Adevěrul, ianuarie 1912 (Anul 25, nr. 8011-8040)

1912-01-24 / nr. 8033

# marti 24 W­ane '*■*'** UPS J.î DEPOSIT: Curte! Regale siv al C. F. R. te — CASE DE BANI IN OTEL -Ultima perfecţiune technics — 5, Strada @ murdara, 5 — 'T’s*â-vis de Palatul Camerei de Comerţ Reprezentant General; B„„„ 1CHROII HAIROUICI. Bucureşti TELEFON 25­7i TRADUCERi ie acte străine în ©s*i»ec limfe, şi legalizarea lor cîisistă sie către ministere şi consulate, vi se poate face în modul cel mai prompt de către « „INFORMATORUL“ uirsite Inloriailisti adulsiv a­ ziarelor „ADEHERUL“ şi „DIXINEAŢA" Director: B. SEPEAStl, licenţiat In drept BUCUREŞTI no. 11, Strada Sărindar, Ho. 1 Ceî din provincie vor trimete actele sub pl­ic re­comandat pe adresa Biroului; ceî din Capitală se vor adresa d-luî B. Sepeenu la birou, orele 9—10 a. m. şi 5—7 p. m. Se garantează discreţiunea absolută a afacerilor încredinţate. 'Mii BENT&tâ ^docteur HBW® 31;î/‘ FACULTÉ-peMSuE^^ CORSETE de PARiS Prima marcă din lume . Apă (Kranchen) Este inutil a se întrebuința pentru îngrijirea nu­rei antiseptice cu miros fenicat sau desagreabil. fular, IM. Chasberlat au dovedit că esențele vegetale au fost de 10 ori mai puternica decât a­­cidul fsnic pur. DENTIFI­­CIILE D-rului FIEHRE de la Facultatea de Medicină din Paris sunt fabricate cu esenţe vegetale ale solMî pure fie un gust plăcut. Tri­meter­e gratuită fie eşantilioane la ori ce cerere adresată. No. 8, place ele l'Opéra, No. 8 — PARIS-De avizare la toate matde par fair, farmacii şi drognerii din ţară S’A DESCHIS — NOUL ŞI MAiiELE — SPECIAL­ CLĂDIT CU TOT COMFORTUL MODERN Situat în centrul oraşului, în apropierea autorităţilor Financiare şi Judiciare. Calorifer.* Ascensor.- !iă!.-T elef© a CAifiEfiE SPAŢIOASE, 3HSE AEUilSaTE S3 IH BĂ­TĂI A SOARELUI.— MOBILIER siqss, spadei construit Io streifiiătat®. - PRFTURI MODFI? ATE — ■* Pastile / in tuburi dealamimuir». 5Bce naturală Se recomandă de medici in contra Catarului, tusei, reguge/ei, fritapei, mucoze/or, acizilor gastrici, i/tfiueaței, §ia coasedr­efor/or. de v/nzare la toate farmacii/e §/ drogheriile. . A se cere marca depuse, refuzindtr - se ligitapuni/e. Direcţiunea Băilor si Reprezentanţa generală , SOG. pt. Import şi Export Bucureşti. Strada Up««ani Xc*. S­im Croiala admirabila!! Absolută temeritate Cereţi pretutindeni această marcă ======== iu există ceva mai perfect!! UcuSarium ! »OCT­OR fost operator al clinicei profesor FUCHS din VIEH& BOaLE şi, OperaţiEaî de Ochi s’a stabilit în Bucureşti No. 10, Str. COVACI, No. 10 Consult. 2—5. Dumineca 10— 1 Primei irsîiîaî ti epiisi miliuli pentru alegerea, compunerea şi procurarea de OCHELARI sub direcţiunea ştiinţifică a d-lu. Br. Ceorge B. FissSier Str. DoamneS 27—Tasion Zî Consultab­iv' fără plată numai pentru alegerea ochelarilor cari, se cumpără ia ocul&rium şi in cazurile normale, aaică in acelea uneşte .tevoe de o examinare mai îndelungată de la* oră. î­n Strén­g Casa Fondată în 1839­­. e drapelul în ţară cu vînători cu tot, plecind imediat. Despre ata­curile ce s’au­ dat de turci în timpul nopţei şi ce au mai ur­mat fiind mult de scris mă ab­ţin. După cum vedeţi, la cvartierul general se ştia acum ca s’au cu­cerit două tunuri şi 3 drapele din redută. Era posibil ? nu; era unul şi acelaş drapel, căci după cite va zile, cînd au­ fost chemaţi I şefii de corpuri să predea draper­­ Iele cucerite, atunci s'a văzut da­r M. S. că lucrul nu era curat, şi­­ fiindcă raportase M. S. Ţarului,­­ jurnalele publicaseră, iar drapelul cu eroul intrase deja in Bucu­reşti, n’a putut face decit a nu mai învinovăţi pe colonelul Fo­­tea, şi a dat ordin să strige Ura­ la 1000 metri, l-a decorat cu Sf. Ana, iar pe căpitanul Nego­­escu l-a decorat de asemenea, precum şi lui Martinaş Anton i-a dat Steaua Romîniei şi lucru­rile s’au aplanat pînă în 1893, cînd provocîndu-se iar o anche­tă, M. S. Regele, pentru a nu schimba istoria ţăreî, a mai a­­corijat o pensiune şi celuilalt Grigore loan al Luciii, refuzînd orice răsplată eroului din vînă­­tori. La 31 August/ dimineaţa, am fost schimbaţi de batalionul II, tot din regimentul 14 dorobanţi, cînd­ căzu mort sub ochii noştri căpitanul Buşilă. Eu cu adju­tantul Leon Dumitriu, astăzi că­pitan, care ducea drapelul, Io­­nescu Vasile, deaserpenea astăzi căpitan, sergenţii Ovanes Ariton, Huşanu şi alţii, însoţiţi de vre­o 90 de soldaţi din întreg batalio­nul, ieşind din reduta No. 1, am plecat în fugă, că ne snopeaţi gloanţele turcilor din reduta No. 2 şi ce ni s’a mai întimplat. Pînă cînd am găsit pe comandantul nostru colonelul Fotea, deaseme­­nea ar fi mult de scris. Mi-am permis a seri aici pur şi simplu tot ceia ce am văzut petrecîndu-se la acest atac sub o­­chii mei, şi dacă aşi descrie tot, miar mai trebui coli întregi, iar ca sprijin arăturilor mele se mai găsesc grade şi soldaţi din reg. 14 dorobanţi, cari au luat parte la acest atac. Departe de mine orice gînd de a urmări vreun interes. Recorm pensa ce mi s’a dat de Majestatea Sa şi de ţară, unii sunt destule şi chipul Majestăţei Sale care l’am­ văzut ca un Napoleon în tot răz­boiul Independenţei, va rămîne pentru mine chip sînt şi în mor­­mînt, cum va fi şi generaţiilor viitoare. Cit priveşte că Grigore loan, vînătorul, a fost văzut doua zi după 30 August de o lume întreagă cu drapelul tur­cesc, se poate vedea şi astăzi pe toate tablourile, insă pu el la cucerit, dar aşa va r­ămîne cit va fi lumea şi istoria ţăreî, mi se va mai schiţnba, şi numai să se ştie ca să nu i se mai permită povestiri de asemenea minună­ţii. Locotenent C. Vasiliu * Nu mai adaug nimic la a­­ceste cuvinte ale unuia din e­­roi­ de la Griviţa. Atâta doar voi spune că la Griviţa n’a fost un singur eroii ci mulţi, indiferent dacă au cucerit sau găsit steaguri tur­ceşti. Toţi deopotrivă merită ad­mi­raţia şi veneraţia noastră, atît cei ce şi-au lăsat oasele a­­colo, cit şi cei cari au avut no­rocul să supraviețuiască. -------------------------------------­AL. CIURCU fi­lm K­lon­g —«■»=» „Asaltul", noua piesă a lui Henry Bernstein s-a dat pentru prima oară pe scena teatrului Gyronase din Paris. Actul al doilea este, după cum afirmă piesa, tot ce a trecut real bun pe scena franceză în acest sezon şi a obţinut un mare şi meritat succes. Actul al trei­lea, însă, scade din valoarea piesei. Acţiunea se petrece în lumea politică. Alexandru Meritai, 53 ani, şe­ful noului partid social, un om al cărui fiu e deputat, e adulat de domnişoara Répaé de Rould, în vîrstă de 25 ani. Deosebirea de vîrstă, toate ra­ţionamentele nu pot stinge dra­gostea domnişoarei Renée pen­tru Meritai- Şi acesta se decide s’o ia în căsătorie. Iată, însă, că la sfîrşitul ac­tului iutit izbucneşte furtuna calomniei. Senatorul trepeau, prietenul lui Meritai aduce acestuia un ziar, în care se spune că acum 30 de ani Meritai ar fi furat o sumă de bani- Meritai treime să cheme pe calomniator înain­tea justiţiei. în cursul dezbate­rilor se dau pe faţă diverse in­corectitudini­ din viaţa trecută a lui Meritai. Chiar copiii lui se cam răcesc faţă de dînsul, mi­mai dragostea domnişoarei Re­née vibrează nealterată. Meritai a aflat că Frepeau, prietenul făţarnic, e adevăratul iniţiator al cabalei de calomnie. Intr’o foarte izbutită scenă el sileşte pe Frepeau, împotriva căruia are dovezi de mituire, să mărturisească şi sub presiu­nea situaţiei Frepeau e nevoit să-şi pună toată influenţa ca clevetitorul lui Meritai să fie condamnat. Meritai ese curat din proces şi sărbătoreşte un adevărat triumf. Dar faţă de nevinovata T’,­née el nu se poate ascunde. El se nurifică sufleteşte, mărturisind iubitei sale, că în prima căsă­­torie, silit de o nevoie amarni­că, a făptuit, în adevăr,un furt. Dar nici aceasta nu poate schim­ba inima fetei. — Orice ai fi făcut tu, nu poate să fie ordinar! Îi strigă ea. Tt-a î] va iubi chiar dacă l’ar părăsi norocul în această luptă pentru onoare. Iubirea mai presus de orice* Acesta e sîmburele noueî piese a lui Bernstein. Cum am ajuns, succesul a fost mare şi meritat cărţi Fada întrunirea HI. Ren La apelul Tribunului a răs­puns un public nespus de nu­meros. E o înghesuială ne­mai­pomenită. In afară de sală, toate culoarele sunt tixite, ca şi gan­gul de intrare. De asemeni în curte aşteaptă o mare mulţime de cetăţeni cari nu mai încap în sală. Printre azistenţî se văd nume­roşi oameni cu greutate, comer­cianţi, meseriaşi, profesiuni li­bere, etc. Se observă de asemeni cîţiva vechi liberali, cari fac parte din vechea gardă a d-lui Fieva de pe vremea memorabilelor sale lupte din trecut. La orele trei soseşte d. Fieva şi i se face o primire din cele mai călduroase. Uralele şi a­­plauzele nu mai contenesc la Se propune prezidenţia d-lui Capet­ea­nu, care rosteşte cîteva cuvinte făcînd elogiul d-lui Fieva. (Mutarea l­ui Fiera L în liberal — începe d-sa — vorbind despre calitatea, omului politic, a spus: de două lucruri nu trebue să se sperie omul cel drept: de solitudine şi de sără­cie (aplauze). Solitudinea va fi momentană dacă cu dînsul va fi dreptatea şi adevărul. Sărăcia o va avea în­totdeau­na dacă a știut să fie drept. Pentru a treia oară singur ! Pentru a treia oară am rămas singur, pen­tru ca a fost cu mine, adevărul și dreptatea. (Aplauze.) Am fost singur aproape, cînd am denunțat regimul nenorocit cînd s’a terminat guvernarea lui Ion Brătianu bătrînul. Cînd am denunțat acel regim, am fi­enun­ţat la toate pentru a lupta cu ţara contra regimului nenoro­cit de atunci. (Aplauze). Am rămas atunci atît de sin­gur, în cit prieteni de aproape mă întrebăm­ dacă am înebunit, de lupt, eu singur, contra pu­ternicului Brătianu ? .. Nu sînt nebun, aşa răspuns, voiu lupta şi-l voiu da jos. Eri am luptat cu Dissescu, cu C. Arion, cu Djuvara şi Take Io­­nescu şi Brătianu, a căzut. Astăzi situaţia e mai gravă ca attunci, căci azi avem de luptat cu o atmosferă de imoralitate înăbuşitoare. încă de atunci a început să se arate sîngele stricat împotriva căruia luptăm azi. Au căutat de atunci să mă distrugă, dar glonţul destinat mie, a intrat în capul unui biet uşier. M’ari băgat în temniţă dar m’aţî scos dv. Am eşit însă din temniţă, şi d. Camp, care era de fapt şeful guvernului care a în­locuit pe acela al lui B­răţianu, a venit la mine şi mi-a propus să intru în minister. L’a­n înţebat dacă voeşte să-mi dea alegeri noul şi alegeri libere. D. Carp nai-a răspuns a­­şa, în­cit am înţeles că nu-mi primeşte condiţiile. Mi-a spus că alegerile vor fi curate. Eu ce­ream însă neapărat ca ele să fie libere. Am venit azi să mă spovedesc d.-voastră, căci, poate acesta va fi ultimul meu act politic. (Voci: Nu! Nu! Trăiască Fieva!) Certificat de rege — certificat dela popor! Aţi văzut că guvernul trecut s’a dus la rege să ceară un cer­tificat de bună­ purtare. Eu am venit la Dacia să cer poporului Certificat­ de bună purtare. (A­­pla­uze). De altfel, eu­ am cerut cetăţenilor certificat de bună purtare încă de cînd am denun­ţat în Cameră afacerea Găteşti. (Aplauze). Pot să fie lucruri în cari­ să nu mă pricep. Mă pricep în­să la un lucru: cunosc psicholo­­gia mulţimeî, şt­iu că mulţimea e morală şi curigioasă. De acil­ea am venit să mă spovedesc mulţimea. Dar să revin la spovedania mea. Ur istoric 3,1 luptelor trecute După căderea liberalilor la­ 1898, Brătianu a venit la mine, mi-a mărturisit greşelile pe cari le-a făcut şi mi-a cerut să rein­tru în partid şi să ducem lupta mai departe. La 1892, liberalii au făcut cu­noscutul program de la Iaşi. O VOCE: Votul universal! D. FLEVA: Mă voiu ocupa şi de votul universal; mă voi­u­ ocupa de toate categoriile de ce­tăţeni. In capul programului era li­bertatea electorală şi descentra­lizarea administrativă. Mi se pare că se vorbea și de econo­mie în program, dar nu de eco­nomie în sensul în care au luat-o liberalii­ A­­u trecut 20 de ani de atunci, liberalii au uitat cele două puncte d­in capul programului lor. Le-au uitat­, pentru că liber­tatea electorală şi descentrali­zarea nu procopseşte pe nimeni. Şeapte ani am luptat pentru acest program. După 3 ani de la facerea pro­gramului, la 1895, a venit la mi­ne bătrînul Sturdza şi mi-a spus: „D-le Fieva, ai luptat şi cu noi şi contra noastră pentru un i­­deal, în fruntea căruia stă­ ale­geri libere şi descentralizare ad­ministrativă. Te rog să intri în minister şi să realizezi acest ideal”. Am luat ministerul de interne şi am făcut alegeri libere. (Voci: Aşa e! Aşa el). Ca să vedeţi cit de libere au fost alegerile, vă a­­mintesc ca din 183 de deputaţi, numai­­ mi-au fost devotaţi mie. Eu n’am vrut să impun ale­gerea­ prietenilor mei. înainte de alegeri, Eugen Stă­­tescu se temea că nu vom reuşi, dar şi-a scos pălăria înaintea mea după ce le-am făcut. După alegeri am vrut să fac descentralizarea. S'a petrecut în­să nenorocita afacere dela Spi­nen­. (Aplauze) şi am eşit din minister. Ce s’a petrecut apoi? După plecarea mea, liberalii au găsit cu gale să osindească pe mitro­politul Ghenadie; dela acel fapt a început epoca de­ turb­urări în Biserică. Cînd am văzut această lovitu­ră dată Bisericei, m­’am ridicat singur, dar pentrucă dreptatea și adevărul erau cu mine, guvernul Sturdza a căzut. A venit atunci alt guvern tot liberal, care a găsit soluţia ches­tiei Ghenadie. A venit apoi chestia naţiona­lă şi în Cameră ne-am ridicat ca să protestăm în contra guver­nului naţional-libera! care adu­sese grave atingeri sentimentu­lui naţional. Am venit atunci la Dacia, toate opoziţiile ne-am în­­tîlnit la Dacia. Cită depărtare de la 99 pînă la 912! Ne-am retras şi noi atunci din parlament, d­ar atunci a foit retragere p­e■ chestia demnităţii naţionale, azi retra­gere pe chestia buzunarului. A căzut atunci guvernul libe­ral, şi timp de opt zile noul gu­vern nu s'a putut constitui, de­oarece existau certuri între con­servatori. Am sfătuit atunci pe conser­vatori să se înţeleagă şi să for­meze guvernul, căci altfel se reîntorc liberalii. Cînd d. Cantacuzino a fost în­sărcinat să facă guvernul, au venit la mine d. Take lonescu şi­ N. Filpescu şi mi-au propus să intru şi eu. Am primit, căci am crezut ca o datorie să uşu­rez intiegar­ea noului guvern. Eu singur însă m­ am socotit ca un ministru provizoriu. In gu­vern, am lucrat pentru împăca­rea conservatorilor deşi ştiam că împăcarea se va face cu sa­crificarea mea. S’a făcut împăcarea, dar am văzut că ce s’a reparat pe o par­te, s’a stricat pe alta, căci d. Take lonescu nu intrase în minister. Mie mi s’a propus să plec la Roma. In acele momen­te de amărăciune, m­’am sfătuit cu Take lonescu, asupra con­stituire! noului guvern făcut fără mine şi contra lui. I-am propus să facem politică, amân­doi şi i-am cerut să-mi dea mi­na, căci aveam pentru el o vie simpatie. El n’a vrut să-mî dea mîna. I-am spuis atunci că, da­­că-i aşa, eu plec la Roma; Iam prevestit însă că ce-a păţit a­­tunicî nu era nimic pe lingă ce era­ să mai păţească. Partidul conservator­­democrat M’ani dus la Roma, unde am fost primit cum nu se poate mai bine de întreaga lume po­litică italiană. Mulţumită influ­enţei mele guvernul italian a făcut, presiuni la Constantino­­pol pentru a se da cunoscuta i­­radea în folosul românilor din Macedonia. Iată însă că­­se întîmplă rup­tura dintre d. Take lonescu şi partidul conservator. D. Take lonescu mi-a propus atunci să viu în ţară să intru în partidul lui, care dacă avea titulatura de conservator, care nu-mi prea plăcea, avea şi pe cea de demo­crat, care-mi surîdea. Am ezitat la început, dar ara crezut că e o datorie faţă de dv. să viu. Am venit deci. I-am spus însă, lui Take: ei: nu înţeleg să lupt pentru oameni, ci numai ■pentru idei, văd omul, dar nu văd ideea. Ideile m­ele le cu­noşti; la ele însă trebue­ să mai adăugăm întărirea proprietăţei ţărăneşti, chestie făcută de ac­tualitate prin răscoale. Am ce­rut apoi reforma electorală în sens democratic. Poate am greşit în actul meu. Nu e vinovat însă cel ce gre­şeşte, nu cel ce persistă în gre­­şală. N’am greşit însă, cred, în ceea ce priveşte interesele dv. Căci de cînd am venit, a răsărit din nou­ sămânţa ideilor mele de acum 24 de ani. Aţi văzut că un ministru a venit să spună că Banca Na­ţională e cea mai mare escro­cherie. Eu am fost unul din cei ce au votat: înfiinţarea Băncei Naţionale. Creditul rural s-a în­temeiat, în casa mea. Dar mai degrabă mi-aşi fi tăiat mâinile decît să votez înfiinţarea acelor instituţii, d­acă aş fi bănuit ce vor face din ele liberalii. Acum mă acuză pe mine că sunt, avocatul lui Allard. :Or, eu nici nu l cunosc pe Allard. A­­vocatul lui Allard este d. Take Ionescu, dar liberalii nu zic ni­mic, pentru că este aliatul lor. Banca Naţională a fost tran­sformată într-o unealtă de îm­bogăţire a partizanilor liberali. Instituţia aceasta niciodată nu şi-a îndeplinit misiunea ei de instituţie naţională. A speculat cu agiul în detrimentul statului. Retragerea d­e la con­­servatorii-democraţi Să vorbim acum de cauzele care to’au făcut să mă retrag’ dela conservatorii democraţi. Cînd am plecat din Roma, un ziar liberal spunea că mu am o­­prit la Viena ca să-mi iau pre­ţul trăd­areî. Eu, nici nu m’am oprit la Viena, ci am venit di­rect M’aş fi aşteptat dela libe­rali, cari mă rugaseră să stau la Roma, să respecte onestita-­­ tea în care am plecat spre a ve-­ ni să dau o mină ele ajutor u­­nuil prieten M’aş fi aşteptat a- j poi să respecte maestatea po-i porului care ieşise îr, întîmpina­­rea mea. N’au respactat-o însă, căci mi-au scos în cale acele I Care­ cu fţii, ca să facă aluzie la o pretinsă afacere de pe cînd e­­ram ministru Au venit apoi alegerile şi­­ nu­ aţî dat toată încrederea. E­­ drept că triumful nostru a fost­ uşurat şi prin impopularitatea liberalilor. Erau impopulari li­beralii pentru că făcuseră re­presiunea cea sălbatică, după ce tot ei ațîțaseră țărănimea. A­­cum s’au dus să ceară iertare dela Vodă, dar poporul nu-î va ierta, Vodă da, N­încu ba. Se laudă acum că n’au omo­­rît decît 419... VOCI. — Unsprezece mii, D. FLEVA. — Ca și cum cifra de 410 ar fi aşa de mică, incît mai că poţi an înghiţi uşor. Dar vina liberalilor nu e că au făcut represiunea, vina lor stă în modul cum au făcut re­presiunea. Au ucis mişeleşte după ce lucrurile se potoliseră. VOCI. — Ruşine lor ! Asasini! Jos ucigaşii ! D. FLEVA. — Am ridicat în Cameră chestia Rătești, ca o chestie de asanare morală. N’am ridicat-o din ură în contra Bră­­tienilor, cum sînt acuzat acum, dacă uram atît de mult pe libe­rali. In tratativele mele cu Taee lonescu vorbeam de Brătienî nu de idei. A venit apoi , chestia tramva­iului, o pungășie, nemaî­pome­nită. Au făcut o societate in ca­re ei pun experienţa şi primăria tot capitalul. Pe chestia tram­vaiului au făcut cu Take lo­­nescu tot o societate în care ei pun experienţa iar Take capi­talul, după cîţiva ani Take va­ rămine cu experienţa iar ei cu capitalul. Eu am combătut legea tram­vaiului în Cameră. Take Ioftescu spune că ar fi combătut-o și el, dacă era în Cameră. Cum ar fi combătut-o, dacă acum este cu liberalii ? (Aplauze). Legea tramvaiului este o pun­găşie bine socotită. Dacă Fili­­pescu spunea că" Banca Națio­nală este cea mai mare escro­cherie a secolului trecut, pot spune şi eu acelaş lucru despre legea tramvaiului. Liberalii au urmărit să pună mina pe venitul tramvaiului, şi să ţină în mână primăria timp de 40 de ani. Venitul tramvaiului să nu credeţi că e mic. Anul trecut a fost de 5 milioane. Cum venitul merge ueneindu-se din an în an cu cite jumătate milion, puteţi face socoteala ce venituri dă tramvaiul. Pînă la 1916 venitul merge mereu eresenul. Şi notaţi că din încasările de 5 milioane, 2 milioane sînt ve­nit net. Peste patru ani, venitul net va fi de patru milioane. Ve­deţi ce stomac ari liberalii, dacă un asemena venit vor să’i în­ghită dintr’odată. De aceea am pornit eu lupta contra lor, și de aceea v’am con­vocat ca să vă întreb: — Sînt elemente ca să lupt? VOCI: Sînt! Sînt! (Toată sala aplaudă zgomotos). Politica de afaceri D. FLEVA continuă, cerețiînd amănunțit chestia tramvaiului. Au pus în statuie ceea ce nu e­­ra în lege, au introdus astfel monopolul, și au luat gratuit li­niile vechi. D. Fieva continuă, cercetînd legea tramvaiului și arătind toate „pungăşiile” ce se găsesc într’însa. Tată de ce spune d-sa — eu n’am aprobat pe d. Take Io­­nescu cînd s’a aliat cu liberalii pe această chestie. De altfel, eu nu l’am aprobat pe Take din primul moment cînd s’a aliat cu liberalii în a­­legerî. In schimb d. Carp şi-a asigu­rat o notă bună atunci cînd a combătut imoralitatea politică şi cînd a căutat să se coboare în mulţime pentru a legifera pentru ea. A fost apoi o notă bună atunci cînd a făcut drep­tate lui Racovski. (Aplauze pre­lungite). Eu m­’am ridicat totdeauna în contra călcătorilor de progra­me. Dacă liberalii s’ar fi ţinut de program, eu şi azi aş fi cu ei. N’au asigurat libertatea ale­gerilor, n’au introdus descentra­lizarea, ba dimpotrivă au întă­rit sistemul centralizator. Iată ce ce, eu nu mai am în­credere în liberali. N’am avut încredere nici cînd­ Take Ionos­cn a făcut înţelegerea cu libe­ralii. Cu atît mai puţin mi-a plă­cut înţelegerea pe chestia tram­vaiului. Cînd am văzut ce se pe­trece in sinul partidului cons.­­dem­., eu am prevestit pe un prieten că în c­urînd takiştii vor îmbrăţişa chestia aceasta aşa de urîtă şi aţi văzut că au îmbră­ţişat-o. Şi nu numai că le-aţi luat apă­rarea pe chestia tramvaiului, dar le-aui luat-o şi pe chestia Băncei Naţionale, care a ajuns un adevărat pericol pentru ţa­ră tiv de ordine morală. Pe Take nu pot decît să-l plîng . Ştiţi că am fost cinstit, că n’am luat bani dela nimeni, ştiţi că nu sînt răsuflat. La liberali sînt unii mult mai răsuflaţi ca mine, şi de cîte ori tuşesc, capă­tă cite o dividendă. M’aţî numit, Tribun; ştiţi că tribunii din Roma nu făceau legi, ci numai se ridicai­ în con­tra legilor rele. Eu dacă­ nu fac legi, vă chem însă la luptă contra spiritului de speculă şi de afaceri în viaţa publică. (Aplauze furtunoase). D. TEODOR CAPELEANU, preşedinte, dă apoi cetire unei moţiuni prin care cetăţenii Ca­pitalei aprobă atitudinea d-lui Fieva şi protestează în contra spiritului de speculă şi de afa­ceri în viaţa publică. Moţiunea e, acoperită cu apla­uze prelungite. CUVINTAREA D-LUI DR. E­­RACLIE ST­ERIAN D. DR. ERACLIE STERIAN, cere apoi cuvântul. D-sa aduce elogii guvernului şi roagă pe d. Fieva să vină ală­turi de d-nii Carp, Marghilo­man şi Fi­ipescu pentru a duce lupta la bun sfîrşit. Apoi întrunirea ia sfîrşit. Manifestaţia cetăţe­nilor Terminîndu-se întrunirea, i­enensul public a făcut o gran­dioasă manifestaţie Tribunului. Miile de cetăţeni i eşind din sala „Dacia“ s’au înşirat pe două rin­durî de-a lungul str. Carol, ocu­­pind toată această stradă, pînă la Intretierea ei cu str. Şelari. D. Fieva pîecînd din sală a trecut printre miile de cetă­ţeni cari îl aclamau cu un entu­ziasm cum nu s’a mai văzut. Timp de aproape zece minute circulaţia pe stradă a fost cu d­esăvîrşire întreruptă. Bină aproape de calea Victo­riei Tribunul a fost condus în uralele mulţimeî. VIAŢA BUCUREŞTEANA CONCERT SIMFONIC Ei’i a avut loc în Palatul A­­theneului un splendid concert dat de orchestra ministerului instrucţiei publice de sub di­recţia d-lui D. Dinicu, cu con­cursul celebrului Quatuor Ca­pet, compus din d-nii: Lucien Capet violonist, profesor la con­servatorul din Paris, Henri Ca­­sadesus, Maurice Hewitt şi Mar­cel Casadesus, şi a­l d-nei Marie Buisson, cantatrice. Pentru iubitorii­ de muri­că cu adevărat frumoasă, acest concert a fost o adevărată ser­­bătoare. Marelui violonist Lu­cien Gapet i s-au făcut mari ova­­ţiuni. Principesa Maria, principele Carol şi principesa Elisabetha au bine­voit să asiste la acest concert, fiind însoţiţi de d-na Mavrodi, doamnă de onoare. Sala era archi­plină. Am remarcat pe: D-na dr. Rosen; d. şi d-na dr. Gantacu­­zino; d., d-na şi d-na D. Ghika; d-ra Mülenheim, d-na Luisa Algiu; d-na Ii Monteora; d. şi d na Lascar L. Catargi; d. şi d-na Em. Miclescu; d., d-na şi d-rele general Coandă; d-na şi d-rele Delavrancea; d-na Bogdan; d-na Strat; d-na Sturdza; d-na Jean Cerkez; d-na Balş; d-na Proco­­piu; d-na Berindey; d. şi d-na general Jean Manu; d-na şi d-rela general Arion; d. şi d-na colonel Zamfirescu; d. şi d-na Th. Florescu; d. şi d-na Cons­tantin Vas­il­es­cu; d-na Marioara Carp; miss Morfi; d-na Virgil Arion; d. şi d-na AL Apostolu; d. şi d-na Pavel Brătăşanu; d. şi d-na Mirea; d-na Const .Băi­­coianu; d-na C. F. Robescu; doamna Mihail Sipsom; doam­na Const. Sipsom; domnul şi d-na căpitan Donici; d-na şi d-na Al. Stăncescu;­­-na Theo­dora Dobrescu; d-na dr. Noica d-ra Burca; d. şi d-na, Radi Mândrea; d-rele Mareş; d-na George G. loan; d-na şi d-rv Eugen Neculcea; d-na Sava Şo­mănescu; d. şi dna d­r. Herăscu c-na dr. Poenaru­ Căprescu; d-re Alice Eftimie; d-na Tase Eliad; d-ra Lecca; d-ra Pomipilian; d şi d-na colonel Mărgăritescu; d. şi d-na N. Danielopol; d. şi d-na Filittis; d. şi d-na Rubin; d. şi d-na Popovicî; d-na căpitan Cernătescu; d-na Isvoranu; d-na Nicolae Ioanid'; d-na Tărtăşescu d. şi d-na dr. Mărgăritescu; d-na Dobrovicî; d-na Ştefan loan' d-rele Arhip; d-na şi d-na Do­­natui; d. şi­ d-na Pompi­liu Eliad; d-na Anagnostiadi; d-na şi d-re­le Meitani; d. şi d-na dr. Goilav; d-na Elena Olmazu; d-na Victo­ria Racucanu; d. şi d-na dr. A­­rie Iliescu; d. şi d-na Locot. Al. Vasilescu; d. şi d-na Goicu; d-na Iacobsohn; d. şi d-na Gold­smith; d. şi d-na dr. Goilav; d. d-na şi d-ra Zlatcu; d. şi d-na Botez; d-ra Stefanidi; d. şi d-na Emilian. D-nii C. C. Arion; Em. Porum­baru­; C. Nacu; Sihleanu; T. Me­­taxa; Patrtazi; N. O­mazu; Bals; Davidoglu; maior Movileanu colonel Brociner; d’Allorsso; colonel Vivescu; Radu Flores­cu; Marcel Djuvara; Lamotescu; Dinu Arion; dr. Sol­acolo; Cos­­tică Leonida; Patrulius; Den­­d­rino; dr. Fotino; Al. Costescu; Pantazoglu, etc., etc. SERATA Aseară splendidele saloane am str. Diaconeselor 2, proprietatea d-neî şi d-lui M. Th. Mandrea, erau iluminate. D. şi d-na Man­drea şi-au­ reunit prietenii şi cu­noscuţii pentru a le da o fru­moasă serată la care s’a petre­cut admirabil. Incepînd dela­ orele 10, acor­durile valsurilor au dat semna­lul dansului care a durat pînă noaptea tîrziu. In sala de mîncare era aran­jat un delicios bufet unde şam­pania curgea, şi lucrurile bune nu aşteptau decît să fie devo­rate. D-na Mandrea şi d-na Petre Negulescu, fiica d-sale, făceai­ onorurile oaspeţilor cu o amabi­litate fermecătoare. Printre invitaţi am recunos­cut pe : D. şi d-na doctor Istrati, d. şi d-na general Popovici, d. şi d-na Demetru Comşa, d. şi d-na Th. Florescu, d. şi d-na Petre Negu­lescu, d. şi d-na Mişu Iulian, d. şi d-na maior Eracle Nicoleanu, d. şi d-na Radu Mandrea, d-na Mandrea, d-na Mareş, d. şi d-na colonel Solacolu, d. şi d-na doc­tor N. Tomescu, d-na Zoe Peu­­cescu, d-na Maria Nicolau, d. şi d-na Em. Antonescu, d. şi d-na Bianu, d. şi d-na Pan­­grati, d-na Sevasta Olmazu, d-na Riketa Olmazu, d-na Zoe Filitis, d-na Any Filitis, d. şi d-na Rubin, d. şi d-na Mehe­dinţi, d. şi d-na Carol Prager, d. şi d-na Dinopol, d. şi d-na Burileanu, d. şi d-na Sigmund Prager, d- şi d-na Evolceanu. Domnii: George Mandrea, dr. Vintilescu, dr. Măldărescu, Chi­­țescu, Vasile Trifu, căpitan Cas­­tano, locot. Boerescu, M. Savel­­­Manu, sub-locot. Ionel Brătianu, Mandrea, sub-lt. Solacolu, etc­­colu, etc., etc. ----------------**—------------­f r l I I I i 1:i1 Lu­pta pentru adevăr şi dreptate Am părăsit partidul conserva­tor-democrat şi mă întreb acum dacă am rămas singur. Eu ştiu de altfel că nu pot rămîne nici­odată singur, căci am cu mine adevărul şi dreptatea. Am voit să văd dacă poporul Capitalei se asociază la campania aceas­ta în contra tramvaiului ! Dovadă că poporul Capitalei se asociază cu noi contra, atitu­dinea liberalilor în chestia tram­vaiului, este prezenţa d­v. aici. Cînd, după întrunirea de la 8 ianuaarie, am văzut că se anunţa căderea guvernului şi venirea la putere a unui guvern conserva­tor-dem­ocrat, eu am spus a­­m­ne.­— Mă tem că guvernul con­­servator-deraoprat va fi un gu­vern Falk, un guvern pentru spălarea petelor. I Eri nu înțeleg ca acum cînd s’a­­ găsit un guvern ca să ia de gît pe spoliatori, acest guvern să se retragă pentru a verii spoliatorii. Cînd am văzut atitudinea gre­șită a conservatorilor-dem­ocraţi ce mi-am reluat libertatea de ’acţiune. M’an retras prin ur­­­­mare. Am făcut bine, am făcut trăîi, se va vedea. (Aplauze). ’ Dacă am intrat astăzi in luptă n’am făcut-o decît dintr’un mo­ S . V .y _ . Stir! artsh­ire In seara de Mercur! 25 Ianua­rie va avea loc, la Ateneu, al doilea concert dat de tenorul José C. Aratt, de la opera din Monte-Carlo, cu concursul d-reî Mariana Heller, violonistă și al d-luî Th. Fuchs, pianist. Biletele la magazinul conser­vatorului POINT arele premiu sportiv al Franţei ■ Academia sporturilor d­in­ Franţa a decernat de curînd — pentru prima oară — marele premii­ sportiv, întemeiat de d. Henri Deutsch de la Meurthe. Am vorbit la timp despre acest premiu; deocamdată vom reaminti numai că el se atribue în fiecare an sau cel puţin din doi în doi ani, autorului unui fapt sportiv săvârşit — fie în Franţa de un francez sau stră­in, fie în străinătate de un fran­cez — şi care să fie de natură a determina un progres ştiin­ţific sau moralizator pentru o­­menire. Valoarea lui este de 10.000 iei. In acest prim an se prezin­­tase pentru acest prim prerd­u: In aviaţiune: căpitanul Bol­­lenger, Eug. Renaux, Jules Ve­­drines, Ch. Weymann, Hellen H. Brégi, Fourny, Doutre, căp. Étévé şi Andre Beaumont. In atletism: Pedestraşul Jean Bouin, învingător în cursele mari a cinci naţiuni; boxeur-ul Georges Carpantier; înotătorul Burgess, care a trecut Marea Mîneceî; ţintaşUl L­ouis Percy, campion în tir cu arma de răz­boiţi; şi navigatorul Ballier de Boty care a ocolit pămîntul in­tro o barcă cu pînze. Din aceştia toţi inventatorii (Doutre şi căp. Étéve) au fost de la început înlăturaţi de fapt, invenţiunea, nefiind socotită ca un fapt sportiv. Nici atleţii n’au fost mai no­rocoşi, în prezenţa aviatorilor către cari s’a îndreptat în pri­mul rinel atenţiunea­ Academiei. Dintre aceştia numele lui André Beaumont s’a impus cu deosebire, de acest nume fiind legate trei mari izbînzî în călă­torii mari aeriene (Paris-Roma, circuitul european şi ocolul An­gliei) — în care el a bătut pe toţi rivalii săi, în solicitarea premiului — afară de Brégi, Hellen şi Fourny cari nu au a­­vut pînă acum prilejul să con­cureze alături de el. Titlul acestei instincţiuni şi recompense. Academia sportu­rilor T a enunţat ca meritat „prin importanţa izbînzilor sale, a statornicului său exemplu de curaj, de îndrăzneală şi de antrepiditate spontană şi bine socotită, în sfîrşit a felului re­marcabil cu care a fost condu­să fiecare cursă, demonstrând ca ofiţer de marină adevărate progrese şi pentru navigaţiunea aeriană”. Cum s’ar zice, eroi olympia­­delor de azi se înalţă ei înşişi pînă în Olympul zeilor spre a culege laurii şi... aurii izbînzilor lor. Sportul şi feminismul. — Me­nirea universalmente folositoare a sporturilor se învederează pe fiecare zi. Sportul pătrunde cu tăria cauzei celei mai bune în elita societate­ ca şi în popor, în oaste ca şi printre copii. Femeile înseşi au găsit în el un mijloc de activitate suscep­tibilă de a dezvolta calităţile lor fizice şi intelectuale. America şi Anglia sînt pline de societăţi sportive, din cari fac parte mii de reprezentante ale sexului... slab. In Franţa există de mult trei societăţi de sport exclusiv feme­­nine: „Stella” pentru propaga­rea aeronauticei: „Ondine” şi „Muette” pentru cultivarea e­­xerciţiilor de­ înot. Acum de curînd s’au pus ba­zele unei a patra: „Societatea sportivă feminină” pentru pro­pagarea cyclismuluî, a înotului, a scrimei, etc. Pe curînd deci, de sigur, şi o federaţiune. Şi de ce nu?­ G. Cost. Ski. — Vineri a început la Chamonix concursul internaţio­nal organizat pentru a 6-a oară de clubul alpin francez, Eri a avut loc concursul sec­ţiunei militare între echipe fran­ceze şi suedeze. S’a făcut o cursă de fond pe 35 kim­, efectu­­înd şi exerciţii de tir pe ski in timpul cursei. Box. — Faimosul impresar al rings-urilor, americanul Dan Mc. Ketrich a plecat d­in New- York spre Paris, avînd cu ei trei renumiţi boxeuri şi anume: Joe Jeanette, învingătorul lui Sam Mac Vea, care e gata a se întîlni cu orice luptător de „ma­re greutate", Willy Lewis, care arde de do­rinţa de a se măsura cu Geor­ges Carpantier şi Jack Denning care bătut în America de Mar­cel Moreau vine la Paris cu gînd să’șî ia revanșa. După cicliști, boxeurî, o ade­vărată invazie de americani la Paris! --------------**—---------­ *

Next