Adevěrul, decembrie 1911 (Anul 24, nr. 7982-8010)
1911-12-04 / nr. 7985
Duminică 4 Decembrie 191 \ nmwammmi NEAJUNSE DE NICI O IMITAȚIUNE MBMHBBMHSa^^ghbM»^«ftüS.«mwaBa«gmiaflge*»ag?zMm«wMWMr»^g««show!^vg^pt«TKS!!!< tffjgamaffi?QfK3 In MUNCA ZILNICĂ, DURABILITATE și ECONOMIE, recunoscute de elita marilor agricultori din toată lumea ca cele mai sigure sub orice împrejurări. Singurele care din toate sistemele cu cablu au obținut GRAND mix și m&mm& mmm LA EXPOSIȚIA UNIVERSALA DIN BRUXELLES 1310 și GRAND PRIX LA EXPOSIȚIA INTERNAȚIONALĂ DIN TURIN 1611 Peste 13.000 mașine „FOWLER“ vândute in toată lumea ia capul culturei cu aburi in România se află: Ad. dom. Cor. a Casei Regale cu 7 pluguri «Fowler» Esc. Sa Q. Gr. Cantacnzino cu 10 pluguri «Fowler» Casa Principilor Știrbei cu 5 pluguri «Fowler» Principele C. D. Soutzo cu 4 pluguri «Fowler» Casa Marghiloman-Ferechide cu 4 pluguri «Fowler» Ministerul Agriculturei cu 3 pluguri «Fowler» D-na El. Nevrouz Khan cu 2 pluguri «Fowler» Esc. Sa P. P. Carp cu 1 plug «Fowler» și alți mari proprietari în total ca. 80 pluguri cu aburi .•Originale Fowler 11 care au fost puse în funcțiune personal de B-I JULIUS SAXON Inginer specialist și representant general al D-lor JOHN FOWLER Comp. BUCUREȘTI. — Strada Armașului No. 6 N. B. Mașinile noastre „COMPOUND“ au tobe mărite fiecare cu câte 500 metri cablu, sunt special construite pentru ardere de palet lemne și cărbuni și la cerere le furnisăm și cu instalațiune patentată de supra.Incal.liref Heisscampf), ipr REDUCERE FOTO-LUX 60, Calea Victoriei, 60 (în fața Teatrului Național) Cel mai mare Institut Fotografic din Capitală Aduce la cunoștința Onor. Publicului că a SEDUS LA TOA PREȚURILE ATE MĂRIMILE de FOTOGRAFII și TABLOURI cu 33% servind aceeași EXECUȚIE ARTISTICA ca și până acum și făcând DIFERITE PROBE la orice comandă. Prețul curent, care se poate vedea expus în galantatele noastre, se trimite la cerere prin poștă. CEREȚI FLORIO-MARSALA Marca Leul UNIC IN LUME „FLORIO” Reprezentant general pentru România : Cat. Alistara Galotti Str. Carol 85. Tel 8/63 NOUL ETABLISEMENT Frații Durieu S, Str. KARAGEORGEVIGI, 5. Taleton 28/49 Supeuri calde și reci la orice oră. — Vinuri fine indicate și străine.—Champagne și Lique ruri fine.—Local de familii de primul rang.— Deschis după Teatru. — Salon la El. I. — Serviciul prompt. MARELE STABILIMENT „TROGADERO“ din Palatul Camerei de Comerciu (Strada Doamnei IO) A înființat cu începere de la 15 Noembrie Serii tipiDritice prienare în diplopia LOUIS XV pentru d-nii Senatori și Deputați fcr C PREȚUL FIX DE LEI 5 ȘI DEJUNURI COMERCIALE In wîea Rotondă Ramandă pe PREȚUL FIL DE LEI 8 Concert DRESCHER în timpul dejunului Afternoon TEA ROOM Concert DRESCHER de la 5 —TVs Seara MARE CONCERT Complectul ORCHESTREI DRESCHER DAT DE Éjin lumeo arlilorl ■ — Tabloul" „Crini și Madona" de Orcagna, care dispăruse din biserica Santa Maria Novella, din Florența, a fost regăsit la im anticar. Două persoane, presupuse a fi participat la furt, au fost arestate. Max Reinhardt, care, după cum se anunță din Berlin, va face în primăvara viitoare un turneu prin Romînia, a fost invitat să joace și la Sibiu, Brașov și Sighișoara. Acest turneu e probabil un îndemn al pictorului-decorator Ernst Stern, colaborator al lui Reinhardt și originar din Romînia. .. Nadia Chebap, pianistă română va da la 19 ianuarie un concert în sala Bösendorfer din Viena. —«—»* Basmele realității este titlul unui nou volum de Maxim Gorki, care va apare luna viitoare la Berlin, în editura scriitorilor ruși. Volumul cuprinde 20 de povestiri din viață, îmbrăcate in forma basmelor. Teatru-Muzică TEATRUL LEON POPESCU. — Martus Regnier în :,Mon ami Teddy“, piesă în 3 acte de André Rivoire și Lucien Besnard. Cînd autorii francezii au nevoie de un bărbat cu sufletul superior, cu inima la locul ei, hotărît, care să vorbească verde, aspru chiar, dar să fie totuși un sentimental, atunci își compun un american de teatru, un tip convențional, ca acest Teddy al d-!or Rivoire și Besnard. Se pare că printre francezi nu există asemenea „profesori de energie“. Teddy dînd pe față totul, afară de sentimentul sau intim, nu se sfiește a arăta pe de-oparte d-nei Madeleine Didier- Morel că soțul ei, deputat, nu e bărbatul făcut pentru ea, iar pe de altă parte arată d-nei Boucher, văduva unui fost prezident de republică, că Didier Morel, care Își face cariera politică sub protecția ei și poartă cravatele care-i plac ei, cum că acesta e bărbatul visat pentru ea. Cu aceasta Teddy nu numai că nu face o meserie urîtă, ci una foarte frumoasă, căci ambele femei se conving că așa stau lucrurile și în urma unei foarte originale deși nu tocmai amicale explicațiuni între ele, se decide divorțul d-nei Didier-Morel. Cum însă Teddy, din exces de delicateță și timiditate, cînd e vorba de sentimentele sale intime, nu a mărturisit dragostea sa Madelenei, ea îi anunță căsătoria ei cu diplomatul Bertin. Teddy e trist, dar resemnat, căci inima Madeleni a ales și Bertin i-a fost preferat. Intr’o discuție cu Bertin află însă că acesta se însoară numai fiindcă e nevoit s’o facă. Atunci energia lui Teddy se redeșteaptă și Madelena edificată de el, descoperă întrinsul pe solul predestinat. Actul Intímü este unul din cele mai reușite ca fineță și ironie spirituală. Al doilea de o delicateță sentimentală, care relevă firea de poet a lui Rivoire, autorul „Bunului rege Dagobert“, precum cel dintîi trădează verva lui Lucien Besnard. Cusurul acestei piese — atit de eminamente franceză prin duh și limbă — este poate că deh început se c’am întrevede țesătura și dezlegarea ei și că Madelena descoperă, prea tîrziu, și prea brusc dragostea lui Teddy. Personagiile sunt desenate și cuvintele de spirit se înteie și străbat toate actele. Interpretarea a fost în totul excelentă. D-na Marthe Regnier a dat farmecul săui personal femeii care pune fericirea sa mai presus de arivismul soțului ei. Ceea ce constitue un mare merit pentru felul de a înțelege teatrul al acestei artiste e că nu face nimic spre a eși din ansamblu și a se pline pe primul plan, joacă cinstit, menajindu-și partenerii și contribuind astfel la o impresiune totală cît mai bună. Este adevărat, că are în trupă forțe remarcabile. D. Henry Roussel care juca pe Teddy, a făcut deliciile săle prin spontaneitatea și eleganța vervei sale, dar d-nii Loubas, Rouviere și Vilié au dat un concurs foarte prețios. A fost cea mai distractivă și mai fină din reprezentativurile acestei trupe franceze. E. D. F. COMPANIA DAVILA. — Papa, comedie în 3 acte de Flers și Caillavet. Ca și în „Fetița“ comedia „Papa” — pe lingă modernizarea temei fiului natural — vrea sa arate ca o fată tînără urmează adesea mai bucuros un bărbat mult mai în vîrstă ca ea decit pe unul mai tînăr. In „Papa“ această fată, pe care autorii au avut capriciul de a o numi Georgina Coursan și a spune că e... romîncă, preferă fiului natural, crescut la țară, muncitor și așezat, pe tatăl, om trecut, dar rafinat și meșter în seducerea femeilor. Ideia ca fiul natural să-și însoare părintele, ba să-i dea și fata pe care o iubește, după ce acesta n’a voit sa știe de el toată viata, —. e o ideie nostimă, foarte modernă și de ironie foarte moralizatoare, dacă nu tocmai verosimilă. ..Papa“ a fost jucat de circle Cocea, Florica Alexandrescu și d-nii Davila, Storin, Constantinescu și M. Ștefanescu cu multă vioiciune și aplaudată după fiecare act. TEATRUL NAȚIONAL. — TURNEUL SILVAIN. — Papa Lebonnard, comedie în 4 acte de Jean Aicard. Silvain a repurtat aseară un strălucit succes în rolul titular al acestei piese. La calitățile clasice s-a adăogat naturaleța, degajarea școalei moderne. Admirabil în detalii, covârșitor în tot,— așa a fost Silvain. Artistul a fost bine secondat de d-na Silvain în rolul d-nei Lebonnard și mai ales de d-șoara Laroche în Jeanne Lebonnard care a dovedit însemnate calități. Bine d. Soarez în doctorul André și d. Durozat în marchizul d’Estray.— Inter. —— ------------il gargy la bucurești —■ a sosit aseară Marele artist parizian Le Bargy, împreună cu minunatul sau ansamblu, alcătuit din artiști de la teatrele „Gymnase“, Odéon1’, „Athpnee“ și „Porte Saint Martin“ a sosit aseară în Capitala noastră. Azi dimineață „Le Bargy“, împreună cu trupa sa, a plecat la Brăila, unde va juca în astă seară L’Ami des femmes și a doua zi în matinea Connaistei! Duminică seara ansamblul „Le Bargy"1 va juca la Galați celebra comedie a lui Alex. Dumas-fils, l’Etrangere, de unde va pleca la Iași pentru două reprezentațiuni. In Capitală marele artist va începe seria reprezentațiilor, la Teatrul Național, Mercur! 7 Decembrie cu Tartufie cea mai recentă și mai de căpetenie creațiune a sa, care a însemnat și cel mai important eveniment din viața artistică a Parisului în ultimul timp. După Tartuffe va urma, L’Ami des femmes și l’Etrangere în serile de 8 și 9 Decembrie. Chipul în care publicul bucureștean va primi aceste trei reprezentațiuni, s-e dovedește faptul că la Agenția teatrală de la „Independența“ biletele sînt aproape complect reținute. Vor fi, deci, trei săli pline. LE BARGY In „L’Ami des femmes“ Se crede insă es e o manevra de bursă, deoarece oficial nu se știa nimic. Din contră, azi a sosit vestea că regele și regina sa pus piatra fundamentală a nouei capitale a Indiei, Delhi. VIAȚA BUCUREȘTEANA ....“ * A SEASEA REPREZENTAȚIE A D-NEI MARTHE REGNIER Raprezerdațiuniie la Teatrul Leon Popescu cu d-na Martha Regnier sunt în gustul publicului nostru. Aseară s’a jucat Mau Ami Teilt»;’, comedie în 3 acte de André Rivoite și L. Besnard, pentru prima oară în București. La această reprezentație a asistat Principele Ferdinand, Principesa Maria și Principele Carol, fiind însoțiți de d-na Mavrodi, doamnă de onoare a Curții Princiare. Lume foarte multă. Am recunoscut pe: Ministrul Angliei și d-na Townly, Ministrul Olandei și d-na Vredenburch. d-r și d-na Costescu Comăneanu, d na Eufrosina Răicoianu, d na Constantinn Dissescu, d-na Maria Blaremberg, d-na Luisa Algin, d-r și d-na Mihail Răchitvan, d l și d-na Nicolae Butculescu, ca și d-na C Vernescu, d-1 și d-na doctor C Brătianu, d.l și d na M. Se. Pherekyde, d-1 și d-na Gr. N. Filipescu, d-na Sc. Ghiika, d - și d -na Petre Balaciu, d-r și d-na Const. Robescu, d-r și d-na Vasile Miculescu, d-r și d-na Al. D Matak, d-r și d-na colonel Zamfirescu, Baronul și I d-ra de Beineck, d-ra Alina Oeeniomu, d-r și d-na Pliniceanu, d-r și d-nă G. Constandaky, d-r șii d-na Th. Florescu, d-nna și d-na Gealep, d-1 și d-na Marius Roșea, d l și d na Al. Ionescu, d-na Ana Radovici, d-1 și d-na Al. Ghica, d-na Costaforu, d-1 și d-na Const. Sipsom, d-1 și d-na Al. Giani, d-1 și d-na Mihail Sipsom, d-1 și d-na Scarlat Lahovary, d-1 și d-na Pavel Brătășanu, d-na Mathilda Barozzi, d-1 și d-na Se. Vîrnav, d-r și d-na Aurel Orescu, d-na Bubin, d-1 și d-na Petre Hagiopol, d-r și d-na Filip Lahovary, d-r și d-na D. Bădulescu, d-r și d-na doctor Orescu, d-na Th. Dobrescu, d-r și d-na Maior Filitti, d-r și d-na I. D. Filitti, d-r și d-na locot Al. Vasilescu, d-r și d-na I. Bărbătescu, d-r și d-na Ilie Radu, d-na Ciuflea, d-na Datculescu, d-r și d-na Arapu, d-r și d-na Romulus Voinescu, d-1 și, d -na Alex. Brăescu, d-na și d-ra C. loan, d-r și d-na doctor Toma Ionescu, d-r și d-na Al. Mareș, d-na Bagdat, d-na Ionescu, d-r și d-na Marin Dumitrescu. Domnii. Blondei ministrul Franței V. Morțun, Toma Ionescu, I. Mitilineu, N. Brosso, dr. Ahighelescu, Ion T. Ghica, Iarney, maior Duca, Petre Veron, Rosenthal, Ion Manu, Sc. Orescu, Orațiu, Niculescu, Emil Dendriino, etc., etc PREMIERA Aseară la Teatrul Modern, s’a jucat pentru prima oară Papa comedie în 3 acte de Flers și Caillavet, tradusă de d. Al. Buzeschi. Piesa a avut mult succes. Publicul a aplaudat viu, interpreții fiind la înălțime. Sala plină. Am remarcat pe: D. și d-na Al. Bellu, d. și d-na Gr. Cerkez, d., d-na și d-ra C. Mille, d-ra Stoianovici, d. și d-na Alexandru D. Florescu, d-na Petre Roma, d-ra Ivona Ghika, d. și d-na. Demetru Bagdat, d-na și d-ra Oscar Catargiu, d-rele Ioanid, d. și d-na doctor Cruțescu, d. și d-na N. Săveanu, d. d-na și d-ra general Argetoianu, d. și d-na căpitan Prodan, d. și d-na Victor Baranga, d-na Elena Eftimiu, d-na doctor Brînză, d-na Teodorescu, d. și d-na George Borlescu, d-na și d-ra Guruză, d. și d-na Pomponiu. Domnii: Nicolae Cerkez, C. Sărățeanu, general Cocea, Pantazi, N. Cocea, Tatovici, Sc. Grădișteanu, P. Plesnilă, Teodor Dan Cerkez, etc. etc. A TREIA REPREZENTAȚIE A D-NEI A 1 D-LOR SILVAIN La Teatrul Național aseară s’a jucat, cu d-na și d. Silvain. Papa Lebonard, comedie în 4 acte de Jean Aicard. Piesa este destul de cunoscută publicului bucureștean. . În sală am remarcat pe: D-na. Mavrogheni, d-na general Poenaru, d-na Greceanu, d. și d-na D. Dobrescu, d. și d-na Paul Arion, d. și d-na Procopiu, d., d-na și d-ra .Dobrovici, d. și d-na dr. Mărgăritescu d-na și d-rele Capșa, d. și d-na dr. Drugescu, d. și d-na. Macri, d. și d-na căpitan 1. Arion, d-na și d-ra Zamfirescu, d. și d-na. Prisiceanu, d-na și d-ra Papadopol, d. și d-na Evolocanii, d. și d-na Valerianu. Domnii: Delavrancea, loan Calinderu, Emanoil Porumbaru, Demetru Danielopol, Al. Lupescu, lijcot. Zamfirescu, subit. Solacolu, etc. etc. Don Pedro -------**------Atestat contra regelui Angliei? — STIREA NU E CONFIRMATA OFICIALA — Londra, 2 Decembrie. — Azi a circulat zvonul că la Dallei (India) s’ar fi comis un atentat în contra regelui George al Angliei. A apărut revista model No. 23 S§ JESO JE&. T Premii pentru izbînzile sportive Academia sporturilor din Franța a întemeiat, de curând, din inițiativa și cu darul d-lui H. Deutsch de la Meurthe, un premiu anual de 10.000 de lei, destinat celui ce în cursul unui an iitreg va fi izbudit să îndeplinească cea mai de seamă ispravă sportivă. Condițiunile spun textual: „acest premiu se va decerne autorului sau a doui autori al unui fapt sportiv, indeplinit, fie in Franța, de un francez, sau de un străin, fie in străinătate, număi de către francezi și care apt va fi de natură a aduce un progres material, științific sau moralizator pentru omenire1.Se va ține seamă de toate izbînzile sportive cari, petrecînduse oriunde în Condițiunile arătate, vor fi examinate de o comisiune ce va raporta asupra candidaților supunînd bilanțul stabilit de raport la învoirea definitivă a Academiei Sporturilor. Comisia se va întruni în luna Ianuarie și Academia se va pronunța în Februarie cel mai tirziu pentru a decerne premiul pe anul trecut. Se află de pe acum înscriși pentru acest premiu. In aviațiune: Andre Beaumont învingător al circuitului european,al cursei Paris-Roma și al ocolului Angliei. Căpitanul Beltenger câștigător al raid-ului Paris-Bordeaux, E. Renaux, învingător în raid-ul Paris-Ruy de Dome și Vedrilles în cel de la Paris-Madrid. Apoi d. Doutre inventator al unui stabilizator automat pentru aeroplane și înnotătorul Burgess, care la vrsta de pese 60 de ani a trecut în tot Canalul Mînecei. Cui va reveni primul premiu al acestei generoase fundațiuni? Vom vedea. Pă una alta această lăudabilă instituțiune ne sugerează sau mai exact, redeșteaptă în mintea noastă o propunere pe care am mai formulat o in multe rinduri: aceea de a se urni și la noi odată inițiativa întemeerei unui premiu academic pentru asemenea Îndeletniciri. Și fiind că o Academie sportivă nu a venit, iar Academia noastră unică nu poate pierde vremea cu asemenea lucruri, de ce nu am cere măcar inițiativa uneia din autoritățile noastre, râmănînd ca presa să înfăptuiască, prin sprijinul ei, o colaborare a altor dătători particulari. Dar ni s’ar putea obiecta că noi nu avem prea multe sporturi cari să se bucure de prea mari progrese pentru ne permite acest lux. Așa este. Să lăsăm luxi. pentru vremuri mai bune, dar să nu uităm că avem de îndeplinit și o datorie. De mai bine de doi ani o seamă de bărbați ai noștri s’au devotat perfecționărea și răspindirea noului mijloc de locomoțiune al aviațiunei. De tot atîta vreme oamenii aceștia, și din el cei mai mulți militari cari deci nu urmăresc un profit material, fac fel de fel de experiențe și săvîrșesc prin asta o mulțime de acte «rotce a cărei unică și demnă răsplată ar fi un premiu decernat, cu solemnitatea cuvenită și izvorît ain recunoștința obștei romînești. De ce oare nu s'ar gîndi ministerul de războiu și acel al instrucțiunei publice să dea vînt inițiativei de alcătuire unui aasemenea premiu anual, fie aceluia din aviatori cari ar realiza 1 ■th’ o cea mai frumoasă ispravă, fie, respectiv, aceluia dintre inventatori care ar reuși să construiască un aparat de sbura mai desăvîrșit sau să născocească un organ accesoriu de o utilitate experimental reușită, pentru perfecționarea acestui nou fel de vehicule? Sau — am pomenit de premiu pentru că așa veni vorba, — dar s’ar putea institui așa ceva chiar sub forma unui concurs dinainte condiționat. (Aceasta mai ales pentru piloți). Cu modul acesta s’ar putea asigura, la mai mulți odată, o răsplată cuvenită și o emulație spre a rîvni la asemenea răsplată, deci s’ar încuraja încercările mai multora stimulind în acelaș timp progresul aviațiunei prin desvoltarea ei. Spre exemplu s'ar putea crea, două premii: unul pentru cea mai mare călătorie aeriană, întreprinsă în cuprinsul țarei, în cursul unui an și cu etape superioare a 100 km., iar altul pentru cel ce ar rămine; la finele anului recordul anul înălțime, al tuțelei, ori al regularităței în sbor, etc. în sfîrșit multe s’ar putea numai să fie cine să vrea. Și pentru acum noi aceasta căutăm; modalitățile sub cari s'ar crea asemeni concursuri sar stabili ulterior. Un folos multiplu și imediat ar fi că oamenii ăștia nu și-ar mai primejdui zilele degeaba, publicul ar avea neinceat atențiunea fixată asupra unor acte așa de rare și de educative în zilele noastre, iar autoritățile in drept ar interveni, n’ar mai avea pe conștiință îndoitul ponos al inconștiinței sau indiferenței față de fapte de o însemnătate ca a celor de cari ne ocupăm. Sunt deci multe motive cari ne face a crede că spusele noastre nu vor rămîne glasul celui ce strigă în pustiu, lucru care ne-ar bucura nu numai pe noi, dar și pe toată lumea. ....... . G. Cost Din străinătate Cyclism. Cursa de 6 zile din America se urmează cu un succes Splendid, la a 17-a oră de cursă cicliștii concurenți acoperise 601 ktm, cea ce dă o medie de 35 klm. pe ceas. Echipele plecate în cap sunt în întîrziere cu vre-o 6 klm. din cauza trenului viguros dus de francezul Leon Georget care este foarte aplaudat de yankei. Boxe. Renumitul negru La Mac Vea continuă succesele sale. El a culcat, la Londra, pe australianul Jack Lester, cel mai bun elev al lui Romy Burns și fala rasei albe, numai după 8 rânduri de pugilat. Lester s’a remarcat însă mult în această întîlnire. In jurul „Soc. Scriitorilor români” — UN RĂSPUNS AL D-LUI D. ANGHEL — Fără a participa la polemica Ce s'a iscat in jurul „Soc. scriitorilor români publicăm intimpinarea de mai jos pe care ne-o trimite d. D. Anghel. Citesc un articol semnat de D. George Ranetti, privitor la „Societatea scriitorilor romanni 1 pe care d-lui nu vrea s’o admită cu nici un preț. La cele scrise, președintele societății noastre de anonimi, pînă ce publicistul Ranetti va face asocietatea „adevăraților scriitori romîni“, va răspunde și va da deslușirile necesare celor ce doresc să știe pentru ce maeștrii literaturii noastre lipsesc dintre noi. Intrucît mă privește pe mine personal, vom afirma că fragmentul de discurs pe care îl ține pentru mine d. Ranetti este o calomnie. N’am decretat nici odată că scriitorii pe care îl pomenește d-sa ar fi postumi, și nu mi-am luat nici odată pe seamă înnormîntarea lor. Tote, acești scriitori, mai afirm odată, firmație pe care o vor domn’in în toți membrii societății noastre, a fost invitați în nenumărate înduri ca să facă parte și să Ne dea sprijinul numelui lor, dar fie ocupațiunile multiple ce le au, fie neîncrederea. în noi, fie alte motive, ei n’au răspuns la invitația noastră, nici n’au făcut o societate în jurul căreia să ne putem grupa și noi. Dacă d. Ranetti s’a retras atunci, adică acum vre-o trei ani, e pentru că ne-a propus un președinte pe care, cu tot respectul ce i-l datorim ca om, nu ne-am învoit să-l acceptăm, el nepurtînd nici unul din marile nume pe care le pomenește d. Ranetti, adică d-ni. Maiorescu, Gherea, Caragiale, Duiliu Zamfirescu, Delavrancea, etc. ei fiind d. Alex. G. Florescu, autorul „Sandei“. Acesta e adevărul. Cu ex’orba de vechea pică ce mi-o poartă d. George Ranetti, asta îl privește. Fia a început și a coincidat odată cu colaborarea lui A. Mirea la „Vieața Romînească“, unde colabora și d-luî, lucru pe care l’a considerat ca pe o încălcare de teren, apoi a sporit cînd au apărut cele dinții traduceri din „La fontaine“, pe care îl considera iarăși ca pe un patrimoniu exclusiv al d-luî, și în sfîrșit, s’a revărsat cu prisosință și s'a transformat în calomnie, astăzi, cînd societatea noastră e un fapt îndeplinit. Urmeze dar înainte și creadă că nu-î rîvnesc imensa glorie pe care o are în suburbiile „din toate locurile unde se scrie romînește“, scormonească în nesfîrșitul bagaj de trivialități pe care îl are la dispoziție, uzeze de toate vechile clișee, pentru a mă ponegri pe mine și activitatea mea literară, de pe socoteala talentatului poet Tosif toată producția lui A. Mirea, la care renunț cu cea mai mare plăcere căci nu aceasta mă va impresiona și mă va împiedica să stărui înainte și să muncesc, cum am făcut și pînă acum. ADEVERUL Creadă că timpul e cel mai mare nivelator și că numai el va ști, fără pică, fără nedreptate și fără părtinire, să ne așeze și să ne dea locul pe care îl vom merita. Aceste sînt singurele lucruri pe care am avut să le spun ilustrului poet și autor dramatic și asupra cărora nu voia mai reveni niciodată. D- Anghel --------------------- Cărți și reviste A apărut No. 6 din Revista de studii sociale publicată de d. G. D. Scraba, cu următorul sumar: Incicerea unui an; Opera creatoare a spiritului; Evoluția ospitalității; Considerațiuni aupra coexistentei dreptului scris și a celui nescris in țara noastră ; Tinerimea universitară in complexul cultural american; Organizarea meseriilor, creditului și asigurării muncitorilor în Romînia ; Sociologie sau filozofie socială ? etc. ^ * ’’V A apărut „Revista Idealistă” No. 7 și 8 pe 1911, cu următorul conținut: A. D. Xenopol. — Lecțiile mele dela Sorbona asupra Teoriei istoriei. I. Principii premergătoare. Eugenia de Reus Ianculescu.—■ Roma. N. Zaharia. — Dezolarea. Studiu psihologic. Maxim Gorki. — Un umor. (Nuvelă). Trad. de D. C. Zavafiide, Ir. Alice Călugăru, Cridhim, E. Slătineanu, M. Diaconescu.—Poezii. M. Stăncescu. — Societatea filantropică. (Fragment dintr’un studiu asupra activități lui Heliade). IV. Frank Thomas. — Chestiuni vitale. VI. Ce este D-zeü ? Cronica Literară. — Cărțile d-lor I. N. Lahovary și I. Gorun asupra limbii române, de N. Z. Buletin Bibliografic. D. C. Z., Revista Luceafărul 1911. August. Pentru monumentul Gh. Panu Lista precedentă Lei 3134.— George Frenkel, Loco 10.— B. Flitzmann, Focșani 10.— Moritz Simer, Galați 3.__ Josef Marcus, Ploești 1.__ S. Beldner, Focșani 2.— A. Meirovici, Huși 1.__ Total general lei 3161.— lui ----------------------------------------De la romînii de peste munți STAREA SANATATEI EPISCOPULUI DIN GHERLA Budapesta, 3 Decembrie. — O îmbunătățire îmbucurătoare s'a produs azi in starea sănătăței episcopului român din Gherla, Vasile Hossu care după cum se știe se află bolnav intr'un sanatoriu din Budapesta. ZVON NEÎNTEMEIAT Budapesta, 2 Decembrie.—Președintele partidului naționalităților dr. Theodor Mihály a declarat corespondentului ziarului „Adevărul 1“ că știrea publicată de ziarele „Seara 11 și „Minerva“ din partea corespondenților din Budapesta și după care fostul deputat român dr. George Popovici și-ar fi dat demisia din demnitatea de membru al comitetului executiv al partidului, nu este întemeiată. DISCUȚIA BUDGETULUI CULTELOR DIN UNGARIA Budapesta, 2 Decembrie.— In ședința de mîine a Camerei deputaților va lua cuvîntul la dezbaterile budgetului cultelor deputatul dr. Alexandru Vaida Voevod pentru a aduce în discuție afacerile școlare romînești, apoi chestiunea congrue a institutorilor și preoțlor romîni. --------------------------------------- Carierei spectacolelor — Simbolcă, 3 Decembrie — TEATRUL NAȚIONAL.—Reprezentațiiile d-lui și d-nei Silvann: Apostolul. TEATRUL MODERN. — Compania dramatică Davila. Se va juca: Scandalul. TEATRUL LEON POPESCU. Trupa franceză cu d-na Marthe Regnier: Vamour voille. DIVERSE SPECTACOLE VOLTA, strada Doamnei și SALA BRISTOL. — Reprezentațiuni orare. CINEMA-BOTEZ.— La Hotel de Franța și în sala „Blériot“ (Sărindar) filme Pathé-Freres. PANORAMA GRIVTȚA. — (lingă Primărie). De la 8 seara pînă la 2 noaptea „Skating“ (patinaj pe parchet). ------------------SHSé----------------- FOIȚA ZlftftüLül „flPEVERüL mmi busTM (fiare roman Dramatic criminal) PARTEA I Se întoarse curînd cu figura posomorită, plină de o grijjă nelămurită. — Au fost mai multe pietre luate de acolo și chiar nisip. Poate să găsim urme pe covor.. Dar chiar în locul unde fusese lada văzut urme de nisip. — Ce înseamnă asta ? exclamai ea. După o scurtă pauză, Buritt zise încet cu glasul stins, plin de groază. — A umplut lada cu pietre și nisip, astfel am pus’o noi în căruță. La sosire însă a fost plină cu altceva și era mult mai grea.El deci de știut, ce a fost în ea și unde a fost lăsat conținutul ? La această întrebare n’am găsit amîndoi nici un fel de răspuns, nici astăzi. ... Buritt crede că e o crimă la mijloc ; a cercetat toată ziua pe malul rîului, dar n’a găsit nimic. Nici n’ar putea spune ce caută și ce vrea să găsească. Nu mă mir fiindcă la dreptul vorbind sînt și eu cam în aceiași stare. Uneori ca să mă liniștesc îmi p zic că acel tînăr și-o fi îngropat pe aci juvaericalele, banii și argintăria pentru a le ști în siguranță pe timpul războiului. Trăim în timpuri foarte turbări acum. Poate ca tot din această pricină a fost soția lui atît de turburată la sosire. Dar iată că nici acest gînd nu mă putea liniști căci imediat îmi aduceam aminte groaznicul țipăt ce m’a trezit din somn. — Numai un om în primejdie de moarte poate țipa astfel. Dacă nu a fost ea, atunci.... , GAP. 3 O DESCOPERIRE LAGUBRA 3 Aprilie 1791 De cînd am scris rîndurile precedente au trecut 16 ani! De ce mi-a căzut atunci condeiul din mină ? De ce n’am cutezat a-mi scrie tot gîndul ? Cred că a fost ceva mai tare decît voința mea, ceva ce m’a zguduit și copleșit. Nu credeam că vom mai putea adăuga ceva la acel manuscris. N’am mai auzit nimic despre perechea Urquasht și pot spune că îl uitasem cu desăvârșire. Numai cînd intram în camera capitonată uneori mță cuprindea acelaș sentiment de spaimă nelămurită și trebuia să mă întreb cine a țipat așa de îngrozitor în acea cameră? Azi iau din nou condeiul, căci abia azi sunt în stare a răspunde la acele întrebări. Camera capitonată e tot atît de surîtă și posomorită ca și cum șaisprezece anî. Sfinte D-zeule, cum sar fi putut schimba." .Cînd îmî- aduc aminte ce s’a descoperit abia acum o săptămînă, mă mir cum nu sînt bureți pe pereți. Voiij pune să fie stricată acea cameră oribilă, măcar de a-și ști că stric tot hanul. Nimeni să nu mai calce acolo, nici ep nici abiî. Acum vro opt zile, mi-a sosit un paspa din New York foarte simpatic. Judecind după părul său alb că zăpada, era bătrîn, dar statura, mișcările, figura sa păreau de om tînăr. Ca și acum 16 ani, mă aflam la fereastră cînd a sosit deligența. Deoarece figura lui mi-a atras atențiunea, am stat și am privit mult, observînd cum se uita el în jurul săîi măsurînd banul cu priviri curioase. — De s’ar întoarce la casa părintească, n’ar putea privi-o cu mai mult interes, mi-am zis eu și am coborît scara pentru a-l jcrimi. “ " După primele cuvinte de bună venire, el 's'a întors prin sală privind curios spre drum, apoi iar spre casă. — Se pare că nu sunteți străin prin aceste locuri i-am zis eu, iar el zlibi. — De cînd locuiți în hanul acesta, zise el. Casa asta e mult mai bătrînă decît d-ta (eram de 55 ani). A avut alți proprietari, știi cine a mai stat aci ? — Eu am cumpărat-o de la Daniel Forsith, care a cumpărat-o de la unul Hamond. Mai mult nu știu. Casa a fost întîi clădită de un englez despre care se spun multe povești ciudate — dar leam uitat. Străinul zîmbi din nou și mă urmă în cameră privind cu mult interes în jurul său. Ca un fulger mi-a trecut prin minte. — Acesta trebuie să fie primul proprietar, englezul despre care mi s’a vorbit, că e.... — Ai dori, să știi d-nă, cine sunt eu? zise bătrînul cu amabilitate. Nă numesc Tamworth șisunt originar din Virginia. Dacă ai cameră liberă, voiüi rămine peste noapte aci. Nu-mi puteam explica de ce mă privea atît de prietenos și de ce se tot uita prin sală. Ași dori o cameră în parter, adăogă el. — Aci n’am decît o cameră. — Atît îmi trebue răspunse el cu grăbire. Desigur că nu vrei să lași pe oricine să doarmă în camera capitonată. Nu sunt mulți ceea cari înțeleg romantismul acestor camere. L’am privit uimită, și el păru foarte uimit privindu-mă, ceea ce mă zăpăd și mai mult. — Camera e întunecoasă, zisei eu, nu știți ce o fi avînd interesant in ea. — Foarte ciudat zise el și plecă direct spre acea cameră oprindu-se la ușă. Se poate să nu cunoști d-ta secretul acelei camere? exclamă el privindu-mă cu ochii scîmteetori. — Va fi amestecat Urquarth in joc? — Urquarth? Nu știd nimic despre el, răspunse el nu nepăsare.' Mi s'a spus acum 16 ani că în aripa vestică a hanului aceasta, este o cameră secretă ce e în legătură cu camera capitonată cu lemne de stejar. Dar d-nă, nu vreau să te îngrozesc. Nu se poate să nu știi d-ta nimic, ești doar proprietară aci ? — Sunteți sigur ? exclamai eu tremurînd din tot corpul și căzînd pe un scaun. De douăzeci de ani locuesc aci, cunosc toate colțurile acestei camere, dar nu mi-a trecut prin minte că putea fi o cameră secretă pe aci. Și zeii, camerele de jos sunt mai mici decît cele de sus, ar fi trebuit să mă gîndesc. Atunci mi-am adus aminte cum a privit Unquarth care cînd a intrat în sala de jos. — Se pare că la vînzarea casei s’a păstrat anume secretul acelei camere, zise bătrînul domn. Iată ceva foarte interesant. Trecînd pe aci din întîmplare miam adus aminte de camera secretă și am venit s’o văz, dar de ce ești d-ta atit de emoționată? Nu e doar nimic rău în casa unde este încă un etăcel ascuns de ochii lumea. Eu nu putui răspunde; spaima mă copleșise. . N’aveam decît dorința de a afla că, Buritt mai trăește ca să mă ajute în ceasul greu. — Să vedem de mi s’a spus adevărul, zise bătrînul. Poate că nici nu e adevărat, ușa camerei secrete trebue să fie după cămin. S’o caut? Am făcut un gest afirmativ, dar nu mă simțeam în stare a mă scula de pe scaun. (Va urma) — 4 A ¹