Adevěrul, ianuarie 1912 (Anul 25, nr. 8011-8040)
1912-01-24 / nr. 8033
# marti 24 Wane '*■*'** UPS J.î DEPOSIT: Curte! Regale siv al C. F. R. te — CASE DE BANI IN OTEL -Ultima perfecţiune technics — 5, Strada @ murdara, 5 — 'T’s*â-vis de Palatul Camerei de Comerţ Reprezentant General; B„„„ 1CHROII HAIROUICI. Bucureşti TELEFON 257i TRADUCERi ie acte străine în ©s*i»ec limfe, şi legalizarea lor cîisistă sie către ministere şi consulate, vi se poate face în modul cel mai prompt de către « „INFORMATORUL“ uirsite Inloriailisti adulsiv a ziarelor „ADEHERUL“ şi „DIXINEAŢA" Director: B. SEPEAStl, licenţiat In drept BUCUREŞTI no. 11, Strada Sărindar, Ho. 1 Ceî din provincie vor trimete actele sub plic recomandat pe adresa Biroului; ceî din Capitală se vor adresa d-luî B. Sepeenu la birou, orele 9—10 a. m. şi 5—7 p. m. Se garantează discreţiunea absolută a afacerilor încredinţate. 'Mii BENT&tâ ^docteur HBW® 31;î/‘ FACULTÉ-peMSuE^^ CORSETE de PARiS Prima marcă din lume . Apă (Kranchen) Este inutil a se întrebuința pentru îngrijirea nurei antiseptice cu miros fenicat sau desagreabil. fular, IM. Chasberlat au dovedit că esențele vegetale au fost de 10 ori mai puternica decât acidul fsnic pur. DENTIFICIILE D-rului FIEHRE de la Facultatea de Medicină din Paris sunt fabricate cu esenţe vegetale ale solMî pure fie un gust plăcut. Trimetere gratuită fie eşantilioane la ori ce cerere adresată. No. 8, place ele l'Opéra, No. 8 — PARIS-De avizare la toate matde par fair, farmacii şi drognerii din ţară S’A DESCHIS — NOUL ŞI MAiiELE — SPECIAL CLĂDIT CU TOT COMFORTUL MODERN Situat în centrul oraşului, în apropierea autorităţilor Financiare şi Judiciare. Calorifer.* Ascensor.- !iă!.-T elef© a CAifiEfiE SPAŢIOASE, 3HSE AEUilSaTE S3 IH BĂTĂI A SOARELUI.— MOBILIER siqss, spadei construit Io streifiiătat®. - PRFTURI MODFI? ATE — ■* Pastile / in tuburi dealamimuir». 5Bce naturală Se recomandă de medici in contra Catarului, tusei, reguge/ei, fritapei, mucoze/or, acizilor gastrici, i/tfiueaței, §ia coasedrefor/or. de v/nzare la toate farmacii/e §/ drogheriile. . A se cere marca depuse, refuzindtr - se ligitapuni/e. Direcţiunea Băilor si Reprezentanţa generală , SOG. pt. Import şi Export Bucureşti. Strada Up««ani Xc*. Sim Croiala admirabila!! Absolută temeritate Cereţi pretutindeni această marcă ======== iu există ceva mai perfect!! UcuSarium ! »OCTOR fost operator al clinicei profesor FUCHS din VIEH& BOaLE şi, OperaţiEaî de Ochi s’a stabilit în Bucureşti No. 10, Str. COVACI, No. 10 Consult. 2—5. Dumineca 10— 1 Primei irsîiîaî ti epiisi miliuli pentru alegerea, compunerea şi procurarea de OCHELARI sub direcţiunea ştiinţifică a d-lu. Br. Ceorge B. FissSier Str. DoamneS 27—Tasion Zî Consultabiv' fără plată numai pentru alegerea ochelarilor cari, se cumpără ia ocul&rium şi in cazurile normale, aaică in acelea uneşte .tevoe de o examinare mai îndelungată de la* oră. în Stréng Casa Fondată în 1839. e drapelul în ţară cu vînători cu tot, plecind imediat. Despre atacurile ce s’au dat de turci în timpul nopţei şi ce au mai urmat fiind mult de scris mă abţin. După cum vedeţi, la cvartierul general se ştia acum ca s’au cucerit două tunuri şi 3 drapele din redută. Era posibil ? nu; era unul şi acelaş drapel, căci după cite va zile, cînd au fost chemaţi I şefii de corpuri să predea draper Iele cucerite, atunci s'a văzut dar M. S. că lucrul nu era curat, şi fiindcă raportase M. S. Ţarului, jurnalele publicaseră, iar drapelul cu eroul intrase deja in Bucureşti, n’a putut face decit a nu mai învinovăţi pe colonelul Fotea, şi a dat ordin să strige Ura la 1000 metri, l-a decorat cu Sf. Ana, iar pe căpitanul Negoescu l-a decorat de asemenea, precum şi lui Martinaş Anton i-a dat Steaua Romîniei şi lucrurile s’au aplanat pînă în 1893, cînd provocîndu-se iar o anchetă, M. S. Regele, pentru a nu schimba istoria ţăreî, a mai acorijat o pensiune şi celuilalt Grigore loan al Luciii, refuzînd orice răsplată eroului din vînători. La 31 August/ dimineaţa, am fost schimbaţi de batalionul II, tot din regimentul 14 dorobanţi, cînd căzu mort sub ochii noştri căpitanul Buşilă. Eu cu adjutantul Leon Dumitriu, astăzi căpitan, care ducea drapelul, Ionescu Vasile, deaserpenea astăzi căpitan, sergenţii Ovanes Ariton, Huşanu şi alţii, însoţiţi de vreo 90 de soldaţi din întreg batalionul, ieşind din reduta No. 1, am plecat în fugă, că ne snopeaţi gloanţele turcilor din reduta No. 2 şi ce ni s’a mai întimplat. Pînă cînd am găsit pe comandantul nostru colonelul Fotea, deasemenea ar fi mult de scris. Mi-am permis a seri aici pur şi simplu tot ceia ce am văzut petrecîndu-se la acest atac sub ochii mei, şi dacă aşi descrie tot, miar mai trebui coli întregi, iar ca sprijin arăturilor mele se mai găsesc grade şi soldaţi din reg. 14 dorobanţi, cari au luat parte la acest atac. Departe de mine orice gînd de a urmări vreun interes. Recorm pensa ce mi s’a dat de Majestatea Sa şi de ţară, unii sunt destule şi chipul Majestăţei Sale care l’am văzut ca un Napoleon în tot războiul Independenţei, va rămîne pentru mine chip sînt şi în mormînt, cum va fi şi generaţiilor viitoare. Cit priveşte că Grigore loan, vînătorul, a fost văzut doua zi după 30 August de o lume întreagă cu drapelul turcesc, se poate vedea şi astăzi pe toate tablourile, insă pu el la cucerit, dar aşa va rămîne cit va fi lumea şi istoria ţăreî, mi se va mai schiţnba, şi numai să se ştie ca să nu i se mai permită povestiri de asemenea minunăţii. Locotenent C. Vasiliu * Nu mai adaug nimic la aceste cuvinte ale unuia din eroi de la Griviţa. Atâta doar voi spune că la Griviţa n’a fost un singur eroii ci mulţi, indiferent dacă au cucerit sau găsit steaguri turceşti. Toţi deopotrivă merită admiraţia şi veneraţia noastră, atît cei ce şi-au lăsat oasele acolo, cit şi cei cari au avut norocul să supraviețuiască. -------------------------------------AL. CIURCU film Klong —«■»=» „Asaltul", noua piesă a lui Henry Bernstein s-a dat pentru prima oară pe scena teatrului Gyronase din Paris. Actul al doilea este, după cum afirmă piesa, tot ce a trecut real bun pe scena franceză în acest sezon şi a obţinut un mare şi meritat succes. Actul al treilea, însă, scade din valoarea piesei. Acţiunea se petrece în lumea politică. Alexandru Meritai, 53 ani, şeful noului partid social, un om al cărui fiu e deputat, e adulat de domnişoara Répaé de Rould, în vîrstă de 25 ani. Deosebirea de vîrstă, toate raţionamentele nu pot stinge dragostea domnişoarei Renée pentru Meritai- Şi acesta se decide s’o ia în căsătorie. Iată, însă, că la sfîrşitul actului iutit izbucneşte furtuna calomniei. Senatorul trepeau, prietenul lui Meritai aduce acestuia un ziar, în care se spune că acum 30 de ani Meritai ar fi furat o sumă de bani- Meritai treime să cheme pe calomniator înaintea justiţiei. în cursul dezbaterilor se dau pe faţă diverse incorectitudini din viaţa trecută a lui Meritai. Chiar copiii lui se cam răcesc faţă de dînsul, mimai dragostea domnişoarei Renée vibrează nealterată. Meritai a aflat că Frepeau, prietenul făţarnic, e adevăratul iniţiator al cabalei de calomnie. Intr’o foarte izbutită scenă el sileşte pe Frepeau, împotriva căruia are dovezi de mituire, să mărturisească şi sub presiunea situaţiei Frepeau e nevoit să-şi pună toată influenţa ca clevetitorul lui Meritai să fie condamnat. Meritai ese curat din proces şi sărbătoreşte un adevărat triumf. Dar faţă de nevinovata T’,née el nu se poate ascunde. El se nurifică sufleteşte, mărturisind iubitei sale, că în prima căsătorie, silit de o nevoie amarnică, a făptuit, în adevăr,un furt. Dar nici aceasta nu poate schimba inima fetei. — Orice ai fi făcut tu, nu poate să fie ordinar! Îi strigă ea. Tt-a î] va iubi chiar dacă l’ar părăsi norocul în această luptă pentru onoare. Iubirea mai presus de orice* Acesta e sîmburele noueî piese a lui Bernstein. Cum am ajuns, succesul a fost mare şi meritat cărţi Fada întrunirea HI. Ren La apelul Tribunului a răspuns un public nespus de numeros. E o înghesuială nemaipomenită. In afară de sală, toate culoarele sunt tixite, ca şi gangul de intrare. De asemeni în curte aşteaptă o mare mulţime de cetăţeni cari nu mai încap în sală. Printre azistenţî se văd numeroşi oameni cu greutate, comercianţi, meseriaşi, profesiuni libere, etc. Se observă de asemeni cîţiva vechi liberali, cari fac parte din vechea gardă a d-lui Fieva de pe vremea memorabilelor sale lupte din trecut. La orele trei soseşte d. Fieva şi i se face o primire din cele mai călduroase. Uralele şi aplauzele nu mai contenesc la Se propune prezidenţia d-lui Capeteanu, care rosteşte cîteva cuvinte făcînd elogiul d-lui Fieva. (Mutarea lui Fiera L în liberal — începe d-sa — vorbind despre calitatea, omului politic, a spus: de două lucruri nu trebue să se sperie omul cel drept: de solitudine şi de sărăcie (aplauze). Solitudinea va fi momentană dacă cu dînsul va fi dreptatea şi adevărul. Sărăcia o va avea întotdeauna dacă a știut să fie drept. Pentru a treia oară singur ! Pentru a treia oară am rămas singur, pentru ca a fost cu mine, adevărul și dreptatea. (Aplauze.) Am fost singur aproape, cînd am denunțat regimul nenorocit cînd s’a terminat guvernarea lui Ion Brătianu bătrînul. Cînd am denunțat acel regim, am fienunţat la toate pentru a lupta cu ţara contra regimului nenorocit de atunci. (Aplauze). Am rămas atunci atît de singur, în cit prieteni de aproape mă întrebăm dacă am înebunit, de lupt, eu singur, contra puternicului Brătianu ? .. Nu sînt nebun, aşa răspuns, voiu lupta şi-l voiu da jos. Eri am luptat cu Dissescu, cu C. Arion, cu Djuvara şi Take Ionescu şi Brătianu, a căzut. Astăzi situaţia e mai gravă ca attunci, căci azi avem de luptat cu o atmosferă de imoralitate înăbuşitoare. încă de atunci a început să se arate sîngele stricat împotriva căruia luptăm azi. Au căutat de atunci să mă distrugă, dar glonţul destinat mie, a intrat în capul unui biet uşier. M’ari băgat în temniţă dar m’aţî scos dv. Am eşit însă din temniţă, şi d. Camp, care era de fapt şeful guvernului care a înlocuit pe acela al lui Brăţianu, a venit la mine şi mi-a propus să intru în minister. L’an înţebat dacă voeşte să-mi dea alegeri noul şi alegeri libere. D. Carp nai-a răspuns aşa, încit am înţeles că nu-mi primeşte condiţiile. Mi-a spus că alegerile vor fi curate. Eu ceream însă neapărat ca ele să fie libere. Am venit azi să mă spovedesc d.-voastră, căci, poate acesta va fi ultimul meu act politic. (Voci: Nu! Nu! Trăiască Fieva!) Certificat de rege — certificat dela popor! Aţi văzut că guvernul trecut s’a dus la rege să ceară un certificat de bună purtare. Eu am venit la Dacia să cer poporului Certificat de bună purtare. (Aplauze). De altfel, eu am cerut cetăţenilor certificat de bună purtare încă de cînd am denunţat în Cameră afacerea Găteşti. (Aplauze). Pot să fie lucruri în cari să nu mă pricep. Mă pricep însă la un lucru: cunosc psichologia mulţimeî, ştiu că mulţimea e morală şi curigioasă. De acilea am venit să mă spovedesc mulţimea. Dar să revin la spovedania mea. Ur istoric 3,1 luptelor trecute După căderea liberalilor la 1898, Brătianu a venit la mine, mi-a mărturisit greşelile pe cari le-a făcut şi mi-a cerut să reintru în partid şi să ducem lupta mai departe. La 1892, liberalii au făcut cunoscutul program de la Iaşi. O VOCE: Votul universal! D. FLEVA: Mă voiu ocupa şi de votul universal; mă voiu ocupa de toate categoriile de cetăţeni. In capul programului era libertatea electorală şi descentralizarea administrativă. Mi se pare că se vorbea și de economie în program, dar nu de economie în sensul în care au luat-o liberalii Au trecut 20 de ani de atunci, liberalii au uitat cele două puncte din capul programului lor. Le-au uitat, pentru că libertatea electorală şi descentralizarea nu procopseşte pe nimeni. Şeapte ani am luptat pentru acest program. După 3 ani de la facerea programului, la 1895, a venit la mine bătrînul Sturdza şi mi-a spus: „D-le Fieva, ai luptat şi cu noi şi contra noastră pentru un ideal, în fruntea căruia stă alegeri libere şi descentralizare administrativă. Te rog să intri în minister şi să realizezi acest ideal”. Am luat ministerul de interne şi am făcut alegeri libere. (Voci: Aşa e! Aşa el). Ca să vedeţi cit de libere au fost alegerile, vă amintesc ca din 183 de deputaţi, numai mi-au fost devotaţi mie. Eu n’am vrut să impun alegerea prietenilor mei. înainte de alegeri, Eugen Stătescu se temea că nu vom reuşi, dar şi-a scos pălăria înaintea mea după ce le-am făcut. După alegeri am vrut să fac descentralizarea. S'a petrecut însă nenorocita afacere dela Spinen. (Aplauze) şi am eşit din minister. Ce s’a petrecut apoi? După plecarea mea, liberalii au găsit cu gale să osindească pe mitropolitul Ghenadie; dela acel fapt a început epoca de turburări în Biserică. Cînd am văzut această lovitură dată Bisericei, m’am ridicat singur, dar pentrucă dreptatea și adevărul erau cu mine, guvernul Sturdza a căzut. A venit atunci alt guvern tot liberal, care a găsit soluţia chestiei Ghenadie. A venit apoi chestia naţională şi în Cameră ne-am ridicat ca să protestăm în contra guvernului naţional-libera! care adusese grave atingeri sentimentului naţional. Am venit atunci la Dacia, toate opoziţiile ne-am întîlnit la Dacia. Cită depărtare de la 99 pînă la 912! Ne-am retras şi noi atunci din parlament, dar atunci a foit retragere pe■ chestia demnităţii naţionale, azi retragere pe chestia buzunarului. A căzut atunci guvernul liberal, şi timp de opt zile noul guvern nu s'a putut constitui, deoarece existau certuri între conservatori. Am sfătuit atunci pe conservatori să se înţeleagă şi să formeze guvernul, căci altfel se reîntorc liberalii. Cînd d. Cantacuzino a fost însărcinat să facă guvernul, au venit la mine d. Take lonescu şi N. Filpescu şi mi-au propus să intru şi eu. Am primit, căci am crezut ca o datorie să uşurez intiegarea noului guvern. Eu singur însă m am socotit ca un ministru provizoriu. In guvern, am lucrat pentru împăcarea conservatorilor deşi ştiam că împăcarea se va face cu sacrificarea mea. S’a făcut împăcarea, dar am văzut că ce s’a reparat pe o parte, s’a stricat pe alta, căci d. Take lonescu nu intrase în minister. Mie mi s’a propus să plec la Roma. In acele momente de amărăciune, m’am sfătuit cu Take lonescu, asupra constituire! noului guvern făcut fără mine şi contra lui. I-am propus să facem politică, amândoi şi i-am cerut să-mi dea mina, căci aveam pentru el o vie simpatie. El n’a vrut să-mî dea mîna. I-am spuis atunci că, dacă-i aşa, eu plec la Roma; Iam prevestit însă că ce-a păţit atunicî nu era nimic pe lingă ce era să mai păţească. Partidul conservatordemocrat M’ani dus la Roma, unde am fost primit cum nu se poate mai bine de întreaga lume politică italiană. Mulţumită influenţei mele guvernul italian a făcut, presiuni la Constantinopol pentru a se da cunoscuta iradea în folosul românilor din Macedonia. Iată însă căse întîmplă ruptura dintre d. Take lonescu şi partidul conservator. D. Take lonescu mi-a propus atunci să viu în ţară să intru în partidul lui, care dacă avea titulatura de conservator, care nu-mi prea plăcea, avea şi pe cea de democrat, care-mi surîdea. Am ezitat la început, dar ara crezut că e o datorie faţă de dv. să viu. Am venit deci. I-am spus însă, lui Take: ei: nu înţeleg să lupt pentru oameni, ci numai ■pentru idei, văd omul, dar nu văd ideea. Ideile mele le cunoşti; la ele însă trebue să mai adăugăm întărirea proprietăţei ţărăneşti, chestie făcută de actualitate prin răscoale. Am cerut apoi reforma electorală în sens democratic. Poate am greşit în actul meu. Nu e vinovat însă cel ce greşeşte, nu cel ce persistă în greşală. N’am greşit însă, cred, în ceea ce priveşte interesele dv. Căci de cînd am venit, a răsărit din nou sămânţa ideilor mele de acum 24 de ani. Aţi văzut că un ministru a venit să spună că Banca Naţională e cea mai mare escrocherie. Eu am fost unul din cei ce au votat: înfiinţarea Băncei Naţionale. Creditul rural s-a întemeiat, în casa mea. Dar mai degrabă mi-aşi fi tăiat mâinile decît să votez înfiinţarea acelor instituţii, dacă aş fi bănuit ce vor face din ele liberalii. Acum mă acuză pe mine că sunt, avocatul lui Allard. :Or, eu nici nu l cunosc pe Allard. Avocatul lui Allard este d. Take Ionescu, dar liberalii nu zic nimic, pentru că este aliatul lor. Banca Naţională a fost transformată într-o unealtă de îmbogăţire a partizanilor liberali. Instituţia aceasta niciodată nu şi-a îndeplinit misiunea ei de instituţie naţională. A speculat cu agiul în detrimentul statului. Retragerea de la conservatorii-democraţi Să vorbim acum de cauzele care to’au făcut să mă retrag’ dela conservatorii democraţi. Cînd am plecat din Roma, un ziar liberal spunea că mu am oprit la Viena ca să-mi iau preţul trădareî. Eu, nici nu m’am oprit la Viena, ci am venit direct M’aş fi aşteptat dela liberali, cari mă rugaseră să stau la Roma, să respecte onestita- tea în care am plecat spre a ve- ni să dau o mină ele ajutor unuil prieten M’aş fi aşteptat a- j poi să respecte maestatea po-i porului care ieşise îr, întîmpinarea mea. N’au respactat-o însă, căci mi-au scos în cale acele I Care cu fţii, ca să facă aluzie la o pretinsă afacere de pe cînd eram ministru Au venit apoi alegerile şi nu aţî dat toată încrederea. E drept că triumful nostru a fost uşurat şi prin impopularitatea liberalilor. Erau impopulari liberalii pentru că făcuseră represiunea cea sălbatică, după ce tot ei ațîțaseră țărănimea. Acum s’au dus să ceară iertare dela Vodă, dar poporul nu-î va ierta, Vodă da, Nîncu ba. Se laudă acum că n’au omorît decît 419... VOCI. — Unsprezece mii, D. FLEVA. — Ca și cum cifra de 410 ar fi aşa de mică, incît mai că poţi an înghiţi uşor. Dar vina liberalilor nu e că au făcut represiunea, vina lor stă în modul cum au făcut represiunea. Au ucis mişeleşte după ce lucrurile se potoliseră. VOCI. — Ruşine lor ! Asasini! Jos ucigaşii ! D. FLEVA. — Am ridicat în Cameră chestia Rătești, ca o chestie de asanare morală. N’am ridicat-o din ură în contra Brătienilor, cum sînt acuzat acum, dacă uram atît de mult pe liberali. In tratativele mele cu Taee lonescu vorbeam de Brătienî nu de idei. A venit apoi , chestia tramvaiului, o pungășie, nemaîpomenită. Au făcut o societate in care ei pun experienţa şi primăria tot capitalul. Pe chestia tramvaiului au făcut cu Take lonescu tot o societate în care ei pun experienţa iar Take capitalul, după cîţiva ani Take va rămine cu experienţa iar ei cu capitalul. Eu am combătut legea tramvaiului în Cameră. Take Ioftescu spune că ar fi combătut-o și el, dacă era în Cameră. Cum ar fi combătut-o, dacă acum este cu liberalii ? (Aplauze). Legea tramvaiului este o pungăşie bine socotită. Dacă Filipescu spunea că" Banca Națională este cea mai mare escrocherie a secolului trecut, pot spune şi eu acelaş lucru despre legea tramvaiului. Liberalii au urmărit să pună mina pe venitul tramvaiului, şi să ţină în mână primăria timp de 40 de ani. Venitul tramvaiului să nu credeţi că e mic. Anul trecut a fost de 5 milioane. Cum venitul merge ueneindu-se din an în an cu cite jumătate milion, puteţi face socoteala ce venituri dă tramvaiul. Pînă la 1916 venitul merge mereu eresenul. Şi notaţi că din încasările de 5 milioane, 2 milioane sînt venit net. Peste patru ani, venitul net va fi de patru milioane. Vedeţi ce stomac ari liberalii, dacă un asemena venit vor să’i înghită dintr’odată. De aceea am pornit eu lupta contra lor, și de aceea v’am convocat ca să vă întreb: — Sînt elemente ca să lupt? VOCI: Sînt! Sînt! (Toată sala aplaudă zgomotos). Politica de afaceri D. FLEVA continuă, cerețiînd amănunțit chestia tramvaiului. Au pus în statuie ceea ce nu era în lege, au introdus astfel monopolul, și au luat gratuit liniile vechi. D. Fieva continuă, cercetînd legea tramvaiului și arătind toate „pungăşiile” ce se găsesc într’însa. Tată de ce spune d-sa — eu n’am aprobat pe d. Take Ionescu cînd s’a aliat cu liberalii pe această chestie. De altfel, eu nu l’am aprobat pe Take din primul moment cînd s’a aliat cu liberalii în alegerî. In schimb d. Carp şi-a asigurat o notă bună atunci cînd a combătut imoralitatea politică şi cînd a căutat să se coboare în mulţime pentru a legifera pentru ea. A fost apoi o notă bună atunci cînd a făcut dreptate lui Racovski. (Aplauze prelungite). Eu m’am ridicat totdeauna în contra călcătorilor de programe. Dacă liberalii s’ar fi ţinut de program, eu şi azi aş fi cu ei. N’au asigurat libertatea alegerilor, n’au introdus descentralizarea, ba dimpotrivă au întărit sistemul centralizator. Iată ce ce, eu nu mai am încredere în liberali. N’am avut încredere nici cînd Take Ionoscn a făcut înţelegerea cu liberalii. Cu atît mai puţin mi-a plăcut înţelegerea pe chestia tramvaiului. Cînd am văzut ce se petrece in sinul partidului cons.dem., eu am prevestit pe un prieten că în curînd takiştii vor îmbrăţişa chestia aceasta aşa de urîtă şi aţi văzut că au îmbrăţişat-o. Şi nu numai că le-aţi luat apărarea pe chestia tramvaiului, dar le-aui luat-o şi pe chestia Băncei Naţionale, care a ajuns un adevărat pericol pentru ţară tiv de ordine morală. Pe Take nu pot decît să-l plîng . Ştiţi că am fost cinstit, că n’am luat bani dela nimeni, ştiţi că nu sînt răsuflat. La liberali sînt unii mult mai răsuflaţi ca mine, şi de cîte ori tuşesc, capătă cite o dividendă. M’aţî numit, Tribun; ştiţi că tribunii din Roma nu făceau legi, ci numai se ridicai în contra legilor rele. Eu dacă nu fac legi, vă chem însă la luptă contra spiritului de speculă şi de afaceri în viaţa publică. (Aplauze furtunoase). D. TEODOR CAPELEANU, preşedinte, dă apoi cetire unei moţiuni prin care cetăţenii Capitalei aprobă atitudinea d-lui Fieva şi protestează în contra spiritului de speculă şi de afaceri în viaţa publică. Moţiunea e, acoperită cu aplauze prelungite. CUVINTAREA D-LUI DR. ERACLIE STERIAN D. DR. ERACLIE STERIAN, cere apoi cuvântul. D-sa aduce elogii guvernului şi roagă pe d. Fieva să vină alături de d-nii Carp, Marghiloman şi Fiipescu pentru a duce lupta la bun sfîrşit. Apoi întrunirea ia sfîrşit. Manifestaţia cetăţenilor Terminîndu-se întrunirea, ienensul public a făcut o grandioasă manifestaţie Tribunului. Miile de cetăţeni i eşind din sala „Dacia“ s’au înşirat pe două rindurî de-a lungul str. Carol, ocupind toată această stradă, pînă la Intretierea ei cu str. Şelari. D. Fieva pîecînd din sală a trecut printre miile de cetăţeni cari îl aclamau cu un entuziasm cum nu s’a mai văzut. Timp de aproape zece minute circulaţia pe stradă a fost cu desăvîrşire întreruptă. Bină aproape de calea Victoriei Tribunul a fost condus în uralele mulţimeî. VIAŢA BUCUREŞTEANA CONCERT SIMFONIC Ei’i a avut loc în Palatul Atheneului un splendid concert dat de orchestra ministerului instrucţiei publice de sub direcţia d-lui D. Dinicu, cu concursul celebrului Quatuor Capet, compus din d-nii: Lucien Capet violonist, profesor la conservatorul din Paris, Henri Casadesus, Maurice Hewitt şi Marcel Casadesus, şi al d-nei Marie Buisson, cantatrice. Pentru iubitorii de murică cu adevărat frumoasă, acest concert a fost o adevărată serbătoare. Marelui violonist Lucien Gapet i s-au făcut mari ovaţiuni. Principesa Maria, principele Carol şi principesa Elisabetha au binevoit să asiste la acest concert, fiind însoţiţi de d-na Mavrodi, doamnă de onoare. Sala era archiplină. Am remarcat pe: D-na dr. Rosen; d. şi d-na dr. Gantacuzino; d., d-na şi d-na D. Ghika; d-ra Mülenheim, d-na Luisa Algiu; d-na Ii Monteora; d. şi d na Lascar L. Catargi; d. şi d-na Em. Miclescu; d., d-na şi d-rele general Coandă; d-na şi d-rele Delavrancea; d-na Bogdan; d-na Strat; d-na Sturdza; d-na Jean Cerkez; d-na Balş; d-na Procopiu; d-na Berindey; d. şi d-na general Jean Manu; d-na şi d-rela general Arion; d. şi d-na colonel Zamfirescu; d. şi d-na Th. Florescu; d. şi d-na Constantin Vasilescu; d-na Marioara Carp; miss Morfi; d-na Virgil Arion; d. şi d-na AL Apostolu; d. şi d-na Pavel Brătăşanu; d. şi d-na Mirea; d-na Const .Băicoianu; d-na C. F. Robescu; doamna Mihail Sipsom; doamna Const. Sipsom; domnul şi d-na căpitan Donici; d-na şi d-na Al. Stăncescu;-na Theodora Dobrescu; d-na dr. Noica d-ra Burca; d. şi d-na, Radi Mândrea; d-rele Mareş; d-na George G. loan; d-na şi d-rv Eugen Neculcea; d-na Sava Şomănescu; d. şi dna dr. Herăscu c-na dr. Poenaru Căprescu; d-re Alice Eftimie; d-na Tase Eliad; d-ra Lecca; d-ra Pomipilian; d şi d-na colonel Mărgăritescu; d. şi d-na N. Danielopol; d. şi d-na Filittis; d. şi d-na Rubin; d. şi d-na Popovicî; d-na căpitan Cernătescu; d-na Isvoranu; d-na Nicolae Ioanid'; d-na Tărtăşescu d. şi d-na dr. Mărgăritescu; d-na Dobrovicî; d-na Ştefan loan' d-rele Arhip; d-na şi d-na Donatui; d. şi d-na Pompiliu Eliad; d-na Anagnostiadi; d-na şi d-rele Meitani; d. şi d-na dr. Goilav; d-na Elena Olmazu; d-na Victoria Racucanu; d. şi d-na dr. Arie Iliescu; d. şi d-na Locot. Al. Vasilescu; d. şi d-na Goicu; d-na Iacobsohn; d. şi d-na Goldsmith; d. şi d-na dr. Goilav; d. d-na şi d-ra Zlatcu; d. şi d-na Botez; d-ra Stefanidi; d. şi d-na Emilian. D-nii C. C. Arion; Em. Porumbaru; C. Nacu; Sihleanu; T. Metaxa; Patrtazi; N. Omazu; Bals; Davidoglu; maior Movileanu colonel Brociner; d’Allorsso; colonel Vivescu; Radu Florescu; Marcel Djuvara; Lamotescu; Dinu Arion; dr. Solacolo; Costică Leonida; Patrulius; Dendrino; dr. Fotino; Al. Costescu; Pantazoglu, etc., etc. SERATA Aseară splendidele saloane am str. Diaconeselor 2, proprietatea d-neî şi d-lui M. Th. Mandrea, erau iluminate. D. şi d-na Mandrea şi-au reunit prietenii şi cunoscuţii pentru a le da o frumoasă serată la care s’a petrecut admirabil. Incepînd dela orele 10, acordurile valsurilor au dat semnalul dansului care a durat pînă noaptea tîrziu. In sala de mîncare era aranjat un delicios bufet unde şampania curgea, şi lucrurile bune nu aşteptau decît să fie devorate. D-na Mandrea şi d-na Petre Negulescu, fiica d-sale, făceai onorurile oaspeţilor cu o amabilitate fermecătoare. Printre invitaţi am recunoscut pe : D. şi d-na doctor Istrati, d. şi d-na general Popovici, d. şi d-na Demetru Comşa, d. şi d-na Th. Florescu, d. şi d-na Petre Negulescu, d. şi d-na Mişu Iulian, d. şi d-na maior Eracle Nicoleanu, d. şi d-na Radu Mandrea, d-na Mandrea, d-na Mareş, d. şi d-na colonel Solacolu, d. şi d-na doctor N. Tomescu, d-na Zoe Peucescu, d-na Maria Nicolau, d. şi d-na Em. Antonescu, d. şi d-na Bianu, d. şi d-na Pangrati, d-na Sevasta Olmazu, d-na Riketa Olmazu, d-na Zoe Filitis, d-na Any Filitis, d. şi d-na Rubin, d. şi d-na Mehedinţi, d. şi d-na Carol Prager, d. şi d-na Dinopol, d. şi d-na Burileanu, d. şi d-na Sigmund Prager, d- şi d-na Evolceanu. Domnii: George Mandrea, dr. Vintilescu, dr. Măldărescu, Chițescu, Vasile Trifu, căpitan Castano, locot. Boerescu, M. SavelManu, sub-locot. Ionel Brătianu, Mandrea, sub-lt. Solacolu, etccolu, etc., etc. ----------------**—------------f r l I I I i 1:i1 Lupta pentru adevăr şi dreptate Am părăsit partidul conservator-democrat şi mă întreb acum dacă am rămas singur. Eu ştiu de altfel că nu pot rămîne niciodată singur, căci am cu mine adevărul şi dreptatea. Am voit să văd dacă poporul Capitalei se asociază la campania aceasta în contra tramvaiului ! Dovadă că poporul Capitalei se asociază cu noi contra, atitudinea liberalilor în chestia tramvaiului, este prezenţa dv. aici. Cînd, după întrunirea de la 8 ianuaarie, am văzut că se anunţa căderea guvernului şi venirea la putere a unui guvern conservator-democrat, eu am spus amne.— Mă tem că guvernul conservator-deraoprat va fi un guvern Falk, un guvern pentru spălarea petelor. I Eri nu înțeleg ca acum cînd s’a găsit un guvern ca să ia de gît pe spoliatori, acest guvern să se retragă pentru a verii spoliatorii. Cînd am văzut atitudinea greșită a conservatorilor-democraţi ce mi-am reluat libertatea de ’acţiune. M’an retras prin urmare. Am făcut bine, am făcut trăîi, se va vedea. (Aplauze). ’ Dacă am intrat astăzi in luptă n’am făcut-o decît dintr’un mo S . V .y _ . Stir! artshire In seara de Mercur! 25 Ianuarie va avea loc, la Ateneu, al doilea concert dat de tenorul José C. Aratt, de la opera din Monte-Carlo, cu concursul d-reî Mariana Heller, violonistă și al d-luî Th. Fuchs, pianist. Biletele la magazinul conservatorului POINT arele premiu sportiv al Franţei ■ Academia sporturilor din Franţa a decernat de curînd — pentru prima oară — marele premii sportiv, întemeiat de d. Henri Deutsch de la Meurthe. Am vorbit la timp despre acest premiu; deocamdată vom reaminti numai că el se atribue în fiecare an sau cel puţin din doi în doi ani, autorului unui fapt sportiv săvârşit — fie în Franţa de un francez sau străin, fie în străinătate de un francez — şi care să fie de natură a determina un progres ştiinţific sau moralizator pentru omenire. Valoarea lui este de 10.000 iei. In acest prim an se prezintase pentru acest prim prerdu: In aviaţiune: căpitanul Bollenger, Eug. Renaux, Jules Vedrines, Ch. Weymann, Hellen H. Brégi, Fourny, Doutre, căp. Étévé şi Andre Beaumont. In atletism: Pedestraşul Jean Bouin, învingător în cursele mari a cinci naţiuni; boxeur-ul Georges Carpantier; înotătorul Burgess, care a trecut Marea Mîneceî; ţintaşUl Louis Percy, campion în tir cu arma de războiţi; şi navigatorul Ballier de Boty care a ocolit pămîntul intro o barcă cu pînze. Din aceştia toţi inventatorii (Doutre şi căp. Étéve) au fost de la început înlăturaţi de fapt, invenţiunea, nefiind socotită ca un fapt sportiv. Nici atleţii n’au fost mai norocoşi, în prezenţa aviatorilor către cari s’a îndreptat în primul rinel atenţiunea Academiei. Dintre aceştia numele lui André Beaumont s’a impus cu deosebire, de acest nume fiind legate trei mari izbînzî în călătorii mari aeriene (Paris-Roma, circuitul european şi ocolul Angliei) — în care el a bătut pe toţi rivalii săi, în solicitarea premiului — afară de Brégi, Hellen şi Fourny cari nu au avut pînă acum prilejul să concureze alături de el. Titlul acestei instincţiuni şi recompense. Academia sporturilor T a enunţat ca meritat „prin importanţa izbînzilor sale, a statornicului său exemplu de curaj, de îndrăzneală şi de antrepiditate spontană şi bine socotită, în sfîrşit a felului remarcabil cu care a fost condusă fiecare cursă, demonstrând ca ofiţer de marină adevărate progrese şi pentru navigaţiunea aeriană”. Cum s’ar zice, eroi olympiadelor de azi se înalţă ei înşişi pînă în Olympul zeilor spre a culege laurii şi... aurii izbînzilor lor. Sportul şi feminismul. — Menirea universalmente folositoare a sporturilor se învederează pe fiecare zi. Sportul pătrunde cu tăria cauzei celei mai bune în elita societate ca şi în popor, în oaste ca şi printre copii. Femeile înseşi au găsit în el un mijloc de activitate susceptibilă de a dezvolta calităţile lor fizice şi intelectuale. America şi Anglia sînt pline de societăţi sportive, din cari fac parte mii de reprezentante ale sexului... slab. In Franţa există de mult trei societăţi de sport exclusiv femenine: „Stella” pentru propagarea aeronauticei: „Ondine” şi „Muette” pentru cultivarea exerciţiilor de înot. Acum de curînd s’au pus bazele unei a patra: „Societatea sportivă feminină” pentru propagarea cyclismuluî, a înotului, a scrimei, etc. Pe curînd deci, de sigur, şi o federaţiune. Şi de ce nu? G. Cost. Ski. — Vineri a început la Chamonix concursul internaţional organizat pentru a 6-a oară de clubul alpin francez, Eri a avut loc concursul secţiunei militare între echipe franceze şi suedeze. S’a făcut o cursă de fond pe 35 kim, efectuînd şi exerciţii de tir pe ski in timpul cursei. Box. — Faimosul impresar al rings-urilor, americanul Dan Mc. Ketrich a plecat din New- York spre Paris, avînd cu ei trei renumiţi boxeuri şi anume: Joe Jeanette, învingătorul lui Sam Mac Vea, care e gata a se întîlni cu orice luptător de „mare greutate", Willy Lewis, care arde de dorinţa de a se măsura cu Georges Carpantier şi Jack Denning care bătut în America de Marcel Moreau vine la Paris cu gînd să’șî ia revanșa. După cicliști, boxeurî, o adevărată invazie de americani la Paris! --------------**—--------- *