Adevěrul, octombrie 1911 (Anul 24, nr. 7921-7951)
1911-10-14 / nr. 7934
Jouî 10 Noembrie 1911 Furnizorul Curței Regale Heinrich fragen — KmitKKTI -str. CAROL 26 bis Vistorlei It 21 vis-a-uis de Bis. St. Dumitru alaturi de Freicetura Politiei Blănării tne — Etole — Samuri, Jtermine, Sconx, Astrahan Haine de Dame KALODONT PASTĂ de DINȚI și APA de GURĂ de vânzare la: PARFUMERIE.FARMACII DRQGUERIE etc. E A. LARG’S SOHN & Ct.,Viena-Berlin-Paris. RefH<á8sntB»ti Sam. L9li!, Bucwesiti. Suferinzi de: ISCHIAS, GUTA și RHEUMA beți numai apa minerală naturală de Postgen — cu conținut de RADIUS — Apa de masa recreatoare, fără miros sau gust particular. Se găsește în toate farmaciile, draguerille și magazinele Ht> coloniale din țară, in sticle originale de militru a »5 bani — Detipu general pentru Romania: — EUEn D. tapului, București, Str. Carol 38 r- Tepriz.: JOSEPH GALANTER, București IpB— [nw—ww" mM k - iWT] " A IjHHÎBBf.T-UlIHAtEți Ajj K “ Jlj 13 H,1 \ Í Vi 4 r.A Ci FROrRiETATEA lA/î ” «i'ilv ® status.tu frances Cj.z.......... •-iții1. I - ......... B istpwgțt wzimmi:, - vm t ia Mi*/-»- va a sf. feri de i"":': ■);< T cnarn t na .iun trei &\V tt d Q-i | M r Îl \ÍPá»m S' i:> : T (1PFS ... ^ : ■&fr ®88PiBFBBfl8S Cea mai buna APA MINERALA PURGATIVA este acea ds la BREAZU »IAȘI Autorizată de Stat. Premiată cu medalia de aur la esp. din Bucuresci 1894 Recomandata ca preferința de D nii Medici. Efect prompt și sigur, closa mica, gust plăcut. Cereți dar numai. APA MINERALA DE BREAZU Care se găsește la toți vânzătorii de ape minerale din țară. Propr. C. îl. Ptfuchi Teacn A Co. Deposit general: Frații Kanja Jasu £ ■ femininsma Siguranța .•^an contra. I FÜRT și FOC ÍÍÍSSS3IEIEHEBEM Curtea Rip’la Engleză BANCA aIGLIES păstrează averile in celebrele CASE DE BANI HOBES LONDON Dovadă despre superioritatea lor Cereți prospecte la depozitui Leon P. Abramovitz București, Calea Moșilor SO MEDIC ȘI CHIRURG Dr. A. Mauriciu — DENTIST — SPECIALIZAT LA PARIS Ilxtracțiuni absolut nedureroase, plombe.Coroane in aur Dentari artificiale In aur și cauciuc. Prețuri moderate. Splaiul Brâncoveanu to 13 (In fata Palatului Justiției) De închiriat Fabrica de cherestea Cantacuzino din Brăila este de închiriat pe termen de 5 ani, era începere de pe. 1 Ianuarie 1912. Asemenea un teren cultivabeil în întindere de 4 ha, lingă bariera Călărașilor, informațiuni la Administrația Succesiune! loan G. Cantacuzino, Str. Academiei 45, București. COBOL WOLTER înștiințare Retrăgîndu-mă de la Casa Walter din Calea Victoriei 57 unde am figurat ca co-proprietar și Director, înștiințez pe onorata clientelă cât și pe onor, public elegant, că am deschis pe ziua de 7 Novembre, în Calea Victoriei 87, (visa-vis de Biserica Albă) un spațios și elegant Magazin de Croitorie bărbătească înzestrat cu o bogată colecțiune de stofe fine englezești și franceze. Pentru a putea satisface onorata clientelă fac cunoscut că mi-am asigurat concursul d-nului François Crescente fostul coupeur francez al casei Walter, de unde m’am retras, care s’a reîntors în țară după voiajul care l’a făcut la Paris și Londra pentru alegerea și cumpărarea mărfurilor. Vă rog să vizitați instalațiunea mea și să mă onorați cu comandele Dv., asigurîndu-vă promptitudinea și buna executare a comenzilor. Cu toată stima Carol Walter CROITOR 87, Cal. Victoriei 87 (vis-a-vis de bis. Albă) FERI DE ACERI UN TREI Supe ADICULUI. Dr. M. GOLDSTEIN Special In boale nervoase și Electroterapie S’A MUTAT In strada IUCACI No. 23 (colț cu Mircea Vodă) — Consultațiuni 3—5 p. m. — de justiție din București, care se urcă la 435.000 lei. După trei licitatiuni ținute în perfectă regulă, lucrarea se adjudecă asupra d-lui Cuțarida cu 382.532 lei. Consiliul de miniștri, la 3 iulie 1906 aprobă licitația, se formează contractul autentic, iar creditul necesar pentru această lucrare se acorda prin o lege, specială, după cari apoi antreprenorul depune garanția cuvenită și începe lucrarea. Cum vedem, contractul este încheat după toate formele cerute de legea comptabilităței publice, addică, licitațiune, garanție, contract autentic, și o lege specială pentru deschiderea creditului necesar literarei conform cu cerințele alin final de sub art. 45 din legea comptabilităței din 21 Martie 1903. Cum a venit la putere guvernul liberal d. ministru de justiție T. Stelian oprește — încă în luna Martie — pe d. Catarida de a continua lucrarea contractată, pentru motivul că contractarea nu s'a făcut cu toate formele, și deci contractul se considera de d. ministru ca inexistent. Și care era forma care nu s'a îndeplinit ? ,,Nu s'a făcut în prealabil o cercetare administrativă“, cercetare cerută de art. 45, al. 2 chid este vorba de lucrări miri, cum Sunt: canaturi, căi ferate, docuri, etc., cu alte cuvinte lucrări așa de mari, care nu pot fi acoperite din budgetul ordinar al Statului, și pentru cari aliniatul 3 din acelaș articol prescrie : ..Cind cheltuielele de această natură vor fi în total, sau în parte în sarcina Sfatului, legea va determina căile și mijloacele pentru acoperirea cheltuelelor necesare“. Cum vedem e vorba de lucrări așa de mari pentru cari e nevoe de resurse speciale pentru a fi plătită și numai pentru acestea se cere o cercetare administrativă, după acel alinit 2. Ministrul considera însă acea lucrare intre lucrările mari. In treacăt vom adăuga că acel aliniat — care 'și are obărșia în art. 35 din legea comptabilităței din 1864, și regretăm că din lipsă de spațiu nu putem arăta obârșia primară a dispozițiunei acesteia — n’a căpătat niciodată aplicațiunea literală. Desfidem să ni se dovedească, dacă la construirea palatului poștelor, a palatului de justiție, s’a făcut în prealabil o cercetare administrativă, pe care legea nici nu o definește, cum și în ce mod să se facă. Ministrul avînd nevoe însă de un argument, a alergat la umil șubred, ba chiar numai la un fragment de argument șubred, pentru a ajunge la desființarea unui contract încheat de predesorul său, legal din toate punctele de vedere. Proces la, tribunalul comercial de Ilfov din partea d-lui Cuțarida. (Dreptul No. 10 din 5 Februarie 1909). Vom spicui câteva argumente cn sentința tribunalului, cu toate că știm că sentința unui tribunal nu face „autoritate“ in materie ; facem însă aceasta, fiind că sentința este dată după concluziunile puse de ministerul de justiție liberal, căruia i-a dat cîștig de cauză. „Că contractul este socotit elect ministru ca fără existență pentru următoarele motive: 1) pentru ca atunci cînd d-sa l’a bheat nu era autorizat prin tr'o tare specială potrivit art. 40 din legre romplabilităței; 2) pentru că d sa în prealabil nu a orinduit o cercetare administrativă. etc.“ Iar mai departe: „Avînd în vedere că în cazul de față d. ministru (Bâdărăă) a procedat, ca pentru o lucrare de mai mică importantă căci lucrarea a fost angajată pe baza unui credit special* (??) In fine tribunalul, tot în hipoteza că contractul nu era legal încheiat argumentează că „acei cari contractează, trebue să nu se angajeze decît „după ce "și vor fi luate toate „precautiunile înpotriva posibilitatea unor schimbări de „păreri; adică după ce toate „formele legale vor fi îndeplinite“. Esențialul, și cea ce am voit să relevăm, este că d. Stelian, fiind ministru de justiție a oprit cu de la sine putere continuarea unei lucrări contractată — după cum am arătat mai sus — după toate formele legale, și fără ca acel contract să fi fost prealabil desființat de justiție. Cu atît mai îndreptățit este actul prin care s’au oprit lucrările executate de o societate lipsită de existență legală, și în care interesele comunei erau periclitate, după cum am arătat ma sus. — G. E. N. Jîna neagră" în Serbia S’a descoperit o societate secretă. — Ce vrea, ce urmărește ? 3 -----------*#--------- Telegramele noastre aduc știrea că în Serbia S’a constituit o vastă organizație ’revoluționară, cu caracter politic. Ziarele din Belgrad sunt pline de amănunte asupra acestei organizațiuni, descoperite în Capitala Serbiei și care e o societate secretă. " Ea și-a dat numele de „Mîna neagră” și are ca deviză, spun ziarele, „libertate sau moarte”, DIN MISTERELE SOCIETATEI Ce e această societate secretă? Din două surse sigure și autorizate se dau amănunte senzaționale asupra scopului ei. Această organizație are un caracter patriotic și scopul ei este să dezrobească țările sîrbești cari se află încă sub dominațiune străină. „ Creatori .,Minei negre” sunt niște nemulțumiți cari protestează împotriva anexerii Bosniei și Herzegovinei de către imperiul austro-ungar și care combat guvernul sârbesc pentru că spun că e prea puțin activ și nu e preocupat îndeajuns de marile probleme internaționale. Societatea are un organ al ei „Piemont”, un ziar zilnic de format mare, întemeiat și întreținut cu cotizațiile membrilor și prietenilor „Minei negre”. Acest ziar luptă ca să silească guvernul la o acțiune mai energică în politica sa externă, căci ar fi o crimă, spune acest ziar, ca guvernul să lase, să-și scape niște împrejurări așa de favorabile ca cele de acuma. PENTRU UNIREA SERBIEI ȘI BULGARIEI Guvernul din Belgrad e foarte nemulțumit de apariția acestei organnizațiuni politice secrete. El declară că „Mina neagra” nu numără decît vre-o șapte sau opt ofițeri și patru sau cinci literațî, dar că restul membrilor se compune dintr'um număr necunoscut de studenți și alți tineri. Guvernul se plînge că ziarele sîrbești dau prea mare importanță aceste societăți. El e de asemenea nemulțumit că străinătatea s’a grăbit să dea proporții acestei descoperiri. E însă fapt cert, că în toate țările locuite de sîrbi s’au trimis scrisori, prin cari se cere unirea Serbiei și Bulgariei sub sceptrul regelui Ferdinand. Oficialitatea susține că pe nedrept aceste scrisori se atribue „Manei negre”. ACȚIUNEA „MANEI NEGRE” Opoziția duce o campanie violentă contra guvernului pe tema acestei societăți. De altfel se pare că printre opozanți sunt numiți membri ai ,Minei negre”. Societatea caută să exercite o vie presiune asupra oamenilor politici, pentru a-i determina la o acțiune patriotică în sensul vederilor organizațiunei. Astfel, unii membri ai grupurilor radicale au primit scrisori semnate de „Mîna neagră”, prin care sînt somați să părăsească partidul lor. E O UNELTIRE A AUSTRIEI ? Din această cauză partidul bătrînilor radicali a hotărît, să întreprindă o luptă înverșunată împotriva acestei societăți politice secrete. El susține că „Mîna neagră” caută să falsifice sentimentele patriotice ale cetățenilor și că nu urmărește decît o apropiere de politică austro-ungară, ca și naționaliștii (foștii radicali) și progresiștii. Dar programul „Minei negre” e în opoziție desăvîrșită cu aceste acuzări. Curierul spectacolelor Miercuri, 9 Scembrie TEATRUL NAȚIONAL.— Se va juca înșirăle Mărgărite. TEATRUL MODERN. — Compana dramatică Davila. Se va juca: Salvatorul. VOLTA, strada Doamnei și SALA BRISTOL. — Reprezentațni nîorare. PANORAMA ORIVÎȚA. — (lînga Primărie). De la 8 seara parta, la 2 noaptea „Skating“ (patinaj de parchet), ■ --------**——> n ternați doi din acești lucrători, Gheorghe Vasile și Manolache Nica. Fiind condus de d. dr. Avrămescu, medicul primar al spitalului, am fost în salonul in care se găsesc victimele. Spectacolul e îngrozitor. Corpurile lor, de la cap pînă la picioare, sînt complect acoperite de arsuri. * Chinurile victimelor sînt din cele mai atroce. Cu toate Silințele d-lui dr. Avramescu, cred că-i va fi cu neputință să-I salveze de la moarte.— Slavăr. ■--------------------------Campania de răsturnare întrunirea conservator-democrate din Culoarea de galben -----------------* *---------------- Aseară a avut loc o întrunire conserv-democrată a comitetului culoare de galben în casele d-lui avocat G. Stroescu. Am luat parte fruntașii colonii. Am observat pe d-ni. T. Stoicescu, G. Predescu ,C. Bilciurescu, I. B. Naneescu, P. Alexandrescu, P. Cristescu, dr. Grondia, dr. Andronescu, d. Vereas, dr. col. Dabija, colonel Gavrilescu, maior Atanasiu, căpitan Cocoș, căpitan Claudian, Ioachim I.vantoglu, Ilie Niculescu, frații Al. G. Polihroniade și G. C. Polihroniade, avocat, Demetriade Acondis, P .Hurmuzescu, Pretorian, C. Druzescu, Alexe, avocați, C. Guliona, architectul Ciocârlan, Petre Popescu Muscel, Tănase Dumitrescu, Brătulescu și alții al căror nume ne scapă. întrunirea a fost animată și totî hotăriți pe luptă. A prezidat d. dr. ÎI. Grondia. Primul care a luat cuvîntul a fost d. Stroescu,șeful culoarei care a explicat rostul întrunire, ca semnal al începutului luptei de răsturnare. D-l Stroescu a analizat greșelile și slăbiciunea guvernului, pe chestia sinodală, chestia tramvaiului, oftenirea traiului și altele. A arătat că actualul guvern poartă pecetea slăbiciunii, și prin formația lui, fiind guvern personal, și prin mijloacele sale brutale și conrupătoare prin cari și-au format camerile actuale, a căror legitimitate n’o recunoaștem și nu trebue să o recunoaștem.A arătat apoi cedarea, guvernului in chestia sinodală prin care a compromis și pe mitropolit și Sinodul, emițînd și o mare nedreptate față de Episcopul Safirim a cărui pîră s’a dovedit dreaptă și invită pe cetățeni să asiste la întrunirea ce va avea loc la 13 Noembrie în sala Dacia, unde să se adune , să protesteze toți cetățenii, fără, fără culoare politică. A terminat cu chestia reformei electorale necesară astăzi pentru asanarea vieței noastre politice, arătând că astăzi sunt încă privilegii politice și miniștri cari, datoresc situața lor numelui și dreptului lor de naștere, nu valoarea lor personale. Dună d. Stroescu s’a dat cuvîntul d-lui N. Cosăcescu, care relevînd cuvîntul de privilegii în politică, arată că nu numai, fii, dar și vechilii boerilor au ajuns miniștri în puterea acestui privilegiu. A spus apoi că partidul conspirator-democrat a lăsat, șefului său toată libertatea de a trata, deși în sentimentul nostru vedeam imposibilitatea împăcătiiî și răul urmării acestei înnărări în condițiile și cu pretențiile ce flveau cei de la guvern. Este o datorie a partidului conservator,democrat de a face educația politică a cetățenilor și a realiza reformele după care aspiră mulțimea, care ne-a aprobat și ne-a încurajat. Vorbind de ideia a două partide de guvernămînt, arată falsitatea vieței noastre constituționale ; de pînă acum și rolul mare ce are partidul conservator-democrat care nu s’a format cu decret regal n’a cerut voie nimănui cînd s’a constituit ca al treilea partid, a făcut apel la voința și sentimentul cetățenilor I și de la ei ține puterea; prin ei speră să ajungă la putere. Dacă pînă acum partidul a cerut, cetățenilor manifestația liniștită și legală a voturilor, de acum I înainte cere tuturor, alegatori * și nealegatori, să manifeste puternic, dorința lor și necesitatea de a da d-lui Take Ionescu guvernul pentru a realiza programul său; desrobirea economică a păturilor de jos. Vom face manifestații violente dacă va fi nevoie; și vom arăta tuturor voința și puterea noastră. D-l Barbu Păltineanu, luînd Cuvîntul a arătat că am dat cel mai frumos și rar exemplu în lupta noastră politică, de moderație și de cumințenie. Am obținut, ca partid, toate certificatele, am obținut încrederea cetățenilor în mai multe alegeri consecutive, am suferit nedreptatea că la guvern a fost chemat o grupare fără popularitate, am suferit fărădelegile făcute în alegeri, am arătat constanța noastră în devotamentul către șef și către partid și ne-am afirmat ca partid organizat și prin valoarea oamenilor politici și prin simpatia ce am păstrat în opinia publică. Dar dacă pînă acum am luat certificat de cumințenie, sperăm că mi vom fi siliți a face și proba că putem să arătăm și bravura noastră: că știm să ne apărăm cu puterea drepturilor noastre, că putem să le cucerim și cu forța drepturile noastre. Nu vorbim de cine va urma după actualul guvern, fiindcă celui puternic i se cuvine dreptul. Deocamdată ne vom ocupa de răsturnarea guvernului și în această primă parte suntem ajutați de partidul liberal, care și el va lupta pentru răsturnarea acestui guvern. Vom face manifestări și întruniri continue: de va fi nevoe în fiecare Duminică cu delegațiuni de zeci de mii de oameni din toată țara. In sfîrșit, or care ar fi mijloacele, va trebui să răsturnfim acest guvern și-l vom răsturna cit de curînd. Aplauze Cumeroase au însoțit aceste cuvîntări. ------------------------------ pil =sa^itta -------- Conducătorul Noului Teatru de Operete din Berlin, directorul Victor Palfi, are intenția ca pe viitor să introducă un gen rămas pînă acum necunoscut la Berlin. E vorba de piesele burlești americane și engleze. Cum, însă, Noul Teatru de Operete nu are o scenă destul de mare, Palis a intrat în tratative cu alte teatre. ——— „Călătoria la Breslau, comedie de Georg Hermann, se dă azi la Teatrul din strada Königgrätz, din Berlin. ------— „La Vierge Folie“ cunoscuta piesă a lui Henry Bataille, care urma să deschidă stagiunea teatrului Coronet, din Londra, a fost interzisă în ultimul moment, de cenzură. —— „Aux Jardin de Murice“ piesă în 3 acte de Jos Féliny Godina, traducere de d-nii Carlos de Batlle și Antonin Lavergne, se va da Sîmătă 25 Noembrie s. n., la Odeon, din Paris. •--------------------------Furnizariile generalului Budișteanu Eri pe la orele 6 seara, corpul decedatului general Budișteanu cu un dric cu doi cai a fost transportat la cimitirul Belu, unde azi după amiază la orele 4 va avea loc solemnitatea înmormintarea. O mulțime de persoane a iscălit în registrul de la intrarea caselor din strada Franklin, printre acestea pînă ori pe seară erau subscrise d-nele și d-nii: Maior Solomon, căpitan Demetrescu, d-na și d. Stamatiade, Em. R. Iliescu, Em. D. Caloglu, Agata Bîrsescu, Agata Paleologu, general Salmen, general Mihăescu, C. E. Schina, Alexandru Constantinescu, dr. Friedman, I. Macri, Panait Săvescu, C. Mănescu, C. R. Angelescu, C. Belu. Costescu Comăndanu, T. M. Misilineu, colonel Panaitescu, Aristide Blank, M. Blank, general Iliottu, Peropol Periclu, general Veropol, general Minciu, general Florescu, căpitan Filotti, dr. Buicliu, general Șaguna, căpitan C. Ghilășescu, inginer Lupașcu, Al. I. Filipescu, general Fălcoianu, vice-amiral Murgescu, general Cercalețeanu, colonel Christescu, T. Căpitanovici, Eustațiu, colonel Parfeni, general Boerescu, Alexandrina Boerescu, Ciceron Budișteanu, D. Răcescu, Alexandrina Orescu, Marie Cretzeanu, d-na general Coandă, L .Ghica, B. Murgulescu, G. C. Costaforu, general N. V. Tonescu, Mircea Magheru, mitropolitul Pimen, căpitan Traian Stârcea, general Angelescu, general Tarea, S. P. Rosental, Nica și Nicolae C. Budișteanu, G. Stoicescu, Dim. Calmuschy, coloneii Văleanu, Tabacovici, d. și d-na căpitan Olănescu, D. Dobrescu, primarul CarpitaJlelî, colonel G.Em. Lupașcu, etc. Seara la orele 6, cu un car funebru foarte simplu, pe care stăteau trei coroane din partea Curței regale, din partea ministerului de rzboiu și una din partea familiei, corpul regretatului general a fost dus la cimitirul Belu. Cortegiul funebru era urmat numai de membri familiei, d-nii Em. și Al. Culoglu, Aristide Blank și câțiva funcționari ai Senatului, și a parcurs străzile Franklin, calea Victoriei, str. Carol, strada Rahovei și pe 11 iunie către cimitir. Injunii extiloției de a fabrica Astra“ PLOEȘTI, 9 Noembrie.— După cum am relatat la vreme, Duminică dimineața, s'a întâmplat, o groaznică explozie la rafinăria de petrol a societății,Astra“, din cătunul Mimin. Patru lucrători au căzut, victime, fiind grav arși, iari, am fost la spitalul „Constantinescn”, unde se găsesc in ---------#•*---— Informațiuo. Ministerul cultelor și al instrucțiunei publice a trimis școalelor primare, profesionale și secundare de băeți și de fete din țară, formulate spre a fi complectate cu numele și situațiunea didactică a personalului. Prefectura poliției Capitalei a trimis circumscripțiilor polițienești un ordin circular cu privire la căutarea persoanelor dispărute care au mandate de arestare sau diferite datorii către stat sau comună. Prefectura roagă pe dnii ofițeri și agenți de poliție să dea concursul pentru urmărirea și aflarea acestor persoane. D. Vasile D. Enăceanu, actual copist la judecătoria ocolului I din București, a fost înaintat arhivar la aceeași judecătorie. Hotârîrile congresului avocaților ~ ULTIMA ZI------------------------- Iată hotărîrile cari s’au luat în ziua a treia a congresului avocaților ,ținut la Iași: CONDIȚIILE PROFESIUNEI DE AVOCAT D. Eftimiu, unul din secretarii biroului, citește dezideratul comisiunii, al cărui text e următorul ■ „Nimeni nu poate fi înscris In tabloul de ordine al avocaților dacă, pe lingă titlul academic, nu va întruni și următoarele condițiuni: 1) Virsta de 25 ani. 2) A depune un examen practic de capacitate, înaintea unei comisiuni instituită de consiliul de disciplină al baroului care funcționează peângă cele 4 Curți de apel.. In alcătuirea acestei1•omisiuni va intra și decanul baroului unde candidatul și-a făcut stagiul; in locul decanului poate figura un delegat al acestuia. Sînt dispensați de examen foștii magistrați cari au funcționat cel puțin timp de S ani sau cari s'au retras cînd aveau, gradul de judecător. Admiterea examenului se face după stagiul efectiv de 3 ani in următoarele condițiuni: In primul an de stagiu, avocatul e obligat să participe la lucrările seminarului juridic, instituit de consiliile de disciplină respective de pe lingă cale 4 Curți de apel, în care timp stagiarii nu pot pleda, iar restul de doi ani vor pleda, numai in prima instanța. Sunt dispensați de lucrările: seminarului stagiarii cari au fost secretari de avocați și cari au funcționat un an in această calitate, foștii grefieri dela judecătoriile de ocol, foștii grefieri, și ajutoare, de tribunal și Curți, unde au servit un an, stagiarii atașați la tribunale și Curți timp de un an. In caz de nereușită la primul examen, stagiul se va prelungi cu încă un an. Nereușind nici la al doilea examen sau în caz de neprezentare la examen, stagiarul pierde definitiv dreptul pledării și intrării in corpul avocaților. Punîndu-se la vot, congresul votează dezideratul, vot primit în aplauze zgomotoase. Apoi congresul admite, după discuții, următoarele chestiuni: separarea onorariului de consultații de acel al pledoariei, obligativitatea contrasemnării de avocat a actelor judecătorești, privilegiul onorariului avocaților, reglementarea mai severă a raporturilor profesionale. D. Vladimir Athanasovici-București, propune alegerea unei comisiuni pentru redactarea unui cod al moravurilor profesionale. Congresul admite în principiu propunerea și alege o comisiune din care fac parte decanii barourilor și consiliilor de disciplină de pe lângă Curțile de apel, pentru alcătuirea codului. Congresul alege aceeași comisiune cu însărcinarea de a se ocupa cu crearea cassei dc ajuctor cu obligativitatea cotizațiilor, apoi admite reorganizarea consiliilor de disciplină în sensul măririi numărului membrilor din consiliul de disciplină în raport cu numărul avocaților Înscriși pe tablouri. ALEGEREA COMITETULUI Se procede apoi la alegerea primului comitet al federației. Sunt aleși domnii: Penescu, Eugen Herovanu, Al. A. Bădărău, Matei Cantacuzino, Lascar Antoniu, Mișu Antonescu, Constantin Dissescu, Vladimir Atanasovici, Comșa, V. Dimitropol, C. Jiteanu, N. P. Guran, P. Sadoveanu-București, Comăneanu, Grigore Constantinescu, Polizm Micșunești, Al. Rădulescu, Dimitrescu-Ploești, Gh. Eleftere-București, Ulrici-Giurgiu și Giurculescu-C.Lung. D. Nițescu face propunerea de a se reveni asupra unui vot anterior și să se decidă ca toți decanii să facă parte din consiliul federației. D. Matei Cantacuzino, care asistă la această ședință luînd cuvîntul, cere întîi scuze pentru că, din cauză de interese familiare, n’a putut lua parte la dezbaterile congresului și să facă operă de bun ieșan pentru a ospitaliza pe oaspeți veniți din toată țara. Continuuînd, d. Cantacuzino spune că revenirea asupra votului nu poate produce nici un frâu. Congresul acesta va avea un mare viitor. Este o primă încercare de sindicalizare a corpului avocățesc, care-l va îmboldi din toate punctele de vedere. In special, se va căuta a se stabili relațiuni mai frățești între avocați. Mai ia cuvîntul d. Mora, care combate revenirea. Se pune la vot și majoritatea primește a se reveni și decide ca toți decanii să facă parte din comitetul federației. PACTUL QUOTALITIS Asupra acestei chestiuni, d. Polizu-Micșunești rostește o adevărată conferință și zice că acest pact nu există în nici un barou din lume și constituie un act rușinos. DE MATEI CANTACUZINO spune că: „ar fi o mare onoare pentru acest congres ca să se dea un vot contra pactului quotalitis, care este o pată a legislației noastre și să protestăm împotriva acestui pact“. D. Pennescu, președinte, formulează dezideratul biroului, prin care se cere ca pactul quota-litis să se mențină, însă luînduse act de dezideratele d-lui Polizu-Micșimești, cari se vor discuta de comisiunea care va alcătui codul de moravuri profesional. Adunarea aprobă aceasta. * S’a hotărât ca Viitorul congres să se țină la Craiova în vacanța de Paști. Citiți în pag. IV-a: Luptele dela circ.— Finanțe și Comerț. D. colonel Prassa, comandantul regimentului 14 artilerie, s’a prezentat azi înainte de amiază la d. general N. Popovici, secretar general, pentru a-șî lua postul în primire ca șef al noului birou de informațiuni creat în ministerul de război încasările regiei monopolurilor statului pînă la 31 octombrie 1911 au fost în total de lei 45.438.295 din care tutunurile dau din încasări suma de lei 33.339.197; hîrtia de țigarete de 3.816.657 lei; chibriturile lei 2.272.755; cărțile de joc 375.974 lei; explozibilele 383.997 lei și sarea consumată în țară lei 5.249.715. Regia a mai încasat din drepturile de timbru de înregistrare 9.129.352 lei; din sare de export a mai încasat lei 406.233. Toate aceste venituri dau, față de epoca corespunzătoare a anului trecut un plus de lei 411.830 și față de evaluările bugetare au dat un plus de lei 6.216.706. In viitoarea ședință a consiliului comunal se va discuta asupra îmbnătațirilor ce trebuesc fldso filtrelor de la Bîcu și Arenda. Membrii consiliului comunal, al Capitalei, afi fost convocați în ședință extraordinară pentru Vineri la orele 9 dimineața. Ședința va fi prezidată de d. n. Dobrescu, primarul Capitalat. Serviciul de sintecțict din Capitală a făcut în cursul săptăminii trecute 98 de desinfecții. Moartea lui Grigore Caîr Eri a încetat din viață Grigore L. Caîr, advocat, fost prefect sub marele guvern al lui Lascar Catargiu, fost senator sub ultimul guvern Cantacuzino, fost magistrat și primar al orașului Tîrgoviște. Cu dînsul se stinge încă unul din vechea gardă conservatoare din jurul lui Lascar Catargiu. Neclintit în ideile conservatoare încă de la 1876, după ruptura din 1908, Grigore Caîr a urmat pe d. Take Ionescu, sub steagul căruia a luptat pînă în ultimele lui momente. Note biografice. — Născut la 1845 în comuna Cîmpina, jud. Prahova. Doctor în drept cu diplomă de stat al facultății juridice din Lieoge, în 1873. Advocat, fost judecător de instrucție la Ilfov 1876; fost primar al orașului Tîrgoviște; fost prefect de Dîmbovița 1891—1894; fost senator în sesiunea 1905—1907. ---------*-|-------- GRIGORE CAIR Accidentul de automobil din Salcea (Prahova) PLOEȘTI, 9 Noembrie. — Asupra accidentului de automobil întîmplat aseară în dreptul comunei Săftica ,de pe teritoriul județului Ilfov, situată la o distanță de vreo 10 km. de București, am putut lua următoarele amănunte culese chiar din spusele victimelor: următorii elevi de liceu, toți din cl. VIII: Ionel Agrara, Paul Dobrescu, Arion Mihail și Arion Ion pe cînd se înapoiau dela București cu automobilul d-lui C. N. Vasiliu, deputat, condus de șofcurul Constantin N. Panaitescu, voind să facă o întorsătură și manevrînd greșit, automobilul i s’a răsturnat, aruncînd pe pasageri la o mare distanță. Elevul Arion Ion, fiul d-lui ADEVER,ea locot.-colonel Arion, a fost grav rănit, iar șofeurul și ceilalți elevi s’au ales numai cu apatma și ușoare leziuni. Pe cînd victimele se zbateau pe jos, întîmplarea a făcut să treacă tocmai atunci automobilul prefecture de Prahova. Victimele au fost ridicate și așezate în acest automobili și aduse la Ploești. Elevul Arion Ion a fost internat la spitalul Boldescu, unde d. dr. Gh. Cosma, medic primar, i-a dat îngrijirile necesare. El are o rană gravă în frunte, deasupra ochiului sting, miîna stingă fracturată și maxilarul sting rupt. Starea lui e cît se poate de gravă. Șofeurul a dispărut. — Stavăr. —-----*—**------------De la Cercurile comerciale din țară Cercurile comerciale și industriale din Brăila, Curtea de Argeș, Tîrgoviște, T.Măgurele, Buzau, Bîrlad și Severin, în întrunirile ținute la sediul fiecăruia, în ziua de 6 Noembrie curent, cînd au participat și membri de-ai Parlamentului și de-ai Camerilor de comerț, au comunicat d-lui ministru al industriei și comerțului, hotărîrile luate, stăruind pentru aducerea lor la îndeplinire. Aceste hotăriri sînt: 1. Modificarea legei cîrciumilor. Să se dea absolută libertate comerțului de băuturi spirtoase. Să se desființeze actualele taxe de licență, cari să fie înlocuite prin taxa pe consumație. 2. Repaosul duminical să fie fixat la o jumătate de zi pe săptămînă. 3. Să se desființeze bîlciurile și comerțul ambulant. 4. Să se reducă taxele de urmărire și să se simplifice formalitățile pentru acțiunile comerciale mai mici de una sută lei. Cercul comercial Pitești mai cere, pe lângă aceste puncte, și : 1. Mărirea magaziei căilor ferate din orașul Pitești. 2. înființarea unui birou vamal în localitate. Cercul comercial Roșiori de Vede mai cere și ostenirea zahărului, cuielor și cimentului prin desființarea tarifului vamal protecționist, adăugînd apoi ostenirea lemnelor și peștelui pentru care dau ca mijloc de îndeplinit , regia fără licitație și cu prețuri fixe. —«**.------ Arestarea unui falsificator de bancnote Cernăuți, 8 Noemb. — La granița dintre Romînia și Basarabia, a fost arestat, un anume Miselovici, care voia să se refugieze în Romînia pentru a-și continua apoi drumul spre Orient. In cufărul sau s'au găsit bancnote false în valoare de milioane.