoÂȘÎCondus direct dela Mașinele de Treerat(b;i£?.ala Accelerarea treeratului prin îndreptarea repede și regulată a paielor = ==== MODEL 1911 =1.................. Pm moralisul fosFte :»miortssate5 5 ani de succes desăvirșit, 372 aparate în funcțiune la finele anuui 1910 la cei mai de frunte Agricultori din țară, Fermele mare ale Statului Domeniile Coroanei, Sindicatele Agricole etc. Ferițî-vă de imitațiuni inferioare și defectuoase care se oferă sub titlul de perfecționare dar, care în realitate se experimentează i’abea acum. Cereți prospectul detailat -are să trimete gratis și franco de către casa: M. CANTÍÍER, Craiova MOTOARE-MORI EUJESIENE, de oțeî-Benzină Gaz Sărac etc. din renumita fabrică Soc. An. Bächtoid & Co. Construcțiunea cea mai perfectă având avantaje foarte mari față de orice alt sistem Consum combustibil 185—200 grame țiței tie cal pe oră Feste . 50 motoare Instalate în țară Sistematice complecte MORI transportabile, simple, duble și triple de fer sau de lemn. w D. ministru Al. Marghiloman a propus d-lui Alexandru Doiciu, avocat cl. I al ministerului de interne, să primiască funcțiunea de prefect de poliție la Galați. D. Al. Doiciu a refuzat categoric. Consiliul general al județului Muscel va fi disolvat. Astăzi la orele 4 și jum. are loc adunarea generală a membrilor Camerei de comerț. Accidentul din splaiul Rosetîi Astăzi la amiazi, un accident cu urmări grave s’a petrecu pe splaiul C. A. Rosetti, în fața circ .mscripției ÎS, in următoarele 1 ■ prejurări Căntrașul Stoian Velicu zis Moraru, În etate de 70 de ani, conducător de camion, domiciliat în strada Luncei 3. "pe cînd traversa cheiul, a căzut de pe camion căpătînd o serioasă fractură a osului cranian. Nefericitul a avut o puternică emoragie, sîngele îl curgea pe nas și urechi. Intr’o stare gravă, nefericitul cărăuș a fost transportat la splaiul Brîncovenesc cu o ambulanță a Salvărel. Telegrame . VICTIMA A ȘTIINȚEI Insbruck, 10 Iunie. — Profesorul universitar d-rul Emil Hibler a încetat din viață în urma unei infecțiuni de la un cadavru. GREVA SFÂRȘITA 10 Iunie. Southampton. — Amploiații de pe linia Unionscastice au acceptat condițiunea de a sfîrși greva pe această linie. Scandalul din Sobranie Tîrnova, 10 Iunie. — Scenele furtunoase de erí s’au repetat și In ședința de azi a marei Sobranii. După alegerea celor doai vice- președinți, primul ministru Geschoff a propus ca la conducerea dezbaterilor să se aplice regulamentű din ultima A marei Sobranu. STOMACURILE DELICATE Să nu neglijăm cauzele mici cari produc adesea efecte mari, de pildă micile tulburări ale digestiunei, căscatul, acreala sau greutățile de stomac, cari tot repetîndu-se se transformă curînd într’o adevărată dispepsie, dacă nu le prevenim din vreme prin întrebuințarea cîtorva PASTILE VICHY ETAT, fabricate cu sarea de Vichy Etat, care le dă proprietățile digestive ale apei de Vichy (Célestins, Grande Grille, Hôpital) și le distinge de așa zisele pastile de Vichy fabricate cu bicarbonat de sodiu din comerț. Așadar trebue să cerem PASTILELE VICHY ETAT, vîndute în cutii metalice pecetluite, la toate farmaciile și drogueriile. Pepiniera Copăceni Vițe Altoite Toate varietățile de vin și o masă cele mai cunoscute și mai bune. Autenticitatea varietăților sigură. Se primesc de pe acum comande pentru toamna viitoare. Vitele predate toamna revin mai eftin decît primăvara. Comenzile făcute din vreme sunt cele mai practice. Se dau consultațiuni prin scris asupra replantărilor. Pepiniera se poate vizita oricînd. E la 19 kil. de București, pe șoseaua Giurgiului. Al. Ciurcu 13, Str. Labirint, 13) Noua Operă Italiană direcția: Cav. Castellano Vineri 10 Iunie 1911 EBREA cu tenorul De Grandi care a obținut un mare triumf în Eleazar cu primadonele Rodrigo,Mainesca basul Vecchioni. Prețuri populare.— Biletele, de la 9 dim. la 7 p.m. la FEDER, iar seara la casa grădinei Ambasadori, Sâmbătă. Debutul tenorului GISSOMI: „Pagliaci“, „Cavaeria“ Parcul Otetelișanu Comp. lirică Const. Grigoriu Vineri 10 Iunie 1911 Pentru a treia oară Fata Poznașe (Ein Tolles Mädel) Operetă în 3 acte In curînd se va juca pentru prima oară CONTELE CERȘETOR Operetă în 3 acte Biletele la Michoznichi. Magazinul Conservatorului Calea Victoriei vis-a-vis de Terasa Otetelișanu PIETRE IN PRIMISIMA CALITATE de la Grande Société Mentiére DUPETY, O ESEL & C-ie PÖSTYÉN (UNGARIA) Renumitul bazin de nămol construit POISWâîr formează unicul FMRNAZOLIU DB • RADIUM existent, natural, ale cărui efecte de vindecare au fost recunoscute ca incomparabile chiar și în cazurile învechite de GUTA. REUMATISM, SCIATICA, EXUDATE. La mijlocul anului 1911 se va deschide minunata clădire uriașă Therzina Palace Hotel, cu 300 paturi, 400 cabine de bac, apartamente cu bac pentru termele originale. In localitate sunt 3000 camere pentru străini cu prețuri pentru orice stare materială. Prospectele băilor și ale caselor de cară se trimete la cerere. Direcțiunea Băilor Püstyén (3 ore dela Budapesta)_____ din La Ferié sous Jouarre. Abonamente = de vilegiatură Ziarele „Adeveriri“ și „Dimineața“ primesc abonamente de vilegiatură cu Lei 1.50 pe lună In țară 3.— « o „ strină Citiți in pag. [V-a A treia sere de decorați, etc Camera de Comerț in Ploești, în adunarea genrală de curînd avută a hotărît mărirea și transformarea localuri eî, dîndu-i o înfățișare mai informă cu necesitățile prăvălier cari se află cu chirie în acr local. De altfel și venituril localului au crescut în ultimi timp, de la 6000 la 12000 lei anal. In fine Camera voește să clâdească o silă nouă și spahasă pe terenul ce îl are dispnibil și care va servi fie pentr bursa viitoare fie ca sală de pectacole. Pentru a-și procur banii necesari acestor consticțiuni,